Romanulu, ianuarie 1889 (Anul 33)
1889-01-28
AlfUL AL XXXIII-LE Lummézate ai vei fi. ?■ [UNK] [UNK] hé ABONAMENTE IV; In Capitali și districte, na an 48 lei; șAae Ívni 24 lei; trol Inni 12 lei; nă linfi 4 lei. Tentm tăt» țările Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, itt administrațiunea ziarului și oficiele poștale. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8, Place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G Popovici, 16, Fleischwarkt. IN ITALIA, la dd«tt. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (N. 0) 15, Geneva. — Articolele nepublicate se ard — BUCURESCI, 27 CALENDAR Cele ce am prevăzut s’au întâmplat : bătrânii conservatori s’au despărțit de tinerii conservatori. Despărțirea a fost zgomotosă, un jumâtate de oră a trebuit pentru ca liniștea să se restabilască în camera junimistă, care în acea zi amintea vechia cameră colectivistă. Cuvinte aspre au fost schimbate, și d. Catargi vânând că majoritatea im voesce să măture pe unii din funcționarii actuali, începând cu mătura de la miniștri, după cum a cerut, a făcut din cestiunea porturilor franceză cestiune de viață sau de marte, a declarat resbel vechilor salamici, și fiind învins, a trebuit sa depuie demisiunea sea de președinte al Camerei, afirmând că nu mai este șeful partidei conservative. Nici uădată partidele nóstre politice și în special liberalii, cei sinceri, cel în adevăr democrați, n’au avut un ocasiune mai bună spre a trage un învățământ din cele ce s’au desfășurat înaintea ochilor lor. Conservatorismul trece afi prin acea fază prin care a trecut liberalismul, cu singura deosebire că liberalii au ajuns aci, după vr’uă 8 ani de cârmuire și conservatorii numai dupe vr’uă 10 luni. Faptele însă s’au desfășurat în același mod, și pentru a doua oară, într’un scurt interval, vedem un președinte, ales de marea majoritate a camerei, nevoit a se retrage, curând dupe alegerea sa, pentru că nu mai este espresiunea representanților națiunei; pentru a doua oră vedem pe șeful de erl al unei partide declarând, că nu mai este șeful partidei sale, căci putregaiul o râde, căci e nevoie de a se da cu mătura, începând de la miniștri. Ca și d. Lascar Catargi, președintele camerei liberale, șeful vechiei partidei liberale, C. A. Rosetti a trebuit sâ demisioneze din președenția Camerei, ne mai putând fi șeful partidei care fusese transformată de amicii săi într’uă funestă colectivitate. Majoritatea camierei a mers atunci cu d. I. C Brătianu, precum aici a mers cu d. Al. Lahovari, și Rosetti a rămas cu puțini amici, precum aici a rămas d. Lascar Catargi. Adevărul însă, al cuvintelor lui Rosetti a fost în curând de toți recunoscut, căci corupțiunea partidei merse crescând până în funestele ijile din 14 și 15 Marte, când ochii tuturor deschi<jlându-se, colectivitatea fu sugrumată. In aceiași stare de descompunere se află aici vechia partidă conservatoare. Semnalul dat de d. Lascar Catargi trebue să deschidă ochii democraților. Că schimbare va trebui neapărat să se facă un guvern. Vechile idei conservatore nemai având trecere, și ideile radicale și socialiste făcând mari procese va trebui ca neapărat acea schimbare să fie în folosul celor cari au aspirațiuni mai în raport cu cerințele timpului. Democrații sinceri sunt datori să profite de lecțiunile ce li se dă, să se lepede de putregaiul care îl înconjoară, să-și strângă rândurile, și reamintindu-și vechiul program al democrației române, complectându-l cu noile revendicări ale clasei muncitore, să se grupeze cu toții în jurul acelui drapel, și astfel să se presinte înaintea țărei spunându’i: Iată cine suntem, alegeți între noi, uniții, și între vechii și nouăi conservatori destnați. EXEMPLARUL 15 BAN REDACȚIA STRADA DOAMNEI 2. ADMINISTRAȚIA STRADA NOUĂ, 7 Directore: VINTILA C. A. ROSETTI Fundatore: C. A ROSETTI Ediționeale div viața MACEDONIA (Urmare și fine 1). Domnule Director, 28 Decembrie 1888 Acesta procedare incalificabila a tribunalului militar turcesc, este un scandal public, și românii din Macedonia și pe toți oamenii consemeioși și imparțiali,care se găsesc afara din sfera înrîurirei autoritare și acțiunei coruptive a mitropoliilor, a consulatelor grecesci și a agenților lor desaprobare și de indignare se aude pretutindeni în contra sus-<Jisului tribunal militar și mai ales în contra sus Șișului jude instructor și comandatul militar, cari sunt calificați de trădători ai patriei lor și a Statului ai caruia sunt funcționari Aducându-se la cunoscința Sublimei porți și chiar a palatului, acesta procedare a tribunalului militar din Bitolia, care se pate califica ca uă crima de inalta trădare pentru imperiul turcesc și ca uă nedreptațire revoltatare pentru drepturile legitime și interesele de rasa ale poporului român, s’a crezut ca sus-zisa hotărâre scandalosa a curței Marțiale din Monastir era să fie îndată anulată, iar membrii acelui tribunal venal să fie trași la răspundere. Eram în drept a ne accepta la un asemenea măsurâ din partea sublimei Porți, cu atât mai mult, cu cât în urma explicațiunilor date la blocurile competente, nu numai cân’a recunoscut la înaltele cercuri oficiale turcesci, cu procedarea și hotârîrea curței Marțiale din Bitolia cu cât este ilegala, nedrepta și nelogica, cu atât este votamatare intereselor turcesci și prestigiului justiției turcesci ci încă ’s-a promis că se vor lua îndatâ măsuri spre a remedia reul ce a resultat și va mai resulta din sus ijisa procedare incalificabila a Curței Marțiale din Bitolia. Și intr’adjiAer s’au dat semne de un astfel de disposițiune a subliniei Porți prin faptul ca președintele sus-<jisei Curte Marțiala a fost schimbat, iar judele instructor al ei, sus tjisul Essad-Efendi, organ al Mitropoliei și consulatului grecesc și tot de la data autor moral chiar și material a sus-ijisei ilegalități revoltatore, a fost destituit. Dar din nenorocire s’a întâmplat tot contrariu ; numai nu s'a făcut nici ua îndreptare ci din contra arbitraritatea ca să nn tfie barbaria neomeriosa a sus-ijisului tribunal militar a ajuns la culme, pentru ca după cum s’a spus mai sus, zisul institutor român, Gheorghe G. Popa, a fost tratat în mod nu numai ilegal și barbar, ci încă forte neuman și revoltător și ca să fie la culmea barbariei și ferocitatei, ca sé un tfic barbariei, a îndrăsnit a aresta Economul internatului de pe lânga liceul român din Bitolia și 4 elevi ai acelui liceu, sub protest ca vorbiseră cu suscrisul nenorocit institutor român Gheorghe G. Popa. In urma acestor măsuri arbitrare și tiranice, nu mai rémâne Indoeia ca terorismul in contra ideii și a principiului de a se da românilor din Macedonia uâ educațiune naționala în limba lor și în școli românesti s’a sistematizat astfel, încât aruncându-se în carcere profesorii școlii române, nevinovați și inocenți precum și elevii lor chiar, minori sé nu mai cuteste nimeni a’și trimite pe copil săi la școla română, nici a ’și manifesta simpatia lui pentru causa româna și cu modul acesta să se dea lovituri de morte școlelor române din Macedonia. Constatând faptul, credem de datoria nóstra a adaoga ca in persona institutorilor și elevilor școlilor române din Macenia se persecuta și se lovesce românismul aiji ca drepturile ei interesele legitime ale nemului românesc în Orient, iar în persana agenților causer paneloniste, caride și dovediți ca complotați in contra Turciei și atenteza la limba și individualitatea poporului român din Macedonia, dar cu tote acestea se achita în modul cel mai scandalos și se recunosc chiar de către un tribunal turcesc ca victima ore ale calomniilor românesci în personaficem acestor agenți grecesci se favoriseza și chiar se sprijinesce acțiunea propagandei paneliste, acțiunea cootropizare pentru elementul român și de stindere a dominațiunei otomane în Macedonia. Persecutorii limbei și naționalității române în Macedonia, fiind națiunea, guvernul și înaltul cler grecesc sprijinit chiar de funcționarii turci, cumpărați cu bani ce se 11) A se vedea Românulă de erl.trâmit din Atena, ci apărătorii acestei case drepte și sfânte fiind numai nisce simpli particulari ca Domnul Apostol Mărgărit și acei dintre românii Macedoneni cari împărtășesc principiile și vederile nationale, lupta devine forte inegala așa ca daca acești aparatori, ai drepturilor și intereselor legitime ale românismului vor fi abandonați la proprile lor puteri și mijloce ca să combată pe agresori, cari ’și permit se înter jica chiar în casa și in vatra românului, limba sa străbuna, atunci cu totă abnegațiunea și eroismul lor, nu vor putea ține pept în contra unui adversar care dispune de mijloce și de avantaje așa de puternice. Prin urmare se simte și chiar se impune în mod" imperios, trebuința și urgența de a se acorda apărătorilor limbei și naționalității române în Macedonia, cari se pun în defensiva legitima, sprijinul ce drepturile și interesele legitime ale românismului reclamă, ér atitudinea și procedările adversarilor lui justifica spre a salva limba și caracterul național al poporului român din Macedonia, Epir și Albania pe care le au respectat atâtea secole de barbarie și de buliversari ale trecutului, grație sentimentului de mândrie naționale ale românilor, și tocmai acum când națiunea română a sosut, sub gloria sa și înțelepta dinastie a M. S. Carol I, să -și recâștige gloria numelui și origine sale, arătând lumii întregi că au conservat intacte precisa moștenire a vitejiei și a calităților străbune și astfel se-și face uâ posiție onorabile in concertul Europea; tocmai acum <acem averea cea mai sacră, cea mai prețiosa acestui nem glorios, adica limba și naționalitatea româna sunt persecutate în modul cel mai revoltător și amenințat de loviura de marte!! Enormitatea venalității tractatore a Gurței Marțiale a fost așa de scandalosâ și revoltatare încât cu tota disposiția și dorința manifestata de guvernul turcesc pentru apropiere și nu înțelegere cu Grecia. Sublima Porta a fost silita sa da uâ blama Curței Marțiale destituindui unul dupa altul pe președinții săi și pe judele instructor, dupa ce a dat ordine peremptorie ca se pună in libertate pe elevii liceului român din localitate și pe Economul Internatului, ceea ce negreșit n’a putut face plăcere grecilor, pentru ca mai ales plătiseră așa de scump serviciului ce Curtea Marțiala a vuit sa aduca causei paneieniste. Deși elevii liceului român și Economul Internatului au fost puși în libertate, dar in ceea ce privesce institutorul Gheorghe G. Papa Curtea Marțiala a preferit a face onore angageamentului ce a luat către grecii, cumpărătorii săi decât sa se conformeze cu instrucțiunile și ordinele formale, ce în mai multe rânduri au dat atât Ministerului de Justiție precum și marelui vizir și ministerului de resbel ca se pună în libertate sub cauțiune pe sus disul institutor român Gheorghe Ghica Popa, până când se mai face cercetării ce mai crede de trebuința, deorece din interogatoriile făcute pana acum, precum și din cercetările ce a făcut Curtea Marțiala, nu s’a putut constata nimica din cele ce i s’au imputat in mod calomniator, și nu exista nici ua proba legata de culpabilitatea ce i sa bănuit, și ca simpla baniera nu póte justifica arestarea mai ales pentru mai multe lumi a unui cetățăn recunoscut ca onest și pacinic. Cu modul acesta atitudinea curței marțiale față cu guvernul central din Constantinopole, are aspectul de tendința spre anarhie ca sa nu jicem spre rebeliune, pentru ca în contra acestor ordine ministeriale, curtea marțiala continua a ținea închis în cazarma pe sus-ijisul institutor român, fara a permite nimenui sa-l vrsa întocmai precum tâlharii țin la munte pe un prisonier pânâ când sa li se trimita banii de rescumpărare (rangon). Acesta procedare și atitudine a comandantului militar general de divizie Fazil Pașa, un bețiv de prima ordine, care totdeauna da dreptate aceluia care-i platesce mai mult sau ’i satisface vre una din abominabilele lui vicii, a pus pe gânduri Í. Porta chiar și palatul; căci omul acesta este capabil a merge cu coruppunea și nebunia lui până la extremitate având recurs chiar la un prononciamento în cas de a se lua măsuri represive în contra incalificabilelor lui abuzuri și de a i se aplica pedepsa prevăiută pe lege pentru insubordinarea lui. De aceea a trebuit ca I. Porta să se mărginescă la desaprobarea procedării curtei marțiale în afacerea complicilor lui Piltion și a neajunsurilor al căror au fost și încă mai sunt victima jus tinsul institututui român și câțiva elevi și alți partizani ai causei române și ca măsura de prudența și de precauțiune în contra oricarii eventualități se suspenda funcționarea acestei curți marțiale până la sosirea noului ei președinte care a fost numit direct din Constantinopol, și caruia i au dat instrucțiuni formale ca se repare reuce a făcut sus-ijisa curte marțială. Așadar nenorocitul institutor român va fi chinuit încă și fisicamente și moralmente până la sosirea noului președinte care se spera ca 't va pune imediat în libertate ; deși comandantul militar când se gâsesce în raiul beției declară sus și tare ca numai când va muri dânsul, atunci va putea eși din închisore institutorul român , așadar fiind-ca inamicii mortali ai românismului —grecii—pe lângă sus-disele arme și avantaje de cari dispun în resbelul nedrept ce au declarat și cu inverșurare susțin în contra limbei și naționalitâți române în Macedonia, au reușit a face mai grec chiar decât grecii și pe cei mai puternici turci, militari și civili, de aceea presa română în unire, fara distinepune de culore politică sau de partid, trebue sâ ridice puternicul séu glas în contra nedreptății și a persecuțiunei înverșunate, a căror sunt victime drepturile legitime și interesele de rasă ale poporului român din Turcia, sâ ia în mâna ei apărarea acestei cause drepte și sfânte, pentru care tata suflarea românesca din ori-ce unghiu a lumei trebue să contribuesca Ia limitele mijlocelor materiale și morale, de care dispune cel puțin opiniunea publică, acest suprem tribunal al omenirei, se-și pronunțe verdictul séu în favorea causei române cu care este dreptatea și legalitatea și în contra adversarilor ei. Prin stimabilul der <viar al d-vestre, care este decanul presei române și organul devotat și neschimbat al principiilor, cărora se datoresce în mare parte strălucită posiție a Românismului și al ideii fericite de a se întruni poporul român din Macedonia în limba sa materna, idee conceputa de mult de pleiada marelor patrioți de a 1848 și care a luat corp pentru intâia și data la anul 1860, er aici este un fapt fericit pentru întregul nem românesc , prin acesta fie stimabilul și patrioticul organ de publicitate, facem apel la patriotismul și la înalta misiune a presei române, rugându-o în numele gloriosului trecut, satisfăcătorului present și al zîmbitorului viitor al neamului românesc, să nu înceteze cu pledarea ei, pentru apărarea drepturilor și intereselor legitime ale Românismului, până când nu va triumfa dreptatea și principiile civilisatiunei moderne cari sunt în partea causei Române. Primiți Domnule Directore, asigurarea sentimentelor de recunoscinta ale tuturor bunilor români din Macedonia al căror sunt interpret, rugându-vă a publica presenta dare de semn, care este un icona fidela a adevăratei situațiuni și multumindu-vă de mai înainte. Pretoreanu. D. L. Catargi și Presa Purtarea d-lui Lascar Catargiu este forte viu comentată de presa capitalei. România Liberă, oficiasa junimiștilor, publică In acesta privință un articol semnat A., prin care spune că de mult prevedea cele ce s’au întâmplat și încheie astfel : In cestiunea porturilor francez. Catargiu a fost aprópe nul. Nici un ideie, nici un argument, câte-va fraze de simtimînt ș’atâta totul. Dar dacă în cestiunea pusă în deliberare, representantul Galaților a fost nul, nu tot așa a rămas în rancunele sale față cu banca ministerială. Acid. Lascar Catargiu a pus nedreptate, a arătat ură și s’a declarat adversar. Atâta ajunge pentru astăzil. * * nn Eu unul mă declar satisfăcut. Confusiunea de până acum are să dispară și, în acestă Iimpezălă, fără îndoială că d. Lascar Catargiu își va avea meritul său. De acum înainte, guvernul și amicii guvernului vor cunoaște mai bine pe adversarii săi, iar opera de concentrare a elementelor cari înțeleg cerințele timpului se va face cu mai multă înlesnire și cu uă hotă LUNI, 28 IRMUARIU (18 IAN. st. v.) 1 Voiesce și vei putea. ANUNCIURI mia de 8 ® Nn*«, pedt pagina IT . . . t.............& hallett. « » » * HI ...... 8 lei — „ Unsorțttr BS și teeranic pagina m si IV tinia .2 — A se adresa: IN ROMANIA, la adnittiwrațkinea d taraiul *». IN PARIS, la Havas, Laffite et Gille, 8. Place de la Bobim, LA VIENA, la d-ne Haasenittei» et Vogler,Otto Hmm», LA FRANCFORT, S. M. la — G. L. Daabe et C-nne, pooln Gemania, Belgia,Sanda, Elveția și America. — Serit?orile Hefmaoat* se refneX — Wi in puni inimii,Wi nn ibi și rîre care să servescă mai bine interesele Statului. Epoca ne spune astfel: Nu ne-a putut trece prin minte că d. Catargiu, pentru cuvinte pe care nu le cunoștem, va căuta să dărîme combinația guvernamentală pe care d-sa a contribuit să o formeze. Nu am putut crede că d-sa, fără prealabilă înțelegere, fără a se explica măcar cu membrii partidului conservator, se va despărți de acei bărbați care au făcut gloria ministerului său și care toți sunt azi în ministerul actual, precum și de tovarășii de lupte îndelungate ca d-nii Vernescu, gen. Florescu, Al. Lahovari, gen. Manu etc. Nu am fi crezut vre-o dată, că eminentul leader al conservatorilor își va sfârși cariera făcând uă scisiune în sînul partidului conservator. Aici însă, după cele petrecute în ședința Camerii de erl, trebue să ne înclinăm înaintea realității. Față cu situația actuală, nu putem, ca conservatori, decât să ne arătăm întristarea noistră pentru atitudinea d-lui Catargiu, fără a căuta să avem trista satisfacție de a avea dreptate în contra d-sale. Nu ne vom permite critici la adresa d-lui Catargiu, preferind ca laudele adversarilor partidului conservator să ’i convingă că greșește. D ’ale Maghiarilor Maghiarii au pornit’o pe civilisație. In zilele acestea s’a făcut mare sfară în țără, cu apelul adresat tutor cetățenilor, de către un comitet de «patrioți», pentru a se pune basele unei societăți pentru etnografia Ungariei. Căușele care au determinat pe comitet a înființa acestă societate, sunt pe d’uă parte însemnătatea etnografică a Ungariei, iar pe d’altă parte, dorul lui d’a face prin acesta, poporele ce trăesc in regat, să se cunosc, unii pe alții, ca astfel să se simtă cu toții ca frați, să se faciliteze «unirea poporelor din patrie într’uă națiune». Cu alte cuvinte, tot vechiul cântec al ideii de stat maghiar. Nu am da importanță acestei scrii nici ne-am ocupa de onorabilii inițiatori al comitetului, dăcă nu’ar fi vorba aci, precum despre interesul general al Românilor. In comitet sunt mai multe sub-comitete, pentru fiecare naționalitate unui. Românii au onorea d’a fi represintați prin d-nii dr. Al. Marienescu, Moldovan Gergely și Alexicî, faimosul limbist și savant de poruncălă al ungurilor. De d. Marienescu ne pare rea, că s’a amestecat acolo, căci după proverbul cu amestecarea in tărâțe, tămăn« este să nu fie la urmă și d-sea pus p’aceiași trăptă cu cești doul din urmă, ceia ce nu ’i-ar fi de loc în Bravor. Astfel dar, studiile asupra Românilor, le vor face d-nii Alexieî și Moldovan. Halul de scință. Cel d’intuit este elevul faimosului Paul Hunfalvy cel care ocupându-se de români, ne-a întors pe dos și firea și istoria, care atât de bine scie românesce Incât citind în scrierile părintelui Vicar Popea că la Blaj au fost «zeci» de mii de români (la 1848) a tradus’o pe unguresce cu «zece» mii, voind prin astea, după cum zicea, să ne lovesc în cap chiar cu propriele nóstre scrieri ; dar care cu tote astea este președintele acestui înalt comitet, după cum d. Alexicî este membru. Cât despre celelalte merite ale d-lui Alexi György, noi am vorbit deja de renumita și seriosa lucrare asupra elementelor maghiare în limba românască. D. Moldovan Gergely de aseminea este bine cunoscut publicului român. Tribuna ne spune că a fost polițant, și numai pentru serviciile ce le-a adus guvernului în acesta calitate a sa, a fost numit profesor de universitate la Cluj. Noi încă n’am putut să-i descoperim alte merite. Se póte deci și din asta judeca scopul acestei societății a ponegri pe naționalităție nemaghiare chiar prin scrisele fiilor (pierduți) ale acestora. Despre stea ne putem convinge și mai bine, amintind ci presidents subcomitetului slavon este d. Béla Grimwald, cel mai aprig dușman al societăței slave naționale «Matica», și care până aci nu s’a distins decât prin ura ce o are către nemaghiari, ură care l’a făcut să se ia la certa și cu d. Ludovic Mocsary, deputatul Caransebeșenilor care a avut curagiul de a susține în cameră drepturile naționalităților Așa că va fi nostimă acestă societate și sigur mai faimosá decit chiar Kultur egyletul. La 27 ale lunei curente își va ține în Budapesta ședința de constituire. Rămâne acum numai atâta ea fia comitetul român s’alegfc președinte de onore pe Mitropolitul Miron Romanul. Din Belgrad Referitor la curtea regală din Belgrad se scria urmatórele : De câteva aici toți^hitrâră cu cea mai mare activitate pentru a face sa dispară din palat orice lucru ce ar aminti despre regina Natalia. Tóte mobilele regelui și soției sale ori au fost espediate la Yalta ori arse. Apartamentele ocupate de 1 î nainte de regina au fost transformate cu desăvârșire. Principele moștenitor a început și el să se împace cu stările de lucruri actuale. In cele dintâi săptămâni suferea forte mult din causa absenței mamei sale de lângă dânsul, îngrijirile de cari se bucură însă și tot felul de distractiuni ce i se fac au precum se vede, un efect, îmbucurător pentru totul său, asupra lui. A mai uitat de maică-sa. I se permite ca în fiecare săptămână să scrie uă dată maicei sale. Adresa însă n’o scrie dânsul, ci se scrie la secretariatul palatului. Regele Milan d’altfel face tot ce e posibil pentru a’i dată bună educațiune. Nu de mult i-a adus un profesor englez și altul german. Nu uită însă cu tote astea d’a cresce din d’ânsul un bun soldat. D’aceia i-a atașat un absolvent al școlei militare și i-a pus la disposiție oă companie de guanji, cu cari face practica militară. Camerile ocupate de dînsul și suita sa sunt acele în cari locuiau regina Natalia. SOIRI D’ALE PILEI Aiji la os ele <ja ce s’a celebrat la biserica protestantă un Te-Deum pentru aniversarea nașterei împeraturii Germaniei. Au asistat naulți din corpul diplomatic. * * * Mâine se va judeca la tribunalul dt Ilfov secția I, procesul corecțional al d-lui V. Râdulescu și S. Mihăilescu, cari vor fi apărați de d. M. Cornea, Horia Rosetti ș Lecca. * * * In privința tâlhăriei de la Fundeni, se mai dau ulrorierele relațiuni: S’au mai prins 2 criminali: Tudorache Ionescu și un altul, care își dedea numele de Marin Ion, însă în realitate era Radu Tudor, cumnatul lui Nicolae Cosma. Confruntați cu cei l’alți depuși la Văcărești, au mărturisit și denșit participarea la acesta tâlhărie. Astfel, pâna acum, s’au prins cinci in afacerea Kohler: Nicolae Cosma zis și Șofu, — Gheorghe Stoian, — Radu Tudor,—Tudorache Ionescu,—Nicolae Ion al Geambășoaii, mai este de prins al 6-lea. Nu s’a putut afla însă daca acesta bandă a luat parte la tâlhăria din Valea Tânganului sau asupra Turcilor; er Tudorache Ionescu, care se credea a fi acela care a urmărit în banda lui Nicolae Avram Toderi s’a constatat că este un altul cu același nume. Toți cei prinși au rele antecedente. In sarcina lor, până acum, sunt 3 tâlhării și 2 furturi prin efracție comise în Ilfov, unul din el, Alexandru Marinache, este de