Romanulu, noiembrie 1889 (Anul 33)

1889-11-26

vărsare de sânge. Arestații nu sunt ținuți la secret, ci stau cu toții într’un odae în arestul preventiv. Tisum et repertum • • . D. Dimitriu mi-a spus că procurorul general a încitat pe d. doctor Aldescu, medicul primar al orașului, care a și constatat că Fiolănescu are mai multe sesiuni. Pentru ce sunt acusați? D. Epurescu e acusat pentru că instiga lumea la rebeliune, iar cei-lalți pentru bătăi cu răniri. Causa acestui scandal . După d. Dimitriu causa acestui scandal ar fi oposiția, care căuta să facă escese și să compromită pe d. Pariano și acesta cu scirea d-lui Efrem Ghermani, care vrea să vie numai de căt prefect de județ acolo. Un convorbire cu d. Ulubeanu Avui ocasiunea se vorbesc și cu d. Ulmeanu, primar al Giurgiului și senator, care mi-a spus că un persona însemnată din județ posedă uă scrisore a d-lui Ghermani, prin care acesta îl face cunoscut că daci nu va veni ca prefect— acesta le scria cu 3 săptâmâni mai înainte — se vor întâmpla bătăi, scandaluri și vărsări de sânge. La nevoe se va dovedi cu acesta scrisore. In ce priveste scandalul, d Ulmeanu crede că a fost premeditat de opoliție. Alte amănunte Poliția e în păr la Giurgiu, câte 3—4 gardiști se află postați la fiecare zece pași. Dânșii după propria nóstra convingere, am putut vedea că se purta cu toți Intr’un mod brusc și necuviincios, întrebat de unul, unde locuesc e d. Dimitriu, dânsul mâ întrebă brusc, că ce nevoeam cu el. La respunsul meu, el insistă: Ba domnule ai sâ-mi spui ce trebă ai cu d. Dimitriu. Mâșuii în birjă și-l lăsai pe politicosul gardist sâ-și pue pofta In cui și sâ scia de mai puține lucruri. Fapt remarcabil. Toți se adună acolo la cafenea sa facă politică. Și deputații și parchetul și celelalte autorități se pun la discuția în carese înțelege prestigiul ce-i mai au autofitoțile decâ cei învestiți cu puterea o tăresc așa de jos. Desigur că tot acolo se adună și d. Epurescu precum și ceilalți din oposiție. E de mirare, cum nu se naște cilnic un nou scandal. Opiniunea publică la partea oposiției, mai întâia că causa lor e mai justă; al 2-lea. d. Ghermani e forte influent in județ din causa posițiunei lui materiale. Mulți mi-au spus să facă prefect pe om și cine, numai pe Pariano nu. E chestie de amor propriu. Și amorul propriu al d-lui Ghermani a fost brosat în mai multe rânduri. D. Ghermani are mai mulți cu sine, din causa că și în ministerul pur conservator al d-lui Catargiu, avea un membru activ, pe d. Al. Lahovary, cu care e curmat și în cabinetul actual se mai înrudește și cu d. Menelas Ghermani, ministru de finance. Deci, săracii în haine negre, aspiranții la funcționarism și chiar mulți alții, speră că d. Efrem Ghermani, va reveni în curând prefect. Și de ce mǎ rog sâ nu-i dea concursul? Informațiin. Totuși aflăm că d. Pariano nu va fi înlocuit, deorece mai toți deputații Catargiști, in cap cu d. Dimitriu, vor da concursul lor guvernului actual și d. general Vianu, nu numai că nu va schimb pe d. Pariano, dar a declarat că se simte ofensat când d. Dimitriu îl bănuește că pate sa facă una ca acesta. Sa vedem ce vor zice d. Al. Lahovary și Menelas Ghermani. * D. Dimitriu a sosit împreună cu ceilalți deputați Vlăsceni la Bucuresci. * Ua interpelare va fi adresată guvernului actual în acesta privință chiar în primele zile ale sesiunei Corpurilor legiuitore. mnni.vou^:.__________ principesei Clementina, cu ocasiunea fiicei sale. Francfort, 23 Noembre. Imparatul Wilhelm care va merge la 6 Decembre la Darmstadt, va veni de asemenea la Francfort. Agenția Română Havas. SERVICIUL TELEGRAFIC rM- „ROMANIUL" Triest, 23 Noimbre. Vice-amiralul rus Nazimofî și cornitele C. Giers, au făcut să visită guvernatorului orașului și autorităților maritime, care le-a înapoiat-o. Londra, 23 Noembre. Ua telegramă a Bancei Naționale din Brasilia, cu data de 29 Noembre, anunță că tote provinciile au primit fără resistențâ și fără protestare guvernul Republicei. Guvernele provisorii au fost organisate în provincii. Arhiepiscopul din Rio-de-Janeiro a binecuvântat guvernul provisoriu. * Belgrad, 23 Noembre. Nișce raporturi autentice anunță că mănăstirea din Detchan, înconjurată de albanezi se apără și că zapcii s’au trimes de la Ipek spre a restabili ordinea. D. Grukl e silit din causa unei ușore indisposițiuni a se abține de la orice lucrare. Faris, 23 Noembre. In urma oposițiunei făcute de d-nii Tirard și Rouvier, la proiectul de lege Leydel asupra libertății fabricării chibriturilor, Camera a respins articolul 3 din acest proiect, care a fost în urmă retras de autorul său. D. Rouvier a declarat că guvernul va exercita el însuși monopolul fabricațiunei. Roma, 23 Noembre. Papa a primit atâi în audiență pe Trimesul estraordinar englez, general Summons, care a visitat în urmă pe cardinal ""« Rampolla, H Owv»»». , (Westfalia) 250 de mineri se află de ori închiși într’un puț, în urma unui accident Totuși s’a putut comunica cu dânșii și li s’au băgat merinde; se spera că vor putea fi scăpați aici chiar. Fiume, 23 Noembre. Escadra germană a trecut aici prin portul Fiume. Berlin, 23 Noembre. Comitetul Emin-Pașa a primit din Zanzibar un depeșă datată de afil, în care i se anunță că nu espedițiunea germană, ci uă espedițiune engleză a fost măcelărită de Somalis, Peters și tovarășii sâi ar fi în viață și sănătoși, ei ar fi stabilit oă stațiune întărită pe lângă muntele Kenya. On depeșă oficială adeveresce această stare. Vura, 23 Noembre. Fremdemblatt regretă că câteva foi austriace au reprodus articolul de atacuri violente ale Ziarului Daily News"m contra Sultanului. El adaugă că ar fi de dorit că nisce foi cari se fac patriote sâ-și aducă aminte mai mult dn respectul ce se dătoresce Suveranilor statelor amice ale Monarhiei. Agentul bulgar, d. Nacevic, s-a dus eri la Ebentai spre a presinta felicitările sale ROMANULU 26 NOEMBRE Din parlamentul maghiar Ședința de la 21 curent a camerei maghiare a fost din nou de la început și pună la sfârșit un zgomot colosal. S’a discutat asupra bugetului. După ce au vorbit deputații Csatár care prin cuvântarea lui contra guvernului și prin modul de a explica pentru ce respinge proiectul de buget a provocat in deferenduri, continuü,chiar, ilaritate, a luat reuventul Ákos Beöthy care a combătut și el proiectul bugetului, arătând cum politica financiară a lui Tisza nu numai că este ruinătore pentru Ungaria, diar e ridicolă, nicăiri nu s’a văijut așa ceva. A atacat pe d-nul Tisza cu deosebire pentru că el când e vorba d’a se da in parlament unele explicări, de a răspunde învinuirilor ce i se aduc guvernului, totdeauna se ascunde, nu are curagiul răspunderea faptelor guvernului său. Desigur că îndemnat de aceste acuzări, d. Tisza ceru și el cuvântul. Se petrecură însă atunci scene de cari nu prea se ved în parlamentele altor țări: primul ministru nici nu începu să vorbăscă, și d’o dată isbucni un sgomot colosal făcut de oposiție și de publicul de prin tribune. Președintele sună mai bine de un sfert de ces pene ce să potă face liniște și d Tista să încăpă a vorbi Nu rosti cnse decât câteva cucuvinte, și alt zgomot și mai asurzitor isbucni. Continuând apoi a vorbi, îl întrerupse de vremă câteva ori și -l desconcentră cornițele Gabriel Karolyi. Președintele chemă la ordine de două ori pe întrerupător, dar cu tote acestea zgomotul continuă, în ca nimeni nu mai înțelegea nimic. In cele din urmă președintele cada afară $5 .Ste amenință că va sgomot, va suspenda chiar șefința. Nici așa nu s’au liniștit lucrurileJ și astfel d. Tisza a trebuit să termine vorbirea sea fără a fi putut să spună ceva. Alegerile comunale pentru orașul Ploesci au fost ficșate, acele pentru colegiul I la 1 Noembre, iar acele pentru colegiul al 2-lea pentru 28 ale aceleiași luni. * * * In curând va apare un nou fiar liberal intitulat Drapelul Național. * * * Constituționalul e informat că ministerul de finance a obținut de la casa Dresdner-Bank dreptul sa păstreze cele 18 milione rămase de la ultimul împrumut cu 4 și jumătate la sută.* * * Aflăm că în curând se va lumina atât Universitatea din Bucuresci cât și biblioteca cu lumină electrica, spre a se putea deschide și sera lectorilor sălile biblioticii, cari nu sunt actualmente iluminate cu nici un fel de lumina.* In editura librăriei A. Degenmann a aparut Durere, un volum de nuvele de d. Teleor. * * * Societatea de binefacere, «Lazar», înființată de la anul 1881, a încredințat d-lui D. Cariagdi suma de 11.000 lei ca sa clădesca un local propriu pentru grădina de copii. * * * Noul ministru de interne primesce pe particulari în audiență Lunea și Vinerea de la 3 ore p. m. la 5 ore. Secretarul sau general Marțea și Sâmbăta de la 1 oră la 3. Ministrul justiției primesce Vinerea la 2 ore d. a. SOIRI D’ALE PILEI Biletele de intrare în sala Adunarei pentru fiica deschiderei Camerelor se vor da d-lor senatori și d-lor deputați prin președinta consiliului de miniștrii. Biletele pentru tribuna diplomatică se vor da către d. ministru al afacerilor străine, care face și invitațiune d-lor represintanți ai puterilor străine, spre a asista la acesta solemnitate. Biletele pentru celelalte tribune se vor da prin președința consiliului de miniștrii. Președința consiliului de miniștrii aduce la cunoscința d-lor senatori și deputați că biletele d-lor de intrare în sala Adunarei în ziua deschiderea sesiunei ordinare a anului 1889—90 a Corpurilor legiuitore se află depuse la cancelariele onor. Senat și onor. Adunări a deputaților. * CONFIRMAREA ALEGERILOR din BUZEU Etă decisiunea ministerială prin care se confirmă alegerile din Buzeu, pentru consiliul comunal. Luând în cercetare contestațiunea făcută prin petițiunea înregistrata la No. 4.960 din 4 Octombre a. c. de mai mulți alegători din orașul Buzău, județul Buzău, in contra alegerilor efectuate în filele de 24 și 26 Septembre, pentru consiliul comunal al sus jnsului oraș , in ce priveste alegerea colegiului I, efectuată în ziua de 24 Septembre. Asupra motivului 1, că s’ar fi violat disposițiunile art. 33 din legea electorală comunöuă, întrucât a luat parte în biurou electoral 6 N Minnscerm unre ar fi funcționar . Având în vedere ca contestatarii nu aduc nici oa dovadă în sprijinul afirmațiunilor ce fac și nici chiar nu indică ce anume funcțiune ocupă d. Nicolescu, care a luat parte în biuroul electoral ca scrutator; ca, atât aleșii protestanți cât și însuși d. Nicolescu, prin suplicile ce au adresat ministerului, contestă că numitul scrutator ar avea calitatea de funcționar, ca, de altă parte, nici la cercetarea făcută de minister, dupa indicațiunile date de contestatari, nu s’a putut dovedi ca d. Nicolescu ocupă veri o funcțiune retribuita de Stat, județ sau comuna. Asupra celui de al doilea și ultimul motiv, că ar fi luat parte la vot un număr de 10 persone fără a avea dreptul de alegători. Având în vedere că nici uă contestațiune nu s’a adresat biutoului electoral în timpul votarei contra acelor persone, spre a se putea decide cu acea ocasiune asupra escluderea lor de la vot, că astfel, la dată votul depus, nu rămâne decât a se deschide acțiune publica contra acelora cari au votat fără a avea calitatea cerută neputând acest fapt atrage anularea alegerei decât numai când ar fi avut vreoo influență asupra resultatului scrutinului. Având în vedere că dintre cele 10 persone notate de contestatari, numai pentrum este neîndoios că nu aveau calitatea de alegători întru cât se aduc dovezii ca au suferit condemnațiune pentru diferite fapte cari le ridică acesta calitate. Considerând însă că, faptul participare la vot a celor 3 persone nu a putut modifica întru nimic resultatul alegeri, întrucât chiar dacă s’ar scădea aceste voturi din numărul celor obținute de candidații proclamați aleși, totuși au aceștia majoritatea absolută a voturilor ce râmân exprimate , cu dar nici acest motiv nu este întemeiat . Relativ la alegerea colegiului 11, efectuată în ziua de 26 Septembre. Asupra motivului I, basat pe reaconstituire a biuroului electoral, întrucât d. Nicolae Arboreanu ar fi luat parte în biurou țară a avea censul cerut și domiciliul real în comuna Buzău, domiciliând de mai mult timp în județul Ialomița. Având in vedere ca nu s’a ridicat nici o contestațiune, cu ocasiunea constituirei biuroului spre a se putea judeca și decide asupra calitatei d-lui Arboreanu de a lua parte ca membru al biuroului; că de altă parte, nici acum, cu ocasiunea protestului făcut contra alegere, nu aduc contestatorii veri ua dovadă ca D. Arboreanu, care, de altmintrelea, este înscris in listele electorale, nu îndeplinesce condițiunile cerute de lege pentru a fi alegător; ca astfel fiind, motivul invocat nu se pute lua în considerațiune . Asupra celui de al doilea și cel din urmă motiv, ca d. N. G. Stătescu, care figureza între membrii aleși, n’ar avea un asemnea drept . Avend in vedere că acest motiv nefiind privitor la ânsuși operațiunile alegerei, ci privind personal pe unii din membrii aleși, urmeza a se pronunța asupra’tensuși consiliul comunal cu ocasiunea verificarea titlurilor, conform art. 72 din legea electorala comunală . Pentru acete motive, Ministerul respinge ca nefundat protestul făcut, prin petițiunea înregistrată la No. 4.960 din 1889, contra operațiunilor alegerilor sevârșite în Zilele de 24 și 26 Septembre, pentru consiliul comunal al urbei Buzeu, și confirmă aceste operațiuni, remânând în ce privesce motivul relativ la cașul de neeligibilitate, în care s’ar ata alesul d. N. G. Stătescu, precum și celealte cașuri de asemenea natura, sa se pronunțe consiliul comunal cu ocasiunea constituirei sale. Ministru, General G. Manu, când vezji atâta indiferență față cu tot ce are o națiune mai scump.... monumentele naționale. Ce face ministerul cultelor? Ce face primăria capitalei? Nu se găsesce nimeni, nimeni care să ne conserve edificiile publice ? Iuliu Pop. Biserica Stavropoleos Sunt cestiuni care din nenorocire nu se pot discuta in țara românescă. Opiniunea publică este continuu absorbită de evenimentele politice și nimic din ceea ce atinge sentimentele înalte nu pătrunde în cercurile conducătore . Este absurd de a se vorbi de frumos, de cestiuni estetice; cine se ocupă la noi cu așa ceva ! Consecința e uă absolută nepăsare față cu tot ce are uă valore artistică; monumentele nóstre cele mai frumose sunt abandonate uitărei și să se prefacă în ruină. In centrul capitalei României, biserica Stavropoleos, una din cele mai frumose capode-opere ale artei bizantine, stă ruinată și crăpăturile zidurilor pare că ar chema pe trecător și l-ar cere ajutor. Ți se mișcă inima de durere Barba ii Din Ungaria iar ne vin sorii cari par a adeveri că Ungaria nu este în Europa, ci departe în fundul Asiei ori a sălbaticei Americe. E că faptele: Astă vară doui preoți chaldei Daniil Gregor și Nicola Saves, cu acte în regulă s’au presintat sub-prefecturei din Zsolna pentru a li se da voiă să stringă milă. Sub-prefectul le-a dat un termen de patruile. A treia zi însă i-a ridicat de pe stradă, i-a dus la subprefectura, le-a luat banii (600 florini) și i-a ținut în arest de la Iulie până la 11 Noembre. La 11 Noembre subprefectur ’i liberă, adici ’i scose din temniță, le dete 5 florini și-l dete afară din oraș, spunându-le să iasă imediat și din țară, să se ducă fără a se mai opri până la Van, In Asia, de unde au venit, căci altfel vor fi din nou arestați. Ei s’au oprit însă la Budapesta și au reclamat ministrului de interne. Podgoriile de la Nicoresci In numărul de ori am arătat însemnătatea, ce a câștigat viticultura nóstra din punctul de vedere al exportului vinurilor și am susținut, că acesta însemnătate va cresce, câci prin îmbunătățirea treptata a produsului valorea viilor se va mări și ea. Să ne ocupăm acum în deosebi de câteva fapte din podgoria Nicoresci. De aceste podgorii aparțin mai multe dealuri, care în ordinea renumelui lor sunt urmatorele : Tecucelul sec în întindere ca de 400 , Țepu în întindere ca de 80 » Dobrinescu în întindere ca de 495.50 » Serbii în întindere ca de 495.50 » Braniștea în întindere ca de 495.50 » Poiana » , 62.50 » Cosmești » » 33.00 » Suma totală a acestor suprafețe se urca la cifra de 2.067 ha, ceea ce face 1.511a suta din întinderea ocupata cu vii în total era. Când se vorbesce de podgoria Nicoresci, se înțelege de ordinar delurile cele mai renumite, adica cele d’ântâiu trei, pe când celelalte sunt totdeauna pomenite cu numele lor deosebit. Tóte aceste deluri, așezate în plasa Nicoresci-Bârlad, județul Tecuciu, sunt în legătură cu capitala județului primâ cale județianâ, ce se unesce cu șosaua națională Tecuci- Bacău, și anume la o distanță de 15 kilometri. Totuși dinul ciinal dupt și malscul Piscul Corbului în întindere ca de 300 ha Costa Lupei 200 » Nicorescii-de-Sus în întindere ca de 312 » Ionașescii în întindere ca de 184 * Hautescii în întindere ca de 400 » Vizurescii în întindere ca de 400 » CURIER LITERAR SOMAR. D. prof. A. I. Odobescu, Petrache Poienaru, viața si activitatea sa (Bucuresci, 1889).—D. L. Șăineanu: Linguistica contimporană și scota neogramaticală (Bucuresci, Haimann, 1889). Pentru sărbatorirea unor date însemnate în istoria lor, Universitățile și Academiile au de obicei, a face câte un publicațiune, mai mult sau mai puțin momentală și ’n care profesorii sau academicii dau la lumină, fia studie privitóre la istoricul instituțiunei lor, fiă memorie asupra unora din cestiunile pendinte pe tărâmul universitar sau academic. Astfel s’a făcut la Leyda, unde și profesorii Invitați de la alte universități străine au contribuit la înavuțirea publicațiunei festive. Acolo, de nu ne înșelăm, d. Picot, profesor de limba și istoria română la școla limbilor orientale vorbite din Paris, a publicat genealogia vre câtorva din familiile domnitore româneșci din vechime. Și tot astfel s’a făcut la Louvain, când se celebră mai acum vro 5 ani a 50-lea aniversară a reinființărei Universitaței. Tânârâ încă, Universitatea bucurescéna s’a mulțămit a publica, pentru a 25-ea a sa aniversară, în broșuri, discursurile ce s’au pronunțat cu acea ocasiune. Noi am primit pe aceia în care este co, sprinsă cuvîntarea rostită de d. prof. A. J. Odobescu și care este întitulată Petrache Poienaru,—și activitatea sa. Citind paginele măiestre ale d-lui Odobescu, în cari, pe lângă condeiele închinate lui Poienaru, cititorul mai are de folosit și alte amănunte asupra vieței române din prima jumătate a secolului nostru, noi ne întâlnim și mai mult în credința ce de atâtea ori am rostit-o în aceste Cariere, și anume că, din tote epocele istoriei nostre, vom ajunge cu vremea să cunoscem mai bine pe cele vechi decât pe cele noi, adica pe acelea de care numai un generațiune ne desparte. Și ’ntr’adevar, faptul este așa; nu dară ca publicațiuni nu sunt sau ca nu mai sunt încă chiar acum persóne, prin cari se putem lega vremea de acum cu începutul secolului. Dar pas’ de gasesce acele persone, séu pas’ de strînge publicațiunile respândite la infinit, fiă ca memorii publicate de exilați la Paris, fiă ca articole de bătrâne gazete, fiă chiar ca rarisime cărți tipărite acum 40—50 de ani prin cine scie ce tipografia numai în câteva sute de exemplare. Mai adăugiți pe lângă aceste grele piedici și pe aceia a modului de a se pricepe al predecesorilor noștri. Simțimentul de observațiune, știința de a zugrăvi cu bogate culori, meșteșugul și gustul de a alege amănuntele tipice și interesante lipseau în mare parte strămoșilor și părinților noștri. In locul «filosoficescilor învățături» sau printre «politicescile ori teologhicescile cuvîntări» noi am fi dorit din inimă ca viața, fluptele, necazurile și biruințele societăței de pe atunci sâ ni șefi dat în scrieri și ’n memorie. Eliade a ghicit mai mult decât alții adevăratele cerințe ale memonelor și ale scrierilor cari au drept țintă les petits cotes de Vhistoire, fârimiturile istoriei cari sunt atât de des mult mai gustase și mult mai elociate. Mulți însă, forte mulți nu au vefiut ca el, și de aceia câte âncă din fețele prismei celei bogate în facete din vremurile acelea nu sunt întunecate sau luminate numai de un palidă lumină! Etă de ce, un cuvînt are ca acesta despre Petrache Poienaru a d-lui Odobescu e u o adevărată norocire pentru aceia cari doresc să facă cunoscință cu timpurile de mal alaltăieri,— dar cunoscința în adevăratul înțeles al cuvântului, nu de acelea cari se fac zilnic,—Zece d’uă para, cum Zice Românul—și care făcute sunt pe dată uitate, ei cunoscința temeinică, cunoscință intimă și pe viațâ. Portretul la care te uiți să ți se întiparescá pe deplin și pentru totdeuna în memoria,—acesta îi condițiunea de căpetenia. Ds aci, calități anume cari se cer unul bun și destoinic portraitiste. Nimeni în România de dincll de Milcob nu pate fi mai în stare decât d. Odobescu a zugrăvi bine pe bărbați cari deja începuseră luptă pentru Renascerea patriei, când d-niasa era încă elev la Sf-tul Sava, dar pus prin posițiunea familiei sale în cunoscința și ’n relațiuni cu toți acei luptători, azi toți cu nume glorios trecute în paginele istoriei nóstre, înzestrat cu uă memoria neștirbită, iubitor ca ori-ce om de epocele in cari viața se arăta cu alte culori, având căldura necesară pentru a ’ți povesti vie, simțit și cu elocință faptele trecute, d. Odobescu, vorbind de Poienaru, n’a avut decât să-și rememoreze pagine întregi din ceia ce atunci a fost copilăria și tinerețea sa, pentru a face sa trăiască pe deplin înaintea ochilor noștri fondatorul școlilor române, unul din primii Români cu adevărată șciință de carte, atunci când numărul acestora se număra pe degete. Și lucrul e cu atât mai interesant cu cât, pe lângă calitățile artitului povestitor, și subiectul era bogat. Poienaru prin el însuși și mai în deosebi prin epoca de începătură în care a trâit ofere biografului amănunte cu carul, unele mai interesante decât altele, unele mai pitoresci și mai curiose decât altele. Cu fațăla adeseori nu tocmai precaută cu cari noi am luat-o oteva pe drumul progresului, cu preschimbările în lot și ’n tóte ce s’au operat și se operă pe fiecare zi în țăra nostră,—viața de malalaltăieri (căci ce numără 5000 de ani în viața unui popor ?) ni se pare noué ceva fórte curios, extraordinar, imposibil. Luptele și jertfele moșilor și părinților ni se par ca din vremurile basmelor, încă ua trepta mai sus și am zice că sunt omerire. Ba Zeții citiți cum învâța Poienaru carte și vedeți cum sunt scălele de acum; măsurați distanța, și mărturisiți în bună dreptate decâ drumul percurs nu va pare ca din basme. Frumósa epocă incontestabil, epocă de entusiasm și de abnegațiune, un fel de poesia care se amesteca până și’n lucrurile cele mai prosaice. Librăria lui Rosetti cu tóte necazurile’sale e u o poemă. Poeme de asemenea, odăile sculelor de la Sf-tul Sava unde învâțau fără foc iarna; poeme întregi și cu adevărat înduioșătore ori ce faceau acești primi luptători. Nu resum, bine înțeles, nimic din cuvântarea d-lui Odobescu asupra lui Petrache Poienaru. Tóte părțile sunt între dânsele atât de bine și atât de artistic legate, încât ar fi trebuit s’o publicăm pe tata. In ceia ce priveșce forma, stilul, adică vestimântul cu care d Odobescu a îmbrăcat povestirea ma, nu este nimic decis. Se scie de toți și cu cât va trece se va sei din ce in ce mai mult că, dintre scriitorii epocei de chinuitere îndoieli, acela care a contribuit, prin gustul și deplina cunoscere a slabei, la hotărîrea frasei românesci, cu toti bogăția culorilor și cu croitura meșteră a tuturor părților ei, este d. A. I. Odobescu. Nu cred a mă înșela Z>cred că> <din multele discursuri ce d-una sea a pronunțat in cariera’i academica și profesorală» Petrache Poienaru va râmâne unul din cele mai bune atât ca fond cât și ca impecabila forma. Sunt unele schințe a căror evoluțiune și mai ’nainte propășire se face ori încet ori cu greu, așa ca poți în anumite momente se sclide ca esci sau nu îndărăt cu cele ce alcătuesc acea sciință. Sunt altele ânsă cari, de curând constituite, sunt zilnic în continuu și repede propășire. Dintre acestea din urma Linguistica póte pretinde la un loc de frunte prin faptul schimbărilor radicale, al primenirilor complete ce ea a suferit de la un vreme încoce. Pentru a explica cu deamănuntul ultimele evoluțiuni ale linguistici contimporane, d. Lazar Șirneanu, suplinitorul d-lui Hasdeu la Facultatea de litere a consacrat lecțiunea de inaugurare a cursului său universitar. Acesta lecțiune, împreună cu adausele cari nu puteau intra într’ua prelegere numai două oră, s’a tipărit într’un frumósa broșură de 48 de pagine sub titlul de Linguistica contimporană școla, neogramaticală-Ia curent cu tot ce se lucreza pe acest teren atât de întins al linguistici, d. Șâineanu ne spune în acésta broșură câte că» au fost străbătute, cu câte sacrificie și cu ce muncă s’au clădit teorii peste teorii în vechile școle, și cât de mult și de adânc au fost astazi părăsite aceste teorii. Săi*