Romanulu, noiembrie 1891 (Anul 35)

1891-11-26

ANUL AL XXXV-LEA Voiesce și vei putea. ANUNCIURI Linia de 30 litere, petit pagina IV..............; . ?ett0. » . »» » » DI2 iei Inserțiuni și reclame pagina III și IV linia . 2 . A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea ficarului. Hr »" #affice et C'ale-8- Place de la III ^ Haavenfl­öln et Vogler, Otto ft» $fc* aafe­rn»­­— " - * Bonne 40 banROMA Fundator: C. ROSETTI REDACȚIA ȘI ADWMSTBAȚIA STRADA BBEZOIAHU, H*. U ■:A msmimmBiBBaBammm Edițiunea de dimineță maammtmaa^sammammm^m JOI, 26 NOEMBRE (14 N0EM3RE st. v.) 1891 Luminézá-te si vei fi. A BONAMENTE In Capitală și districte, un an 48 lei; sese Ioni 24 leii erei luni 12 lei; uă lună 4 lei ..Pentru Preoți și învățătorii din sate abonamentul este re­­­­dus 1» 30 lei de an. Pen­tru tote țările Uniunei poștale, trimestrul IK I­L I­A se adresa: QTROKANIA, la administrațiunea fandai și ofteieli poștal« U­NAȘOR, la HavM, Laflre­st Oal«, S, Pieoe 4? k Bouan fit ffttttUWA, AIWTRIA, rtAXU­ $ agigl.kbhU «Mi» palsta. . !­­ ! * i ** Articolele * «publicate ce ni ! ’ Situația r-r­om­âniei și «Kre­uzeitun­g“ Serii teatrale țer­a i>se fac lA NOTA PROIECT DE LEGE NVopt­ea de Crăciun a prietenului Onorato ULTIME TELEGRAME Informa­țiu­ni BULETIN Peste câte­va f­ile, luptele politice vor reîncepe cu pasiunea obicinuită. Deja pregătiri se fac în fie­care ta­­beră. Liberalii au dese întruniri la mem­brii cei mai influinți ai partidului spre a ajunge la uă înțelegere și a putea, la deschiderea camerilor, să se presinte mai uniți ca in trecut. Fie­care nuanță conservatore cău­tă a fi mai puternică de­cât cea­­l­altă, spre a lua preponderență în guvern. Disera se vor întruni la hotel de France amicii d-lor Manu și Lahovari, adică acel nemulțămiți de actuala for­mațiune ministerială, și mâine se va ține, la băile Eforiei, oă întrunire a liberalilor-conservatori, la care vor asista și miniștrii. In ambele întruniri se va trata despre alegerea președinților corpu­rilor legiuitore. Dacă înțelegere nu se va stabili între vernescani și concentrați, lupte va fi foarte interesantă, căci din prima­­ j li se va putea cunosce forțele de care dispun fie­care. Ori­care ar fi decisiunile ce se vor lua anul și mâine, un lucru pate fi privit ca sigur, că nouă remanie­re ministerială se va face după des­chiderea camenilor. Soirile ce ne sosesc din Rio de Janiero­ne dau amănunte asupra de­misiunei lui Fonseca. Sâmbătă sâră a isbucnit un nouă röscöla, șinele drumului de fier au fost distruse și Duminecă s’a revol­tat marina care a cerut demisiunea președintelui, proclamându-se, în lo­cul său, fostul ministru de resbel ge­neralul Peixoto. Cabinetul a fost nevoit să demi­ _*8B&­S2 sioneze, și starea de asediu s’a ri­dicat. După cât se crede, se va rechema congresul disolvat. “"Publicăm atâțt pe pagina II un proi­ect de lege propus de câți­va func­ționari al comitetelor permanente pentru recunoscerea dreptului la pen­siune și acestor funcționari din toată țara. Cererea ni se pare și drvptă și morală. Toți cetățenii cari servesc țârei, fie ei civili sau militari, afii se bucură de uă pensiune fre­care când ajung la oă vârstă în care nu mai pot munci, sau când mor, se folo­sesc familiele lor de dânsa. In schim­bul muncei tinereții ce au dat’o statului, ei primesc uă răsplată cu care sâ’și hrănască pe ai lor. Numai funcționarii de la comite­tele permanente sunt lipsiti de a­­castă bine-facere a legei esistente. Ei muncesc ani întregi, sunt mulți, după cum ne spune espunerea de motive a proectului ce publicăm, cari au servit 20 și chiar 27 ani, de la înființarea acestei instituțiuni, și cari au aj­uns într’uă vârstă înaintată și el nu sciü ce au să facă pentru fa­milia lor, dacă mâine, ferască Dum­­nezieu, ar cădea roți bolnavi sau ar înceta din viață. Gîndindu-se la acesta eventualitate, ei au întocmit un proect de lege pe care l’au trimis fiarelor ca să’l pub­lice și să’l discute, până se vor des­chide corpurilor nóstre legiuitóre și până ll vor trimite și lor. Ei au gă­sit de cuviință să se pronunțe mai întéiu opiniunea publică și apoi cor­purile legiuitore. Procedarea este bună și suntem șirum­ că atât presa cât și Camerile vor priimi cu plăcere a da satisfa­cere unor omeni nedreptățiți. Un prietin ne flicea ori: Nu au lefuri, ce să le mai dăm­­ și pen­siuni ? Să facă economii ca să aibă la bătrânețe ! Prietenul nostru e nedrept. Dacă ar fi pentru toți funcționarii statu­lui, civili și militari, acestă disposi­­țiune pe care o propune el, de sigur n’am avea nimic de observat. Dar când cea mai mare parte din funcționari, toți putem fl­ce, sunt pensionari este pre bine, este drept, este moral, ca să condamnăm u­ mică parte la miseria cea mai mare, pentru ei și familia lor, când numai sunt în stare să Informațiuni ( DIN EDIȚIA A DOUA DE ERI SEARA) Intr’un puț părăsit din cătunul Nalbant pendinte de comuna Chiragi, plasa Mangalia s’a­ găsit cadavrul în putrefacție al unui turc strangulat. Crima s’ar fi comis acum 2—3 luni. Parchetul cercetază. —x— Se spune că d. colonel Gorjan a fost chiemat în activitate. Se vorbesce despre candidatura Mitropolitului Primat la Președinția Senatului. Conservatorii speră că prin acesta candidatură vor face să dispară neînțelegerile intre catargiști și vernescani și chiar se atragă câ­teva voturi liberale. Nu credem însă că’și vor atinge scopul — X­— Comitetul membrilor onorifici al societății funcționarilor comerciali se întrunesc aici spre a discuta asupra repausului de Duminică. —x— Se vorbesce despre un proiect al guvernului prin care se va cere ca ministerul cultelor să nu mai de­pindă de la instrucțiunei publice ci de acela al justiței. —x— Ducesa de Genua a cerut să­ i se trimită 3000 de țigarete de ale re­gii nostre. Comanda a fost efectuată și țigaretele îi s’au trimis din partea M. S. Regelui. —x— Pe drumul de la Constanța spre Techir­ghiol s’a găsit, mai în zilele trecute, cadavrul lui Vlasof­ Iorgos. Nu există nici oă bănuială de marte violentă. Mortul era bătrân de 77 ani și bolnav, muncescu,­­mai cu sumă când el sunt póte cel mai reți plătiți ? Suntem șirum­ că tota lumea cu­getă ca noi. Românii pot să aibă multe defecte, însă pe acela al ne­dreptății nu-l posed. Sit­uația României și „Kreuz­zeitun fYst piarul german Kreuzzeitung din Berlin, vorbind de remaniere mi­nisterială , fl­ce că ea nu trebue privită ca un eveniment politic, care s’ar putea raporta la străinătate, ci ca să dar aveză casnica a diferitelor grupuri conservatore. Recomandă însă cercurilor politice din București ca în interesul stimei de care se bu­cură România în străinătate, să li­­miteze puțin vecinicele certuri pen­tru portofoliile ministeriale «pentru că nu trebue făcut un joc de lote­rie din cestiunele importante ale vie­­ței de stat“.* Acelaș fiiar în acelaș articol «Si­tuația In România» afirmă că poli­tica României n’a încercat nici oă schimbare cu tot pretinsul rusofilism al conservatorilor, și că uă alianță definitivă între România și întreita alianță, e tot așa de imposibilă afli ca și pe vremea lui Brătianu, din pricina neînțeleptei politice de ma­­ghiarizare ce o practica guvernul ungur. —X— din cursurile universitare au fost suspendate, din causa morței d-rulul Sergiu. —x— Uă pușcă despre care se pretinde a fi de un sistem superior acelei Man­­licher s’a inventat în Francia. Ministrul nostru de resbel a ce­rut a îi se trimite un model, înainte E S­E­MP­L­A­R­U­L IG B­A­N Sciii teatrale Eri s'a dat în sala Ateneului pri­mul concert al renum­tei cantatrice d-na Sembrich. Sala era plină și numerose aplause au răsunat după fie­care cântec. Duminică se va da al doilea și ultimul concert. A. S. Principele moș­tenitor, însoțit de d. colonel Perti­­cari, a asistat la acest concert. * — Astă sora se va da la operă Pescatori di perle, a cărei musică este de Bizet, cunoscutul autor al operei Carmen. Libretul este scris de d-nii Cor­­mon și M. Carré și se referă la oă vestală indiană Leila, care este în­sărcinată se stea pe uă stâncă și se ruge divinitățile, pe când pesca­rii de perle merg la lucrul lor. Dânsa va fi osândită la marte dacă va vorbi cu vre­un muritor. Intr’vă­­ili, crestându-se singură­­ și scote vălul, care îi acoperea obrazul și începe se cânte. Nadir, unul din pescari, o vede, intră în asilul sacru și îl face uă declarațiune de amor, de a face uă mare comandă de­pusei Manlicher. Camera de com­erciu din Capitală se va întruni Joi, spre a urma dis­cuția asupra repaosului de Dumi­nică. —x— Comisiunea însărcinată cu redac­tarea proiectului pentru îmbunătăți­rea clerului mirean ,și a terminat lucrarea, care va fi supusă discuții consiliului de miniștri. —x— Ministrul de finanțe va lua mă­suri pentru a se plăti leafa funcțio­narilor la 25 ale fie­carei luni. —x— Ei fiind surprinși sunt osândiți la marte, dar sunt scăpați de Zuga, to­varășul lui Nadir, care iubesce și dânsul pe Leila, dar care îi datoresce viața. Dânsul da foc Colibelor pes­carilor și In acel timp Leila și Na­dir fug.* — D-na Sembrich a primit un te­legramă prin care îi se face cunos­cut că este numită cantatrice a M. S. Imperatul Austru­. * La Teatrul Național se va juca Phedra, Jean de Baudry, Ispita, Re­negatul și Narcis. * —Curtea de apel a aprobat cererea direcțiunei teatrului Național de a numi­tă nouă comisiune, care se e­­lami ea d-na Irina Poenaru, spre a se pronuncia asupra incapacității de a mai juca, motiv pentru care a fost trecută la pensie.­­ D. Wachman a organisat, cu concursul mai multor artiști ai ope­rei, un concert spre a se complecta suma necesară pentru orga cate­dralei catolice. Concertul se va da Duminecă 24 Noembre în sala Ateneului. Astăzi, la orele 2 și jum. p. m. miniștrii s’au întrunit în consiliu la ministeru de interne sub președința d-lui general Florescu. Uă discuțiune vie s’a urmat în pri­vința mesagiului de deschidere a cor­purilor legiuitore. Dintre miniștrii lipsea numai d. Lascăr Catargiu. La orele 5 consiliul urmâflă, —x—­ informațiuni D-nu D. State a fost ales primar al orașului Vasluiu. —x— Guvernamentalii vor ține și el uă întrunire la băile eforiei, Joi sora. Miniștrii vor lua parte la acestă întrunire. —x— D-nu M. Vasilescu a fost ales pri­mar al Piteșcilor, în locul d-lui Agate Vasiliu. D-nul doctor Boicescu a fost nu­mit medic primar al spitalului de copii. In locul d-rului Sergiu, d. Ro­­malo, medic secundar la acel spital și d. dr. Sabner Tudori medic de asistență al Eforiei în locul d-lui Ro­­malo. —x— îndată după deschiderea Camerei d. Poni va depune proectul său a­­supra învățământului și va cere ur­gența. Erí, oă femeie anume Maria Sto­­ian, din strada Mătăsaru, în vârstă de 50 ani, ducându-se se scață apă dintr’un puț, a cocilut înăuntru și s’a înecat. —x— Numărul nascerilor a fost In cur­Procesul intentat de d. comisar Puiu Alexandrescu unul cârciumar pentru bătaie a fost amânat de trib. civ. cor. de Ilfov secția II pentru f­iua de 21 Decembre. —x— Se vorbește despre numirea d-lui colonel Glogoveanu ca prefect de­­ Gorj. —x— La întrunirea ce majoritatea par­lamentară o va ține mâine sora In una din sălile Hotelului de France se va discuta și în privința candi­datului de susținut la președinția Camerei. —x— sul septemânel, în capitală, de 148 car al deceselor de 147. —x— Timpul desminte id­ea privitore la numirea d-lui Iacob Lahovari ca șef al marelui stat major. —x— Monitorul publică programul pen­tru deschiderea corpurilor legiuitore. Programul e conform cu acela pe care l-am publicat. —x— Pentru cursul de botanică de la facultatea din Iași, s’a presintat două candidați,­ d-nil Marcel Brânză și dr. Leon. —x— D-nil Palade și Nicorescu, vor a­­dresa că interpelare ministrului de interne, cu privire la alegerile co­munale din Bârlad. Se anunță căsătoria d-lui C. Tă­­tăranu cu d-na Alexandrina Hagi Pandeli. Duminecă la orele 4 p. m. după terminarea repeti­țiunei operei Pescă­­tori di perle, portarul teatrului simți un miros de pârlâlă. Începând să cerceteze prin loji a veflut eșind fum dintrouă loje din rangul I-iü. Intrând înăuntru observă că covorul luase Telegrame Viena, 24 Noembre. Delegațiunea unguresca a adoptat buge­tele marinei și al finanțelor. Comisiunile delegațiunilor întrunite au discutat creditul pentru ocuparea Bosniei și Herțegovinei. D. de Hallay a făcut să se observe că țifrele bugetului sunt forte scrupulos prețuite. Datoriile Bosniei și ale Herțegovinei se urcă la aprope 15 milione, ele au fost contractate pentru construcțiuni de dru­muri de fer, veniturile acestora care cresc neîncetat servă­d­a amortisarea datoriilor. Ministrul declară inexactă aserțiunea după care mahomedanii ar emigra pentru că nu pot să sufere dominațiunea creștinilor și că pleca in Rusia sau în Algeria. Tocmai mahomedanii sunt cel mai ali­piți satului. D. _de Kallay nu are cunoștință de existenta unei pretinse societăți de e­­migrare care residera la Constantinopol. Dacă ea există acțiunea la est fără Înse­mnătate, pentru că numai acei cari fug de munca emigreza. Ministrul cunoște pe ser­bii din Bosnia ca omeni harnici, liniștiți, leali și a căror realitate nu depinde de concesiunile ce li se fac. Comisiunile au votat mulțumiri minis­trului. Atena, 24 Noembre. Representanții puterilor interesate în a­­facerea Mily­ Calamota au adresat guver­nului elen­uă nouă notă cerându-i să se ocupe de lucrătorii străini și care reclamă în mod categoric ca guvernul să garanteze plata salariilor lucrătorilor în cazul cănd­uă nouă companie ar luat construcția, pre­cum și în cazul când statul însuși ar con­tinua lucrările. fiarele afla din Creta că uă nouă am­nistie s'a acordat la alte 80 de persone urmărite pentu faptul de rascula. Berlin, 24 Noembre. D-na de Giers a fost primit în audiență de împăratul la Castel. Audienta a ținut 20 de minute. foc, probabil că a intrat cine­va în loje cu țigarea în gură și [sa arun­cat-o jos aprinsă. In urma acestui fapt care putea să aibă consecințe grave, Direcția a decis ca lojile să remână încuiate in timpul repetițiilor. Almanahul „R­omâului“ PE 1892 A apărut și se află de ventiare la principalele librării și la ad­ministrația Românului 1 leu și 50 bani broșat—2 lei cartonat. Pentru abonații Românului 1 leu broșat și 1 leu 50 cartonat. [Paris, 24 Noembre. Monseniorul Gouthe-Soulard, arh­iepis­­cop din Aix s-a înfățișat aici înaintea Cur­­tei de apel în urma scrisorii sale d-lui Falberes asupra pelerinagilor la Roma. Ar­­h­iepiscopul a slis că n'a voit să insulte pe ministrul, ci se îndeplinescu­pă dato­rie ; biserica catholică nu combate nici un guvern. Procurorul general a declarat că el nu urmărește pe preotul ci pe cetățeanul răs­­vratitor. Avocatul Monseniorului Gouthe Soulard a cerut achitarea prelatului, care a ridicat cu mândrie drapelul Franciei. Curtea a condamnat pe arh­iepiscopul la 3000 de franci amenda. Viena, 24 Noembre Ministrul de finanțe a declarat Camerei că stabilirea unui imposit asupra Bursei ar fi inoportun in acest moment, in starea de agitație în care se găsește tote bursele din Europa.—Ar trebui să se aștepte un mo­ment mai propice și să se int­elega mai intaiu cu guvernul unguresc, cu care mi­nistrul este deja în negocieri. Viena, 24 Noembre. Corespondența politică află din Peters­burg că Țarul a pus la disposițta comite­tului central pentru ajutarea populațiunilor lovite de săracia uă sumă de 50 milioane ruble din fondurile apanagielor imperiale. Petersburg, 24 Noembre. Știri private din Orel Ilic ca în urma u­­nei deraieri de tren, un pod s’a dărâmat și patru vagane au că­lat pe ghiață, sunt 23 de morți 10 răniți In mod grav. Paris, 24 Noembre. Sub­ comisiunea Camerei a hotărât vali­darea alegerii d-lui Lafargua. Par­is, 24 Noembrie. Lord Sytton, ambasador al Engliterei a murit aici la amin­za­ de uă Apoplexie de inimă. Berlin 24 Noembrie. D-nu de Caprivi a dat un dejun In o­­norea d-lul de Giers. Printre invitații se aflau contele Schuwaloff, consilerul de am­basada Mauravieff prințul Radzwil, minis­trul Wedell secretarii de stat Marschall și Rotenban, generalii Werder și Wedell. Constantinopol, 24 Noembre. Se desminte știrea după care Marele Vizir ar fi supus Sultanului un pro­iect de administrație a Cretei recoman­dând ca cel mai bun mijloc pentru a strânge legăturile care unesc insula de Im­periul, întinderea privilegiilor. Nici un proiect de acest soiü nu a fost supus sultanului. Cair. 24 Noembre. (Reuter). Budgetul pe 1892 prezintă probabil un excedent de 500,000 lire egiptene. Agenția Română Haras. Telegrame­ ­ Viena, 24 Noe­nbre. D-na de Kallay face expunerea înaintea delegațiunei austriace a situațiunei provin­­celor ocupate Bosnia și Hertegovina. El urca la 4,371,000 fiorini fiica chel­­tuelilor necesare acestor două provincii pentru construirea drumurilor de fer, pen­tru lucrările hidraulice, pentru îmbunătă­țirea pământului, pentru stațiuni economi­ce, pentru construirea de casărmi, basti­mente, școli, instituțiuni sanitare etc. D-na de Kallay a firs ca mahometanul formeza un element conservator, devotat în mod sincer guvernului și ca știrile răs­pândite de firarele sârbești In privința e­­migrării mahometanilor sunt fórte exage­rate. Intr’adevĕr de la 1883 până în tom­­na acesta au emigrat 11359 de mahome­­tanî. Cu tote acestea populația mahometanâ s’a mărit cu cel puțin 3500 de proprietari mari cari nu au emigrat și cari sunt de­votați guvernului și cari povățuesc pe ca­­re legionarii săr de a nu emigra. Numai clasa de jos emigreza.—Negreșit ca usa care îi face să emigreze este noua situațiune economica care ’i face sa sufere și prin urmare îl împinge la emigrare, dar plecarea unor asemenea elemente nu este un paguba pentru tara.—Guvernul In con­știința tarei sale posisiuni nu se neliniș­tește de exagerările presei sârbești. Piatele de dimineta sunt unanime a a­­plauda declara si unele d-lui Kallay. Berlin, 24 Noembre. Post afla ca Germania va contracta pro­babil in luna Februarie, un nou împrumut care va urma Indeta după emiterea con­­solidatelor prusiene. Paris. 24 Noembre D-nul Laur a informat pe d-nul Ribot ca are de gând să-l interpeleze pentru a ști daca există vr’un tractat scris Intre Francia și Rusia.­^D-nu Ribot a declarat ca va refuza sa raspuns la. Agenția^Romănă Haras.

Next