Romanulu, noiembrie 1889 (Anul 33)
1889-11-26
ANUL ALXXXIII-LE Voiesce și vei putea. ANUNCIURI Limn de SO litere, petit pagina IV .........................40 ban » « „ „ m...........2 tót — „ Insei'tmaî și reclame pagina IH și IV K»TM . 2 „ __ „ A se adresa: 1Í) ROMANIA, la adsânfetați«®®® dsaraM. m PARIS, la Havas, LafSte C~*m, 8, Piua» tio ia m—m. LA VIENA, la d-j»ö HaaecBsse® et V*gte*, ÍN ELVEȚIA, la „ n Din țările ceie alte direct la «h»E Betis iceea — Scriitorile s«fira»c«19 m mtm& •— ^ REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA STRADA BREZOIANU, No. 18 Fundatore: C. A. ROSETTI Directore: VINTILA 0. A. ROSETTI marți 26 noembre (u noemb. st. v.) 1889 L aminézate și vei fi. ABONAMENTE In Capitală și districte, un an 48 lei; șese luni 24 lei; trei luni 12 lei; vă tună 4 lei. Pentru Preoți, și Învățătorii din sate abonamentul este redus la SO 1« pe an. Pendant tóte țările Vara »ei postate, trimestrul 16 tei. A se adresa: Hă ROMANIA, la sulmia isi stațiunea ț Sfârștei și opesele postate. LA PARIA la Havas, LafiSte et C nne, 8, Place de la Boarea, IM GERMANIA, AUSTRIA, ITALIA, și BELGIA, la lite* rosHtle postate. — Articolele Republicate se ard — ROMÂNULUI LA GIURGIU Cu începere de la 15 (27) Noembre edițiunea I a Românului va apare la 12 ore, ora II la 7 ore sera, conținând desbaterile corpurilor legiuitore din acea zi. Românulu, va apare în 2 edițiuni chiar și Duminecele. Desbaterile Oamenilor vor fi publicate cât se vor putea mai larg, or discursurile cele mai însemnate vor fi publicate în întregul lor. BUCURESCI, 25 BRUMAR Acum, când cunoscem tote amănuntele faptelor petrecute la Giurgiu, putem cu siguranță să ne ridicăm contra procederilor adoptate, și două parte și de alta. Tabloul pe care ni ’l face colaboratorele nostru, care s’a reîntors din Giurgiu, este spăimântător. Am venit și noi, pe unții vechii luptători ai liberalismului din Vlașca, și ei au confirmat cele spuse de colaboratorele nostru. Unul din acei liberali, ne spunea, era, cu lacrămi în ochi, că nu mai pute cutreera stradele Giurgiului de cât armat și înconjurat de bărbații cari au misiunea de a apăra pe cei atacați. Ce ne aștepta la alegerile generale lesne ’și póte închipui oricine, mai cu semn că nu toți au temperamentul pașnic pe care ’l au unii din bâtrâni. Ni se spune chiar, că numai grație sfaturilor acestora s’a oprit d’a se rescula populațiunea, care era împinsă de cei mai violenți, spre a sparge temnița și a libera pe cei arestați. Consecințele acestei nebunii ar fi fost din cele mai fatale. Cea ce ânsa ne-a întristat mai mult, este terimul pe care sunt puse luptele dintre partide. Espresiunile cele mai triviale, insultele cele mai aspre, sunt întrebuințate în discuțiunile ghinice-Fiecare șef sau sub-șef, are oamenii sél, retribuiții séi, bătăușii séi, cum s’ar spune aci. Cu el face politică, cu el luptă în alegeri. Și în acele alegeri banii au început să face un însemnat rol. Alegătorul deprins a fi resplătit pentru votul său, face din politică un meserie, și nevoind să fie concediat după ce a votat, oferă serviciile sale și pentru propaganda partidei. Și unii primindu’i ceilalți sunt siliți se recurgă și el la asemenea mijloce, care neapărat dau nastere la conflicte de felul celor petrecute acuma. Contra acestei stări de lucruri toți omenii onești trebue să se ridice. Cu aceiași tărie trebue sé respingem manifestele ca cel din Giurgiu, cu aceiași tărie trebue sé lovim și în liberalii și în conservatorii cari se servesc de mercenari, spre a provoca scandaluri pe strade. Liberalii sinceri, democrații și miniștrii chiar, daci vor să moraliseze ora, să facă educațiunea politică a partidelor, sunt datori să respingă orice solidaritate cu cei cari săvârșesc asemenea escese. Earamicilor noștrii din Giurgiu, dacă ne dau voe, nouă cari suntem cu totul desinteresați de acele lupte, sé le dăm un sfat. Strângeți rândurile celor cari au aceleași vederi, grupați-ve în jurul unei programe, opuneți-vă la orice violență, și fiți siguri că astfel, mai mult decât prin oricare alt mijloc, vom ajunge la acea unire pe care o doresc democrații și sincerii liberali. Marginindu-ne azi la aceste simple reflecțiuni, carn cuvântul colaboratorelui nostru care se întorce din Giurgiu. „Românulu“ la Giurgiu Un ceas, numai un ceas e prea destul, pentru un observator fin și dibacil, a vedea, cunosce și constatat fond pe locuitorii Giurgiului. Aci în Giurgiu, se face politică nu glumă , politică care nu cruța nici legătura cea mai sfântă. Nu e obstacol, nu e prăpastie, pe care se n’o sară politiciani mai cu vaijă—ba nu, toți de la mare pene la mic, de la negustori și pene la Prefect. Nimic nu le e imposibil. «Voește și vei putea» e aplicat aci în tata acceptațiunea cuvântului. Armele cele mai neleale, săgețile cele mai înveninate și ascuțite sunt puse în uz de tote taberile politice pentru a se combate una pe alta. O sete, o sete nestinsă pentru politica, o furie incomparabila de mare, o patimă fara seman pene la esces chiar, stâpânesce pe toți de la potrivă. Politica și iarăși politică. Era lozinca giurgiuvenilor, era în ce se concentra mai tota activitatea și ocupatiunea lor. Și nu o politica demna, basata pe principii și idei sau pe discuțiuni teoretice— nu, ce le trebue Giurgiuvenilor astfel de lucruri. Déca Stan e la putere, la cârma județului sau a comunei, Bran, Vlad și Neacșu, încep a’i face oposițe așa din senin, o oposiție din cele mai crâncene și înverșunate, fara a se fi adunat pe cerul guvernamentalilor, cel mai mic nouraș măcar. Astfel s’a întâmplat în trecut și se va mai întâmpla tot așa și in viitor. Dar de ce ? Politică și iarăși afurisita de politică ! Cum adică, giurgiuveanul nu e el om ca toți omenii, nu cugetă și nu simte ca cel 1’alți muritori ? Se pate să nu facă densul politica, se pate ca densul si se stea în oposiție, liniștit, pacinic și cu mâinele la spate? Se pate? E posibil una ca acesta? Muntele ar deveni un vale, oconul, uscat și giurgiuveanul tot va face, va face mereu și într’una politica. Spune-le celor din Giurgiu, că sunt condamnați a muri, dacă se mai amesteca în politică, dânșii— va asigura că o vor face cu riscul de a-și pierde și viața. Obicinuința e a doua natură. Ce să le faci ? Nu pot altfel, sunt deprinși și învățați din naștere chiar, e o bola ereditară, care se moștenește din tată în fiu. Lucrurile fiind așa, desigur că diferiții membrii ai diverselor constelațiuni politice din Giurgiu vor fi într’u luptă perpetuă, într’uâ luptă crâncenă cu bâte și pe cuțite, cu tóte consecințele cele mai funeste și fatale, ce póte concepe să minte omenesca. In astfel de condițiuni se înțelege de la sine, că nimic nu a cruțat spre a atinge scopul dorit, nici familiile cetățenilor nu sunt respectate, și deci e natural că câminurile particularilor, onerea femeilor pene și chiar a copiilor e târîta și pângărita în mlaștinele cele mai murdare ale luptei. Gazetele grupurilor atacă cu cea mai mare vehemență pe toți fără nici un scrupul, epuizând tot vocabularul sumei neelegante. Articolele cele mai violente, cele mai esplosive și dinamitarde, presa cea mai insipidă— dar inundată cu un ocean de trivalități, — își găsesc o adăpost în colonele acestor pamflete. De la un vreme cnse, naturalmente că aceste arme se tocesc ele devin deja banale, afară din os, comune și eșite din modă; luptătorul giurgiuvean — ca nici altul din țara — trebue se-și gasesca, e silit să inventeze alte instrumente de resboiu, mai ascuțite, mai tăiose și mai înveninate, decât cele vechi, cari se repauseza deja în arsenalele politice ale partitelor. De la insultele și calomniile din gazeta, rândul vine — și e firesc — la batjocurile pe stradă, cari au de corolarul cel mai apropiat, bataia, și care e însoțita întotdeauna cu capete,sparte, vărsări de sânge, ba de multe ori român și câțiva pe câmpul de luptă. Numai în așa mod putem să ne explicăm izvorul și motivul scandalurilor, pe cari le naram mai jos și la care am asistat — spre rușinea libertăților torei nostre — în săptămâna trecuta. Din diferitele convorbiri ce am avut cu mai multe persone politice dintre cele mai marcante din Giurgiu, și a căror sumar dam mai la vale, ne-am putut convinge noi înșine că și unii și alții, atât cel din oposiție cât și cel de la administrație sunt de vină pentru acest scandal. Că administrația e de vină mai mult, nici eu mai încape vorba, din causa imprudenței ei, ce dovedește tate coastele ,fapt rapunosnntai de un guvernamental. Scandalul, contra tuturor afirmațiilor celor de la putere, dacă nu a fost provocat de dânșii, a putut și o afirm cu siguranță, evitat. Dar nu, cum sunt unii așa sunt și alții. Suntem pe deplin încredințați că daca adi Fidlonescu provocă pe Florian și e bâtut de acesta fiind mai zdravăn, mâne sa ne așteptam la banie chiar între cei mai cu vacia din oraș. Ce vreți? Nu fac doar politica cei din Giurgiu? Nu-și exercita ei un drept, acordat lor prin constituție ? Spargă-și capetele, scotu-și ochii, numai politica și iar politica, pisesem mai sus că administrația are un buna parte, ba chiar cea mai mare în acest scandal, așa și este. Cum voiți ca sa fie liniște în Giurgiu, când mai toți bătăușii cei mai cunoscuți sunt puși în slujbele și cele mai importante din ele sunt încredințate lor? Gând un orecare domn numit Tutunaru, ocupă și catedra la gimnasiul local, și funcția de polițaiu al orașului. Compatibilitate, nu e vorba ! Dar numai așa cum o înțeleg cei din Giurgiu și mai cu semn cei de la cârmă. Faptele petrecute și ce se vor mai petrece—căci se vor mai petrece, Giurgiu arde—sunt de reprobat și condamnabile. E condamnabil de asemenea și modul cum înțeleg unii politiciani de a -și face treburile. Nu prin violențe, nu prin articole calomniatore, nu prin bâtai aveți se faceți ceva d-lor de la Giurgiu, nu în astfel de chip aveți se regulați interesele d-v, cât și ale județului, în care actualmente domnește anarhia cea mai complecta și demagogia în tota puterea cuvântului, asemenătore cu sălbǎtăcia chiar. Și unde mai pus zelul cel slugarnic al unor magistrați, cari în orbirea lor, comit delicte și mai mari chiar decât ale celorlalți cetățeni. E ca unt-de-lemeul turnat pe foc ! Ridicăm glasul nostru și protestam din tote puterile contra acestui sistem nefast și primejdios; calea ce au apucat o giurgiuvenii e un povârniș lunecos, care îi duce la o perie sigură; a început a se inaugura la noi un sistem, cu totul bolnav, anormal, sălbatic chiar de a lua parte la luptele politice, acest sistem nou va fi regretat în curând timp de toți acei ce au început a-1 pune în practică. Atunci va fi deja târziu. Urmarea Urmăm a mai da următorele detailii, ca supliment la cele relatate de mai mulți liberali cu vază din Giurgiu, ca d nil Roze Stefanescu, Râdulescu, etc. Cu acesta ocasiune observam că vom fi ca iu totdeauna imparțiali în expunerea faptelor. Cetitorul se stabilască și se judece. Procurorul Constantinescu stă în gazdă la d. deputat Dimitriu, care face politică cu prefectul Pariano. Dânsul redactază girarul local «Sentinela», e supus ordinelor d-lui Pariano, mai cu semn a deputatului Dimitriu. Dânsul, nici judele instructor Botez, nu fac nici un pas, până nu consultă direct pe Pariano sau pe Dimitriu. Premeditare Un număr de vreță 60—70 de cetățeni notabili din oraș mi-au spus ca scandalurile au fost premeditate cu mult mai înainte de d-nii Pariano, Dimitriu etc., din 2 motive : a) pentru a paraliza pe d. Efrem Ghermani de a nu veni ca prefect la Vlașca și a) a resbuna insulta și huiduelile aduse d-lui George Em. Lahovary, directorul Independenței, deputat, cu ocasiunea trecerei sale prin Giurgiu. Pentru a dovedi acesta, adica că premeditare a fost, d. deputat Bădulescu, cumnat cu d. Pariăno, în fața unei asistențe de aprópe 300 de persone ce se aflau alaltăeri sara la clubul liberal, ca unul ce e mai aprópe și în stare de a ști, făcuta declarație surp&ticho-l’a audit el însuși—a spus în unul din salonele Bucu«ycelor, ca deorece liberalii aliați cu juduiști caută să-l ruineze și ar lovi, el —Pariano—în forte curând timp, pe de uâ parte va pune să-l arunce în temnița pe ex-deputatul din Vlașca, Epurescu, și pe de alta o va ucide pe Florian, agentul d-lui Epurescu. Acesta declarație a repetit o d. Radulescu de mai multe ori fața cu toții. Procurorul era de față sau nu la bătae ? Unii susțin, opoziția mai cu sema că d. procuror Constantinescu a stat la centru și a venut bataia din capul locului, dar ca n’a voit se intervină, pe motiv ca acesta nu e decât simpla bâtae. Ministerul public a intervenit numai după ce d. Epurescu i-a făcut în mai multe rânduri observațiune. — Daca nu ne aperi d-muie Procuror, spun liberalii ca a spus d. Epurescu, atunci ne aperam noi înșine. La parchet Florian, Balfinescu și celo’alți doi, despre ere aam vorbit erl, și mai cu semă Florian a fost dus la poliție In ghionturile și Dârâile sergenților și arestat acolo. Epurescu se duce la parchet se întrebe care e starea legala a deținuților, procurorul 1 oprește și pe el și -l aresteza, pe motiv ca a făcut instigațiuni la revolta, imediat se presinta la parchet, la delegație compusă din liberali, in frunte cu d-nii Boldescu, Carcali, Dimulescu etc., se întrebe motivele acestui arest ilegal. — ii vom da mandat de depunere, strigă în gură mare judecătorul de instrucție, deși nu era încă sesizat de procuror măcar. La bârne din timpul bârnei se strânse la centru peste 500—600 de cetățeni liberali și junimiști, aderenți ai d-lor Epurescu și Ghermani, cari se împrăștiazâ imediat ce parchetul a început a interveni. Capetele se spargeau. Și dinua parte și alta sunt răniți. A doua z]în interogatorii In tot timpul nopții Florianu și cu ceilalți «feteau la arestul poliției, d-nul Epurescu în sala parchetului. Abia a doua zi se emise un mandat de depunere în contra lui și imediat fu supus unui interogatoriu. D-l Epurescu, răspunse că nici nu știe de ce e inculpat și mai cu semn de ce este arestat. In timpul acesta sosesce procurorul general, d. Burada, care se transporta la arest, visită pe inculpați, le lua primul interogatoriu, apoi luă interogatoriile mai multor martori peste 70. Mai toți au fost liberali. Nici că mai încape vorbă că dânșii apărau pe cei arestați. Dânșii au depus că poliția e de vină și că acesta a fost pusă de prefectul Pariano, pentru a se restuna. Din partea administrației au depus câțiva dintre bătăuși chiar și mai mulți funcționari de la primărie și prefectură. Instrucția Burada, după ce a ascultat vr’o 70 de martori, au luat dosarul cu sine și a plecat la Bucuresci spre a-i arâta ministrului respectiv, care va ridica acesta chestiune în consiliul de miniștri. Dnul Burada nu se va mai întorce la Giurgiu, instrucția a fost continuată de d. Botez, judecător de instrucție. Au mai fost ascultați vre o 60—70 de marturi, mai cu sema dintre acei cari lipseau a-l’altăieri, fiind duși a se tângui primului ministru. Uă observație Aci e locul sa facem uă mică observație. Deși d. Burada are orecare merite pentru modul cum a condus instrucția, totuși îi vog^un'și'sub vederiie sale. Mai mulți bătăuși recunoscuți și osândiți de justiție ca Iancu Chiru Plooreanu, Nedelcu, Penescu etc., vociferau, strigau și amenințau pe membrii oposiției, fața chiar fiind d-l Burada și fara ca d-sa să-l dea în judecata. Amenințările lor sunt din cele mai grave. Denșii strigau: «Ce vor ucide pe toți membrii oposiției farâ temă sau milă», sfârșind aceste vorbe cu «Trăiască guvernul». Aceste țipete și răcnete fură date chiar în pretoriul cabinetului procurorului. Sperând în inparțialitatea d-lui Burada, îl rugam sa dea pe sus numiții în judecată. Eliberați Arestații după promisiunea d-lui Burada au trebuit sa fie eliberați încă de el, imediat dupe ce instrucția fu terminata. Martorii au depus toți sub arestare de jurământ. Fapt unic și nostim Numai în Giurgiu se pote petrece una ca acesta. D. Tutunaru, profesor la gimnasiul local, nu face altceva pe lângă profesorat, decât să gereze afacerile poliției din Giurgiu. Și profesor și polițaiul O tempora, o moresl Câte partide sunt în Giurgiu? După spusa liberalilor, a lor e terenul în Giurgiu; administrația are câțiva bătăuși și omeni fârâ de considerație. Mai tot orașul simpliseza cu dânșii și cu Epurescu, pentru care dânșii sunt hotârîți a sparge temnița chiar propria lor espresiune—numai a-i scăpa. Acesta mi-a declarat-oj mai mulți, scoțând câte un revolver fiecare. Numai câțiva greci sunt cu administrația actuala, încolo dânsa n’are pe nimeni. Intâmplându-se buna-oră o disolvare și o alegere din nou, Pariano și cu al sot, n’nu se obție nici un vot. Procurorul după ce a arestat pe Epurescu, s’a dus în cafeneaua de la centru, unde l-au primit cei câțiva greci—aderenți ai d-lui Pariano și cu cari s’au sărutat pentru isprava ce a făcut. In cea ce privește pe d. Burada unii au Încredere în el, alții énse nu, deorece a fost găzduit la prefect unde a și stat la masă. O hotărîre In întrunirea de la club, la care au luat parte un însemnat număr de cetățeni liberali, după ce au fost în Bucuresci la ministru au espus demersurile lor și resultatul obținut, după ce s’a mulțumit presei în general, care a luat apărarea giurgiuvenilor,—s’a luat hotârîrea a aștepta cu pacienții și în liniște, pene după terminarea instrucției. In casensé, când după ce instrucția va fi sfârșită arestații nu vor fi eliberați, arestul va fi asaltat, întâmplânduse și vărsare de sânge. De acastă opiniune au fost numai câțiva la număr, restul a emis ideea de a se purta în liniște și pace, căutând a se evita amenințările administrației și a nu răspunde la provocările ei. Manifestar d-lui Epurescu A fost scris în pușcărie și comunicat afară de către un aprod de la penitenciar, prietin causei lui Epurescu. Unii mai recalcitrant, nu că desaprobau pe Epurescu, dar spuneau că manifestul ar fi putut fi scris pe un ton mai domol, nu așa violent și cu un stil puțin mai cuviincios. Asta e parerea unora. Alții ânsa găsesc manifestul forte puțin violent. Noi ca cronicari, înregistram ambele versiuni. Cam aceste sunt tóte câte am vorbit și mi-au spus mai mulți liberali; acum vom da și versiunea oficiala, dupé o convorbire avuta cu d. deputat Dimitriu și cu alții de la guvern. Cum s’a întâmplat bătaia? Fidânescu, agent electoral al celor de la administrație și revisor la acsise. In sera uămâ iara a observa,“Fidanescu este lovit de Marin Florian pe la spate, așa că ca fiu la pământ udând cu sângele său ua firmă a bărbierului Hristache Temelie, care a și fost luată la parchet ca corp al delictului. Fidonescu nu se lăsa nici el mai pe jos, lovi și dânsul în Florianu; acesta se duse repede la cafeneua de la centru, unde se tângui la câțiva prieteni de al set, precum și poliției. Șeful sergenților, Mărăcine, care avea și el socoteli de regulat cu Florianu, nu sufere modul cum ’se spune acesta plângerea, un certa se naște între el și un noué păruiala se făcu. De astă dată Florianu e bătut mâr de gardiști și de alți al administrației. Interveni sa’l scape, Balănescu și alți câțiva; se amestecă și dânșii, învalmâșala devine mare, bat și sunt bătuți. Chemarea procurorului Procurorul Constantinescu nu se afla —după spusa d-lui Dimitriu— In momentul când bătaia se începu. D-sa se afla la masa, la colonelul Costaforu. De aci fu chemat în gradul Ministerul public sosește la fața locului, e pus în curent pe cele petrecute de d. Epurescu, care intr’un mod violent l’a apostrofat—așa spun guvernamentalii— spuindu’l de ce nu intervine și se vede deci că el (procurorul) e șeful bătăușilor. Din ordinul d-lui Constantinescu, Fiorian e dus la arest împreuna cu câțiva de ai săi, sosește aci și d. Epurescu, care se pune din nou la vorba cu d. Constantinescu, care ne mai putând suferi cele adresate de d. Epurescu, îl ia și-l arestaza. Ion d. Fulga, arendaș al domenului Giurgiului, a venit la procuror și i-a spus câ Epurescu provoca lumea la rescula, strigând : «Bâeți la mahalalei. Aceste vorbe fură auziste numai de d. Fulga și un orecare preot Mirea, fost protopop. Și e curios cum numai acești doi au audit aceste vorbe pronunțânduse, când acolo se afla o lume atât de multa. După cât m’am putut informa, Fulga are pică personală asupra lui Epurescu din causă că acesta e apărătorul Bivolarilor, cari sunt în proces cu sus numitul domn. In cea ce privește pe popa Mirea, circulă svonuri, pe cari din causa gravitaței, nici nu voim sa le înregistrăm. Instrucția Imediat procurorul Constantinescu, telegrafiaza la Bucuresci spre a veni procurorul general. Până la sosirea 1 Epurescu fu ’ ținut arestat la Parchet și apoi depus. Peste 100 martori au fost ascultati, actele le-a luat procurorul general la Bucuresci, spre a le supune ministrului respectiv, care va aduce adi chestia în consiliul de miniștrii. Arestații vor fi eliberați toți, mi-a spus ! d Dimitriu, afară de Florianu, care va sta jcene în doua judecății din causă că a făcut