Romanulu, ianuarie 1892 (Anul 36)

1892-01-15

ANUL AL XXXVI-LE Voiesce și vei putea: 1 A­M­­ ROI­U fi I Linia de 80 litere, petit pagina IV ...... I# tm ” « » » m..IM- „ inserțiuni și reclame pagina IV Unt# ,f­ . t A se adresa: IN ROMANIA, la administratiunea <jianului IN PARIS, la Havas- Laffire et C-ale, 8, Place de la Boem­­ A VIENA, la d-nil Haacenstein et Vogler, Otto *»«—( IN El VetiA ia­n Din tÂ’ eeie­afte direct la administrațiunea (Jiartdal Scrisorile nef­­ancate se refu­sâ — VINERI, 15 IANUARIU­­ 3 IANURIU st. v.) 1892. Lumkiassa4@ șâ val fi. ABOViflRTl fi «stricte, im an 48 lei. și etimî MMi M Im­i 12 lei ; ni tonă 4 lei. ți învățătorii din sate abonamentul este re* dus la SO lei ds an. tote țările Untoniei jktotate, tenestroI 15 lei. Ase aduna. . . Of ROMAMIIA, la administea țim­ea fțantul și oficieie poștale PAA8, la Harsa, Lattre et C-si*, S, Place se la Boone OTEMAN­U, AUSTRIA, ITALIA, și BEUHA» totat* postate* ES­E­MP­LARIUL “JIR­A­NI Fundator: C. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA ROSETTI TRADA BRIZOIANU, No. 12 BULETIN Bucur­esti, U Călindar piarele streine ne-au vorbit filele acestea despre o­ mișcare populară în Persia. Acestă mișcare a fost în­­dreptată contra monopolului tutu­nurilor. Șahul Persiei, în călătoria cea din urmă prin Europa, s’a înțeles cu un sindicat englezesc pentru a'i da mo­nopolul tutunurilor din statele sale, atât cele vândute în țară cât și es­­porta e In cele l’alte­­ori. Acum uă lună, cedând nemulțumire­ popu­lare, Nasred-Din a abolit, prin uă proclamațiune, parte din drepturile de mininol i-a iirnrrinco Arii ani am că la 4 Ianuarie o mulțime a s’a dus din la palatul suveranului cerând con­cesiuni noui. El a pretins chiar o­­prirea esportul în țârile vecine și a mers până a’și esprima dorința de a se espulsa toți europenii din Iran. Kamran Mirza, al treilea fiu al șa­hului, care este ministru de resbel și comandant șef al armatei persane, a încercat un deșert de a linișci mul­țimea. A trebuit însâ sǎ se retragă dinaintea amenințării ,el și sǎ dea ordine forței armate de a risipi mul­țimea. Câte­va focuri de pușcă s-au tras și patru morți au căt­ut. Z­iarele franceze, vorbind despre acest eveniment, susțin că el este resultatul curat și simplu al unei crise naționaliste persane, causată chiar ca prin uă­surescitațiune reli­­giosă. Ele afirm că preoții mahome­­tani au făcut propagandă că Cora­nul nu permite a cumpăra tutunuri din mâinele necredincioșilor. Ei au făcut întâia mișcare, prin care s-a dobândit concesiuni, ei au provocat pe cea de a doua. Noi nu tăgâduim că preoții și­­ oa­menii culți au împins mulțimea la escese. Dar aceștia au lucrat ei din propriul lor indemn, din sentimentul lor național și religios ? Sâ cercetămi. Se sfiă Rusia și cu Engliteza se găsesc In acea țară ca și din Afga­nistan în luptă continuă de prepon­­deranță, fiind-că aci se mai­ginesc cele două imperii, imperiul indian și imperiul rus. Acel care va domni în aceste doua țări prin influența lor, va fi stăpân pe trecătorile celui­l’alt, ori de câte­ ori va fi trebuință. De acea guvernul din Petersburg a tri­mis acolo un agent recunoscut prin intrigile și agitațiunile sale în Egipt, în Bulgaria, în România și chiar în Portugalia. Engliteza, imediat după mergerea d-lui Hitrowo la Theheran, a pornit grabnic pe sir Lacelles­t care cunoscea destul de bine din Bucu­­resci pe colegul său rus cum a a­­juns acolo lupta a început. Insă, după cât se vede, agitatorul­ rus a fost mal­abil. Cea d’ântăia lovitură care a dat’o rivalului său, a fost pe terenul intereselor comerciale. Sindicatul englez a încercat să în­frângere, căci condițiunile monopo­lului schimbându-se, el a perdut sume destul de mari. Acum e cestiunea de abrogarea în­tregului monopol. Negreșit că Șahul, sub presiunea mulțimei agitată de banii și agenții rusesc­, va desființa concesiunea plâtindu-se uă indemni­­sare destul de însemnată, căci en­glezii nu se las a fi jucați așa lesne până în sfârșit. Ei n’au avut ce face mulțime!, dar pot mult pontra gu­­vernului; nu pot sâ amenințe pe cea dintâia, dar pot să speria pe cel de al doilea. Până acum constatăm însă trium­ful agentului rusesc din lupta ce s’a încins în vechiul regat al lui Cyrus, Xerxes și Darie Intre cele doua mari puteri. Atill vine rândul celui englez, dar numai în cestiunea despăgubirei, căci nu credem pe englezi atât de puțin diplomatici în­cât să împingă pe suveran contra mulțimei și să-l facă cu totul nepopular. Dar se pare că Rusia lucrază în același mod și în Afganistan. Se sflă că emirul actual e bolnav. Agenții ru­­sești așteptă cu nerăbdare mortea su­veranului pentru a înălța pe tron pe fiul lui Iacob, răsturnat acum câți­va ani de englezi. Ei pregătesc poporul pentru acest lucru și fiind­că schimbarea succesiunei este re­gulată printr’uă lese, ei vor lucra pe calea­re voiu poi însa peutu -vi ajunge scopul. Prin urmare d. Hitrowo ’și-a in­stalat bateriele sale la Teheran, de unde lovesce și peste graniță in sta­tul vecin, cum lucra și în Bucuresci mergând acțiunea sea peste Dunăre in Bulgaria și chiar de multe ori în Serbia. Dacă a isbutit însă pe terenul co­mercial în Persia, isbuti­va tot așa de lesne pe terenul politic atât în pa­tria lui Cyrus cât și în Afganistan? Este drept că Rușii au agenți cu­tezători și cheltuesc și Khani, însă Englitera nu rămâne mai pe jos în agenții ei, ei sunt și cutezători și abili. Pe urmă în cea ce privesce banii, nici uă dată Rusia nu va pu­tea cheltui atâția câți pute cheltui Englitera. Dacă ne ocupăm de acastă luptă nu este numai de fantasie sau din lipsa de altă materiă. Ea ne intere­­sază cu deosebire pe noi românii, căci din isbânda vrăjmașilor Rusiei câștigăm și noi, ne asigurăm r­esis­­tența nostru amenințată cu fie­care triumf al Rușilor. Noi sperăm că pe terenul politic d. Hitrowo va încerca tot același fiasco pe care l-a încercat la noi și în Bulgaria. A omorât câți­va omeni, va mai omora pute iacă un număr ore­care, dar până in sfârșit popu­­lațiunele persane și afganistane vor vedea că sunt espuse unor intrigi și se vor teme de acel cari caută să le esploteze. T­elegrame Misiune Viena. 12 ianuarie Correspondent-Bureau declară din sor­ginte autentică că știrea repetată a cores­pondentului parisian al țarului Timus in privința unei pretinse misiuni a cardinalu­lui Gruscha în vedere de a prepara un vi­­sita a împăratului .Franz Josef la Roma precum și demersurile acestui prelat pe lânga Vatican este cu deseverșire neînte­meiata. Arestare Cologne, 12 Ianuarie. Gazeta de Cologne afla din Petersburg ca arestarea­­ acuta acum vr’ua câte-va saptamani intr’un fabrica de lânga Pe­tersburg ar fi in legătură cu un atentat preparat în timpul Intorcerei Țarului din Grun­a pe linia M­­oscova-Rjasno. Acest a­tentat a fost nenunțat politiei. In urma cercetărilor făcute s-au gâșit mai multe boambe pe linie. Un cantonier a mărturisit că doi tirani se opriseră la dânsul; ei pretindeau ca vor sa mearga la Moscova, ca s’ar fi ră­tăcit si ca ar fi forte obosiți. Acești țărani au fost găsiți in timpul din urma la Mos­­cova, arestați și conduși la Petersburg. Raport Galr, 12 Ianuarie. Raportul doctorilor Hesse și Domasnos constata ca el au fost chemați pe lângă medivul joi la 5 ore diminiața, d­e singura ediție Ascultarea a arătat că congestiune a plă­mânului. La ora unu după amiadl starea s’a înrăutățit. Afecțiunea cerebrala a fost provocata de Uremia ; s’a probat ca­­ bula era influența cu inflamațiune­a inimei și a rinichilor causând­­ morfea. Autopsia s’a făcut­­ de­­ doi medici euro­peni și doi egiptieni. Corăbii englese Atena, 12 Ianuarie, otiri private .Jie cu corăbiile englese staționate in Marea Egiet au primit ordi­nul de a se in­runi la Alexandria. Cuirusatul engles Agamemnon a părăsit f ieri­sireul. La alegerile legislative ale celor 3 de­partamente ale căror scaune erau vacante au fost aleși candidații guvernului. Sănătate uittico geucima este satisfacatore, puterile se mențin.— j Rescele Londra, 12 Ianuarie. Times afla din Aden ca noi rescele au isbucnit în Arabia sub direcțiunea lui Ah­med Addin descendent al foștilor șefi ai Yimenului. S’au trimes trupe turcești în contra insurgenților cari merg asupra lui Canan. Din Cam­era franceză Paris, 12 ianuarie, D. Rouge întreabă guvernul gearez este tariful care se va aplica Cu începere de­­ la 1 Februarie produselor italiene. D-nu ] Roche răspunde ca va fi tariful general votat de curând. Sesiunea extraordinară din 1891 s’a În­chis; mâine începe sesiunea or­dinar­a a anului 1892. Senatul a con­tnuat far â incident discu­ția bugetului. Din Tanger Tanger, 8 Ianuarie. Insurgenții s’au apropiat de oraș și au pus măna pe un caravana marocana. Retragere Petersburg. 12 Ianuarie piarul de St. Petersburg afla ca gene­ralul Gouiko va părăsi comandamentul sau din Varșovia. Fnrt mare Viena, 12 Ianuarie. Corespondența Politică affa din Peter­sburg ca s’au furat 400.000 ruble sucur­salei casei din Wladivostock, hoțul s’a introdus in pivnița sapând pământul. Este temere ca furtul sa nu fi fost organisat de revoluționarii și ca banii sa nu servesca la propaganda nihilista. S a promis uă mare resplata aceluia care va descoperi pe culpabil. In curand trebue sa incepa lucran­de drumuri de fer Împrejurul Kievului, Desmințire Cair, 12 ianuarie Maiorul Wissman face sa se desminta in mod categoric știrile ziarelor francese care ii atribue intențiunea de a intra in serviciul Englitezei. Conferință sanitară Vinefia. 12 Ianuarie Conferință sanitara internaționala a con­tinuat discuția generată in chestia caranti­nelor in canalul de cuez. b au rostit dis­cursuri de delegații Franciei, Rusiei, Spa­niei și Belgiei contra opiniunei anglo-aus­­triace Totuși observațiunile presentate, tot tone însemnate, aratau cea mai vie do­rința de Împăcare. întors Cettinge, 12 Ianuarie, D-nu Art yropuolo­m instrul Rusiei s’a Întors din congediul seu pe care s’a pe­trecut in Petersburg. Excedent Berlin, 12 Ianuarie. Ziarele vorbesc de excedentul bugetar al Austriei in 1890 și constata ca acesta putere se apropie din ce in ce de posibi­litatea de a regula etalonul monetar. Redeschidere Madrid, 12 Ianuarie. Camarile s’au redeschis, Canovas vor­bind de chestiunea financiara, face apel la tot partidele pentru a o resolva în inte­res național. Inu Sagasta răspunde că liberalii vor­­ da concursul lor în mod patriotic. Viena. 12 ianuarie Camera deputaților discută tractatele de­­ comerciu. D-du Kramarz combate tracta­­tele pentru ca tinerii ceh­i nu au simpa­tii pentru tripla alianță. r-nul Luklic­, în numele slovenilor se rosește în favorea triplei alianțe care este oa garanție a păcii europene. Alexandria. 12 ianuarie irease corăbii ale escadrei engleze a Me­­diteranei au sosit ca sö salute pe Kedivul care este așteptat Vineri. Se asigura ca Abbas Pașa va aștepta la Alexandria remiterea firmanului impe­rial de investitura ; numai după asta va merge la Cair. ^ /iíímÍ!Mf:íj, T2 .Ianuarie Core'’n'J'"“ Motiv de a bânui­ ca discursul Imperatului înaintea generalilor la 1 Ianu­arie sa fi tratat de politica streina și ca ar trebui sa fie ținut în secret. Imperatul a vorbit de lucruri exclusiv militare ; atașa­ții militari erau de fața. Berlin. 12 ianuarie Reichstagul a adoptat propunerea libe­ralilor de a acorde un tratament deputa­ților. Tanger, 12 ianuarie Cu tot nesuccesul expediției ț­rimese la Taut, Sultanul Marocului a reinoit Însăr­cinatului de afaceri al Franciei, pretențiu­­nile sale supra acestei regiuni angajându- le să facă pe viitor poliția oselor. Însăr­cinatul de afaceri refușa să trateze acesta chestiune și va dec­ara ca Francia își re­­serva dreptul de a lucra după plac intr’un teritoriu care nu depinde de Maroc. Londra, 12 Ianuarie Starea ducelui de Clarence s’a îmbună­tățit­ , ’au suspendat buletinele medicale. Roma. 12 Ianuarie „Esercito Italiano” confirmă faptul că prezența ministrului de resbei in Sicilia se datoreza numai intențiunei de a construi un lagăr întărit ,în centrul insulei lângă Castro­ Giovani. Petersburg, 12 ianuarie. Bugetul pe 1892 presinta la venituri 891,000,000 ruble contra 9131/* din anul trecut. Din veniturile 886­/2 miiione sunt ordinare și 4­­/a miiione extraordinare. Cheltuelile se urca la 965 miiione con­tra 9010, din 1891. Ele cuprind 9111/* miiione cheltuieli ordinare și 63*/­ estra­ordinare — Ministerul de resbel absorbe 2289/10 mii.; marina 478/10 contra 448/10 din anul trecut. Printre cheltuielile estraordinare se află 3B4/10 mii.; pentru drumurile de fer și porturile contra 429/19 in 1891 și 20­/10 mii. pentru noua înarmare contra 20 din anul precedent, Budapesta, 12 Ianuarie. Neues Pester Journal fara forte răs­pândita vorbesce de desvoltarea favorabila ce ia situațiunea in Turcia, ei atribue de­­cisiunea înțelepta ți energică luata in chestiunea succesiunei la tronul Egiptului inițiativei Sultanului. Mulțumită acestei ini­țiative veniturile Turciei se măresc, căile de comunicație in Europa și in Asia se desvolta, vechile forțe militare ale Turciei se măresc și pot sa faca minuni pe câm­puri de bataie. Totul progreseza, Porta a câștigat un nouă consciinta de puterea și Turcia reia vechiul său rang, un profit care nu se pute prețui resulta de act pen­tru pacea lumei. Sofia, 12 Ianuarie. Porta a comunicat guvernului termenele unei note care ar trebui sa fir adresate de Bulgaria Franței spre a aplana dificul­tățile create de incidentul Chadourne.­Gu­vernul bulgar a ridicat ore­care obiecțiuni contra câtor­va termene ale proectului; s’au angajat negocieri intre guvern și Porta. Știrea care presinta incidentul Chadourne ca regulat deja este deci inexact. Din Pallanza Pallanca, 13 Ianuarie. Suita Regelui Carol și colonelul Borghetti au presentat Majestații sale și Reginei Elisabeta felicitări pentru z­iua anului nou. Perechia Regală a Italiei a trimis de asemenea felici­tările sale Majestăților lor românești, care afară de artă a primit forte nu­merose telegrame. Copii sălii de așii au oferit un bu­chet Reginei Elisabeta. Arderea fabricei de be­­nedictină — Prin fir telegrafic — Fecamp. 13 Ianuarie Faimosa mănăstire unde se fa­brica benedictina, a ars cu desă­vârșire ; pagubele se urcă la două misione. Partidele în România Prin fir telegrafic Viena, 13 Ianuarie. Fremdenblatt găsesce mai avan­­tagios ca două mari partide să fie constituite In România In loc de numerósele fracțiuni, ele vor putea eventual minte să pună talentele lor în rânduri strânse la serviciul țârii Intr’un cas serios. In cas con­trar Insă Intr’un asemenea cas nici uă înțelegere nu va esista între ele. INCENDIUL Calea Vict.___ Eri pe la orele 1 și frum, publi­cul din Calea Victoriei fu alarmat , când primi scirea despre isbucnirea­­ unui incendiu în casele cu No. 132, î proprietatea d-nei Petrovici. Pompierii fărâ înștiințați și el so­siră forte târziu începând a stinge focul, care lua din ce în ce propor­­țiuni mai mari. Tote apartamentele de sus fură cuprinse, mobile din ce­le mai scumpe fură prefăcute în ce­nușă, tapetăriile cele mai elegante se nimiciră. Un galerie cu tablouri în ulei a ars cu desăvârșire, fără a se putea salva un portret cât de mic. Tavanul, ferestrele, ușele, totul s’a nimicit. S­a prefăcut in stare de carboni­­sare și corpul proprietăresei, d-na] Petrovici,care murise sau după uăaltă versiune trăgea de marte și la al cărei capat­in se aprinsese­ră lumânare.­­ Servitórea eșind din camera a lâsat­­ lumânarea aprinsă rezemată lângă s pat. Din întâmplare lumânarea cătru ] și pologul patului luă foc, trans­­­mițându-se repede și la cele­lalte­­ mobile din casă.­­ Servitorii casei temându-se a in­tra acolo, osele d-nei Petrovici fură deabea scuse­ și transportate apoi la Biserica Albă, unde ele se află și acuma. j­tă anchetă s’a deschis, spre a se cerceta dăcă căușele incendiului sunt­­ așa dupa cum le**am narat mai sus. I Uă altă versiune circulă că d»*na­i Petrovici ar fi fost găsită arsă lângă­­ ușa salonului.­­ De remarcat e întârzierea cea­ mare a pompierilor; dacă dânșii ar fi sosit îndată, focul s’ar fi putut­ localisa, fără a se întâmpla nenoro­cirea care a avut loc. In momentul când scriem aceste rânduri, focul se stinge încă, fiind­­ aprins tavanul stagiului întărit. România și Austro-Ungaria . Prin fir telegrafic — Viena, 13 ianuarie In cursul discuției asupra trata­telor la Camera, d-nn Gomperx a exprimat speranța că etalonul mo­netar va fi regulat în curând, apoi arâta însemnătatea ce este de a reî­­noi relațiunile comerciale cu Româ­nia. Pate fi or cât de aspru ar voi asupra chestiunei veterinare, dar speră că situațiunea actuală în pri­vința României va fi în curând mo­dificată într-un mod favorabil. Incendiu la Londra . Prin depeșă­­­ Londra, 12 Ianuartet Marile mori din Seth Taylor, și** tuate în Troley Street pe cheiul Ta­­misă au ars. Se tjl­ce că 280,000 de saci de făină au fost distruse* ----- BW Din America Prin fir telegrafic Washington, 13 Ianuarie, r­ n.„ 1 ,----1* la Senat­un moțiune care tinde sâ cară Președintelui Republicei să in­vite tóte puterile la uă conferință, în care s’ar fixa raportul dintre va­lorile de aur și argint și s’ar adopta sistemul monetar bimetalic. Din afară, Incidentul bulgar că Times zjice că aici se pute afirma incidentul franco-bulgar nu va degenera in chestiune europeană. D. Ribot, poseda utit tote elemen­tele afacerei, pe care scie să o tra­teze cu cel mai mare spirit de con­­ciliațiune posibilă. De altă parte că d. Stambuloff nu este îndoelnic își dă tote si­lințele pentru a face posibilă grab­nica soluțiune pacifica a acestei chestiuni. Spionagiu german S’a sequestrat «slilele acestea la Belfort un coș în care erau­ mai mulți porumbei-voiajori, cari provin din diferite cuibare militare ger­mane. Acest coș a fost expediat din Strassburg pe adresa unui individ locuitor din sudul Franciei și care se da drept ca crescător de po­rumbei. Acești porumbei au fost seches­­trați din ordinul parchetului. Guy de Maupassant Guy de Maupassant a sosit la Paris alaltăeri diminăță. Era îmbră­cat cu uă manta de voiagiu, pe cap purta­uâ mică pălăriuța malé. Cele­brul scriitor a descins incet din tră­sură susținut de valetul seu. Uă ba­tistă albă ascundea bandagiul ce are la gât. D-rul Cazalis și Ollendoy editorul său, îl așteptau­ pe d. Guy de Maupassant, care după ce s’a odihnit puțin în biroul sub-șefului de gară, fu urcat într’uă birjă și dus la doctorul Blanche. Religia se clatină (?) In urma unei discuțiuni între preo­tul unei biserici americane din Nizza cu cântărețul acelei biserici, cel din­tâia a intervenit pe lângă autorită­țile locale de a se aresta cântărețul. Acest din urmă a rămas încarce­rat timp de 5 <jlile și nu a fost eli­berat de­cât după intervenția con­sulului englez, care instruește acesta afacere. Un pescar norocos Se povestește că un pescar de mărgăritare din Australia a găsit printre sfărămăturele unui vapor oă mulțime mare de dolari în argint, bătuți acuma 72 de ani ; oă parte din acești dolari au fost aduși de dânșii la Londra. Mai au încă a se aduce și alții. Pescajul și prietinii săi țin în se­cret locul acestei comori. Săpături arheologice Franța s’a înțeles cu Grecia, ca la vara viitóre să încapă mai multe săpături în jurul Athenei. Creditele

Next