Romanulu, septembrie 1889 (Anul 33)

1889-09-26

I­ TANUL AL XXXIII-LE Voiesco și vei putea. ANUNCIURI Linia de 30 litere, petit pagina IV.......................40 bani uetto „ „ „ „ UI..............2 lei — „ Insei-fiuní și reclame pagina UI și IV Unla . 2 „ — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea (farului. IN PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d-nil Haasenstein et Vogler, (Otto Maas«) IN ELVEȚIA, la „ Din­­erile cele alte direct la administra­­runea fiiarului­ 1!ț — Scrisorile nefrancaze se refusa — ESEMPLARUL Ig BAN REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA STRADA DOAMNEI No. 2. Directors : VINTILA C. A. ROSETTI Fundatore: C. A. ROSETTI BUCURESQI, 25 BRUMAREL Pe <Ji ce merge, guvernul se con­vinge și mai mult că posițiunea sa devine cu atât mai grea, cu cât în contră’i se formază u­ oposițiune și mai crâncenă și, prin urmare, și mai de temut. Din vechii lor amici de luptă, cu cari cei de la cârmă s’au găsit ală­turi în oposițiune, precum și din a­­cel cu cari s’a aliat în timpul ale­gerilor trecute și cari atunci erau la guvern, nu le a mai rămas aiii de­cât numai sprijinul câtor­ va perso­nalități, cari și acestea așteptă să védă pene unde se vor îndeplini fă­­găduelile ce li s’a făcut d’a intra în guvern. Tot sprijinul acestora deci pe cât este de slab, pe atât este și de ilustriu, și nu se reduce de­cât la uă simplă cestiune de por­­tofoliuri ministeriale, și mâine, poi­­mâne, când aceste portofoliuri nu li se vor încredința, urmarea fi­­rescu va fi că guvernul se va vedea părăsit și de aceste câte­va perso­nalități, rămânând ast­fel să lupte în contra oposițiune, numai cu pro­­priele săle elemente. Dar, presupunând chiar că, până în cele din urmă, s’ar resolva și a­­cesta cestiune a portofoliurilor mi­nisteriale și că d. Lascar Catargiu s’ar ține de cuvânt și-și ar înde­plini făgăduelile pe cari le-a dat, cu sprijinul numai al câtor­va persona­lități, cari nu fac parte din nici oă grupare și nu aduc nici un alt con­tingent, ce ar putea să facă guver­nul in contra unei oposițiuni, care își măresce din ce în ce rândurile și care, în sînul Parlamentului, îi va aduce zilnic tot felul de greutăți? Și dăcă ar fi numai aceste greu­tăți, pe cari ar avea să le întîmpine guvernul, tot póte c’ar mai merge. Dar cine scie dăcă, la un moment dat, nu s’ar provoca chiar și in­cidente de acelea cari să dea naș­­tere la oă adevărată furtună în sînul Parlamentului! Suntem siguri că însuși guvernul nu ’și face nici uă ilusiune în acestă privință, și că așteptă cu destulă neîn­credere ceia ce pate să­­ aducă fiica de mâine. Și acesta este cu atât de adevărat, cu cât el se vede nevoit să’și asigure chiar sprijinul câtor­va personalități, cari, cum diserăm, nu’i vor aduce alt con­tingent de luptă de­cât numai indi­vidualitățile lor. Viitorul deci nu se anunță tocmai bine pentru guvern, și posițiunea m­a este îndestul de grea astă­zil, căci nu scie cum ar putea să’și asigure un trai bun și liniștit în Parlament, față cu oposițiunea ce se ridică în con­­tră’l și care de­sigur că are să’i dea îndestul de lucru și să’i facă multe fiițe amare. Va căuta să lupte pe cât îl va sta prin putință și s’o ducă—cum se­­ pu­ce—de a fii pe mâine, dar nnu va isbuti să merga mult timp îna­inte nu­mai cu încrederea ce pate să pună In majoritatea sea parla­mentară, majoritate care, de almin­­tielea, nu înfațișază uă înjghebare compactă și bine cimentată prin i­­deile și vederile sale; și acesta toc­mai din causa că ea este supusă fluctuațiunilor la cari ar putea să dea naștere neînțelegerile ce s’ar ivi pe banca ministerială. Dar să fa­cem chiar că asemeni neînțelegeri nu s’ar ivi și că între membrii guvernului domnesc e afir uă deplină armonie ; putea-vom énse să admitem că acestă armonie are să înlăture și diferitele tendințe ce există în sînul guvernului, precum și valeitățile unora din membrii săi ? Nu credem ; și acesta cu atât mai mult cu cât, după noi, armonia ce există a fi­ în sînul guvernului nu este de­cât aparentă. Vom vedea deci unde are să ducă pe guvern acestă armonie și ce sfâr­șit vor lua lucrurile, față cu oposi­­țiunea ce are să i se facă în sînul Parlamentului. SERVICIUL TELEGRAFIC­ ­ AL „ROMANULUI" Viena, 23 Septembre. Arh­iducele Albert a primit în timpul dimineței un deputațiune de ofițeri al re­gimentului al 5-lea de ulani ruși. Acesta deputațiune, condusa de colonelul Krude­­ner a prezintat felicitările sale arh­iduce­­lui cu ocasiunea aniversarei a 4-a a nu­­mitei sale ca șef al acestui regiment. Colonelul Krudener a adresat lu scurtă alocuțiune arh­iducelui, și l-a presentat portretele tuturor ofițerilor regimentului. Arh­iducele Albert a mulțumit într-un mod cordial membrilor deputațiun ei. Petersburg, 23 Septembre. Marele duce Paul care trebue să repre­­sinte pe țarul la cásătoria principelui moș­tenitor al Greciei cu principesa Sofia și marea ducesă Alexandra, soția sea, sunt pe drum la Viena de unde va merge la Atena însoțind familia regala. Lemberg, 23 Septembre. Din raporturile asupra recoltei, reese ca în cea mai mare parte din districte, țe­­ranii nu vor avea grâu îndestulător pen­tru semănat. Paris, 23 Septembre. Ședințele consiliului internațional al dru­murilor de fier au luat sfirșit aici. S’a decis ca viitorul congres să se țină la Petersburg. Baronul Price, în numele congresului, a rugat pe președintele să mulțumească gu­vernului pentru bine-voitorea primire ce membrii congres­ului au avut’o la Paris. Agenția Română Havas. Consiliul general de instrucție Ședința de la 12 (24) Septembre Aspro consiliul general a ținut prima sea ședință în care s’a desbutut asupra pro­iectelor întocmite de comisiunile alese de consiliu. Au luat parte forte mulți membrii, abea au lipsit câți­va. Ședința a fost presidata de E. S. Epis­copul Râmnicului. D. Bădărău a citit raportul asupra pro­iectului de organisare a școlelor rurale. D. Tăcu întreba deca proiectul ce se presintă consiliului este făcut în înțelegere cu d. ministru, caci după cum se citesce în raport, pare a fi unele divergiuni de păreri. D. Odobescu respunde cu ministrul și consiliul permanent a lăsat tota latitudinea membrilor consiliului general, să facă—pe baza proiectului comisiunei numită de mi­nistru—un proiect după cum va crede câ e bine. Atât ministrul cnse cât și consilierii săi își reservâ facultatea d’a întregi, și amenda proectul unde li se va parea­­că trebue modificat. Mai declară că ministrul In redigerea pre­­sentului proiect se va­ arăta cât se pate de larg, va merge cu reforma mai departe de­cât a îndrăznit comisia. D. Odobescu a fost viu aplaudat mai ales acolo unde a declarat ca școlele pri­mare atât la sera cât și ’n orașe trebue sé urmarésca același scop. D. Bădărău spune ca deca în raport a cuprins cu cel din sferele de sus—minis­trul cu consilierii săi, au alte vederi de­cât comisia—apoi acesta pe baza unor decla­­rațiuni făcute de d. Mihailescu. D. Enescu vorbesce în ce stie prealabila. Ataca din nou pe ministru și consiliul per­manent de ce n’a venit cu uă lucrare a sea. Mai flice ca consiliul general nu e chemat sa faca legi, ci programe. Cere ca ministru să fie față la desbateri și se ia angajamentul că va duce proiec­tele ce se vor face aici la cameră, căci altfel zadarnic vor lucra cel din consiliu. *­­4 ""‘O. Odobescu, răspunde ca nu póte se a­­duca la consiliu pe d. ministru, dar scie că atât ministrul cât și cel din consiliul permanent sunt animați de dorința d’a face ceva. Ruga deci pe consiliul general să nu se opresca la considerațiuni politice ca d. E­­nescu, ci se proceda la discuțiunea proiec­tului ce se presintă. D. V. A. Urechiă și Foni, sunt de ase­­meni de părere a se începe discuțiunea. D. Poni, la obiecțiunile aduse de d. E­­nescu mai răspunde că nu es­e antilegal ca consiliul general să discute un proiect ca cel de fațâ. Punându-se la vot, se primesce ca se se proceda la discuțiunea proiectului. D. Bădărău­, citesce art. 1 al proiectu­lui de lege pentru învețâ­m­ântul primar rural. S’a discutat aprópe două ceasuri asupra acestui singur articol, care glasuesce ast­fel : »Art. 1. Scopul școlei primare rurale «este în primul loc de a da fiilor de la­­«tenl­uă educațiune fisica, intelectuală și «morală, precum și cunoscințele generale «necesare pentru viață; oi în al duoilea «loc de a pune casa pentru u a instrue­­«țiune mai desvoltată». D. V. A. Urechiă, fiice câ e de prisos a se pune ca scopul școlei primare rurale este d’a pune basa pentru că instrucția mai desvoltata, ba ar putea să se ștârgă întreg articolul. D. Leonardescu, propune un amenda­ment in sens d’a se fa­ce, în definiția, nu­mai ca scopul școlei primare rurale sé fia a cresce pe copil pentru a fi apți plu­gari. D. Arion, îl combate. D. d-r. Măldărescu, este de părerea d-lui Urechia. D. Reșcanu. Arată ca pe nedrept s’a acuzat cons. permanent ca n’a lucrat la acest proiect. Dér întrebările puse comi­siei ministeriale și la care s’a răspuns prin cele două volume de lucrări, arată ca cel de la minister ’și-au dat sema de relele ce trebue locuite. D. Bădărău într’uă cuvântare pe cât de calda, pe atât și de elocventa, sus­ține cu multe și puternice argumente art. așa cum e redactat. Insistă cu deosebire asupra gestiunei că trebuia a se fa­ce cu scopul scalei primare rurele este să pună baie și pentru ua in­strucția mai desvoltata, ca ast­fel să nu li se aducă piedici fiilor de țeranl a urma deca an talent, și ei la scala secundară. Un eveniment politic în Austria In viața parlamentară a Austriei s’a petrecut un eveniment de­uă în­semnătate netăgăduită : principele Lichtenstein, președintele partidei feu­dale ultramontană, un reacționar de mâna unteia, a renunțat a mai con­duce acest partid, numit și centru. Eră scrisorea ce el a trimis-o co­mitelui Enrich Braedis, vice-preșe­­dinte al clubului: «Onor­­d-le comite! Victoria re­­»purtată de elementele extreme din «Boemia în alegerile provinciale ne­­«greșit că vor avea înrîurire și asu­­­pra Reichrathului. In acesta situa­­­­țiunea parlamentară cu totul schim­­­bată, trecutul meu politic me face «se abdic d’a mai conduce partida «al cărei președinte eram, ne mai «putând fi un potrivit conducător și «d’aci încolo. Te rog comunică asta «membrilor clubului, precum și a­­­ceia că decisia mea este definitivă. «Rămân al d-v­astră cu stimă Principele Lichtenstein. Cel, cari numai puțin au urmărit luptele parlamentare din Austria, scra ce rol mare a jucat principele Lich­­tenstein în Reichsrathul austriac fiind divizat în atâtea partide, atât prin influența ce o avea ultramontanți erau oscilatorii așa fiicând a balanței parlamentului, majoritatea se forma acolo încotro apasau eî. Și fiind­ că guvernul avea nevoie tot­deauna de majoritate, se înțelege că avea nevoie și de principele Lich­tenstein, care în schimbul sprijinului ce dădea cabinetelor austriace, a a­­juns să storcă oă mulțime de conce­siuni și astfel se -și trece și mai multe proiecte de legi de un caracter cât se pate de reacționare. Majoritatea, de nevoie, nu se îm­potrivea la nimic, dar cu atât mai mult erau amărâți cel din opoziție și cu deosebire liberalii, care énse acum în urmă s’au și hotărît să lupte din lesputeri contra proiectului de lege școlară reacționară a principelui, proiect prin care școllele se punea din nou sub epitropia diferitelor con­fesiuni religiose. Tinerii cehi învingând case la a­­legeri și ast­fel având înainte-s uă partidă destul de tare, principele s’a retras din capul partidei ultramon­tane, care va avea să lupte în par­lament și contra deputaților națio­nalităților și contra liberalilor ger­mani, franț Josef și maghiarii În Ungaria s’a întâmplat un fapt de o­arecare însemnătate: pe când maghiarii aleg in tote orașele pe Kos­suth cetățan de onore, el țin a ’și manifesta simțimintele lor politice și altfel. Eră un caz. La 28 ale curentei a sosit la Mo­­nor monarh­ul Franț Josef pentru a lua parte la manevrele honvefismei ce se țin acolo. In noptea din ajunul fiilor sosirei lui acolo câți­va unguri au rupt dra­pelul negru galben ce era pus la casa unde era in cuartierat colonelul Janky. Faptul acesta venind la cunoscința monarh­ului, acesta s’a indignat atât de tare, în­cât respun­­ând discur­sului de­ întâmpinare a pretorelui su­prem, a fu­s : «Sperez că nerușinatul făptuitor se va desaproba și pedepsi in­ mod esemplar». ’ T­­ine că Monarh­ul care a dat a­­tâta nas ungurilor, s’a convins cu un cas mai mult de dinasticismul hegemoniștilor. CONGRESUL STUDENȚILOR (Corespondință particulară a Român­ului) Ploescu, 1883 Septembre 10. Domnule Directore, Urmez a fii mai departe cu darea de somn: A doua fii am făcut călătoria la Slanic, care ne-a lăsat cele mai frumóse amintiri. La stația, «Poeana» ne-a eșit țărănimea înainte cu primarul în cap și ne cinsti cu țuica, cu prune, cu dulcuța și mere. Jucarăm cu țăranii brîul, căci erau și lăutari și la plecare în mijlocul uralelor nóstre ridicarâm pe primar în brațe pe sus, punându-l în tren și ducându-1 la Slânic. Slânicul cu privelișcele sale câmpeneșci delurile sale cu vii și cu pomi înfloriți, a­­șesiat în vale, ni s’a înfățișat sub un as­pect cu totul frumos. Lăutarii țigani eșindu-ne înainte și aici, cântă marșul Boulanger și cum intrarăm în sat, găsirăm mesele întinse și pregătite pentru banchetul simplu, dar frumos și din draga inima, ce ni se oferea. Am ridicat toaste în sânatatea d-lui Vi­­neș inginer al minelor de acolo, capitanu­lui Bogdanescu, primarului și altor care ne făcuseră acea surprindere. In frunte cu d. Vineș și G. Dobrescu vi­­sitaram salinele, unii pe scări ne-am sco­­borît, alții cu ascensorul. Inlăuntrul salinelor ni se prezeafă la lu­mina electrica, cu totul feeric și maret. Adâncimea salinelor fiind de vr’o 85 metrii, pâreții de sare fiind bine lustruiți și netezii, reflectând razele luminei albe e­lectrice, străluceau frumos în vâ colare pa­lida și din ce în ce mai perdutâ. Trebue sé spui ca s’a luat lăutari și aici. Mulți întinseră brâul, dar și mai mulți când ne gândem că tóte frumusețile de aici erau resultatul unei fa­lnice munci din partea ocnașilor osândiți pe viață ori pe mulți ani, când ne gândeam ce gânduri mai pute tarce creerul obscur al ucigașu­lui aici veșnic sub lumina și umbra sinis­tră ce revărsă luminele electrice, stăteam tăcuți și uimiți în loc și blestemând rău­tatea omenesca, o admiram în acest palat gigantic de sare, înclinat, în acele făpturi JOI, VINERI, 26, 27 SEPTEMBRE (14, 15 SEPTEM, st. v.) 1889 L­ amineza-te și vei fi. ABONAMENTE In Capitală și districte: un an 48 lei; sase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru Preoți, și învăițătorii din sate abonamentul este re­dus la 30 lei pe an Pentru tote­­ érile Uniunei postale, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea fiiarului și oficiile poștale. LA PARIS, la Havas, Laffite et C­une, 8, Place de la Bonisa IN GERMANIA, AUSTRIA, ITALIA, și BELGIA, la biu­rourile poștale. — Articolele nepublicate se ard — rase ca actorii, îmbrăcate într’u­ haină din tula, fără nasturi și la fel, având ua în­fățișare ciudata și trista totdeodată, în cur­tea posomorâtului penitenciar, inundat de sarele care ecalda împrejurimele intr’un mare de raze de argint. In penitenciar mulți am vefiut între alții și pe Venescu, autorul crimei din Tabaci și chiar am și vorbit cu densul. Era în infermerie, bolnav de bronduita și își jelea sorta­rea. Ochii lui tulburi și aprope fixi, oblici, luceau umerii și caracteristici. Ținea capul în jos și câte uă dată ri­dica ochii. Glasul lui era greu, râgușit puțin și rar. Se observa în el un toropela fisicâ și intelectuală, un început puternic de imbe­cilitate. L’am întrebat sub ce impresii a ucis. El mi-a răspuns: nu m’am gândit să u­­cid, de­cât când am fost surprins de ser­vitor, cele­l­alte crime nu-mi dau sema cum le-am săvârșit, știa c’am eșit afară în gradină în urma sa me liniștesc și venin­­du-mi amețâla am ca fiut fara simțire leși­nat la pamânt. Se plângea ca-l persecutat forte mult, în capul lui sericea gândiri de marte. Iți insufla numai mila, amestecata cu un simț de oróre, când îl priveai, caci și el era om. D. Lateș a găsit ca forma capului séü­e de o structură prea regulată, spre mi­rarea sea, căci criminalii au pururi o parte a capului mai mare, sau mai grea. In sfârșit ca sa fia mai scurt, domnule director, ne-am întors de-acolo el în Plo­­esci, ér asera am dat concertul în care s’a distins între alții, d-sora Maria Rădu­­lescu, elevă a conservatorului din Bucu­­resci și d. Christea Georgescu din Iași, studentul care a cântat din gura «Senin și Furtună» poesie de Negruzi, «Haiducul și Mariuca». D. Georgescu a fost aplaudat de tata sala de#mul sețea sea de glas­­­ ori, incantați vara nL­o­­. După concert fu bal, și d-nele Ploescene vor purta în inimele lor multe suvenire plăcute, de la acesta petrecere. A doua fii ne’ntorserâm la Bucuresci dimpreună cu studenții ieșeni și tot în a­­cesta sera avurăm întrunire la Societatea studenților în medicina unde din partea facultăței acestor a vorbit și a explicat causa grevei internilor d-nii Popescu, Cio­­lac, Nicolau și Bardescu. S’a redactat un Proces-verbal, prin care atât colegii lor ieșeni, cât și celor­l­alte facultăți, protesta și infiereza purtarea efo­riei cu studenții de medicina interni. Era acel proces-verbal. Astă­zii anul 1889 Septembre 9, stu­denții universitari din Iași și Bucuresci, intrunindu-se în sala societății studenților în medicină din Bucuresci pentru a ne consulta asupra neajunsurilor suferite de colegii și frații noștrii interni și esterol al spitalelor civile din Bucuresci, au decis ca se declară solidari și vor lucra alâturi cu colegii lor pentru a obține satisfacerea justei lor cereri. (Urmeza iscăliturile studenților). Tot aci s’a protestat contra purtării pre­fectului Algiu și ca să se dea a doua do­vadă de modul cum se insultă studenții universitari, se citi un articol din Ro­mânia în care vorbind de internii spita­lelor sfârșesce cam ața: «Se puseră alaiuri la masă (internii) cu niște dame, de a căror calitate nu s’a putut înșela. Ei bine, acele dame nu era alt­ceva de­cât d-ș0ra P., studenta în medicină. Pentru onerea corpului universitar s’a decis o aspră pedepsa. S’a dat foc fi­arului România care­ con­ținea acea insulta, în capul Bulevardului din spre calea Victoriei. In urma ne îndreptarăm spre Oppler unde dadoram un fel de banchet fraților noștri, Ieșeni, aci pe la lojele de sus, am surprins cum ne supraveghea câți-va agenți. Am uitat să spun ca s’a ales ua comi­­siune din partea ambelor universități se cera Luni audiența la primul ministru, com­pusa din următorii domni: Universitatea de Iași, medicina Lateș V. și Meyer E­­duard, dreptul Theodorescu și Panaitescu I., literile Iorga, sciințele Țilensk­i, Universitatea de Bucuresci , medicina Ciolac, Andreescu, Nicolau, dreptul: G. A. Panaitescu, literile: N. Soveanu, sciințele: Anastasia. Aici vom depune pole­ia coronă pe mormântul lui Eminescu, în ori ce cas eram holari și a’l visita, numai de nu ne-o îm­­pedica plaia. Sfârșind cu darea de semn a congresulu v, rog, domnule director, a primi din par­­te-ml încredințarea distinsei [stime ce ve păstrez. C. B. Student al facultăței de drept. SOIRI D’ALE PILEI D. Suditu, prefectul județului Brăila, ter­­minându-și concediul ce a avut, s’a reîn­tors erl la Brăila, și ’și-a reluat funcțiu­nea. Din Iași aflam că tribunalul secțiunea II din oraș, a respins acțiunea d-nei C. Ghica, făcuta contra fiicei sale Matilda și a d-lui Gali, căsătoriți împreuna. * * * După cum afla Lupta, primul-ministru va visita septemana viitare orașele Giurgiu și Turnu-Magurele. In acesta visita, primul-ministru va fi în­soțit de noul sau șef de cabinet. ** ** D. Leon Grigorescu s’a numit profesor suplinitor la catedra de geografie de la gimnasiul real din Piatra. * * iți Cetim în Lupta urmatorele: Primul­ procuror de Ilfov, d. Boldur Voi­­nescu, fiind sesizat de Eforia asupra hoții­lor cu clădirea spitalu­lui Colțea, a făcut o descindere locala erl la ora 4 p. m., înso­țit de d. jude instructor Pap, de d nil­is­ion, de comisia de ancheta, de d. Bibi­­cescu, prim redactor al ziiarului Telegraful Român, și mai multe notabilități. Intrega asistență a rămas înmărmurită văzând starea mizerabila cum a fost clădit spitalul Colțea, ale carui temelii sunt fă­cute cu moloz și pământ, ast­fel ca clădi­rea tota este perduta. Mandate de arestare s’au dat deja de e­l, imediat dupa constatare, și speram ca n­n curând toț! cei culpabili vor n^saii cu­ cuvenit. Presa va fi poftită sa viziteze sonda­jele, se constate de visu halul In care sunt, și se sprijine prin drepta ei judecată pedepsirea criminalilor. * * * Adevărul e informat că d. N. C. Aslan deputat al Iașului, luând cunoștința la in­­tercerea­rea din străinătate despre cele petrecute cu creditul urban, e hotărât a adresa uă interpelare în cele d’intâi­zile de la deschiderea Camerei. * * * D. prim-ministru, care a plecat dra sâră la Brăila, a fost însoțit de d. Nedelcu șeful diviziei comunale, spre a inspectat afii tote autoritățile din acel oraș. * * * Guvernul a hotârît în principiu a acorda creditului funciar urban din Iași suma de bani de care are trebuință. Constituționalul crede ca acesta suma în tot cașul va fi peste 500.000 de lei. * * * Un corespondent al fiiarului Correspond­­ence Balcanique din Belgrad este sosit la Iași pentru a ține în curent fiialul său despre călătoria M. S. Reginei Natalia. El va însoți pe M. S. în tot traseul ce -l va face pene în capitala Serbiei. * * * Numiri nud­. — D. M. Theodoriu, ajutor de ocol la Pașcani, județul Iași, este permutat în locul d-lui M. Ciurea, trecut în locul d-lui Theo­doriu. — D. I. Bolobeanu, este numit cap de portărel pe lângă tribunalul Muscel și d. P. Apostolescu, este numit portărel pe lângă același tribunal. * ♦ * Aflam că în locul d-nei Racovița, care remâne ca profesora la externatul secun­dar, s’a numit d-na Iliescu ca profesora de geografie la Azilul Elena Domna. * * * Lista constituțională pentru colegiul I ju­­detean din Călărași, va avea în frunte pe d. Ion Poenaru-Bordea, iar acea pentru colegiul I­ pe d. V. Vineș. * * * Ca director la școla profesionala de fete din capitala, în locul d-nei Zah­arescu, de­misionată, aflam că s’a numit d-na Aidel* berger, maistru de croitorie la acea școlla* joc ** Lupta e informata cu d. Constantin MaiS­­ner directorul scalei normale de învățători din Iași și-a dat demisia din acel post. * * * D. ministru al domeniilor a luat disper * * *

Next