Romanulu, decembrie 1889 (Anul 33)

1889-12-08

ANUL AL XXXIII-LE Voiesce și vei putea. AN­UNCIURI de 30 Utere, petit pagina IV . ....................0 bani r „ „ „ HI..............2 tei — „ Inaulțimil și reclame pagina IV și IY Sula . 2 „ — „ A se adresa, JK ROMANIA, la a AĂistați îi B­*» saiadat, IN PARIS, la Ravan, Laute et C­»fo, 8, PS ®» as felte«*», LA VTENA, la a-ml HannesaficiB et Testet,­­­Storfess*^ ÎN ELVEȚIA, 1* „ „ Din țările sete alte direct ia aânâatetafisnea — Scrisorii« Rsfr**e*l* m­x«ffesă — EXEMPLARUL "jg BANI REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA STRADA BREZOIANU, No. 18 Fundatore: C. A. ROSETTI Directore: VINTILA C. A. ROSETTI "lÎIiHîțlllUOtSj d_ț’î StîF'tJ) vstsammtmamm DUMINECA, 8 DECEMBRE (26 NOEM. st. v.) ABONAMENTE stt . . . *F' In Capitală și districte, un an 48 lei; sese luni 24 lei; trai suni 12 tel; nă­tenii 4 lei. Pentru Preoți, și învățătorii din sate abonamentul este re­dat­te 30 lei pe an. e, trimeatrat 15 lei. Pesten tóte țările Usanasi A Be adresa: UI ROMANIA, la adadare i rațianea­­paratei și oSdiele postale LA PARIS, la Havas, L*fât» et C­asa, 8, Place de la Boon*», li GERMANIA, ACSTHIA, ITALIA, și BELGIA, ia bte­ L­uminéza­ te si vel fi, rociRo postals. —­ Articolele nepub­licate se ard — Romănulu apărând în doua edi­­țiuni, una între 12 și 2 ore p. m., alta pe la 7 ore sera, împărțim a­­bonaților nostrii din capitală ediția a doua care conține desbaterile Cor­purilor Legiuitóre din aceiași 41- îm­părțirea se face intre 7 și 9 ore sera D-nii abonați cari ar preferi a a­­vea jurnalul între 3 și 4­ ore p. m. adică edițiunea s-a cu desbaterile Ca­­menilor din ziua precedentă, sunt rugați a face cunoscut dorința d-lor la administrațiunea farului. Cu acesta ocasiune înșciințăm pe abonații noștrii din capitală că nu­merul de Duminică se trimite tot prin împărțitorii administrațiunei nos­­tre spre a fi predat la destinațiune Duminecă pene la 5 ore sera. D-nii abonați cari ar primi numărul de Duminecă. Luni diminața sau prin împărțitorii nostril sau prin serviciul poștal sunt rugați a reclama la ad­­ministrațiune. Abonaților în depărtare mare de centrul orașului și afară de barieri, se trimite și Dumineca jurnalul prin servi­iul postal, ca și pene acum. BUCURESCI, 7­UNDREA Mandatarii națiunei vor începe dis­­cuțiunea privitore la respunsul la dis­cursul Coronei. Desbaterile vor fi dintre cele mai interesante, căci multe lucruri se vor duce de­uă parte și de alta, cari se lumineze țara și se lamuriseá situa­­țiunea. Discursul Coronei a angajat banca ministerială într’uă luptă parlamen­tară dintre cele mai aprinse, fiă că a făgăduit oă mulțime de legi de organizare, de reforme și îmbu­nătățiri, — fie că a înlăturat l­­nele puncte cu privire la situațiu­­nea actuală, asupra cărora­­ era ar fi dorit să fie pusă în cunoșcință­ — fiă, în fine, că guvernul a pus în gura Suveranului nișce cuvinte cari lasă să se vadă tendința mi­niștrilor de a -și apéra propria lor causă. In împrejurările în cari s’a întru­nit Parlamentul și ’n condițiunile în cari se găsesce asta-dl față c’un nuou guvern, răspunsul sĕu la dis­cursul Coronei nu pate să fie nu­mai cn parafrasă sau un simplu act de curtenire către persana Suvera­nului. In răspunsul lor la discursul Co­­ronei, mandatarii națiunei sunt ți­nuți să spună Suveranului ce încre­dere au în făgăduelile ce li se face de guvernul actual, cari le sunt de­­sideratele și cum înfățișază ei situa­­țiunea. Și negreșit că, alături cu devota­mentul și iubirea ce au către Tron, nu vor uita și devotamentul și iubi­rea ce au către țară. Căci țara și Tronul, națiunea și Suveranul sunt cuvintele nedespăr­țite cari alcătuesc ființa Statului și a căror strânsă legătură formeza a­­cea temelie puternică pe care se re­­chimă edificiul nostru politic și so­cial. Mandatarii națiunei deci—cel pu­țin acel cari țin să dea sema ale­gătorilor de mandatul lor—sunt da­tori să pună Corona în cunoștință de simțământul acelora pe cari îi reprezintă în Parlament, pentru ca ast­fel, în înțelepciunea s­a, Co­roana se judece și se hotărască, conform prerogativelor ce are, între spiritul ce domnesce în țară și si­tuațiunea actuală ? Sunt aprope după ani, de când țara se află într’uă situațiune cu totul a­normală, și din tote părțile nu se aude de­cât același strigăt de nemul­­țămire și îngrijire : — nu mai merge, trebue să se pună uă dată capăt u­­nei asemenea stări de lucruri, care frămentă țara și împedică mersul re­gulat și stabil al afacerilor! Și acest strigăt, cari găseșce, din ce în ce, un resunet și mai mare în țară, a ajuns aicl să deștepte să vine mișcare în spiritul public. Cu intrigi de culise, cu compromi­suri, cu combinațiuni ministeriale de acil pe mâine se frământă și se obo­­seșce țara, fără ca, în schimb, să i se dea nici uă speranța pentru vi­itor, că lucrurile nu să intre în sta­rea lor normală și că afacerile Sta­tului n’au să sufere de pe urma nes­­tabilității și a incertitudine­ ce dom­nesce la cârmă. Doi ani aprope sunt de ajuns pen­tru esperiența ce am făcut; intere­sele țărei cer ca să s’alega la un fel, pentru ca, cu chipul acesta, să st im unde mergem și la ce ne putem aștepta pe viitor. Ceia ce simte țara și ceia ce cu­getă fie­care asupra situațiunei nu va putea să nu găsescă răsunet în Parlament, și de aceia așteptăm, c’un adevărată nerăbdare, să vedem cari au să fiă desbaterile ce se vor face cu privire la proiectul de Adresă că­tre Tron și cum mandatarii națiunei vor înțelege, cu acesta ocasiune, că trebue să’și facă datoria. —...------- *£ [UNK]*•» -«©lasa»TM»»--— ---------------------­ Tripla alianță și dușmanii ei întreg occidentul și cu deosebire noi, cei din Balcani, am fost alar­ma­ți adesea de declarațiunele unor diare germane semioficiase cu pri­vire la tripla alianță, declarațiuni cari erau mai mult în desavantagui de­cât în avantagiul celor din tripla a­­lianță. Lucrul ni se explică acum tot din centrul politicei germane, de la Berlin. Eră explicarea : La Hamburg apare un d­ar, Ham­burger Nachrichten, care de ordinar publică corespondențe, după cum cicea, din izvor oficios, și în care părea a se face serviciul nu Germa­niei, ci Rusiei. S’a dovedit acum că acest diar era plătit de ruși, că a fost înteme­iat cu ruble ruseșci, și că redactorii lui de­și se dicea că sprijinesc gu­vernul german, în ceștii esterne mâ­na­ți apa la mora muscalilor. Intre alte declarațiuni pe care a­­­cest diar le făcea într’un ton semi­­oficios a fost și declarația faimosă în care se căcea că Germania se consideră absolut liberă de a lucra după propriele ei inspirațiuni în Bul­garia și nu în coințelegere cu Aus­tria. Se înțelegea că austriacii au cerut lămuriri și diarul muscalo-german a fost demascat. Va să­dică rușii nu numai în O­­rient au chiare nerusesci cari le fac treburile, ci chiar în Germania. Situația în Spania Cabinetul Sag­asta. — Oposiția. — Re­publicanii. Situația în Spania se agraveza pe di ce trece. Cabinetul Sagasta a a­­juns pe tote terenele să întâmpine greutăți pe cari cu greu le va pu­tea învinge până în capăt. Oposiția se îndârjesce pe zi ce trece. Ea se ridică contra guvernului cu deose­bire pentru că el prin politica sea financiară ar duce țara la ruină. Ceea ce este mai grav, e că, după spirile mai m­oi, nu se mai pute ține disciplina în armată, ofi­­țerii superiori s’au pus să facă po­litică, și astfel au cerut ministrului de resbel greutăți pe care acesta ne­­putânduse , învinge, și-a dat demi­­siunea. Nu se scie încă dece s’a primit demisiunea lui, ceia ce se scie însă positiv e că în capul nemulțumiților din armată s’au pus generalii Cas­­sola și Lopez Dominguez, foști mi­niștrii cari având simpatii în rându­rile armatei, se crede că vor isbuti în cele din urmă să dea jos între­gul guvern. Pe de altă parte republicanii s’au pus și ei pe lucru, încă din săptămâna trecută s’au împărțit afișe republicane prin dife­rite orașe ale țărei în care poporul e îndemnat să ridice arma și să imi­­teze pe bravii brasilieni. Afară de asta s’a pornit o vină agitație cu deosebire în diarele republicane, cari nici uă dată nu au fost atât de vio­lente ca în present. Regina speriată de agitația ce s’a pornit, a invitat pe ministrul de in­terne ca să ia măsurile trebuinciose pentru a împiedica ori­ce mișcare; căci după cum ea ar fi fost infor­mată, în Barcelona și Madrid se pre­gătește oă mișcare militară care nu se scie ce proporții ar putea să ia dacá nu va fi oprită chiar la înce­putul ei. Atât ministrul de interne cât și cel de resbel au luat tóte precauțiu­­nile d’a feri­­ éra de mari sgaduiri și cu deosebire de a pune la adăpos­tul ori­cărui pericol tronul regal. Cu tote astea frica e mare și cresce pe fie­care di. Presa româna despre gene­ralul Doda Listarea procesului contra gene­ralului Doda, bravul luptător național de dincolo, a făcut bună impresie în presa română transcarpatină. E de observat în același timp că diarele unguresci se țin puțin și scurt de tot despre acest eveniment care, luând în considerație șovinismul ce i-a copleșit pe unguri, se înțelege că nu le vine la socotală. Etă acum ce scrie Tribuna cu data de 5 Decembre : Maiestatea Sea împăratul și Regele nos­tru s’a îndurat a dispune, ca procesul de presa pornit sunt acuma vre-un dom ani contra domnului general Traian Doda se fie sistat. Cunoscând înaltul simțimânt de dreptate și solicitudinea Maiestății Sele pentru puel­­nica convețuire a poporelor Séle, mulți dintre fórte numeroșii Români, care con­sideră pe d. general Traian Doda drept unul dintre cei mai iluștrii și mai reali concetățeni ai lor, chiar în curând dupa pornirea procesului au început a se mân­gâia cu gândul unui asemenea act de grație. Intr’un stat constituțional ânsă Monar­chal nu savirșesce nici asemenea acte de­cât în virtutea propunerii făcute de minis­trul, care primeste răspunderea pentru ele. Nu se cuvine sa cercetăm, de ce gu­vernul a credut timp de aprópe doi ani, ca nu póte sa primasca răspunderea aces­ta, cr acum tot s’a simțit îndemnat a o primi , ni­e destul, ca actul s’a severșit, pentru ca sa mărturisim, că mulțumirea, pe care el a deșteptat-o în fórte multe i­­nimi românesc­, se resfrânge în cele din urmă și asupra guvernului, care, de­și cam târiliu, a făcut propunerea de grațiare. Ori și care ar fi resenele de stat, pe cari guvernul le-a avut în vedere, noi Ro­mânii ne bucurăm, ca s’a curmat un lung șir de agitațiuni ,atât de durerose pentru noi, și ne simțim împinși spre gândul, ca de aici înainte ni se va da mai mult ca în trecut putința de a dovedi, cât de mult ținem a nu intra în conflict nici cu gu­vernul terei nostre, nici cu concetățenii noștri de altă naționalitate. Faptele petrecute în timpul celor din urmă câți­va ani au dovedit, așa credem, pe din destul, câ conflictele, care s’au­ produs prin mfisuri ca cele luate contra d-lui general Traian Doda, nu pot să fie înlăturate, ci mai vârtos se înăspresc. Décá cercurile hotârâtore din Budapesta n’ar fi înțeles-o acesta nici pe ne astafli, un întreg șir de fapte ar fi pentru noi nisce anachronisme, iar daci au înțeles-o, sistarea procesului pornit contra d-lui ge­neral Traian Doda este și ea un semn, că fruntașii politici ai patriei nostre, inspirați mai bine ca în trecut, admit ideea unei resolvari seriose a conflictelor. Nu ne facem ilusiuni, dar interesele nóstre, interesele poporului maghiar, inte­resele patriei nostre comune cer, ca așa să fie. «Noi», — ni se spune în colonele fica­­rului Nemzet, — «care avem reputațiunea de cel mai cavaleresc popor, am ajuns de trebue sĕ ne rușinam, când umblam prin­­ era streina, și sângele ne navalesce în o­­braji, când citim­­ fiarele streine». Admițând ca așa este, întrebăm: de ce este așa? Pentru ca prea au fost încuragiați aceia, care afli fac să ne rușinam. Ademenit de un gând deșert, guvernul a crescut, câ ’i face­­ érei un mare servi­ciu, deci se folosesce de puterea lui, ca se alunge din viața publica pe aceia, care nu putea se admită ideile lui în ceea ce privesce consolidarea patriei comune. Ast­fel, voind să scape de nisce adversari ho­­târîți, dar sinceri și serioși, a deschis por­țile parlamentului pentru nisce omeni, care ori îl compromit pe el susținându-l cu vo­turile lor, ori compromit parlamentul, com­­bâtându i fără de cumpăt, omeni réi nă­răviți și răți puși acolo, unde sunt. Din situațiunea acesta una singura e scâparea , deschiderea parlamentului și pen­tru aceia, care ar fi n’au în el locul ce ți­ se cuvine. Acesta e ceea­ ce ne face să credem, că de aici înainte încercările se vor face, nu ca până acum, pentru înlăturarea, ci pen­tru resolvarea seriosa a conflictelor ivite în vieța comuna a patriei nóstre. Er déca deșerta ar fi credința acasta, rămânem cu mângâierea, ca arli pretutin­­denea se scie, care sunt adeveratele sim­ți minte ale românilor din țerile corónei un­gare. Fiesce­ care om în adevăr distins ridica nivelul societaței, in mijlocul careia tra­­esce și lucreză, chiar și daca cei mai mulți dintre contimporanii sei nu ar fi în stare se -i înțelega faptele. Ast­fel și domnul general Traian Doda le a dat generațiunilor mai tinere ale po­porului nostru un strălucit exemplu, cum are se fie susținuta na causa buna și drepta, și prin acesta a întărit ia contimporanii sei consciența națională și simțimântul de bărbăție. Și daca se vor fi găsind între frații noștri omeni, care nu­­ înțeleg încă faptele, masele mari ale poporului simt ins­tinctiv importanța lor, și sim­timentul ace­sta va lumina încetul cu încet­­ și mințile întunecate. Lucrarea isvoritâ din sinceră pornire spre bine, silințele impersonale, jertfa de sine nu pot nici­ nadatâ se remena­­ zadar­­nice. D-nul general Traian Doda trebuie sé fie convins, câ Românii nu vor uita nici­ aădatâ, cum din iubire către dânșii a jertfit tigna bătrânețelor séle, și neador­miți vor stârni spre scopul, pe care ’l a urmărit el. Dumnezicul resplctării se dea, ca ilu­strul nostru concetățean să se bucure dim­preună cu frații săi în flina împlinirii do­rințelor sale. D. Hulban a întrunit 10 voturi contra d-lui Fotu, candidatul oposițiunei care a avut 7 voturi. Secțiunea VI. Președinte: L. Catargiu. Secretari : E. lonescu, I. Miclescu. D. Catargiu a fost ales cu unanimitate de voturi. In secțiunea VII alegerea biuroului s’a amânat pentru mâne, de­ore­ce a fost paritate de voturi între d-nii Vernescu și I. Marghiloman, candidați la președinție. Constituirea secțiilor Camerei Secțiunile Camerei ’și-au constituit biu­­rourile după cum urmeza: Secțiunea I. Președinte : M. Kogolni­ceanu. Secretari: Dobrescu. Biuroul se compune din deputați cari fac parte din opoziție. Lupta n’a fost aci. Secțiunea II. Președinte : N. Ionescu. Secretari: Buzdugan, Tocilescu. Oposiția a triumfat și aci. Secțiunea III. Președinte : Grigorescu. Secretari: Hina. C. C. Do­brescu. Ași oposiția a triumfat în persona d-lui Grigorescu, câruia guvernamentalii i-a o­­pus pe d. Negruzzi. Unul din secretari și anume d. Hina e guvernamental, iar cel­­alt d. C. C. Dobrescu aparține opoziției. Secțiunea IV. Președinte: P. P. Carp. Secretari: Seulescu. Stroic). In acesta secțiune stăpânesc guverna­mentalii. Secțiunea V. Președinte : A. D. Hulban. Secretari : Măreșan, Chrisenghi. Principiile conservatorilor D. Ressu, deputatul Galaților, explică Ia­uă scrisore adresata d-lui Ion N. Ianco­­vescu, voita ce a făcut-o către guvern. Credem de interes a reproduce următa­­rele rânduri din acea scrisare : Unde și când am declarat eu că m’am supus guvernului, ca m’am plecat Ius și alte glume proste și nesărate ca aceste? De sigur ca n’am sâ ma însor, cum se dice, nici cu patimele, nici cu ambițiele, nici cu resentimentele nimănui spre a ’mi face datoria către­ țârâ. De­sigur că n’am sâ ’mi îndoi spinarea spre a se urca pe dânsa ori­cine la mi­nister. Dar de aici pâné la ami fi renegat ideile și credințele mele politice, e uu deosebire ca de la cer la pământ. Sunt și râmân ceia ce am fost tot­dea­­una, un om cu principii moderate, însa care nu recunoște alt stăpân de­cât conș­tiința mea, alta cârma de­cât corectitudi­­nea constituționala cea mai deplină. Vitele nóstre în Italia Ministerul afacerilor străine, cu referire la publicațiunea făcută î­n Monitorul Oficial No. 9 din 13 (25) Aprilie 1889, aduce la cunoscința celor interesați disposițiunile ur­­mâtore luate de guvernul Italiei în urma stăruințelor legațiunei române din Roma, disposițiuni cuprinse în Gazzeta Ufficiale del Regno d'Italia cu No. 282 din 28 No­­embre 1889 : Ministerul de interne al Italiei Ordonanță­­ sanitară maritimă No. 2 Dupa cum este încredințat oficial, guver­nul român a înființat de curând un târg de vite bovine și ovine la Constanța pe marginea marei, în scop de a înlesni co­­merciul, oferind ast­fel cumpărătorilor din țara și din străinatate cele mai sigure ga­ranții, mai cu seama sub raportul sa­nitar . Luând cunostința de regulamentul care prescris normele pentru funcționarea (fișa­iul târg. Vâflând legea din 22 Decembre 1888, No. 5.849 (seria 3-a) pentru paza igienei și a sânătăței publice. Decreteed. Cu începere de la 1 Decembre va fi per­misa introducerea în regat a vitelor bovine și ovine cari provin direct din târgul din Constanța pe marea Negra, cu observarea condițiunilor urmatore : 1. Animalele bovine vor avea pe partea din afara a cornului drept sau, în lipsa, a celui stâng litera C, tipărită cu fierul ro­­șiu; aceeași mara, pentru vitele bovine că­rora le-ar lipsi amândoua cornele și pen­tru el, va trebui, sa se gâsască pe partea din afara a piciorului drept de dinapoi. 2. Vitele sus flise vor fi însoțite de cer­tificatul sanitar ce se va libera de către unul din veterinarii sus flisului târg din Constanța certificate ce se va viza de că­tre consulul sau agentul consular italian din acea circumscripție. Pentru rest vor continua să fie în vigore disposițiunile cuprinse în ordonanța sani­tară maritima din 8 Aprilie anul curent No. 1. Domnii prefecți ai provinciilor maritime și oficiile de port ale regatului sunt în­sărcinați cu esecutarea presentei ordo­nanțe. Roma, 1889, Noembre 27. p. ministru, A. Fortis. SCIRI DALE PILEI In flina de 22 Noembre consiliul comu­nal din Iași a votat proiectul de Împrumut presentat lui, pe baza convertirei datoriilor comunale și cu tendința de a avea din a­­cesta afacere un împrumut de un milion, d. Ion Ghica consilier și ajutor de primar a plecat la Bucuresci pentru a susține înaintea guvernului votul consiliului. * ♦ * D. Splzescu, inginer la serviciul curftu­­­rei stradelor, a fost numit inginer ajutor al serviciului pasagiului. * ♦ Retragerea d-lor Frumușanu și Chirițescu, prefecții județelor Gorj și Romanați, pare a nu fi de­cât o cestiune, de un scurt timp spune Lupta. * * * Nici naționalii-liberali nici liberalii disi­denți din Ploești n’au stabilit pene acum listele lor pentru alegerile comunale cari se vor face peste vr’o 2 flile. * * * Pentru Marți séra vor fi convocați In­­tr’un întrunire exclusiv partisanii d-lui L. Catargiu. Partisanii d-lui G. Vernescu nu vor lua ast­fel parte la acesta întrunire. ♦ * * Cilim in Naționalul că cu ocazia dis­­cuțiunei respunsului la Mesagiu amicii no­­ștrii vor cauta sa limpezesca situațiunea la Senat. Discuțiunea va fi interesantă. 4» 4»4c Peste două sau trei flile va apare in Monitorul oficial, convocarea colegiilor e­­lectorale, pentru a se complecta locurile vacante din Cameră și Senat. * * * Concursul de istorie și de limba româna de la școla normala de institutori din ca­pitală, din lipsa de concurenți a fost amâ­nat pentru o altă dată care se va publica prin Monitorul oficial. * * * Eri 24 Noembre, înaintea consiliului de resbel al corpului de armată din Galați se va judeca procesul sub­ locotenentului Mironescu pentru delictul de bătaie a in­teriorului. Apărarea s-a făcut de tenerul locote­nent de flotilă d. Negrescu. * * ♦ Etă telegrama espediată afli­a-lul minis­tru de interne de cetățenii din Ploesci: Comisiunea interimară a guvernului, de la primăria nostru Ploesci, nu distribuie cărțile la alegători pentru alegerile comu­nale de la 26 și 28 curent, violeza art. 19 ca sa speculeze asupra libertăței electo­rale. Protestând, cerem urgente măsuri: C. T. Gregorescu, M. T. Stanescu, N. Stoicescu, Temelie Dinescu, M. P. Oprescu, Ioniță Gheorghiu, Stelian Th. Stoian, Tu­­dorică lonescu, C. Petrescu, G. lonescu. 41 Creditul urban din Iași S’a Împărțit deputaților proiectul de lege prin care guvernul e autorizat a avansa creditului funciar urban din Iași, suma de 1,369,000, lata proiectul în întregul seu: Art. 1. Guvernul este autorizat a avansa societaței creditului funciar din Iași, suma de 1,369,000 lei. Acesta sumă se va aco­peri printr’o­ emisiune de rentă amorti­­bila, iar până la facerea acestei emisiuni, ea se va preleva din cele deja efectuate pentru diferite lucrări extra-ordinare. Art. 2. Suma de 1,369,000 lei se va restitui de societatea creditului funciar ur­ban din Iași, cu dobânda de 5 la suta. In timp de 20 ani, prin anuități, semestriale de câte lei 54,535, bani 80. Acesta anui­tate se va trece, pe de u o parte In bud­getul de cheltueli al societatei, iar pe de altă parte în budgetul de venituri al Sta­tului. Art. 3. Toți societarii Creditului funciar urban din Iași vor avea sé suporte, pro­porțional cu capitalurile împrumutate, sar­­cinele acestei anuități; în acest scop, ei vor avea sé platesca uă parte aliquota, pe lângă ratele convenționale pentru stinge­rea împrumuturilor. Art. 4. Societarii, ale căror împrumu­turi se vor stinge înainte de termenul de 20 ani, ficsat pentru rambursarea câtre Stat a avansului de 1.369.000 lei precum și aceia cari vor vor să achite prin anti­­cipațiune împrumuturile lor, sunt obligați,-,

Next