Romanulu, noiembrie 1889 (Anul 33)

1889-11-26

ANUL ALXXXIII-LE Voiesce și vei putea. ANUNCIURI Limn de SO litere, petit pagina IV .........................40 ban­ » « „ „ m...........2 tót — „ Insei'tmaî și reclame pagina IH și IV K»TM . 2 „ __ „ A se adresa: 1Í) ROMANIA, la adsânfetați«®®® dsaraM. m PARIS, la Havas, LafSte C~*m, 8, Piua» tio ia m—m. LA VIENA, la d-j»ö HaaecBsse® et V*gte*, ÍN ELVEȚIA, la „ n Din țările ceie alte direct la «h»E Betis­ iceea — Scriitorile s«fira»c«19 m mtm& •— ^ REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA STRADA BREZOIANU, No. 18 Fundatore: C. A. ROSETTI Directore: VINTILA 0. A. ROSETTI marți 26 noembre (u noemb. st. v.) 1889 L­ am­inéza­te și vei fi. ABONAMENTE In Capitală și districte, un an 48 lei; șese luni 24 lei; trei luni 12 lei; vă tună 4 lei. Pentru Preoți, și Învățătorii din sate abonamentul este re­dus la SO 1«­ pe an. Pendant tóte țările Vara »ei postate, trimestrul 16 tei. A se adresa: Hă ROMANIA, la sulmia isi stațiun­ea ț Sfârștei și opesele postate. LA PARIA la Havas, LafiSte et C­ nne, 8, Place de la Boarea, IM GERMANIA, AUSTRIA, ITALIA, și BELGIA, la lite* rosHtle postate. — Articolele Republicate se ard — ROMÂNULUI LA GIURGIU Cu începere de la 15 (27) Noem­bre edițiunea I a Românului va a­­pare la 12 ore, or­a II la 7 ore sera, conținând desbaterile corpuri­lor legiuitore din acea z­i. Românulu, va apare în 2 edițiuni chiar și Duminecele. Desbaterile Oamenilor vor fi pu­blicate cât se vor putea mai larg, or discursurile cele mai însemnate vor fi publicate în întregul lor. BUCURESCI, 25 BRUMAR Acum, când cunoscem tote amă­nuntele faptelor petrecute la Giurgiu, putem cu siguranță să ne ridicăm contra procederilor adoptate, și do­uă parte și de alta. Tabloul pe care ni­ ’l face colabo­­ratorele nostru, care s’a reîntors din Giurgiu, este spăimântător. Am venit și noi, pe unți­i ve­­chii luptători ai liberalismului din Vlașca, și ei au confirmat cele spuse de colaboratorele nostru. Unul din acei liberali, ne spunea, era, cu lacrămi în ochi, că nu mai pute cutreera stradele Giurgiului de cât armat și înconjurat de bărbații cari au misiunea de a apăra pe cei atacați. Ce ne aștepta la alegerile generale lesne ’și póte închipui ori­cine, mai cu semn că nu toți au temperamentul pașnic pe care ’l au unii din bâtrâni. Ni se spune chiar, că numai gra­ție sfaturilor acestora s’a oprit d’a se rescula populațiunea, care era îm­pinsă de cei mai violenți, spre a sparge temnița și a libera pe cei a­­restați. Consecințele acestei nebunii ar fi fost din cele mai fatale. Cea ce ânsa ne-a întristat mai mult, este terimul pe care sunt puse luptele dintre partide. Espresiunile cele mai triviale, in­sultele cele mai aspre, sunt între­buințate în discuțiunile ghinice-Fie­care șef sau sub-șef, are oame­­nii sél, retribuiții séi, bătăușii séi, cum s’ar spune aci. Cu el face po­litică, cu el luptă în alegeri. Și în acele alegeri banii au înce­put să face un însemnat rol. Alegătorul deprins a fi resplă­­tit pentru votul său, face din po­litică un meserie, și nevoind să fie concediat după ce a votat, o­­feră serviciile sale și pentru propa­ganda partidei. Și unii primindu’i cei­l­alți sunt siliți se recurgă și el la asemenea mi­jloce, care neapărat dau nastere la conflicte de felul ce­lor petrecute acuma. Contra acestei stări de lucruri toți omenii onești trebue să se ridice. Cu aceiași tărie trebue sé respin­gem manifestele ca cel din Giurgiu, cu aceiași tărie trebue sé lovim și în liberalii și în conservatorii cari se servesc de mercenari, spre a pro­voca scandaluri pe strade. Liberalii sinceri, democrații și mi­niștrii chiar, daci vor să moraliseze­­ ora, să facă educațiunea politică a partidelor, sunt datori să respingă ori­ce solidaritate cu cei cari săvâr­șesc asemenea escese. Ear­amicilor noștrii din Giurgiu, dacă ne dau voe, nouă cari suntem cu totul desinteresați de acele lupte, sé le dăm un sfat. Strângeți rându­rile celor cari au aceleași vederi, grupați-ve în jurul unei programe, opuneți-vă la ori­ce violență, și fiți siguri că ast­fel, mai mult de­cât prin ori­care alt mijloc, vom ajunge la acea unire pe care o doresc demo­crații și sincerii liberali. Marginindu-ne az­i la aceste simple reflecțiuni, carn cuvântul colaborato­­relui nostru care se întorce din Giurgiu. „Românulu“ la Giurgiu Un ceas, numai un ceas e prea destul, pentru un observator fin și dibacil, a ve­dea, cunosce și constata­t fond pe locui­torii Giurgiului. Aci în Giurgiu, se face politică nu glu­mă , politică care nu cruța nici legătura cea mai sfântă. Nu e obstacol, nu e pră­pastie, pe care se n’o sară politiciani mai cu vaijă—ba nu, toți de la mare pene la mic, de la negustori și pene la Prefect. Ni­mic nu le e imposibil. «Voește și vei pu­tea» e aplicat aci în tata acceptațiunea cu­vântului. Armele cele mai neleale, săgețile cele mai înveninate și ascuțite sunt puse în uz de tote taberile politice pentru a se combate una pe alta. O sete, o sete ne­stinsă pentru politica, o furie incompara­bila de mare, o patimă fara seman pene la esces chiar, stâpânesce pe toți de la potrivă. Politica și iarăși politică. Era lozinca giurgiuvenilor, era în ce se concentra mai tota activitatea și ocupatiunea lor. Și nu o politica demna, basata pe prin­cipii și idei sau pe discuțiuni teoretice— nu, ce le trebue Giurgiuvenilor ast­fel de lucruri. Déca Stan e la putere, la cârma jude­țului sau a comunei, Bran, Vlad și Neacșu, încep a’i face oposițe așa din senin, o oposiție din cele mai crâncene și înver­șunate, fara a se fi adunat pe cerul gu­vernamentalilor, cel mai mic nouraș măcar. Ast­fel s’a întâmplat în trecut și se va mai întâmpla tot așa și in viitor. Dar de ce ? Politică și iarăși afurisita de politică ! Cum adică, giurgiuveanul nu e el om ca toți omenii, nu cugetă și nu simte ca cel 1’alți muritori ? Se pate să nu facă den­sul politica, se pate ca densul si se stea în oposiție, liniștit, pacinic și cu mâinele la spate? Se pate? E posibil una ca acesta? Muntele ar deveni un vale, oconul, uscat și giurgiuveanul tot va face, va face me­reu și într’una politica. Spune-le celor din Giurgiu, că sunt condamnați a muri, dacă se mai amesteca în politică, dânșii— va asigur­a că o vor face cu riscul de a-și pierde și viața. Obicinuința e a doua natură. Ce să le faci ? Nu pot alt­fel, sunt deprinși și în­vățați din naștere chiar, e o bola ereditară, care se moștenește din tată în fiu. Lucrurile fiind așa, de­sigur că diferiții membrii ai diverselor constelațiuni politice din Giurgiu vor fi într’u­ luptă perpetuă, într’uâ luptă crâncenă cu bâte și pe cu­țite, cu tóte consecințele cele mai funeste și fatale, ce póte concepe să minte ome­­nesca. In ast­fel de condițiuni se înțelege de la sine, că nimic nu a cruțat spre a a­­tinge scopul dorit, nici familiile cetățenilor nu sunt respectate, și deci e natural că câ­­minurile particularilor, onerea femeilor pene și chiar a copiilor e târîta și pângărita în mlaștinele cele mai murdare ale luptei. Gazetele grupurilor atacă cu cea mai mare vehemență pe toți fără nici un scru­pul, epuizând tot vocabularul sumei neele­gante. Articolele cele mai violente, cele mai esplosive și dinamitarde, presa cea mai insipidă— dar inundată cu un ocean de trivalități, — își găsesc o adăpost în co­lonele acestor pamflete. De la un vreme cnse, naturalmente că aceste arme se tocesc ele devin deja ba­nale, afară din os, comune și eșite din modă; luptătorul giurgiuvean — ca nici altul din țara — trebue se-și gasesca, e silit să inventeze alte instrumente de res­­boiu, mai ascuțite, mai tăiose și mai înve­ninate, de­cât cele vechi, cari se repau­­seza deja în arsenalele politice ale parti­telor. De la insultele și calomniile din ga­zeta, rândul vine — și e firesc — la bat­jocurile pe stradă, cari au de corolarul cel mai apropiat, bataia, și care e însoțita în­tot­deauna cu capete,sparte, vărsări de sânge, ba de multe ori român și câți­va pe câm­pul de luptă. Numai în așa mod putem să ne expli­­căm izvorul și motivul scandalurilor, pe cari le naram mai jos și la care am asis­tat — spre rușinea libertăților torei nostre — în săptămâna trecuta. Din diferitele con­vorbiri ce am avut cu mai multe persone politice dintre cele mai marcante din Giur­giu, și a căror sumar dam mai la vale, ne-am putut convinge noi înși­ne că și unii și alții, atât cel din oposiție cât și cel de la administrație sunt de vină pentru acest scandal. Că administrația e de vină mai mult, nici eu mai încape vorba, din causa imprudenței ei, ce dovedește­­ tate coastele ,fapt rapunosnnt­­ai de un guverna­mental. Scandalul, contra tuturor afirma­țiilor celor de la putere, dacă nu a fost provocat de dânșii, a putut și o afirm cu siguranță, evitat. Dar nu, cum sunt unii așa sunt și alții. Suntem pe deplin încre­dințați că daca adi Fidlonescu provocă pe Florian și e bâtut de acesta fiind mai zdra­văn, mâne sa ne așteptam la banie chiar între cei mai cu vacia din oraș. Ce vreți? Nu fac doar politica cei din Giurgiu? Nu-și exercita ei un drept, acordat lor prin con­stituție ? Spargă-și capetele, scotu-și ochii, numai politica și iar politica, pisesem mai sus că administrația are un buna parte, ba chiar cea mai mare în a­­cest scandal, așa și este. Cum voiți ca sa fie liniște în Giurgiu, când mai toți bă­tăușii cei mai cunoscuți sunt puși în sluj­bele și cele mai importante din ele sunt încredințate lor? Gând un ore­care domn numit Tutunaru, ocupă și catedra la gim­­nasiul local, și funcția de polițaiu al orașu­lui. Compatibilitate, nu e vorba ! Dar nu­mai așa cum o înțeleg cei din Giurgiu și mai cu semn cei de la cârmă. Faptele petrecute și ce se vor mai pe­trece—căci se vor mai petrece, Giurgiu­ arde—sunt de reprobat și condamnabile. E condamnabil de asemenea și modul cum înțeleg unii politiciani de a -și face trebu­­rile. Nu prin violențe, nu prin articole ca­­lomniatore, nu prin bâtai aveți se faceți ceva d-lor de la Giurgiu, nu în astfel de chip aveți se regulați interesele d-v, cât și ale județului, în care actualmente dom­nește anarhia cea mai complecta și dema­gogia în tota puterea cuvântului, aseme­­nătore cu sălbǎtăcia chiar. Și unde mai pus zelul cel slugarnic al unor magistrați, cari în orbirea lor, comit delicte și mai mari chiar de­cât ale celor­lalți cetățeni. E ca unt-de-lemeul turnat pe foc ! Ridicăm glasul nostru și protestam din tote puterile contra acestui sistem nefast și primejdios; calea ce au apucat o giur­­giuvenii e un povârniș lunecos, care îi duce la o perie sigură; a început a se inaugura la noi un sistem, cu totul bolnav, anormal, sălbatic chiar de a lua parte la luptele politice, acest sistem nou va fi re­gretat în curând timp de toți acei ce au început a-1 pune în practică. Atunci va fi deja târziu. Urmarea Urmăm a mai da următorele detailii, ca supliment la cele relatate de mai mulți li­berali cu vază din Giurgiu, ca d nil Roze Stefanescu, Râdulescu, etc. Cu acesta oca­­siune observam că vom fi ca iu tot­deauna imparțiali în expunerea faptelor. Cetitorul se stabilască și se judece. Procurorul Constantinescu stă în gazdă la d. deputat Dimitriu, care face politică cu prefectul Pariano. Dânsu­l redactază gira­­rul local «Sentinela», e supus ordinelor d-lui Pariano, mai cu semn a deputatului Dimitriu. Dânsul, nici judele instructor Bo­tez,­ nu fac nici un pas, până nu consultă direct pe Pariano sau pe Dimitriu. Premeditare Un număr de vreță 60—70 de cetățeni notabili din oraș mi-au spus ca scanda­lurile au fost premeditate cu mult mai îna­inte de d-nii Pariano, Dimitriu etc., din 2 motive : a) pentru a paraliza pe d. Efrem Gher­­mani de a nu veni ca prefect la Vlașca și a) a resbuna insulta și huiduelile aduse d-lui George Em. Lahovary, directorul In­dependenței, deputat, cu ocasiunea trecerei sale prin Giurgiu. Pentru a dovedi acesta, adica că pre­meditare a fost, d. deputat Bădulescu, cumnat cu d. Pariăno, în fața unei asis­tențe de aprópe 300 de persone ce se a­­flau alaltăeri sara la clubul liberal, ca u­­nul ce e mai aprópe și în stare de a ști, făcu­ta declarație su­rp&ticho-l’a audit el însuși—a spus în unul din salonele Bucu­­«ycelor, ca de­ore­ce liberalii aliați cu ju­­duiști caută să-l ruineze și a­r lovi, el —Pariano—în forte curând timp, pe de uâ parte va pune să-l arunce în temnița pe ex-deputatul din Vlașca, Epurescu, și pe de alta o va ucide pe Florian, agen­tul d-lui Epurescu. Acesta declarație a re­­petit o d. Radulescu de mai multe ori fața cu toții. Procurorul era de față sau nu la bătae ? Unii susțin, opoziția mai cu sema că d. procuror Constantinescu a stat la centru și a ven­ut bataia din capul locului, dar ca n’a voit se intervină, pe motiv ca acesta nu e de­cât simpla bâtae. Ministerul pu­blic a intervenit numai după ce d. Epu­rescu i-a făcut în mai multe rânduri ob­­servațiune. — Daca nu ne aperi d-muie Procuror, spun liberalii ca a spus d. Epurescu, a­­tunci ne aperam noi înșine. La parchet Florian, Balfinescu și celo’alți doi, des­pre ere aam vorbit erl, și mai cu sem­ă Florian a fost dus la poliție In ghiontu­­rile și Dârâile sergenților și arestat a­­colo. Epurescu se duce la parchet se în­trebe care e starea legala a deținuților, procurorul 1 oprește și pe el și -l ares­­teza, pe motiv ca a făcut instigațiuni la revolta, imediat se presinta la parchet, la delegație compusă din liberali, in frunte cu d-nii Boldescu, Carcali, Dimulescu etc., se întrebe motivele acestui arest ilegal. — ii vom­ da mandat de depunere, stri­gă în gură mare judecătorul de instrucție, de­și nu era încă sesizat de procuror măcar. La bârne din timpul bârnei se strânse la centru peste 500—600 de cetățeni liberali și ju­nimiști, aderenți ai d-lor Epurescu și Gher­­mani, cari se împrăștiazâ imediat ce parche­tul a început a interveni. Capetele se spar­­geau. Și din­ua parte și alta sunt ră­niți. A doua z]în interogatorii In tot timpul nopții Florianu și cu cei­­l­alți «feteau la arestul poliției, d-nul Epu­rescu în sala parchetului. Abia a doua zi se emise un mandat de depunere în con­tra lui și imediat fu supus unui interoga­toriu. D-l Epurescu, răspunse că nici nu știe de ce e inculpat și mai cu semn de ce este arestat. In timpul acesta sosesce procurorul ge­neral, d. Burada, care se transporta la a­­rest, visită pe inculpați, le lua primul inte­rogatoriu, apoi luă interogatoriile mai mul­­­tor martori peste 70. Mai toți au fost li­berali. Nici că mai încape vorbă că dân­șii apărau pe cei arestați. Dânșii au depus că poliția e de vină și că acesta a fost pusă de prefectul Pariano, pentru a se restuna. Din partea administrației au depus câți­va dintre bătăuși chiar și mai mulți funcțio­nari de la primărie și prefectură. Instrucția Burada, după ce a ascultat vr’o 70 de martori, au luat dosarul cu sine și a ple­cat la Bucuresci spre a-i arâta ministrului respectiv, care va ridica acesta chestiune în consiliul de miniștri. D­nul Burada nu se va mai întorce la Giurgiu, instrucția a fost continuată de d. Botez, judecător de inst­rucție. Au mai fost ascultați vre o 60—70 de marturi, mai cu sema dintre acei cari lipseau a-l’altă­­ieri, fiind duși a se tângui primului mi­nistru. Uă observație Aci e locul sa facem uă mică observa­ție. De­și d. Burada are ore­care merite pentru modul cum a condus instrucția, to­tuși îi vog^un'și'sub vederiie sale. Mai mulți bătăuși recunoscuți și osândiți de jus­tiție ca Iancu Chiru Plooreanu, Nedelcu, Pe­­nescu etc., vociferau, strigau și amenințau pe membrii oposiției, fața chiar fiind d-l Burada și fara ca d-sa să-l dea în jude­cata. Amenințările lor sunt din cele mai grave. Denșii strigau: «Ce vor ucide pe toți membrii oposiției farâ temă sau milă», sfârșind aceste vorbe cu «Trăiască guver­nul». Aceste țipete și răcnete fură date chiar în pretoriul cabinetului procurorului. Spe­rând în inparțialitatea d-lui Burada, îl ru­gam sa dea pe sus numiții în judecată. Eliberați Arestații după promisiunea d-lui Burada au trebuit sa fie eliberați încă de e­l, ime­diat dupe ce instrucția fu terminata. Mar­torii au depus toți sub arestare de jură­mânt. Fapt unic și nostim Numai în Giurgiu se pote petrece una ca acesta. D. Tutunaru, profesor la gim­­nasiul local, nu face alt­ceva pe lângă pro­fesorat, de­cât să gereze afacerile­ poliție­­i din Giurgiu. Și profesor și polițaiul O tempora, o moresl Câte partide sunt în Giurgiu? După spusa liberalilor, a lor e terenul în Giurgiu; administrația are câți­va bă­tăuși și omeni fârâ de considerație. Mai tot orașul simp­liseza cu dânșii și cu E­­purescu, pentru care dânșii sunt hotârîți a sparge temnița chiar­ propria lor espre­­siune—numai a-i scăpa. Acesta mi-a de­­clarat-oj mai mulți, scoțând câte un revolver fie­care. Numai câți­va greci sunt cu ad­ministrația actuala, încolo dânsa n’are pe nimeni. Intâmplându-se buna-oră o disol­­vare și o alegere din nou, Pariano și cu al sot, n’nu se obție nici un vot. Procu­rorul după ce a arestat pe Epurescu, s’a dus în cafeneaua de la centru, unde l-au primit cei câți­va greci—­aderenți ai d-lui Pariano și cu cari s’au sărutat pentru is­prava ce a făcut. In cea ce privește pe d. Burada unii au Încredere în el, alții énse nu, de­ore­ce a fost găzduit la prefect unde a și stat la masă. O hotărîre In întrunirea de la club, la care au luat parte un însemnat număr de cetățeni li­­­­berali, după ce au fost în Bucuresci la mi­nistru au espus demersurile lor și resultatul obținut, după ce s’a mulțumit presei în general, care a luat apărarea giurgiuve­nilor,—s’a luat hotârîrea a aștepta cu pa­­cienții și în liniște, pene după terminarea instrucției. In cas­ensé, când după ce ins­trucția va fi sfârșită arestații nu vor fi e­liberați, arestul va fi asaltat, întâmplându­­se și vărsare de sânge. De acastă opiniune au fost numai câți­va la număr, restul a emis ideea de a se purta în liniște și pace, căutând a se evita amenințările adminis­trației și a nu răspunde la provocările ei. Manifestar d-lui Epurescu A fost scris în pușcărie și comunicat a­­fară de către un aprod de la penitenciar, prietin causei lui Epurescu. Unii mai re­calcitrant­, nu că desaprobau pe Epurescu, dar spuneau că manifestul ar fi putut fi scris pe un ton mai domol, nu așa violent și cu un stil puțin mai cuviincios. Asta e parerea unora. Alții ânsa găsesc manifestul forte puțin violent. Noi ca cronicari, înre­gistram ambele versiuni. Cam aceste sunt tóte câte am vorbit și mi-au spus mai mulți liberali; acum vom da și versiunea oficiala, dupé o convorbire avuta cu d. deputat Dimitriu și cu alții de la guvern. Cum s’a întâmplat bătaia? Fid­ânescu, agent electoral al celor de la administrație și revisor la acsise. In sera uăm­â­ iara a observa,“Fid­­anescu este lovit de Marin Florian pe la spate, așa că ca fiu la pământ udând cu sângele său ua firmă a bărbierului Hrista­­che Temelie, care a și fost luată la par­chet ca corp al delictului. Fid­onescu nu se lăsa nici el mai pe jos, lovi și dânsul în Florianu; acesta se duse repede la ca­­feneua de la centru, unde se tângui la câți­va prieteni de al set, precum și poli­ției. Șeful sergenților, Mărăcine, care avea și el socoteli de regulat cu Florianu, nu sufere modul cum ’s­e spune acesta plân­gerea, un certa se naște între el și un noué păruiala se făcu. De astă dată Flo­rianu e bătut mâr de gardiști și de alți al administrației. Interveni sa’l scape, Bală­­nescu și alți câți­va; se amestecă și dânșii, învalmâșala devine mare, bat și sunt bă­tuți. Chemarea procurorului Procurorul Constantinescu nu se afla —după spusa d-lui Dimitriu— In momen­tul când bătaia se începu. D-sa se afla la masa, la colonelul Costaforu. De aci fu chemat în gradul Ministerul public sosește la fața locului, e pus în curent pe cele petrecute de d. Epurescu, care intr’un mod violent l’a apostrofat—așa spun guverna­mentalii— spuindu’l de ce nu intervine și se vede deci că el (procurorul) e șeful bătăușilor. Din ordinul d-lui Constantinescu, Fiorian e dus la arest împreuna cu câți­va de ai săi, sosește aci și d. Epurescu, care se pune din nou la vorba cu d. Constantine­­scu, care ne mai putând suferi cele adre­sate de d. Epurescu, îl ia și-l arestaza. I­on d. Fulga, arendaș al domenului Giur­giului, a venit la procuror și i-a spus câ Epurescu provoca lumea la rescula, stri­gând : «Bâeți la mahalalei. Aceste vorbe fură auziste numai de d. Fulga și un ore­­care preot Mirea, fost protopop. Și e cu­rios cum numai acești doi au audit aceste vorbe pronunțându­se, când acolo se afla o lume atât de multa. După cât m’am putut informa, Fulga are pică personală asupra lui Epurescu din causă că acesta e apărătorul Bivolarilor, cari sunt în proces cu sus numitul domn. In cea ce privește pe popa Mirea, circulă svonuri, pe cari din causa gravitaței, nici nu voim sa le înregistrăm. Instrucția Imediat procurorul Constantinescu, tele­­grafiaza la Bucuresci spre a veni procu­­­­rorul general. Până la sosirea­ 1 Epurescu fu ’ ținut arestat la Parchet și apoi depus. Peste 100 martori au fost ascultati, actele le-a luat procurorul­ general la Bucuresci, spre­­ a le supune m­inistrului respectiv, care va aduce adi chestia în consiliul de miniștrii. Arestații vor fi eliberați toți, mi-a spus ! d Dimitriu, afară de Florianu, care va sta j­cene în doua judecății din causă că a făcut

Next