Romanulu, decembrie 1889 (Anul 33)

1889-12-08

12-46 a lichidarea corupturilor lor a versa și spartea lor aliqupta din capitalul avansat de guvern pentru tot restul timpului ce are a mai curge până la împlinirea ter­menului de 20 ani. Art. 5. Guvernul nu va face avansul de 3,369,000 lei de­cât după ce societarii, întruniți în adunare generală, vor adera la disposițiunile legei, de față, în modul și cu condițiunile stabilite prin legea și statutele creditelor funciare astă­zi în vi­­gore. Inamovibilitatea magistra­­turei S’a h­otărît ca Luni sau Marți să se depună pe biroul Camerei de că­tre d. T. Rosetti, ministru de justi­ție, proiectul de lege privitor la ina­movibilitatea în magistratură. BĂTĂI ȘI IAR BĂTĂI Lupta dă mai multe amănunte îngrozi­­tore relativ la tortura unui soldat de că­tre locotenentul de artilerie Grigorescu. Soldatul bănuit că ar fi furat niște cisme a fost bătut în modul cel mai ori­bil până a căzut în nesimțiri. Locotenentul crezând că soldatul a mu­rit, era disperat, convingându-se însă că victima tot trâește a căutat s’o duca pe la infermeriile regimentului, dar pretutin­deni a fost respins din causa gravitaței ca­zului. Acum soldatul e în cura spitalului mili­tar. Vânătoele n’au dispărut. Locotenentul e arestat, probabil că soldatul va scăpa cu viață.­­ ECOURI Grupul independenților din Pletsci com­pus din d-nii C. Gogălniceanu, Suruleanu fost deputat, și M. Dimitrescu, va figura pe lista comunală conservatore în contra listei colectiviste și liberal-disidente. * Confrații noștri de la Lupta spune că­­ cestiunea ca d. Ritoricii, fost adminis­­tator al creditului agricol din Ilfov, care a fost înlocuit de d. Vernescu, în urma unui raport al d-lui Lepadătescu, să fie eintegrat în acesta funcțiune. * Fosta faia oficială află că d-nil G. Ola­­nescu, secretarul general al ministerului de finance și d. Bobescu inspectorul cre­ditelor agricole, au fost numiți în locul d-lor N. Ath. Popovici și Lepadătescu, ca membrii în comisiunea însărcinată cu fa­cerea proiectului pentru modificarea legei ocmelilor agricole. * Zfiazul România viitóre, care apare la Brăila, va eși în îndoită mărime ca până acuma, conținând articole politice,literare și științifice. * Era diminuță ministrul lucrărilor publice a provocat oă întrunire a deputaților și senatorilor din Covurlui, pentru ca îm­preună cu Directorul serviciului hidraulic să claseze lucrările ce sunt de făcut la Ga­lați în camptul fondului de un milion vo­tat de Corpurile legiuitore. * pilele acestea se vor scote publicațiu­­nile pentru construirea palatului adminis­trativ din Brăila pe locul județului. Acest palat va trebui sa aibă 60 de camere. Pentru facerea planului, consiliul jude­­țian a prevéjut ca premii 3000 și lei 1500. * D. Leopold Bachelin cunoscut poet și scriitor francez, se află de cât­va timp în capitala, ocupându­se cu culegerea legen­delor și basmelor române pe cari le co­­lecționaza și le trimite în Francia spre a fi publicate. D. Bachelin a scris mai multe articole literare despre România.­­ Universitatea din Iași va fi în curând convocata pentru a alege un senator în le­ul decedatului Gheorghiu. Candidatul susținut de guvernamentali este profesorul Poni.­­ D. N. G. Lugărescu, licențiat în științele matematice, în urma concursului satisfacă­tor ce a depus, a fost numit profesor cu titlul provisoriu la catedra de matematici, cursul superior al liceului din Ploești. Eli s’a închis, cu ceremonialul obicinuit, sesiunea de tomnă a Sinodului cu tóte că se ceruse prelungirea pentru trei zile, pen­tru a se termina cu legea facultaței de­­ teologie. Acesta lege cnse a fost terminată în șe­dința de erl. CONFERINȚE La 17,(27), eorpul profesoral al semina­rului Nifon a sărbătorit cea de a 17 a a­­niversare a acestui așezământ de cultură. Afară de profesorii acestei școle, au bine­voit a onora cu prefemța astă serbatore 1 IȘna. L. S. Mitropolitul Primat, Era. E­ ROMANULU­I DECEMBRE­ piscopul de Argeș și al Dunărei de jos,­ etc. etc. Este obiceiul frumos de altminteri, ca la aniversarea seminarului, să se țină la di­sertație de către unul din d-nii profesori. De rândul acesta, s’a ales pentru a doua oră, d. dr. C. D. Giorgianu, profesor de limba latină, cursul superior al semina­rului central, precum și seminarului Nifon. D. Giorgian a tratat despre scepticis­mul în Persia în secolul al X și XI. Ol­­mar Kayam. D-sea, cu un voce plăcută, într’un limba alesa a întreținut mai bine de un oră a­­tențiunea întregului auditor. Voia căuta a face uă scurta dare de semn despre a­­cesta interesantă disertațiune, în care fe­ricitul conferențiar ni s’a înfățișat ca un perfect cunoscător al limbei persane, și în general al spiritului oriental, pe lângă cul­tura filosofică contimporană pe care o po­sedă. _ Intr’uă introducere clară, arată fasele prin care a trecut spiritul omenesc de la început și până în zilele nóstre. Dupe d-sea, aceste rase între care osci­­leza spiritul omenesc se reduc la doua: minima e analisa, și mamixa e sintesa ; iar punctul de întretăiere al acestor stranii linii, cari sunt veșnic paralele, se întâlnesc e scepticismul. Spiritul omenesc a fost pre­­capat la început cu cercetări de detalii. A­­ nalisa și iar analisa, asta e tendința celor d'ântâi, certârâton, și după ce au adunat un material destul de bogat, după ce spi­ritele sunt săturate de astă direcțiune, pă­răsesc calea asta, și se indrumeza pe alta, calea sintesei. Acesta evoluțiune se veri­fica în tote ramurile de activitate ale spi­ritului omenesc , în filosofie, în istoria li­­teraturei ca și a artelor frumóse, în reli­­giuni, cele patru mari manifestațiuni ale spiritului omenesc. Ast­fel cei d’anteta filosofi din­ A­sia mică și Europa, Thales din Milet, Leucip, ca și emocrit, sunt­ preocupați se explice amă­­nuntele, amănuntele, din care s’a alcătuit universul; toți,sunt cosmogonici, sau servin­­du-ne de ua espresie modernă naturaliști. Cel care caută se închege într’un sistem, resultatele materiale ale predecesorilor sei, este Pitagora, care ajunge la niște sluj­­bele , monadele.„ Acesta direcțiune își ajunge culmea în Platone, cu ideile lui generale și ab­stracte care sunt întruparea cercetărilor anteriore într’un sintesa. Și transițiunea in­tre acești două poli, cercetători, e conti­nuată de către Heraclit și Anad­agora, Xenofon și Parmanide, Empedocle și școla Eleaților, formeza treptele intermediare. Iar Leibnitz, Pitire și­­ Hegel, sunt espresiunea cea mai innalta a simțirea Dupa acesta vine iar curentul ana­litic representat prin Lamark, Mill, Spen­cer. In deosebi, acești două din urma au meritul, că s’au lepădat de partea sinte­tică din psih­ologia metafizicâ și observă cu microscopul felurile de manifestațiune ale spiritului omenesc. Pare ca face cât în epoca precedentă era tendința de sin­­tesă dusă așa de departe, în aceiași pro­porție suntem ari în timpul analisei. A­­cestă direcțiune își are espresiunea cea mai culminată­ în opera lui Wundt : Psy­­chologia, fisiologica Nota acesta de oscilațiuni intre analisa și sintesă, se verifica de asemenea și în roman, genul cel mai de aprope de filo­­sofie. De asemenea și în teatru, acest, la­­boratoriu anatomic al inimei și al sufletu­lui, după Corneille și Molière, la cari ro­lurile nu sunt de­cât niște tipări, niște sintese, vine literatura dramatică de aj , unde rolurile sunt personificate în individe, adică elemente de analiză, piese anato­mice , iar mu­omenii creațiuni de artă sintetica. Pretutindinea, unde omul e factore, se vede aceiași evoluțiune, aceiași alterna­tivă. In pictură, e probabil, ca ántaiü a fost portretul și în urma peisagiu, elabo­rat al mintal artistului cu elemente ve­­jute la diferiți indi­ii) și localități reale. De ce ar fi cu putință să urmărim is­toria musicei până în cele mai îndepăr­tate ale ei origini, e probabil, că ântara a fost sonata și mai în urmă simfonia. Același fenom­ s’a petrecut și în religiuni. Cea mai veche stare e preta îia denea fe­tișismul, idolatria obiectelor concrete, in­dividual, analitice.­­De aci, spiritul ome­­nesc­, trebuia să ajungă cu necesitate la monoteismul sintetic. In astronomia, de la observațiunile di­recte meteorologice, și de la sistemul pto­­lemeic, am trecut la armoniile cerești ale lui Laplace și Kant, iar acum astronomii, își petrec timpul în observațiuni de deta­liu, măsurând, linie cu linie, mersul corpu­rilor cerești, încercările de sintesa, azi sunt folosite numai pentru cărțile d populari­­zare a sciinței. In scurt, ci tra cu numerose și potrivite esemple din fie­care ramură de manifes­tare a spiritului omenesc, doresce, că cele două sisteme,­ între care oscileza pendula spiritului omenesc, sunt sintesa și analiza. După acesta într’un mod cât se pate de potrivit și inteligent, face transiția către scepticism. D sea zice , acesta veșnică tre­cere de la un pol la altul, intorcerea că­tre direcțiunea primitivă analitică, cu atâta sete și furie, ca și oă privire plină de me­­­ncorie aruncată­ către copilărie de omul matur, ajuns la culmea sintesei, dovedesce nemulțumirea, neindestularea sufletului cu aceste două căi și se trudesce cu desco­perirea altor drumuri, care să ușureze și îndestuleze mai mult năsuințele spiritului omenesc. Intrega omenire, ca și individul ajuns la declinul vieței sale, se umple de­ îndoiala, vede zădărnicia a tot ce e în lume, vede inanitatea și a cercetărilor sale de de­taliu, precum și a închegarei tuturor con­cesiunilor sale într’un mănunchiu. Scepticismul e punctul de întreținere al acestor două linii paralele, al celor două direcțiuni. Paradocs veșnic adevărat și în individe ca și în tóte manifestațiunile spiri­tului omenesc. Scepticismul duce la resem­­națiune, care însemna agonie. In fundul ori­cărei cunoscințe e­ra violenta otrăvire, e consciința, și după cum zice înțeleptul: cine adaogă sciința, adaogă durere. Scep­ticismul și pesimismul e jalnica glorie a spiritului omenesc, care șterge lacrami­et dar în același timp usucă și isvorul ori­cărei bucurii, alvârle pe om în neant, în nirvana. Filozofia ajunge la Die Welt als Willen als a lui Schopenhauer, și Philosophie derau­­bewasten al lui Hartman. Omenirea e perdută în abisul îndoilei și al pesimismului. Apoi venind la Omar Kayam, adaogă, că cel mai mare sceptic din câți se cu­­noște, e fără îndoiala, poetul de geniu Omar Kayam. El resuma că tote ge­n­iule reunește ca într’un precipitat chimic tote aspirațiunile și intrega stare psih­olo­­gica a vecuim și neműim seu. Opinie unor astfel de gânditor iși au resunetul in min­tea tuturor, căci toți găsesc intr’ensele re­­fietat «eui» iar. ,­­ intre vechi al X și XI, cele doua genii, cari au representat scepticismul și misti­cismul în Persia sunt Avicena și Abu- Said. Avicena, după ce a umplut lumea cu gloria științei sale medicale, e cuprins de misticism. «Ce bine ar fi, siie el, décá n’ași ști cine sunt, și pentru ce sunt târât­iu acesta tulburare a lumei, în fericire ași a trăit vesel și liniștit și când ași fi fost în ne­norocire, ași fi plâns cu uă­lute­ de ochi. Auuoaid, premergător și dașcal al lui Kayam, este stăpânit de un scepticism straniu. Uesuadajduit de tot in asta lume de mizerie, aspiră la un dumnezeire nein­­țelesă, mistica, pe care o compara cu o amanta ideală, la care se înalță cu tata imaginațiunea lui de ascet, iar elevul său Omar Kayam o personttcă cu vinul bine­­facător. Cum se vede idealul acesta, ales de­ Omar Kayam, iubește în prescripțiunile Coranului, care interzicea cu deseverșire alcolicele, pare ca simbolisând divinitatea în vin, ar fi vroit să arate zădărnicia is­lamului și a religiunei, arătând, că bucurii și ușurare­a da tocmai cea ce interzice islamul. Omar Kayam ne-a lăsat ideile sa­e în strofe de câte 4 versuri, în care primul al doilea și al 4 lea, rimezi împreună, al 3-lea rămâne alb. Acest poet a fost mult chinuit de ces­­tim­ele creațiunei, căci zice : «în lumea asta, care ne slujește un moment de asti, n’am încercat de­cât întristare și nenoro­cire. Vai, nici un problema a creațiunei, n’a fost esplicata, și iacă că o părăsim, cu inima plină de regret». După el totul e nimic, pulbere se fac tóte, numai materia e neschimbata, permanentă. Mai departe, spre a ’și resbuna contra a­­cestei nimicnicii­ de care este^ătrâns su­fletul lui adaogă: «un prietine, bun vin, căci nu știi de unde ai venit, fii vesel, că nu știi unde o să te duci». D. Georgian citește mai multe versuri traduse de d sea. Omar Kayam își pusese ca ideal vinul, care în limba persană în­semna o alusiune, însemnând pentru poet delirul în care se faptuește fusiunea omu­lui cu divinitatea pe care n’o gasesce, o caută, și se topește dorind’o. D. Georgian citește mai multe șiruri de versuri, traduse de către D-sea din persis­­nește, și din care se deprinde preocupa­­țiunea poetului cu enigma vieței, pe care n’o pute deslega cu nici un chip. Muncit, Omar Kayam, de fatala lege, a causali­­tații, care s’a impus spiritului omenesc de când e lumea, el știind că omul e resul­­tatul faptelor sale, și că ori­ce acțiune își are reacțiunea s­a, acest nou Prometeu caută se se desfacă, se se scapă de legă­turile fatalității, printr’un fatalism, pus de­supra divinității. Omar Kayam,­­zice : «Nu vezi, o prie­tenie, ca destinul alergă după mortea mea și a mea, conspiră în coutra sufletului teu și al meu ? Vino șeii pe iarbă verde, cam puțină vreme ne mai rem­âne pene ce altă iarbă va crește din țară* a nostru». Apoi necăjit contra divinității strigă cu aceste înfricoșatore cuvinte «Sunt, un sclav revoltat ? unde e voința tea? Inima mi e negra pe păcate, unde e lumina tea? Üéca nu acorzi Raiul e de­cât celor ce ți se supun, te achiți de la da­­torie, atunci unde ți-e bunătatea și mila? Tu care, mi-ai dat ființa fără voia mea, unde ai venit uă inimă ulcerată, ai adao­­gat rană peste u­nu. «De aceia me tem că nu voi mai avea vreme și prilej de a mĕ despăgubi de tre­cut, care s’a dus fără uă singură a fi de fericire».» Dar după un ast­fel de stare de agonie grosnică, în care să sbate gândul poetului dupé tóté vicisitudinele sufletului, dupé preocupațiunile neîndoiose și precise ale maturitatei, după sguduirile teribile ale în­­doelii, dupe convingerea neputinței și re­­semnațiunei, vine seninătatea ilusiunii. Ii­mar Kayam, ca și Sf. Augustin, Fichte, iși găsește limanul liniștii sufletești în reli­­giune. De aceea Omar Kayam laudă divinita­tea, care în întreg universul este cea mai scumpa inimei lui, mai prețiosă ca ochii, care îl lumineza, nimic nu e mai scump ca viața. Vedem deci că scepticismul, care la dus la revoltă și desperare, i-a deschis mai în­ urma porțile pietismului. In veacul al X și XI în Persia, spiritele trec prin fasa scepticismului, misticismului, și pietismului. Omar Kayam, ca și prede­cesorul său Abu-Said, nu erau niște gla­suri singuratice, nu erau niște vizionari, ci erau espresiunea cea mai vie a între­­gei societăți, care era bântuită de ideile acestea. Ei erau representanții cei mai mar­canți ai veacului în care traiau, erau stri­gatul de durere si suspine, amor al socie­tății în care trăiau. D. C. D. Giorgian și termina conferința în aplausele vii ale întregului auditor. E­­minenția­rea Mitropolitul Primat, luând cuvântul, arată în scurte cuvinte însemna­­rea difel de asta-<ji, și mulțumește corpu­lui profesoral pentru interesul ce pun pen­tru școlari. De asemenea mulțumește d-lui Giorgian, pentru meritatul succes ce a avut in con­ferința­­ sale. De alt­fel se știe, că d-nui C. D. Gior­gianu, prin cunoscințele ce posedă, ocupă cu cinste un loc de onere in corpul di­dactic al capitalei. Olteniș. O.­JB­ 11. Z­ilele acestea direcțiunea­ generală a căi­lor ferate române va face recepțiunea li­niei Târgoviște-Laculețe. Tóte lucrările sunt: gata afară de podul definitiv de peste Ialomița la care se lu­­creza cu mare activitate, până la termina­rea acestuia circulațiunea se va face pe un pod provisoriu. De­pă cam data linia se va da in cir­culație numai pentru mărfuri, și în special pentru petroliu. * * afe D. Duca, director general al căilor fe­rate, a hotărît în mod cert de a face să obție autorizația ministrului lucrărilor pu­blice, pentru a construi de­vera viitóre uă gară centrală. Se scie că d. Cotescu, sub șef al miș­­cărei, e deja trimis în străinătate, spre a studia construirea diferitelor gări. * înc * Direcțiunea Căilor Ferate a luat resolu­­țiunea de a scădea tarifurile de călători pe căile ferate. Reducțiunea a fost aprobată de consiliul de Administrațiune și cum este probabil că va avea aprobațiunea minis­trului, s-a și început pregătirile de mate­rial și de comptabilitate care se permită apropiata punere în aplicațiune a unei ma­suri de mult dorită. Scăderea in venituri, nu se prevede a fi mai mare de 500 000 lei spune confratele nostru de la Constituționalul. * * « Proiectul de buget al direcțiunei gene­rale a căilor ferate române pe exercițiul 1890, va fi depus peste câte­va de ministrul lucrărilor publice, pe biroul Ca­merei. Prin noul buget este prevent un plus de peste un milion, de­cât anul acesta. CURȚI ȘI TRIBUNALE Proces important. — S’a început îna­intea Curții de apel, desbaterile însemna­tului proces pentru anularea testamentului defunctului Ogrezeanu, despre care s’a vor­bit atât de mult acum cât­­va timp. Tribunalul secțiunea I, a respins cererea de anulare. —O — Anchetă. — D. procuror Sfetescu, a fost însărcinat de a merge la Oltenița, să ancheteze tóte denunțările făcute contra sub-prefectului Simionescu. ACTE OFICIALE j.D. Gh. Aslan, directorul prefecture ju­dețului Constanța, este autorizat să ia parte la operațiunile consiliului de reviste al recrutarei pe timpul cât D. prefect va fi ocupat cu alte lucrări. Ministerul de justiție D. I. Vrânceanu, licențiat al’’ facultatei juridice din Iași, fost membru de curte și actual procuror general la curtea de apel din Iași, s’a numit membru la acea curte, în locul rămas vacant prin înaintarea D-lui V. Tassu.­­ D. Grigore Ștefănescu, licențiat al fa­cultatei juridice din Bucuresti, actual pre­ședinte la tribunalul Tutova, procuror la curtea de apel din Galați, în locul vacant in urma demisionărei d-lui M. remas E­­conomu. — D. Em. Anastasia, licențiat al facul­­tăței juridice din Bucureresti, actual pre­ședinte la tribunalul Buzeu, în aceeași ca­litate la tribunalul Tutova, în locul d-lui Gr. Stefănescu, înaintat. — D. C. Fratoștițeanu, licențiat al fa­­cultăței juridice din Bucuresci, actual pro­curor la tribunalul Dâmbovița, în aceeași calitate la tribunalul Gorj, in locul D-lui Dim. Georgescu, licențiat de la aceeași fa­cultate, care trece in postul ocupat de d. G. Fratoștițeanu. — D. Constantin Tisescu, licențiat al facultaței juridice din Bucuresci, substitut la tribunalul Buzau, în locul vacant. — D. C. Ghristodorescu, fost prim-pre­­ședinte de tribunal și membru la tribuna­lul și membru la tribunalui de apel din Tulcea, este numit grefier la înalta curte de casație in locul d-lui Al. Davidescu, care remâne a se cinema în altă func­țiune. Ministerul de finance D. N. Bobescu, actual inspector finan­ciar, este numit in funcțiunea de inspec­tor al caselor de credit agricol, în locul d-lui N. R. Lepadătescu, demisionat. Ministerul de restrel S’au făcut urmatorele mutări de ofițeri superiori, pe z­iua de 30 Noembre 1889, în interes de serviciu : — Locot.-colonel Cretunescu Constantin, de la școla speciala de artilerie și geniu, la reg. 2 artilerie. — Locot.-colonel Gramăticescu George, din reg. 2 artilerie, la școla speciala de artilerie și geniu. •— Sergentul bacalareat Socolescu Nico­lae, din reg. 5 artilerie, s’a înaintat la gra­dul de sub-locotenent în reserva la cor­pul l­iu de armata, pe d­iua de 20 Noem­bre 1889. Ministerul agriculturei, comercialul și domeniilor — D. Dimitrie Cotta, licențiat în drept, fost președinte de tribunal, s’a numit, pe flina depunerei juraméntulul, în postul de advocat, al Statului cl. 2-a pe lânga ins­tanțele judecâtoresci din jud. Vasluiu, in locul d­lui I. Alexandrescu, demisionat. ÎNTÂMPLĂRILE PILEII Din imprudență.—Tênorul Dumitrescu Constantin, din comuna Valea lungă, ju­dețul Prahova, în data de 29 Octombre a. c., s’a Împușcat din imprudență cu un pistol pe când, ca­nun, asista la căsătoria unui consaten al său. Rana causată nefiind mortală se speră că va fi vindecat. Accident.—Trenul de marfa ce trecea, in Zlina de 15 Moembre a. c . despre Adjud la Maroșesci, călcând pe copilul Alecu Va­sile Ion Robu, în vârsta de 12 ani, din comuna Pufesci, județul Putna,­­l-a rupt laba piciorului stâng. Nenorocire.­In­­ ziua de 16 Noembre a. c., individul Oprea Ilie Dulgheri urcân­­du-se pe coperișul unei zidiri din curtea fabricei de hârtie din comuna Scoeni, ju­­dețul Praho­v, pe când căzuse brumă, a alunecat și a călcat, rupându-i se piciorul și mâna stângă. Pacientul a fost transportat la spitalul Boldescu. Cadavru găsit.­La 17 Noembre a. c., pe teritoriul comunei Doftana, județul Ba­cău, s’a găsit, în rîul Trotușu, cadavrul unei femei necunoscute, în verstă cam de 20 ani, mică de statură, îmbrăcată cu o polca de postav cafeniu, catrința negra, cămașă de bumbac cusuta cu negru, fustă albastră și tulpan negru, încinsă cu br&d roșu, un tulpan și un basma, îmbrobodită la cap cu uă cămașă și un tulpan galben. Viață lungă. — Femeia Iona Văduva, din comuna Cânesc, județul Buzău, a în­cetat din viațâ, în noptea de 7—8 Noem­bre a. c., în vârsta de aprópe 112 ani. Sinucis— Ajutorul vameșului din Giur­giu s’a sinucis trâgându’și un glonț în cap. Gaușa acestei sinucideri e că n’a putut să înlocuiască o­ însemnată sumă de bani ce-i lipsea din casă. A fost dus la spital; glonțul nu i s’a putut scote. SOIRI ECONOMICE Legi n­oi. — D. Păucescu, a înaintat erl consiliului de miniștrii mai multe pro­iecte de lege relative la departamentul mi­nisterului domeniilor. Mutări m­oi. — însemnate mutări înlocuiri, în personalul casierilor și admi­și­nistratorilor de credite agricole din țară, se lucreza la ministerul finanțelor. U­ parte din aceste mutări și înlocuiri, vor apare la finele lunei. Al­ături și semănăturî s’au făcut multe în tomna acesta, în județul Prahova, cum de mult nu a fost un așa de favorabilă o­­casiune. Semănătura grânelor este întinsă și așa de bună și înaintată, in­cât pro­prietarii și arendașii au adus turme de oi ca se pâșuneze grânele. Numai locuitorii­­ erau! nu s’au putut întinde la mai multă semenatura, din causa scumpirei pămân­turilor. Ședință.­­Camera de comerciu din Bu­­curesci a ținut ședință și a luat următó­­rele decisiuni: 1. După o­ lungă discuții de asupra di­­feritelor sisteme de organisare a bursei, s’a numit oă comisiune compusă din d-nii Anton Carp, Mandrea, Chr. Zerlendi, N. Kirilov și I. G. Bibicescu, care se studieze cestiunea deca actuala organisare a bursei trebuie schimbată și se refere Camerei; 2) a dat însărcinare personală d-lui pre­­ședinte al Camerei ca se cera concursul­ autorităților și să pună pe mijlocitorul de la rampa de vinuri în posițiune da­r și în­deplini sarcina; 3) a discutat și aprobat, cu modificări, proiectul pentru tacsele poștale asupra că­ruia i s’a cerut părerea de către d. mi­nistru al finanțelor. Operațiunile cerealelor, efectuate în portul Brăilei la 23 Noembre st. v. Fanni Qec­or. Libre Les Observajt un Grâu 8000 59 11.35 Magaz. » 3500 59 11.65 » 3200 56 9.53 » 1800 56 V» 10.15 » 2000 57 10.40 » 2000 58 10.65 » 2000 578/4 10.90 » 1500 57 V* 10.90 » 9800 56­9.80 Cali » 6750 58*/2 10.85 » 3700 58 10.60 » 2750 57 ‘/2 10.25 » » 3500 58 ‘/2 11. * » 5500 57 ‘/2 10.45 » Fasole 2390 ®/o ki. 14. Porb 7000 58l/* 6.77i/2 » 11500 58'/2 6.95 „ 13000 59 ‘/2 6.97]/* » 12800 59‘/2 7.10 » 2750 59 ‘/* 7. » 2400 58 6.52W* Magaz Porb n 300 55 5.70 » » 500 58 6.05 » Porb r. 700 63 8.50 Orz 6500 51V2 7.10 » 7000 42 4.77i /» » » 15000 471/* 5.70 » 2000 52 V2 7.621/2 3000 50‘/a 6.60 V. P Sassu. ARTE. — TEATRE *** Duminecă, 26 Noembre, se va juca­ la Teatrul Dacia frumosa piesă Jianul, că­pitan de haiduci, dramă originală cu cân­tece în 4 acte și 8 tablouri, dată în be­neficiul d-lui M. Millo, cu concursul d-lui și d-nei Moru. *** teatrul Național. — Duminică se va represinta pentru întâia ora în stagiunea acesta: Marion de Lorme, dramă în 5 acte de Victor Hugo, tradusa in versuri de d-l Dem. St. Boșianu. Iată distribuțiunea principalelor roluri: Marion d-na Al. Romanescu etc. etc. Didier d. Gr. Manolescu Ludovic XIII d. C. Nottara Saverny d. C. Costescu Nangis d. 1. Petrescu L’Angely d. 1. Niculescu U­nul de Lasfemas d. P. Vele sau Ducele de Bellegarde d. Al. Mateescu Marchizul de trrib­anteau d. V. Hasnaș Contele de Gassé d. V. Alecsandrescu Contele de Villaé d. V. Leonescu Scaramouche d. I. Jianu Grațiosul d. Al. Catopol Tan­lebras d. I. Bâilescu Heroldul d. I. Brezeanu INFORMA­ȚIUNI La ultima adunare a Societății Studenților în medicină, între alte chestiuni s’a discutat și un incident dintre decanul facultăței, d. dr. Răm­­niceanu și un doctorand în medi­cină. E forte mult regretabilă atitudinea a doar trei liberali, cari susțin pre­­tutindenea că nu e­rga și e bine a trece la guvern. Nu dăm nume pentru moment, pate că cei cu musca pe căciulă, vor reveni la idei mai bune. Să nu ne fie așteptarea zadar­nică. An a se judeca înaintea Curții de casație in cursul săptămânei viitore 4­4 de procese, între care mai multe pentru espropieri. — X — Un număr ore­care de deputați s’au întrunit erl sără la Tache Io­­nescu. S’a discutat asupra situației. —X— D. Nicolae Fleva se va duce la în­ceputul lunei viitore pentru câte­va­­ zile la Viena, în interese de familie. D-sea se va întorce în țară pentru sărbătorile de Crăciun. —x­ Asociațiunea studenților universi­tari din capitală va da în ziliua de 5 Decembre viitor în orașul Ploescu, un concert în scopul de a mări fondul pentru ridicarea bustului lui Emi­­nescu în Botoșani. Astfel de concerte sunt hotărîți stu­denți­ a da în mai multe orașe ale țarei. Că mișcare de sub-prefecțî se va­ ­ fi > M­ v Jt

Next