Romanulu, iulie 1891 (Anul 35)

1891-07-24

t­y V­I­C­­­ ANUL AL XXXV-LE Voiesce și vei putea. ANUNCIUEI Linia de 30 litere, petit pagina IV.....................40 bai­letto „ „ „ „ III...... 2 Iei — „ suaerțiuni și reclame pagina III și IV linia . 2 „ — „ A se adresa: IN ROMA­NI­A, la administrațiunea di­arul­ui, IN PARIS, la Havas- Laffire et C­une, 8. Place de la Bouri« LA VIENA, la d-nil Haacenstein et Vogler, Otto MaassX IN ELVEȚIA, la „ „ Din pen­te cele alte direct la administrațiunea «fiarului — Scrisorile nefrancate se refrig — ES E M P L*A R U L IS B A N I Fundator: C. A. ROSETTI REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA STRADA BEEZOIANU, No. 12 y BUCURESTI, 23 CUPTOR Domnul general Florescu, când a venit să anunțe In corpurile legiui­­tore formarea cabinetului de sub pre­­ședenția d-sale, a spus ca s’a aliat cu elementul liberal, fiind-că­­ era s’a schimbat mult și câ ideile liberale au prins rădăcini adânci. Prin ur­mare trebuia să se conforme spiri­tului țerel. piațele oficiase au susținut de a­­tunci necontenit tot cam aceleași i­­dei, au arătat tot cam aceleași dis­­posițiuni. In realitate case lucrurile s’au petrecut cu totul alt­fel. Câte legi s’au propus până acum de ac­tualul guvern și s’au votat de ac­tualele corpuri legiuitóre, au fost mai mult îngreuitare și reutod­use pentru popor. Nu­mai în credite a fost li­beral guvernul d-lui general Florescu, căci, pe lângă 45 milione pentru for­­tificațiuni, a mai obținut, chiar în ajunul Inchiderea sesiunea extraor­­dinară, cu tufela fulgerului, încă o­ sumă de 33 milione. Care va st­rică 78 milione în câte­va luni s’a dat unui guvern care se compune în partea principală de omenii aceia cari adusese (era pe marginea pră­­pastiei financiare de la 1871 pănă la 1876, în­cât ajunsese ca se nu mai plutesca lefurile funcționarilor pe câte trei-patru luni, se se scoa­teze mandatele statului cu 30, 40 și chiar 50 suta și să ajungă efec­tele statului de rîs ! Afara d­e atestă liberali­za­te, guver­nul actual nu numai ca nu s’a gîn­­dit a Introduce vr’uă îmbunătățire, a crea vr’uă lege folositóre poporului sărac, dar încă a refuzat a se ocu­pa de proiecte cari au venit din i­­nițiativa deputaților sau senatorilor liberali. Ast­fel a fost cu legea îm­­bunătățirei sortei preoților de mir. De câți­va ani proiecte peste pro­iecte s’au plimbat de la Cameră la Senat și de la Senat la Cameră, dar n’a putut se se producă să lege sa­­tisface tare. Tóte proiectele au rămas tara efect. Un asemenea rea intențiune a dis­perat pe preoți și i-a făcut să a­­lerge din nou cu petițiuni nu numai la deputați și senatori, dar chiar la Înaltul cler. Acesta s’a înduioșat și un episcop din sinul sau a format un proiect pe care l’a depus in Se­nat, cerând urgența. Maturul corp a votat urgența și l’a pus in desbate­­rea secțiunilor. Aci s’a incercat multe dificultăți. Senatorii guvernamentali, inspirați de miniștrii, unii cereau a­­mânarea până după votarea buge­tului, alții până la tomnă ca se se mai studieze proectul, adică a se trimite orași la calendele grece. Cu tote acestea, după oă stăruință dis­perată a înalților prelați, proectul a trecut prin secțiuni, s’a numit ra­portor, s’a depus pe biurou și s’a hotărât­­ jiua desbaterei. Dar tocmai când toți credem că sorta nenoro­ciților preoți e in momentul de a se îmbunătăți, guvernul a scamotat or­­dinea­­ jilei și a venit cu credite de milione și cu pensiuni de mii de franci pentru familiile prietenilor lor. Clerul clor a rămas și astă dată în starea miserabilă în care se află de mult, speranțele sale s’au nimi­cit și el­e silit se Îndure­anca multă vreme suferințele și lipsurile. El daci nu s’a convins pene acum, trebue cu acesta ocasiune să se fi asigurat că partidul conservator, îmbătrânit în ideile ruginite, nu se póte împăca cu li­bertatea, nu se póte dăda cu ideia că poporul trebue să se instruiască, că sorta lui trebue sé se îmbunătățască, căci ori­ ce schimbare spre bine, în si­­tuațiunea mulțimei, este peirea lui. Nu’și dă nimenea singur în cap, de cât dacá este nebun, și partitul con­­servstor pate să fie rea, pate să fie reacționar, dar numai lipsit de în­țelepciune în cea ce priveșce intere­sul său, nu este. Prin urmare poporul, preoții cari sunt conductorii lui spirituali, nu trebue să conteze de acum înainte de­cât pe el, nu trebue să mai as­culte nici cuvinte frumose nici pro­misiuni ademenitare, ci se caute a’și face singur treburile, a nu se mai lăsa să fie dus de dindărăt ca vi­tele la măcelărie. Când poporul se va hotărî să sca­pe de miseria în care se află, nu e greu. Voință numai să fie. Telegrame Mecca, 22 lule S’a constatat prinft Dumineca aci și în împrejurimi 360 de morți de h­olera. Guvernul va stabili un lagar militar la Estor spre a aplica cu asprime caran­tina. Buenos-Ayres, 22 lule Resvratirea militară care fusese înăbu­șită cu desăvârșire a isbucnit din nou prin­tre trupele din Corientes; 4 omeni au fost uciși; vinovații cei mai de frunte au fost arestate. Belgrad, 22 Iulie Regele a plecat la 8 și 15 m. pe bor­dul unui vapor special. Dupe un slujba di­vina, regele s’a aratat la imbarcader, unde creau de fata representantii Austro-Unga­­riei, Romaniei, agentul Bulgariei. Popula­ția a aclamat pe Suveran cu entusiasm în mijlocul salvelor de tunuri și a sunetelor clopotelor. După ultimele disposițiuni, întrevederea regelui Alexandru cu împăratul Wilhelm s-a proiectat pentru jumătatea lui August. Budapesta, 22 iule. Camera deputaților. Răspunt­ând la un in­terpelare, președintele consiliului a cu iarba fara fum pate sa se întrebuințeze pentru tunurile cari nu vor avea de su­ferit de­cât ua modificare neînsemnata și care nu va aduce nici un cheltuiala. A­­cesta iarba sa póte păstra tot așa de bine ca și cea veche. D. Ugron a interpelat apoi guvernul a­­supra triplei alianțe. Președintele consiliului a răspuns ca în­deobște este cunoscut ca Ital­a a aderat la alianța defensiva încheiata la 1879 în­tre Germania și Austro-Ungaria și ca a consimțit la prelungirea acestei triple ali­anțe pentru un perioda de mai muți ani; menținerea alianței nu pate de căt­re li­­niștisca pe tota lumea. Puterile interesate nu au de gând se codifice tractatul de a­­lianța. Camera a luat act cu un mare ma­joritate de acesta declarație. Cercurile oficiale califica de născocire reü-voltare știrea parelor în privința unei incursiuni muntenegrene in Herțegovina; in ordine perfecta dom­nește la granița. Mostar, 22 iuliu. Granița Hertegovinei este cu desaver­­șire liniscita; cu tote acestea este adeva­­rat că la 5 iulie ua banda de muntene­greni a năvălit in Preszk­eme (districtul Bilek), dar, dând de la patrula de jandarmi, s’a retras dincolo de granița; ea a avut un om grav rănit. Londra, 22 iun­i. Principele de Neapole a sosit la­ orele cinci și jumătate sera prin gara Charing- Cross, unde a fost primit de principele de Guiles. Paris, 22 iuliu Consiliul municipal din Paris a aprobat, ca dovada de simpatie pentru Rusia, pro­iectul de locuțiune de la 1 ianuarie până la 31 Decembrie 1892, a palatului mași­­nelor și a unei galerii de 50 metri pentru uă exposițiune rusesca. Administrațiunea cu titlu de locațiune, francesa va percepe, 10 la suta numai din intrări. Lisabona, 22 iuliu. In urma perderilor asupra schimbului,­­ administrațiunea poștelor portugese a sus­ ItkM ti m­ott­o le seva, pendat expedițiunea mandatelor poștale pentru străinatate. Vichy, 22 Iulie. Starea lui Dom Pedro s’a îmbunatâ­it puțin; nu s’a făcut nici un operațiune. Constantinopol, 22 Iulie. In urma unui ultragiu făcut unei tinere fete din Karatoprak (Muntenegru) de că­tre 4 albanezi musulmani al tribului Ma­­lissorilor, guvernul muntenegren a decla­rat Forței ca deca culpabilii nu vor fi a­­restat și pedepsiți el va interjile Maliso­­rilor de a veni la Karatoprak, unde a­­ceștia au proprietăți și mai cu sema pă­șune. Porta a ordonat inchnta guvernato­rului din Scutari de a căuta ș de a ju­deca pe culpabilii spre a evita punerea in execuție a amenințării Muntenegrului, care ar putea se aiba consecințe forte grave. Jbumb­u,, 22 iulie. Lordul primar a primit în amintirea vi­­sitei împăratului Wilhelm la Cite, titlul de baronet. Agenția Română Ha­as. Mana Rusiek spiarul din Belgrad Velika Serbija ne spune că tinerimea universitară sârba își propune de a face un visită studenților din Muntenegru, ca toți studenții celor două națiuni împreună vor porni apoi spre Athena, trecând pri Corfu, unde si va aștepta stu­denții greci. Până aci nu este nimic nou, ni­mic care se baza la ochi. Cum stu­denții sârbi s’au întrunit cu studen­ții români la Severin, pot se se in­­talnesca cu cei monte­negreni la Ce­­tinge și cu cei greci la Corfu mai întâi, pe urmă la Athena. Fraterni­­sarea tinerimei din statele balcanice este chiar necesară, impusă de eve­nimente, căci statele mici nu pot trai daca nu vor fi strâns unite in­tre ele. Tinerimea, care este viitorul acestor state și care trebue sé le conducă pe viitor, e bine ca se se cunoscá, se’și comunice ideile și sen­timentele. Dar manifestarea care se urmeza în tinerimea statelor balcanice pare că nu e condusa de acest sentiment, cel puțin așa ne spune organul sâr­besc pe care l’am citat mai sus , căci, imediat după scirea despre mer­gerea studenților șerbi in Munte­negru și Grecia, mai cuprinde aceste rânduri : «In sfîrșit, tinerimea școlară din fi­rile balcanice va organisa un pere­ Jm­agiu la Moscova, oraș sânt, ca se manifeste ast­fel simpatia sea fața cu marele imperiu slav și Încrederea mea în a­tot-puternica protecțiune a țarului.» Noi am umis cu altă ocasiune că acesta manifestare spontanee a stu­denților șerbi nu ni se pare tocmai lipsită de ore­cari resorturi pe care le trage să­mână ne vei juta, mai cu semn sub actualul guvern care este opera Rusiei. Nu ne-am îndouit nici să dem­ de sentimentele tineri­mei sârbesc­, avem încredere ca ea e sinceră, că ea nu se gândesc e câ­tuși de puțin de­cât la sentimentul curat patriotic care o animeza. Dar ei sunt tineri și noi suntem bă­trâni. Ei n’au avut vreme se ve^á, mei chiar se afle cât de abili sunt agenții panslavismului. Noi înse cari am asistat la atâtea evenimente, cari am avut destulă vreme se ne ocupăm de cea ce s­a petrecut de două secole, stim că rușii nici uă dată nu se pun el înainte ci împing pe alții in tote evenimentele. A fost destul ca ci. Persiani să comunice ideia manifes­tării tinerimei sârbe unui prietin, a­­cesta se o spue ca din parte­a al­tuia, acesta să fie părinte de familie și sé o comunice fiului séu, or fiul plin de entusiasm sé se mândresca cu ea și sé o propue camarazilor săl ca uă trufanda. Negreșit totă lumea va crede că ideia manifestării a fost spontanee, când în realitate ea a venit de la un agent rus. Cel puțin așa ne dă se înțelegem Velika Serbija, când ne vorbesce de «pelerinagiu la orașul sânt,» de «ma­nifestare simpatică pentru marele im­periu slav,» și de «încredere în atot­puternica protecțiune a țarului.» Noi pe acesta cale nu vom urma pe sârbi, pe muntenegreni și pe greci. Tinerimea română nu are tre­buință nici de pelerinagiu în orașul sânt care pentru ea nu are nici uă atracțiune, nici de simpatii pentru marele imperiu slav de care nu este legat prin nimic, nici de încredere in protecțiunea țarului, fiind-că ea su­ă cum ne-a protegiat până acum. Deci este vorba de oă întrunire a tinerimei din statele balcanice pentru a strânge mai mult legăturilor de prietinie și a ne uni in facia ori­că­rui­­ pericol și ori de unde ar veni, pe noi ne vor găsi gata tinerii slavi. In data ce se ameste politica streină la mijloc, locul nostru este în altă parte. D. Tricupis, la banchetul din Belgrad chiar în fac­a studenților cari pornesc acum la Athena,­­jficea • «Décá noi ne resemăm pe streini pentru a lua ln mâni interesele nos­­tre, vom aștepta la deșert». Ne mirăm cum vecinii noștrii n’au tras un învățământ din aceste cu­vinte și nu au căutat a se feri de ma­nifestări în contradicțiune cu cuvin­tele aceluia pe care l’au sărbătorit la Belgrad ! PRESA STRAIN­A 5" Căsătoria prințului Ferdinand ! Presa germană și cea austriacă­­ continuă a vorbi despre căsătoria­­ principelui Ferdinand cu d-ra Vaca­­­­rescu. Unele ziare ca Bombe, con­­­­țin ilustrații forte reușite. Tot in­­ Bombe se află și niște versuri, prin­­ cari se îndemna principele de a nu părăsi planul căsătoriei sale cu uă româncă. Poesia e scrisă de­uă fe­­mee și se termină ast­fel: «In caz dace va fi nevoe să renunți la coronă, renunță, căci și că femee te pote în­corona. Un alt Ziar vienes Die Floh (Bu­ricele) ia în zeflemea amorul prin­țului Ferdinand. E un fel de plân­gere a d-ștrei Văcărescu în contra j d-lui Iacob Lahovary și a generalu­ I lui Florescu. Kikeriki face glume nesărate a­­­supra acestei afaceri. Norddeutsche allgemeine Zeitung, fos­­­­tul organ al principelui de Bismarck­­ se pronunță în contra unei ast­fel­­ de căsătorii morganatice, — după­­ cum îl place a o numi. Belsen-Courrier, conține un al doui­­­­lea articol în privința căsătoriei prin­cipelui Ferdinand. Organul financiar e în contra acelor cari vor să im­pudice căsătoria principelui cu uă româncă. Kölnische Zeitung se pronunță in contra căsătoriei cu d-ndra Văcă­­rescu. Articolul pare a fi scris de un român. Alte organe germane pledeza pen­tru facerea căsătoriei.­­ Presa francesa esploatezà căsă­toria pe un ton glumeț. Unele ziare merg cu invențiunele atat de departe, cu vezi că ele nu se rezuma pe nici un grăunte de adevăr. Gil Blas pornografiéza pe sema societăței române, le Temps­e rece ca în­tot­deauna, L'intransigeant caută să se ïntreca ïn neadevĕruri cu XIX Siècle. Le Matin publică și el nisce detalii fantasmagorice, ținând tonul Ziarului Republique franșaise. * Presa italiană e mai demnă. Aprópe tóte fetele se pronunță pentru u­ căsă­torie cu un fiică a țârei românesci. * Presa rusesca ïnregistreza pur și simplu faptul, fără a face vr’un co­­mentar, afară numai de Wiedomosti Moscowski, care e în contra acestei căsătorii. VINERI, 24 IULIU (12 IULIU st. V.) 1891 4* iluminéza­ te si vei fi. ABONAMENTE In Capitală și districte, un an 48 lei j sese luni 24 lei, trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru Preoți și învățătorii din sate abonamentul este re­dus la 30 lei de an. Pentru tote țările Unind­ postale, trimestrul 15 lei A se adresa: IN ROMANIA, la administrațianea gravuhri și oficiele poșta!« LA PARIS, la Havas, Laffite et C­une, 8, Place de la Bourse IN GERMANIA, AUSTRIA, ITALIA, și BELGIA, la bin­itorii« postai«. .;j? — Articolele nepablicate se ard. — ' Presa democrată-socialistă din lume privește acesta căsătorie ca posibilă, de­ore­ce se baseza pe sentimente. Spicuitor. Scandal la Primărie Un mare scandal s’a petrecut erl la Primăria Capitalei. Pe la orele 4 mai mulți foști a­­genți electorali, cari de timp mai în­delungat au solicitat funcțiuni, au dat năvală în sala de ședință și au a­­postrofat în chip violent pe d. Rîm­­nicenu, loco­țiitorul pomarului, și pe d. Hagi Stoica, ajutor de primar. Iulie agresori sunt și cassiacne Mi­­hăescu, Toma Lerescu etc. Scandalul nu s’a terminat de­cât după ce agresorii au fost dați afară, intervenind parchetul, cu forța de că­­tre agenții poliției, împrumutul Român In Monitorul de Ast, publicându­se operațiunile bursei din Berlin cu privire la valorile române in cursul timpului de la 10 (22) până la 15 (27) Iunie 1891, se adaugă urmă­­tarea observațiune : «împrumutul de 42,000,000 lei, rentă amortisabilă de 4 la sută, a a cărui subscripțiune a avut loc la 23 și 24 Iunie a. c. a avut numai un succes slab pe piața Berlinului, față cu mersul subscripțiunilor la celelalte împrumuturi române.» Când presa nostra a înregistrat acesta știre la timp, organul d-lui Vernescu s’a grăbit s’o desmință . Monitorul oficial vine însă acum s’o confirme. Căsătoria prințului Ferdinand Sgomotele cele mai diverse cir­culă în privința căsătoriei principe­­lui Ferdinand. Unii zic că e vorba de un pro­­ect de căsătorie mire A. S. princi­pele Ferdinand moștenitorul tronu­lui și uă fică a ducelui de Edim­­burg. Până acum nu e încă nimic ho­­tărit în acesta privință. In cursul ve­rii insă principele Ferdinand, spune Timpul, se va întâlni cu prințesa în cestiune și pute la tomna se va ho­tărî ceva în acesta privință. Principele Leopold de Hohenzo­­lern ar fi forte dispus ca acesta a­­lianță să se facă. Fica ducelui de Edinburg este or­todoxă și va dispune de­uă mare avere. IstO l­­ V IAȘI Comitetul pentru ridicarea statuei lui M. Kogalnicenu s’a constituit. In fruntea comitetului ales se află I. P. S. S. Iosif, Mitropolitul Moldo­vei și al Sucevei, ca președinte, iar d-nil C. Langa, primarul Iașului, N. Culianu, rectorele Universităței, și An­drei Vizanti, deputatul și președinte al societăței pentru învățătura popo­rului român, ca vice-președințe. Comitetul se compune din 20 per­­sone, aparținând tuturor grupărilor poltice. * S’a mai discutat în trecut și asu­pra locului unde trebue să se înalțe statua lui Kogălnicenu. Se crede ca statua va fi înălțată acolo unde s’a cimentat actul mare al Unirei. Dărămându-se ruina atât de uritâ, din fața otelului Traian, rămâne un mare loc, în mijlocul căruia s’ar înălța statua lui Kogalnicenu. Informații lu­i Se zice, chiar Timpul afirmă, că d. colonel Rosnovanu nu va mai primi la tomna să fie ales președin­te al Camerei. —x— Numirea d-lui I. Lahovari ca mi­nistru plenipotențiar la Paris, se con­firmă. —x— Mai mulți elevi de la școla de bele-arte din București se vor duce la Constanța pentru a face studii de marină și peisage. Ministerul cultelor le-a acordat bi­lete gratis. __—x— Independența scrie că alegerea d-lul Al Marghiloman ca deputat al Ialo­­miței este sigură. In același timp Ziarul frances semiofîcios ureza suc­ces d-lui Marghiloman. —x— D. dr. Chiriac, actual medic se­cundar la spitalul Colțea, a fost înaintat ca medic primar. Anunțăm de asemeni că d. Buicliu plecând în străinătate, a încredințat bolnavii săi distinsului doctor Ștefan Olchovsky, medicul Societăței Presei. —"— Aflăm, scrie Timpul, dintr’o sor­ginte autorizată că d. Hitrovo, fostul ministru al Rusiei în București, a fost numit ministru plenipotențiar al Rusiei la Teheran. Acestei numiri se datorește și transferarea lui sir Lascelles in ca­pitala Persiei. —x— Uă telegramă din Belgrad, anunță că regele Alexandru al Serbiei a plecat era la ora 8 din acel oraș. Azi la ameza va trece prin portul Galați. M. S. Regele nu se va opri în nici unul din porturile nóstre. —x—­In ziua de 6 (18) Iulie a. c. a a­­vut loc la Sofia uă licitațiune pu­blică pentru furnisarea a 8 milione franci în monede de argint bulgare. Furnitura s’a adjudecat asupra Băn­­cei Ungare de industrie și comerciu, societate anonimă din Buda­pesta. Fabricarea monedelor se va face la monetaria regală ungară din Kör­­möczbánya. —­x— E probabil că d. Stâlescu va opta pentru mandatul de senator al Rim­­nicului­ Sărat. —x— Suntem informați, scrie Constitu­ționalul, că d. Stefan Meitani refusă de a primi postul de supleant la tribunalul Rimnicu-Sarat, de­ore­­ce numirea i s’a făcut fără a fi con­sultat. —x— Se scrie din Focșani : Domnele profesor Toma și colonel Cosinski au fost mușcate de câini turbați. Victimele au fost aduse în insti­tutul bactereologic din Bucureșci. —x— Adevĕrul ïnregistreza scriea des­pre înlocuirea d-lui N. Blaremberg cu u­ altă persona la Eforie. —x— D-nil locot.-coloneii de artilerie Crătunescu, Magheru și Fălcoianu au fost înaintați la gradul de coloneii. —x— In urma inspecțiunei ce a făcut la spitalul de copii și Filantropia d. Lascar Catargiu a cerut d-lui Ghica, unul din d-nil efori, depărtarea in­tendenților din spitalele de copil și Filantropia. De asemenea d. d-l Polizu a fost însărcinat, scrie Timpul, de d. minis­tru de interne a face un anchetă în contra sub-intendentului de la spita­lul de copii Rizescu pentru că ar fi bătut un bolnav. S’a telegrafiat imediat d-lui Bla­­ramberg inspecția făcută la spitalele Eforiei de către d. ministru de in­terne și observațiile pe care le-a făcut. — x—

Next