Romanulu, decembrie 1889 (Anul 33)
1889-12-08
12-46 a lichidarea corupturilor lor a versa și spartea lor aliqupta din capitalul avansat de guvern pentru tot restul timpului ce are a mai curge până la împlinirea termenului de 20 ani. Art. 5. Guvernul nu va face avansul de 3,369,000 lei decât după ce societarii, întruniți în adunare generală, vor adera la disposițiunile legei, de față, în modul și cu condițiunile stabilite prin legea și statutele creditelor funciare astăzi în vigore. Inamovibilitatea magistraturei S’a hotărît ca Luni sau Marți să se depună pe biroul Camerei de către d. T. Rosetti, ministru de justiție, proiectul de lege privitor la inamovibilitatea în magistratură. BĂTĂI ȘI IAR BĂTĂI Lupta dă mai multe amănunte îngrozitore relativ la tortura unui soldat de către locotenentul de artilerie Grigorescu. Soldatul bănuit că ar fi furat niște cisme a fost bătut în modul cel mai oribil până a căzut în nesimțiri. Locotenentul crezând că soldatul a murit, era disperat, convingându-se însă că victima tot trâește a căutat s’o duca pe la infermeriile regimentului, dar pretutindeni a fost respins din causa gravitaței cazului. Acum soldatul e în cura spitalului militar. Vânătoele n’au dispărut. Locotenentul e arestat, probabil că soldatul va scăpa cu viață. ECOURI Grupul independenților din Pletsci compus din d-nii C. Gogălniceanu, Suruleanu fost deputat, și M. Dimitrescu, va figura pe lista comunală conservatore în contra listei colectiviste și liberal-disidente. * Confrații noștri de la Lupta spune că cestiunea ca d. Ritoricii, fost administator al creditului agricol din Ilfov, care a fost înlocuit de d. Vernescu, în urma unui raport al d-lui Lepadătescu, să fie eintegrat în acesta funcțiune. * Fosta faia oficială află că d-nil G. Olanescu, secretarul general al ministerului de finance și d. Bobescu inspectorul creditelor agricole, au fost numiți în locul d-lor N. Ath. Popovici și Lepadătescu, ca membrii în comisiunea însărcinată cu facerea proiectului pentru modificarea legei ocmelilor agricole. * Zfiazul România viitóre, care apare la Brăila, va eși în îndoită mărime ca până acuma, conținând articole politice,literare și științifice. * Era diminuță ministrul lucrărilor publice a provocat oă întrunire a deputaților și senatorilor din Covurlui, pentru ca împreună cu Directorul serviciului hidraulic să claseze lucrările ce sunt de făcut la Galați în camptul fondului de un milion votat de Corpurile legiuitore. * pilele acestea se vor scote publicațiunile pentru construirea palatului administrativ din Brăila pe locul județului. Acest palat va trebui sa aibă 60 de camere. Pentru facerea planului, consiliul județian a prevéjut ca premii 3000 și lei 1500. * D. Leopold Bachelin cunoscut poet și scriitor francez, se află de câtva timp în capitala, ocupânduse cu culegerea legendelor și basmelor române pe cari le colecționaza și le trimite în Francia spre a fi publicate. D. Bachelin a scris mai multe articole literare despre România. Universitatea din Iași va fi în curând convocata pentru a alege un senator în leul decedatului Gheorghiu. Candidatul susținut de guvernamentali este profesorul Poni. D. N. G. Lugărescu, licențiat în științele matematice, în urma concursului satisfacător ce a depus, a fost numit profesor cu titlul provisoriu la catedra de matematici, cursul superior al liceului din Ploești. Eli s’a închis, cu ceremonialul obicinuit, sesiunea de tomnă a Sinodului cu tóte că se ceruse prelungirea pentru trei zile, pentru a se termina cu legea facultaței de teologie. Acesta lege cnse a fost terminată în ședința de erl. CONFERINȚE La 17,(27), eorpul profesoral al seminarului Nifon a sărbătorit cea de a 17 a aniversare a acestui așezământ de cultură. Afară de profesorii acestei școle, au binevoit a onora cu prefemța astă serbatore 1 IȘna. L. S. Mitropolitul Primat, Era. E ROMANULUI DECEMBRE piscopul de Argeș și al Dunărei de jos, etc. etc. Este obiceiul frumos de altminteri, ca la aniversarea seminarului, să se țină la disertație de către unul din d-nii profesori. De rândul acesta, s’a ales pentru a doua oră, d. dr. C. D. Giorgianu, profesor de limba latină, cursul superior al seminarului central, precum și seminarului Nifon. D. Giorgian a tratat despre scepticismul în Persia în secolul al X și XI. Olmar Kayam. D-sea, cu un voce plăcută, într’un limba alesa a întreținut mai bine de un oră atențiunea întregului auditor. Voia căuta a face uă scurta dare de semn despre acesta interesantă disertațiune, în care fericitul conferențiar ni s’a înfățișat ca un perfect cunoscător al limbei persane, și în general al spiritului oriental, pe lângă cultura filosofică contimporană pe care o posedă. _ Intr’uă introducere clară, arată fasele prin care a trecut spiritul omenesc de la început și până în zilele nóstre. Dupe d-sea, aceste rase între care oscileza spiritul omenesc se reduc la doua: minima e analisa, și mamixa e sintesa ; iar punctul de întretăiere al acestor stranii linii, cari sunt veșnic paralele, se întâlnesc e scepticismul. Spiritul omenesc a fost precapat la început cu cercetări de detalii. A nalisa și iar analisa, asta e tendința celor d'ântâi, certârâton, și după ce au adunat un material destul de bogat, după ce spiritele sunt săturate de astă direcțiune, părăsesc calea asta, și se indrumeza pe alta, calea sintesei. Acesta evoluțiune se verifica în tote ramurile de activitate ale spiritului omenesc , în filosofie, în istoria literaturei ca și a artelor frumóse, în religiuni, cele patru mari manifestațiuni ale spiritului omenesc. Astfel cei d’anteta filosofi din Asia mică și Europa, Thales din Milet, Leucip, ca și emocrit, sunt preocupați se explice amănuntele, amănuntele, din care s’a alcătuit universul; toți,sunt cosmogonici, sau servindu-ne de ua espresie modernă naturaliști. Cel care caută se închege într’un sistem, resultatele materiale ale predecesorilor sei, este Pitagora, care ajunge la niște slujbele , monadele.„ Acesta direcțiune își ajunge culmea în Platone, cu ideile lui generale și abstracte care sunt întruparea cercetărilor anteriore într’un sintesa. Și transițiunea intre acești două poli, cercetători, e continuată de către Heraclit și Anadagora, Xenofon și Parmanide, Empedocle și școla Eleaților, formeza treptele intermediare. Iar Leibnitz, Pitire și Hegel, sunt espresiunea cea mai innalta a simțirea Dupa acesta vine iar curentul analitic representat prin Lamark, Mill, Spencer. In deosebi, acești două din urma au meritul, că s’au lepădat de partea sintetică din psihologia metafizicâ și observă cu microscopul felurile de manifestațiune ale spiritului omenesc. Pare ca face cât în epoca precedentă era tendința de sintesă dusă așa de departe, în aceiași proporție suntem ari în timpul analisei. Acestă direcțiune își are espresiunea cea mai culminată în opera lui Wundt : Psychologia, fisiologica Nota acesta de oscilațiuni intre analisa și sintesă, se verifica de asemenea și în roman, genul cel mai de aprope de filosofie. De asemenea și în teatru, acest, laboratoriu anatomic al inimei și al sufletului, după Corneille și Molière, la cari rolurile nu sunt decât niște tipări, niște sintese, vine literatura dramatică de aj , unde rolurile sunt personificate în individe, adică elemente de analiză, piese anatomice , iar muomenii creațiuni de artă sintetica. Pretutindinea, unde omul e factore, se vede aceiași evoluțiune, aceiași alternativă. In pictură, e probabil, ca ántaiü a fost portretul și în urma peisagiu, elaborat al mintal artistului cu elemente vejute la diferiți indiii) și localități reale. De ce ar fi cu putință să urmărim istoria musicei până în cele mai îndepărtate ale ei origini, e probabil, că ântara a fost sonata și mai în urmă simfonia. Același fenom s’a petrecut și în religiuni. Cea mai veche stare e preta îia denea fetișismul, idolatria obiectelor concrete, individual, analitice.De aci, spiritul omenesc, trebuia să ajungă cu necesitate la monoteismul sintetic. In astronomia, de la observațiunile directe meteorologice, și de la sistemul ptolemeic, am trecut la armoniile cerești ale lui Laplace și Kant, iar acum astronomii, își petrec timpul în observațiuni de detaliu, măsurând, linie cu linie, mersul corpurilor cerești, încercările de sintesa, azi sunt folosite numai pentru cărțile d popularizare a sciinței. In scurt, ci tra cu numerose și potrivite esemple din fiecare ramură de manifestare a spiritului omenesc, doresce, că cele două sisteme, între care oscileza pendula spiritului omenesc, sunt sintesa și analiza. După acesta într’un mod cât se pate de potrivit și inteligent, face transiția către scepticism. D sea zice , acesta veșnică trecere de la un pol la altul, intorcerea către direcțiunea primitivă analitică, cu atâta sete și furie, ca și oă privire plină de mencorie aruncată către copilărie de omul matur, ajuns la culmea sintesei, dovedesce nemulțumirea, neindestularea sufletului cu aceste două căi și se trudesce cu descoperirea altor drumuri, care să ușureze și îndestuleze mai mult năsuințele spiritului omenesc. Intrega omenire, ca și individul ajuns la declinul vieței sale, se umple de îndoiala, vede zădărnicia a tot ce e în lume, vede inanitatea și a cercetărilor sale de detaliu, precum și a închegarei tuturor concesiunilor sale într’un mănunchiu. Scepticismul e punctul de întreținere al acestor două linii paralele, al celor două direcțiuni. Paradocs veșnic adevărat și în individe ca și în tóte manifestațiunile spiritului omenesc. Scepticismul duce la resemnațiune, care însemna agonie. In fundul oricărei cunoscințe era violenta otrăvire, e consciința, și după cum zice înțeleptul: cine adaogă sciința, adaogă durere. Scepticismul și pesimismul e jalnica glorie a spiritului omenesc, care șterge lacramiet dar în același timp usucă și isvorul oricărei bucurii, alvârle pe om în neant, în nirvana. Filozofia ajunge la Die Welt als Willen als a lui Schopenhauer, și Philosophie deraubewasten al lui Hartman. Omenirea e perdută în abisul îndoilei și al pesimismului. Apoi venind la Omar Kayam, adaogă, că cel mai mare sceptic din câți se cunoște, e fără îndoiala, poetul de geniu Omar Kayam. El resuma că tote geniule reunește ca într’un precipitat chimic tote aspirațiunile și intrega stare psihologica a vecuim și neműim seu. Opinie unor astfel de gânditor iși au resunetul in mintea tuturor, căci toți găsesc intr’ensele refietat «eui» iar. , intre vechi al X și XI, cele doua genii, cari au representat scepticismul și misticismul în Persia sunt Avicena și Abu- Said. Avicena, după ce a umplut lumea cu gloria științei sale medicale, e cuprins de misticism. «Ce bine ar fi, siie el, décá n’ași ști cine sunt, și pentru ce sunt târâtiu acesta tulburare a lumei, în fericire ași a trăit vesel și liniștit și când ași fi fost în nenorocire, ași fi plâns cu uălute de ochi. Auuoaid, premergător și dașcal al lui Kayam, este stăpânit de un scepticism straniu. Uesuadajduit de tot in asta lume de mizerie, aspiră la un dumnezeire neințelesă, mistica, pe care o compara cu o amanta ideală, la care se înalță cu tata imaginațiunea lui de ascet, iar elevul său Omar Kayam o personttcă cu vinul binefacător. Cum se vede idealul acesta, ales de Omar Kayam, iubește în prescripțiunile Coranului, care interzicea cu deseverșire alcolicele, pare ca simbolisând divinitatea în vin, ar fi vroit să arate zădărnicia islamului și a religiunei, arătând, că bucurii și ușurarea da tocmai cea ce interzice islamul. Omar Kayam ne-a lăsat ideile sae în strofe de câte 4 versuri, în care primul al doilea și al 4 lea, rimezi împreună, al 3-lea rămâne alb. Acest poet a fost mult chinuit de cestimele creațiunei, căci zice : «în lumea asta, care ne slujește un moment de asti, n’am încercat decât întristare și nenorocire. Vai, nici un problema a creațiunei, n’a fost esplicata, și iacă că o părăsim, cu inima plină de regret». După el totul e nimic, pulbere se fac tóte, numai materia e neschimbata, permanentă. Mai departe, spre a ’și resbuna contra acestei nimicnicii de care este^ătrâns sufletul lui adaogă: «un prietine, bun vin, căci nu știi de unde ai venit, fii vesel, că nu știi unde o să te duci». D. Georgian citește mai multe versuri traduse de d sea. Omar Kayam își pusese ca ideal vinul, care în limba persană însemna o alusiune, însemnând pentru poet delirul în care se faptuește fusiunea omului cu divinitatea pe care n’o gasesce, o caută, și se topește dorind’o. D. Georgian citește mai multe șiruri de versuri, traduse de către D-sea din persisnește, și din care se deprinde preocupațiunea poetului cu enigma vieței, pe care n’o pute deslega cu nici un chip. Muncit, Omar Kayam, de fatala lege, a causalitații, care s’a impus spiritului omenesc de când e lumea, el știind că omul e resultatul faptelor sale, și că orice acțiune își are reacțiunea sa, acest nou Prometeu caută se se desfacă, se se scapă de legăturile fatalității, printr’un fatalism, pus desupra divinității. Omar Kayam,zice : «Nu vezi, o prietenie, ca destinul alergă după mortea mea și a mea, conspiră în coutra sufletului teu și al meu ? Vino șeii pe iarbă verde, cam puțină vreme ne mai remâne pene ce altă iarbă va crește din țară* a nostru». Apoi necăjit contra divinității strigă cu aceste înfricoșatore cuvinte «Sunt, un sclav revoltat ? unde e voința tea? Inima mi e negra pe păcate, unde e lumina tea? Üéca nu acorzi Raiul e decât celor ce ți se supun, te achiți de la datorie, atunci unde ți-e bunătatea și mila? Tu care, mi-ai dat ființa fără voia mea, unde ai venit uă inimă ulcerată, ai adaogat rană peste unu. «De aceia me tem că nu voi mai avea vreme și prilej de a mĕ despăgubi de trecut, care s’a dus fără uă singură a fi de fericire».» Dar după un astfel de stare de agonie grosnică, în care să sbate gândul poetului dupé tóté vicisitudinele sufletului, dupé preocupațiunile neîndoiose și precise ale maturitatei, după sguduirile teribile ale îndoelii, dupe convingerea neputinței și resemnațiunei, vine seninătatea ilusiunii. Iimar Kayam, ca și Sf. Augustin, Fichte, iși găsește limanul liniștii sufletești în religiune. De aceea Omar Kayam laudă divinitatea, care în întreg universul este cea mai scumpa inimei lui, mai prețiosă ca ochii, care îl lumineza, nimic nu e mai scump ca viața. Vedem deci că scepticismul, care la dus la revoltă și desperare, i-a deschis mai în urma porțile pietismului. In veacul al X și XI în Persia, spiritele trec prin fasa scepticismului, misticismului, și pietismului. Omar Kayam, ca și predecesorul său Abu-Said, nu erau niște glasuri singuratice, nu erau niște vizionari, ci erau espresiunea cea mai vie a întregei societăți, care era bântuită de ideile acestea. Ei erau representanții cei mai marcanți ai veacului în care traiau, erau strigatul de durere si suspine, amor al societății în care trăiau. D. C. D. Giorgian și termina conferința în aplausele vii ale întregului auditor. Eminențiarea Mitropolitul Primat, luând cuvântul, arată în scurte cuvinte însemnarea difel de asta-<ji, și mulțumește corpului profesoral pentru interesul ce pun pentru școlari. De asemenea mulțumește d-lui Giorgian, pentru meritatul succes ce a avut in conferința sale. De altfel se știe, că d-nui C. D. Giorgianu, prin cunoscințele ce posedă, ocupă cu cinste un loc de onere in corpul didactic al capitalei. Olteniș. O.JB 11. Zilele acestea direcțiunea generală a căilor ferate române va face recepțiunea liniei Târgoviște-Laculețe. Tóte lucrările sunt: gata afară de podul definitiv de peste Ialomița la care se lucreza cu mare activitate, până la terminarea acestuia circulațiunea se va face pe un pod provisoriu. Depă cam data linia se va da in circulație numai pentru mărfuri, și în special pentru petroliu. * * afe D. Duca, director general al căilor ferate, a hotărît în mod cert de a face să obție autorizația ministrului lucrărilor publice, pentru a construi devera viitóre uă gară centrală. Se scie că d. Cotescu, sub șef al mișcărei, e deja trimis în străinătate, spre a studia construirea diferitelor gări. * înc * Direcțiunea Căilor Ferate a luat resoluțiunea de a scădea tarifurile de călători pe căile ferate. Reducțiunea a fost aprobată de consiliul de Administrațiune și cum este probabil că va avea aprobațiunea ministrului, s-a și început pregătirile de material și de comptabilitate care se permită apropiata punere în aplicațiune a unei masuri de mult dorită. Scăderea in venituri, nu se prevede a fi mai mare de 500 000 lei spune confratele nostru de la Constituționalul. * * « Proiectul de buget al direcțiunei generale a căilor ferate române pe exercițiul 1890, va fi depus peste câteva de ministrul lucrărilor publice, pe biroul Camerei. Prin noul buget este prevent un plus de peste un milion, decât anul acesta. CURȚI ȘI TRIBUNALE Proces important. — S’a început înaintea Curții de apel, desbaterile însemnatului proces pentru anularea testamentului defunctului Ogrezeanu, despre care s’a vorbit atât de mult acum câtva timp. Tribunalul secțiunea I, a respins cererea de anulare. —O — Anchetă. — D. procuror Sfetescu, a fost însărcinat de a merge la Oltenița, să ancheteze tóte denunțările făcute contra sub-prefectului Simionescu. ACTE OFICIALE j.D. Gh. Aslan, directorul prefecture județului Constanța, este autorizat să ia parte la operațiunile consiliului de reviste al recrutarei pe timpul cât D. prefect va fi ocupat cu alte lucrări. Ministerul de justiție D. I. Vrânceanu, licențiat al’’ facultatei juridice din Iași, fost membru de curte și actual procuror general la curtea de apel din Iași, s’a numit membru la acea curte, în locul rămas vacant prin înaintarea D-lui V. Tassu. D. Grigore Ștefănescu, licențiat al facultatei juridice din Bucuresti, actual președinte la tribunalul Tutova, procuror la curtea de apel din Galați, în locul vacant in urma demisionărei d-lui M. remas Economu. — D. Em. Anastasia, licențiat al facultăței juridice din Bucureresti, actual președinte la tribunalul Buzeu, în aceeași calitate la tribunalul Tutova, în locul d-lui Gr. Stefănescu, înaintat. — D. C. Fratoștițeanu, licențiat al facultăței juridice din Bucuresci, actual procuror la tribunalul Dâmbovița, în aceeași calitate la tribunalul Gorj, in locul D-lui Dim. Georgescu, licențiat de la aceeași facultate, care trece in postul ocupat de d. G. Fratoștițeanu. — D. Constantin Tisescu, licențiat al facultaței juridice din Bucuresci, substitut la tribunalul Buzau, în locul vacant. — D. C. Ghristodorescu, fost prim-președinte de tribunal și membru la tribunalul și membru la tribunalui de apel din Tulcea, este numit grefier la înalta curte de casație in locul d-lui Al. Davidescu, care remâne a se cinema în altă funcțiune. Ministerul de finance D. N. Bobescu, actual inspector financiar, este numit in funcțiunea de inspector al caselor de credit agricol, în locul d-lui N. R. Lepadătescu, demisionat. Ministerul de restrel S’au făcut urmatorele mutări de ofițeri superiori, pe ziua de 30 Noembre 1889, în interes de serviciu : — Locot.-colonel Cretunescu Constantin, de la școla speciala de artilerie și geniu, la reg. 2 artilerie. — Locot.-colonel Gramăticescu George, din reg. 2 artilerie, la școla speciala de artilerie și geniu. •— Sergentul bacalareat Socolescu Nicolae, din reg. 5 artilerie, s’a înaintat la gradul de sub-locotenent în reserva la corpul liu de armata, pe diua de 20 Noembre 1889. Ministerul agriculturei, comercialul și domeniilor — D. Dimitrie Cotta, licențiat în drept, fost președinte de tribunal, s’a numit, pe flina depunerei juraméntulul, în postul de advocat, al Statului cl. 2-a pe lânga instanțele judecâtoresci din jud. Vasluiu, in locul dlui I. Alexandrescu, demisionat. ÎNTÂMPLĂRILE PILEII Din imprudență.—Tênorul Dumitrescu Constantin, din comuna Valea lungă, județul Prahova, în data de 29 Octombre a. c., s’a Împușcat din imprudență cu un pistol pe când, canun, asista la căsătoria unui consaten al său. Rana causată nefiind mortală se speră că va fi vindecat. Accident.—Trenul de marfa ce trecea, in Zlina de 15 Moembre a. c . despre Adjud la Maroșesci, călcând pe copilul Alecu Vasile Ion Robu, în vârsta de 12 ani, din comuna Pufesci, județul Putna,l-a rupt laba piciorului stâng. Nenorocire.In ziua de 16 Noembre a. c., individul Oprea Ilie Dulgheri urcându-se pe coperișul unei zidiri din curtea fabricei de hârtie din comuna Scoeni, județul Prahov, pe când căzuse brumă, a alunecat și a călcat, rupându-i se piciorul și mâna stângă. Pacientul a fost transportat la spitalul Boldescu. Cadavru găsit.La 17 Noembre a. c., pe teritoriul comunei Doftana, județul Bacău, s’a găsit, în rîul Trotușu, cadavrul unei femei necunoscute, în verstă cam de 20 ani, mică de statură, îmbrăcată cu o polca de postav cafeniu, catrința negra, cămașă de bumbac cusuta cu negru, fustă albastră și tulpan negru, încinsă cu br&d roșu, un tulpan și un basma, îmbrobodită la cap cu uă cămașă și un tulpan galben. Viață lungă. — Femeia Iona Văduva, din comuna Cânesc, județul Buzău, a încetat din viațâ, în noptea de 7—8 Noembre a. c., în vârsta de aprópe 112 ani. Sinucis— Ajutorul vameșului din Giurgiu s’a sinucis trâgându’și un glonț în cap. Gaușa acestei sinucideri e că n’a putut să înlocuiască o însemnată sumă de bani ce-i lipsea din casă. A fost dus la spital; glonțul nu i s’a putut scote. SOIRI ECONOMICE Legi noi. — D. Păucescu, a înaintat erl consiliului de miniștrii mai multe proiecte de lege relative la departamentul ministerului domeniilor. Mutări moi. — însemnate mutări înlocuiri, în personalul casierilor și admișinistratorilor de credite agricole din țară, se lucreza la ministerul finanțelor. U parte din aceste mutări și înlocuiri, vor apare la finele lunei. Alături și semănăturî s’au făcut multe în tomna acesta, în județul Prahova, cum de mult nu a fost un așa de favorabilă ocasiune. Semănătura grânelor este întinsă și așa de bună și înaintată, incât proprietarii și arendașii au adus turme de oi ca se pâșuneze grânele. Numai locuitorii erau! nu s’au putut întinde la mai multă semenatura, din causa scumpirei pământurilor. Ședință.Camera de comerciu din Bucuresci a ținut ședință și a luat următórele decisiuni: 1. După o lungă discuții de asupra diferitelor sisteme de organisare a bursei, s’a numit oă comisiune compusă din d-nii Anton Carp, Mandrea, Chr. Zerlendi, N. Kirilov și I. G. Bibicescu, care se studieze cestiunea deca actuala organisare a bursei trebuie schimbată și se refere Camerei; 2) a dat însărcinare personală d-lui președinte al Camerei ca se cera concursul autorităților și să pună pe mijlocitorul de la rampa de vinuri în posițiune dar și îndeplini sarcina; 3) a discutat și aprobat, cu modificări, proiectul pentru tacsele poștale asupra căruia i s’a cerut părerea de către d. ministru al finanțelor. Operațiunile cerealelor, efectuate în portul Brăilei la 23 Noembre st. v. Fanni Qecor. Libre Les Observajt un Grâu 8000 59 11.35 Magaz. » 3500 59 11.65 » 3200 56 9.53 » 1800 56 V» 10.15 » 2000 57 10.40 » 2000 58 10.65 » 2000 578/4 10.90 » 1500 57 V* 10.90 » 9800 569.80 Cali » 6750 58*/2 10.85 » 3700 58 10.60 » 2750 57 ‘/2 10.25 » » 3500 58 ‘/2 11. * » 5500 57 ‘/2 10.45 » Fasole 2390 ®/o ki. 14. Porb 7000 58l/* 6.77i/2 » 11500 58'/2 6.95 „ 13000 59 ‘/2 6.97]/* » 12800 59‘/2 7.10 » 2750 59 ‘/* 7. » 2400 58 6.52W* Magaz Porb n 300 55 5.70 » » 500 58 6.05 » Porb r. 700 63 8.50 Orz 6500 51V2 7.10 » 7000 42 4.77i /» » » 15000 471/* 5.70 » 2000 52 V2 7.621/2 3000 50‘/a 6.60 V. P Sassu. ARTE. — TEATRE *** Duminecă, 26 Noembre, se va juca la Teatrul Dacia frumosa piesă Jianul, căpitan de haiduci, dramă originală cu cântece în 4 acte și 8 tablouri, dată în beneficiul d-lui M. Millo, cu concursul d-lui și d-nei Moru. *** teatrul Național. — Duminică se va represinta pentru întâia ora în stagiunea acesta: Marion de Lorme, dramă în 5 acte de Victor Hugo, tradusa in versuri de d-l Dem. St. Boșianu. Iată distribuțiunea principalelor roluri: Marion d-na Al. Romanescu etc. etc. Didier d. Gr. Manolescu Ludovic XIII d. C. Nottara Saverny d. C. Costescu Nangis d. 1. Petrescu L’Angely d. 1. Niculescu Unul de Lasfemas d. P. Vele sau Ducele de Bellegarde d. Al. Mateescu Marchizul de trribanteau d. V. Hasnaș Contele de Gassé d. V. Alecsandrescu Contele de Villaé d. V. Leonescu Scaramouche d. I. Jianu Grațiosul d. Al. Catopol Tanlebras d. I. Bâilescu Heroldul d. I. Brezeanu INFORMAȚIUNI La ultima adunare a Societății Studenților în medicină, între alte chestiuni s’a discutat și un incident dintre decanul facultăței, d. dr. Rămniceanu și un doctorand în medicină. E forte mult regretabilă atitudinea a doar trei liberali, cari susțin pretutindenea că nu erga și e bine a trece la guvern. Nu dăm nume pentru moment, pate că cei cu musca pe căciulă, vor reveni la idei mai bune. Să nu ne fie așteptarea zadarnică. An a se judeca înaintea Curții de casație in cursul săptămânei viitore 44 de procese, între care mai multe pentru espropieri. — X — Un număr orecare de deputați s’au întrunit erl sără la Tache Ionescu. S’a discutat asupra situației. —X— D. Nicolae Fleva se va duce la începutul lunei viitore pentru câteva zile la Viena, în interese de familie. D-sea se va întorce în țară pentru sărbătorile de Crăciun. —x Asociațiunea studenților universitari din capitală va da în ziliua de 5 Decembre viitor în orașul Ploescu, un concert în scopul de a mări fondul pentru ridicarea bustului lui Eminescu în Botoșani. Astfel de concerte sunt hotărîți studenți a da în mai multe orașe ale țarei. Că mișcare de sub-prefecțî se va fi > M v Jt