Romanulu, ianuarie 1889 (Anul 33)

1889-01-28

Alf­UL AL XXXIII-LE Lumméza­te ai vei fi. ?■ [UNK] [UNK] hé ABONAMENTE IV; In Capitali și districte, na an 48 lei; șAae Ívni 24 lei; trol Inni 12 lei; nă linfi 4 lei. Tentm tăt» țările Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, itt ad­ministrațiunea­­ ziarului și oficiele poștale. LA PARIS, la Havas, Laffite et C­une, 8, Place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G Popovici, 16, Fleisch­warkt. IN ITALIA, la d­d«tt. Cav. Gustave Croce, Via San Fran­cesco de Paola (N. 0) 15, Geneva. — Articolele nepublicate se ard — BUCURESCI, 27 CALENDAR Cele ce am prevăzut s’au întâm­plat : bătrânii conservatori s’au des­părțit de tinerii conservatori. Despărțirea a fost zgomotosă, un jumâtate de oră a trebuit pentru ca liniștea să se restabilască în camera junimistă, care în acea­­ zi amintea vechia cameră colectivistă. Cuvinte aspre au fost schimbate, și d. Catargi vânând că majoritatea im voesce să măture pe unii din funcționarii actuali, începând cu mă­tura de la miniștri, după cum a ce­rut, a făcut din cestiunea porturilor france­ză cestiune de viață sau de marte, a declarat resbel vechilor sal­amici, și fiind învins, a trebuit sa depuie demisiunea sea de președinte al Camerei, afirmând că nu mai este șeful partidei conservative. Nici uă­dată partidele nóstre po­litice și în special liberalii, cei sin­ceri, cel în adevăr democrați, n’au avut un ocasiune mai bună spre a trage un învățământ din cele ce s’au desfășurat înaintea ochilor lor. Conservatorismul trece a­fi prin acea fază prin care a trecut libe­ralismul, cu singura deosebire că li­beralii au ajuns aci, după vr’uă 8 ani de cârmuire și conservatorii nu­mai dupe vr’uă 10 luni. Faptele însă s’au desfășurat în același mod, și pentru a doua oară, într’un scurt interval, vedem un președinte, ales de marea majori­tate a camerei, ne­voit a se retrage, curând dupe ale­gerea s­a, pentru că nu mai este espresiunea representanților națiu­­nei; pentru a doua oră vedem pe șeful de erl al unei partide decla­rând, că nu mai este șeful partidei sale, căci putregaiul o râde, căci e nevoie de a se da cu mătura, înce­pând de la miniștri. Ca și d. Lascar Catargi, președin­tele camerei liberale, șeful vechiei partidei liberale, C. A. Rosetti a tre­buit sâ demisioneze din președenția Camerei, ne mai putând fi șeful par­tidei care fusese transformată de a­­micii săi într’uă funestă colectivitate. Majoritatea camierei a mers atunci cu d. I. C Brătianu, precum aici a mers cu d. Al. Lahovari, și Rosetti a ră­mas cu puțini amici, precum aici a rămas d. Lascar Catargi. Adevărul însă, al cuvintelor lui Rosetti a fost în curând de toți re­cunoscut, căci corupțiunea partidei merse crescând până în funestele ijile din 14 și 15 Marte, când ochii tu­turor deschi<jlându-se, colectivitatea fu sugrumată. In aceiași stare de descompunere se află aici vechia partidă conserva­­toare. Semnalul dat de d. Lascar Ca­targi trebue să deschidă ochii de­mocraților. Că schimbare va trebui neapărat să se facă un guvern. Vechile idei conservatore ne­mai având trecere, și ideile radicale și socialiste făcând mari procese va tre­bui ca neapărat acea schimbare să fie în folosul celor cari au aspirațiuni mai în raport cu cerințele timpului. Democrații sinceri sunt datori să profite de lecțiunile ce li se dă, să se lepede de putregaiul care îl încon­­joară, să-și strângă rândurile, și rea­­mintindu-și vechiul program al de­mocrației române, complectându-l cu noile revendicări ale clasei muncitore, să se grupeze cu toții în jurul ace­lui drapel, și ast­fel să se presinte înaintea țărei spunându’i: Iată cine suntem, alegeți între noi, uniții, și între vechii și nouăi conservatori destnați. EXEMPLARUL 15 BAN REDACȚIA STRADA DOAMNEI 2. ADMINISTRAȚIA STRADA NOUĂ, 7 Directore: VINTILA C. A. ROSETTI Fundatore: C. A ROSETTI Ediționea­­le div viața MACEDONIA (Urmare și fine 1). Domnule Director, 28 Decembrie 1888 Acesta procedare incalificabila a tribu­nalului militar turcesc, este un scandal pu­blic, și­­ românii din Macedonia și pe toți oamenii consem­eioși și imparțiali,­­care se găsesc afara din sfera înrîurirei autoritare și acțiunei cor­uptive a mitropoliilor, a con­sulatelor grecesci și a agenților lor des­­aprobare și de indignare se aude pretutin­deni în contra sus-<Jisului tribunal militar și mai ales în contra sus Șișului jude ins­tructor și comandatul militar, cari sunt ca­lificați de trădători ai patriei lor și a Sta­tului ai caruia sunt funcționari Aducându-se la cunoscința Sublimei porți și chiar a palatului, acesta procedare a tri­bunalului militar din Bitolia, care se pate califica ca uă crima de inalta trădare pen­tru imperiul turcesc și ca uă nedreptațire revoltatare pentru drepturile legitime și in­teresele de rasa ale poporului român, s’a crezut ca sus-z­isa hotărâre scandalosa a curței Marțiale din Monastir era să fie în­dată anulată, iar membrii acelui tribunal venal să fie trași la răspundere. Eram în drept a ne accepta la un ase­menea măsurâ din partea sublimei Porți, cu atât mai mult, cu cât în urma explica­­țiunilor date la blocurile competente, nu nu­mai câ­n’a recunoscut la înaltele cercuri oficiale turcesci, cu procedarea și hotârîrea curței Marțiale din Bitolia cu cât este ile­gala, nedrepta și nelogica, cu atât este vo­­tamatare intereselor turcesci și prestigiului justiției turcesci ci încă ’s-a promis că se vor lua îndatâ măsuri spre a remedia reul ce a resultat și va mai resulta din sus ijisa procedare incalificabila a Curței Marțiale din Bitolia. Și intr’adjiAer s’au dat semne de un ast­fel de disposițiune a subliniei Porți prin faptul ca președintele sus-<jisei Curte Mar­țiala a fost schimbat, iar judele instructor al ei, sus tjisul Essad-Efendi, organ al Mi­tropoliei și consulatului grecesc și tot de la data autor moral chiar și material a sus-ijisei ilegalități revoltatore, a fost des­tituit. Dar din nenorocire s’a întâmplat tot con­trariu ; numai nu s'a făcut nici ua îndrep­tare ci din contra arbitraritatea ca să nn tfie barbaria neomeriosa a sus-ijisului tri­bunal militar a ajuns la culme, pentru ca după cum s’a spus mai sus, z­isul institutor român, Gheorghe G. Popa, a fost tratat în mod nu numai ilegal și barbar, ci încă forte neuman și revoltător și ca să fie la cul­mea barbariei și ferocitatei, ca sé un tfic barbariei, a îndrăsnit a aresta Economul internatului de pe lânga liceul român din Bitolia și 4 elevi ai acelui liceu, sub pro­test ca vorbiseră cu sus­crisul nenorocit in­stitutor român Gheorghe G. Popa. In urma acestor măsuri arbitrare și ti­ranice, nu mai rémâne Indoeia ca teroris­mul in contra ideii și a principiului de a se da românilor din Macedonia uâ educa­­țiune naționala în limba lor și în școli ro­­mânesti s’a sistematizat ast­fel, în­cât a­­runcându-se în carcere profesorii școlii ro­mâne, nevinovați și inocenți precum și e­­levii lor chiar, minori sé nu mai cuteste nimeni a’și trimite pe copil săi la școla­ română, nici a ’și manifesta simpatia lui pentru causa româna și cu modul acesta să se dea lovituri de morte școlelor ro­mâne din Macedonia. Constatând faptul, credem de datoria nóstra a adaoga ca in persona institutori­lor și elevilor școlilor române din Mace­­nia se persecuta și se lovesce românismul aiji ca drepturile ei interesele legitime ale nemului românesc în Orient, iar în per­­sana agenților causer paneloniste, cari­de și dovediți ca complotați in contra Turciei și atenteza la limba și individualitatea popo­rului român din Macedonia, dar cu tote a­cestea se achita în modul cel mai scanda­los și se recunosc chiar de către un tri­bunal turcesc ca victima ore ale calom­niilor românesci în persona­­ficem acestor agenți grecesci se favoriseza și chiar se sprijinesce acțiunea propagandei paneliste, acțiunea cootropizare pentru elementul ro­mân și de stind­ere a dominațiunei otomane în Macedonia. Persecutorii limbei și naționalității ro­mâne în Macedonia, fiind națiunea, guver­nul și înaltul cler grecesc sprijinit chiar de funcționarii turci, cumpărați cu bani ce se 1­1) A se vedea Românulă de erl.­trâmit din Atena, ci apărătorii acestei ca­se drepte și sfânte fiind numai nisce simpli particulari ca Domnu­l Apostol Mărgărit și acei dintre românii Macedoneni cari împăr­tășesc principiile și vederile nationale, lupta devine forte inegala așa ca daca acești a­­paratori, ai drepturilor și intereselor legi­time ale românismului vor fi abandonați la propr­il­e lor puteri și mijloce ca să com­bată pe agresori, cari ’și permit se înter­­­ jica chiar în casa și in vatra românului, limba sa străbuna, atunci cu totă abnega­­țiunea și eroismul lor, nu vor putea ține pept în contra unui adversar care dispune de mijloce și de avantaje așa de puter­nice. Prin urmare se simte și chiar se im­pune în mod" imperios, trebuința și ur­gența de a se acorda apărătorilor limbei și naționalității române în Macedonia, cari se pun în defensiva legitima, sprijinul ce drepturile și interesele legitime ale româ­nismului reclamă, ér atitudinea și procedă­rile adversarilor lui justifica spre a salva limba și caracterul național al poporului român din Macedonia, Epir și Albania pe care le au respectat atâtea secole de bar­barie și de buliversari ale trecutului, gra­ție sentimentului de mândrie naționale ale românilor, și tocmai acum când națiunea română a sosut, sub gloria sa și înțelepta dinastie a M. S. Carol I, să -și recâștige gloria numelui și origine­ sale, arătând lu­mii întregi că au conservat intacte preci­sa moștenire a vitejiei și a calităților străbune și ast­fel se-și face uâ posiție onorabile in concertul­ Europea; tocmai acum <acem averea cea mai sacră, cea mai prețiosa a­­cestui nem glorios, adica limba și naționa­litatea româna sunt persecutate în modul cel mai revoltător și amenințat de loviura de marte!! Enormitatea venalității tractatore a Gur­­ței Marțiale a fost așa de scandalosâ și re­voltatare în­cât cu tota disposiția și dorința manifestata de guvernul turcesc pentru a­­propiere și nu înțelegere cu Grecia. Sublima Porta a fost silita sa da uâ blama Curței Marțiale destituindui unul dupa altul pe președinții săi și pe judele instructor, dupa ce a dat ordine peremptorie ca se pună in libertate pe elevii liceului român din lo­calitate și pe Economul Internatului, ceea ce negreșit n’a putut face plăcere grecilor, pentru ca mai ales plătiseră așa de scump serviciului ce Curtea Marțiala a vuit sa a­­duca causei paneieniste. De­și elevii liceului­­ român și Economul Internatului au fost puși în libertate, dar in ceea ce privesce institutorul Gheorghe G. Papa Curtea Marțiala a preferit a face onore angageamentului ce a luat către gre­cii, cumpărătorii săi de­cât sa se confor­meze cu instrucțiunile și ordinele formale, ce în mai multe rânduri au dat atât Mi­nisterului de Justiție precum și marelui vi­zir și ministerului de resbel ca se pună în libertate sub cauțiune pe sus disul institu­tor român Gheorghe Ghica Popa, până când se mai face cercetării ce mai crede de trebuința, de­ore­ce din interogatoriile făcute pana acum, precum și din cercetă­rile ce a făcut Curtea Marțiala, nu s’a pu­tut constata nimica din cele ce i s’au im­putat in mod calomniator, și nu exista nici ua proba legata de culpabilitatea ce i sa bănuit, și ca simpla baniera nu póte jus­tifica arestarea mai ales pentru mai multe lumi a unui cetățăn recunoscut ca onest și pacinic. Cu modul acesta atitudinea curței mar­țiale față cu guvernul central din Constan­­tinopole, are aspectul de tendința spre a­­narh­ie ca sa nu­­ jicem spre rebeliune, pentru ca în contra acestor ordine minis­teriale, curtea marțiala continua a ținea închis în cazarma pe sus-ijisul institutor român, fara a permite nimenui sa-l v­rsa în­tocmai precum tâlharii țin la munte pe un prisonier pânâ când sa li se trimita banii de rescumpărare (rangon). Acesta procedare și atitudine a coman­dantului militar general de divizie Fazil Pașa, un bețiv de prima ordine, care tot­­dea­una da dreptate aceluia care-i platesce mai mult sau ’i satisface vre­ una din abo­minabilele lui vicii, a pus pe gânduri Í. Porta chiar și palatul; căci omul acesta este capabil a merge cu coruppunea și nebunia lui până la extremitate având re­curs chiar la un prononciamento în cas de a se lua măsuri represive în contra inca­lificabilelor lui abuzuri și de a i se aplica pedepsa prevăi­ută pe lege pentru insubor­­dinarea lui. De aceea a trebuit ca I. Porta să se mărginescă la desaprobarea proce­dării curtei marțiale în afacerea complici­lor lui Piltion și a neajunsurilor al căror au fost și încă mai sunt victima jus tinsul institututui român și câți­va elevi și alți partizani ai causei române și ca măsura de prudența și de precauțiune în contra ori­carii eventualități se suspenda funcțio­narea acestei curți marțiale până la sosi­rea noului ei președinte care a fost numit direct din Constantinopol, și caruia­­ i au dat instrucțiuni formale ca se repare reu­­ce a făcut sus-ijisa curte marțială. Așa­dar nenorocitul institutor român va fi chi­nuit încă și fisicamente și moralmente până la sosirea noului președinte care se spera ca 't va pune imediat în libertate ; de­și comandantul militar când se gâsesce în raiul beției declară sus și tare ca numai când va muri dânsul, atunci va putea eși din închisore institutorul român , așa­dar fiind-ca inamicii mortali ai românismului —grecii—pe lângă sus-disele arme și a­­vantaje de cari dispun în resbelul nedrept ce au declarat și cu inverșurare susțin în contra limbei și naționalitâț­i române în Macedonia, au reușit a face mai grec chiar de­cât grecii și pe cei mai puternici turci, militari și civili, de aceea presa română în unire, fara distinepune de culore poli­tică sau de partid, trebue sâ ridice puter­nicul séu glas în contra nedreptății și a persecuțiunei înverșunate, a căror sunt victime drepturile legitime și interesele de rasă ale poporului român din Turcia, sâ ia în mâna ei apărarea acestei cause­­ drepte și sfânte, pentru care tata suflarea românesca din ori-ce unghiu a lumei tre­bue să contribuesca Ia limitele mijlocelor materiale și morale, de care dispune cel puțin opiniunea publică, acest suprem tri­bunal al omenirei, se-și pronunțe verdic­tul séu în favorea causei române cu care este dreptatea și legalitatea și în contra adversarilor ei. Prin stimabilul der <viar al d-vestre, care este decanul presei române și organul de­votat și neschimbat al principiilor, cărora se datoresce în mare parte strălucită po­siție a Românismului și al ideii fericite de a se întruni poporul român din Macedo­nia în limba sa materna, idee conceputa de mult de pleiada marelor patrioți de a 1848 și care a luat corp pentru intâia și data la anul 1860, er aici este un fapt fe­ricit pentru întregul nem românesc , prin acesta­­ fie stimabilul și patrioticul organ de publicitate, facem apel la patriotismul și la înalta misiune a presei române, ru­­gându-o în numele gloriosului trecut, sa­tisfăcătorului present și al zîmbitorului viitor al neamului românesc, să nu înce­teze cu pledarea ei, pentru apărarea drep­turilor și intereselor legitime ale Românis­mului, până când nu va triumfa dreptatea și principiile civilisatiunei moderne cari sunt în partea causei Române. Primiți Domnule Directore, asigurarea sentimentelor de recunoscinta ale tuturor bunilor români din Macedonia al căror sunt interpret, rugându-vă a publica pre­­senta dare de semn, care este un icona fidela a adevăratei situațiuni și multumin­­du-vă de mai înainte. Pretoreanu. D. L. Catargi și Presa Purtarea d-lui Lascar Catargiu este forte viu comentată de presa capitalei. România Liberă, oficiasa junimiștilor, pu­blică In acesta privință un articol semnat A., prin care spune că de mult prevedea cele ce s’au întâmplat și încheie ast­fel : In cestiunea porturilor­ france­z. Catargiu a fost aprópe nul. Nici un ideie, nici un argument, câte-va fraze de simtimînt ș’atâta totul. Dar dacă în cestiunea pusă în delibera­re, representantul Galaților a fost nul, nu tot așa a rămas în rancu­­nele sale față cu banca ministerială. Aci­d. Lascar Catargiu a pus ne­dreptate, a arătat ură și s’a decla­rat adversar. Atâta ajunge pentru astă­zil. * * nn Eu unul mă declar satisfăcut. Confusiunea de până acum are să dispară și, în acestă Iimpezălă, fără îndoială că d. Lascar Catargiu își va avea meritul său. De acum înainte, guvernul și a­­micii guvernului vor cunoaște mai bine pe adversarii săi, iar opera de concentrare a elementelor cari înțe­leg cerințele timpului se va face cu mai multă înlesnire și cu uă hotă­ LUNI, 28 IRMUARIU (18 IAN. st. v.) 1 V­oiesce și vei putea. ANUNCIURI mia de 8 ® Nn*«, pedt pagina IT . . . t.............& hal­l­ett. « » » * HI ...... 8 lei — „ Unsorțttr B­S și teeranic pagina m si IV tinia .2 — A se adresa: IN ROMANIA, la adnittiwrațkinea d taraiul *». IN PARIS, la Havas, Laffite et G­ille, 8. Place de la Bobim, LA VIENA, la d-ne Haasenittei» et Vogler,­­Otto Hmm»­, LA FRANCFORT, S. M. la — G. L. Daabe et C-nne, pooln Gemania, Belgia,­­Sanda, Elveția și America. — Serit?orile Hefm­aoat* se refneX — Wi in puni inimii­,Wi nn ibi și rîre care să servescă mai bine inte­resele Statului. Epoca ne spune ast­fel: Nu ne-a putut trece prin minte că d. Catargiu, pentru cuvinte pe care nu le cunoștem, va căuta să dărîme combinația guvernamentală pe care d-sa a contribuit să o formeze. Nu am putut crede că d-sa, fără prealabilă înțelegere, fără a se explica măcar cu membrii partidului conser­vator, se va despărți de acei bărbați care au făcut gloria ministerului său și care toți sunt azi în ministerul ac­tual, precum și de tovarășii de lupte îndelungate ca d-nii Vernescu, gen. Florescu, Al. Lahovari, gen. Manu etc. Nu am fi crezut vre-o dată, că e­­minentul leader al conservatorilor își va sfârși cariera făcând uă scisiune în sînul partidului conservator. Aici însă, după cele petrecute în ședința Camerii de erl, trebue să ne înclinăm înaintea realității. Față cu situația actuală, nu pu­tem, ca conservatori, de­cât să ne arătăm întristarea noistră pentru ati­tudinea d-lui Catargiu, fără a căuta să avem trista satisfacție de a avea dreptate în contra d-sale. Nu ne vom permite critici la a­­dresa d-lui Catargiu, preferind ca laudele adversarilor partidului con­servator să ’i convingă că greșește. D ’ale Maghiarilor Maghiarii au pornit’o pe civilisație. In zilele acestea s’a făcut mare sfară în țără, cu apelul adresat tutor ce­tățenilor, de către un comitet de «pa­trioți», pentru a se­ pune basele unei societăți pentru etnografia Ungariei. Căușele care au determinat pe co­mitet a înființa acestă societate, sunt pe d’uă parte însemnătatea etnogra­fică a Ungariei, iar pe d’altă parte, dorul lui d’a face prin acesta, popo­­rele ce trăesc in regat, să se cunosc, unii pe alții, ca ast­fel să se simtă cu toții ca frați, să se faciliteze «u­­nirea poporelor din patrie într’uă na­țiune». Cu alte cuvinte, tot vechiul cântec al ideii de stat maghiar. Nu am da importanță acestei scrii nici ne-am ocupa de onorabilii ini­țiatori al comitetului, dăcă nu’ar fi vorba aci, pre­cum despre interesul general al Românilor. In comitet sunt mai multe sub-co­­mitete, pentru fie­care naționalitate unui. Românii au onorea d’a fi repre­­sintați prin d-nii dr. Al. Marienescu, Moldovan Gergely și Alexicî, faimo­sul limbist și savant de poruncălă al ungurilor. De d. Marienescu ne pare rea, că s’a amestecat acolo, căci după pro­verbul cu amestecarea in tărâțe, tămă­n« este să nu fie la urmă și d-sea pus p’aceiași trăptă cu cești doul din urmă, ceia ce nu ’i-ar fi de loc în Bravor. Ast­fel dar, studiile asupra Româ­nilor, le vor face d-nii Alexieî și Mol­dovan. Halul de scință. Cel d’intuit este elevul faimosului Paul Hunfalvy cel care ocupându-se de români, ne-a întors pe dos și firea și istoria, care atât de bine scie ro­­mânesce In­cât citind în scrierile pă­rintelui Vicar Popea că la Blaj au fost «zeci» de mii de români (la 1848) a tradus’o pe unguresce cu «zece» mii, voind prin astea, după cum zi­­cea, să ne lovesc­ în cap chiar cu propriele nóstre scrieri ; dar care cu tote astea es­te președintele acestui înalt comitet, după cum d. Alexicî este membru. Cât despre cele­lalte merite ale d-lui Alexi György, noi am vorbit deja de renumita și seriosa lucrare asupra e­­lementelor maghiare în limba româ­nască. D. Moldovan Gergely de aseminea este bine cunoscut publicului român. Tribuna ne spune că a fost po­­lițan­t, și numai pentru serviciile ce le-a adus guvernului în acesta cali­tate a sa, a fost numit profesor de universitate la Cluj. Noi încă n’am putut să-i desco­perim alte merite. Se póte deci și din asta judeca scopul acestei societăți­i a ponegri pe naționalități­e nemaghiare chiar prin scrisele fiilor (pierduți) ale a­­cestora. Despre stea ne putem convinge și mai bine, amintind ci presidents sub­comitetului slavon este d. Béla Grim­wald, cel mai aprig dușman al societăței slave naționale «Matica», și care până aci nu s’a distins de­cât prin ura ce o are către nema­ghiari, ură care l’a făcut să se ia la certa și cu d. Ludovic Mocsary, de­putatul Caransebeșenilor care a avut curagiul de a susține în cameră drep­turile naționalităților Așa că va fi nostimă acestă so­cietate și sigur mai faimosá de­cit chiar Kultur egyletul. La 27 ale lunei curente își va ține în Budapesta ședința de constituire. Rămâne acum numai atâta ea fia comitetul român s’alegfc președinte de onore pe Mitropolitul Miron Romanul. Din Belgrad Referitor la curtea regală din Bel­grad se scria urmatórele : De câte­va aici toți^hitrâră cu cea mai mare activitate pentru a face sa dispară din palat ori­ce lucru ce ar aminti despre regina Natalia. Tóte mobilele regelui și soției sale ori au fost espediate la Yalta ori arse. Apartamentele ocupate d­­e 1 î nainte de regina au fost transformate cu desăvârșire. Principele moștenitor a început și el să se împace cu stările de lucruri actuale. In cele dintâi săptămâni su­ferea forte mult din causa absenței mamei sale de lângă dânsul, îngriji­rile de cari se bucură însă și tot felul de distractiuni ce i se fac au pre­cum se vede, un efect, îmbucu­rător pentru totul său, asupra lui. A mai uitat de maică-sa. I se permite ca în fie­care săptă­­mână să scrie uă dată maicei sale. Adresa însă n’o scrie dânsul, ci se scrie la secretariatul palatului. Regele Milan d’alt­fel face tot ce e posibil pentru a’i da­tă bună e­­ducațiune. Nu de mult i-a adus un profesor englez și altul german. Nu uită însă cu tote astea d’a cresce din d­’ânsul un bun soldat. D’aceia i-a atașat un absolvent al școlei mi­litare și i-a pus la disposiție oă com­­panie de guanji, cu cari face prac­tica militară. Camerile ocupate de dînsul și suita sa sunt acele în cari locuiau regina Natalia. SOIRI D’ALE PILEI Aiji la os ele <ja ce s’a celebrat la biserica protestantă un Te-Deum pentru aniversa­rea nașterei îm­peraturii Germ­aniei. Au asistat naulți din corpul diplomatic. * * * Mâine se va judeca la tribunalul dt Ilfov secția I, procesul corecțional al d-lui V. Râdulescu și S. Mihăilescu, cari vor fi a­­părați de d. M. Cornea, Horia Rosetti ș Lecca. * * * In privința tâlhăriei de la Fundeni, se mai dau ulrorierele relațiuni: S’au mai prins 2 criminali: Tudorache Ionescu și un altul, care își dedea numele de Marin Ion, însă în realitate era Radu Tudor, cumnatul lui Nicolae Cosma. Con­fruntați cu cei l’alți depuși la Văcărești, au mărturisit și denșit participarea la acesta tâlhărie. Ast­fel, pâna acum, s’au prins cinci in afacerea Kohler: Nicolae Cosma zis și Șofu, — Gheorghe Stoian, — Radu Tu­dor,—Tudorache Ionescu,—Nicolae Ion al Geambășoaii, mai este de prins al 6-lea. Nu s’a putut afla însă daca acesta bandă a luat parte la tâlhăria din Valea Tânga­­nului sau asupra Turcilor; er Tudorache Ionescu, care se credea a fi acela care­­ a urmărit în banda lui Nicolae Avram Toderi s’a constatat că este un altul cu același­ nume. Toți cei prinși au rele antecedente. In sarcina lor, până acum, sunt 3 tâlhării și­ 2 furturi prin efracție comise în Ilfov, u­­nul din el, Alexandru Marinache, este de

Next