Romanulu, octombrie 1892 (Anul 36)

1892-10-14

ANUL 4L 36 LEA—Ediți­­­a Voesce și vei putea­ fi AI­A­TA MOVITD ^ Pe an t^ra; £ ABONAMENTE. 60 lei „ „ streinătate A­v­n­M fi­i n­d­­.Pag­ Iv b­uia 20 bani­i p­­UI An­ LNNK­IUul.i lea. Ins­erții și reclame­ntei Scrisorile nefrancate se refu­sa.—Artico­lele nepublicate se ard. Anunciuri și abonamente se primesc la administrația farului. EEMFLAM 15 BARI «FDACȚIA $1 ADMINISTRAȚIA, Strada Brezoianu, 12 Fondat la 1857 de C. A RUSETTI APARE IN TOATE S>ILELE DE LUCRU ȘI DUlfiNICELE Director*, VIRILA C. A. «OSCU­1 VINERI, 14 OCTOMB. (2 OCT. st.v.) 1892 L­umineza-te și vei fi. IN STREINĂTATE anunciuri se primesce LA PARIS, la d-nii Lorette, rue Caumartin 6 —Havas 8 place de la Bourse—Jones, 31 bis rue Paub. Montmartre Adam, Bd Raspail 105 bis N GERMANIA la d. A. Steiner (Hamburg ș Berlin) și d. G. L. Daube (Frankfurt). LA (GENEVA, la Haasenstein și Vogler.—-AUS­­TRIA la Dukes, I Wollzeile 6—8, Viena - ■» i: ______ Af l Abonamente se pot face la tote biurourile " t’AV poștale din țară și străinătate. BULETIN București, 1/13 Brumărel Un"confrate află că în monastirea Căl­­durășiani sunt peste 40 călugări bolnavi de friguri tifoide. Boia ar dura de șase săptămâni și până aici nu s’a văzut nici un medic. Se simte cu deosebire lipsă de medicamente. Scirea e forte seriosă. Dacă în totul e adevărată denunțarea confratelui nostru, apoi trebue se ne îngrijim. Stim că lipsa medicamentelor este con­statată de mult. Noi am mai atins­ o altă dată, cerând intervențiunea d-lui ministru de interne pe lângă comitetele permanente spre a mări fondul local pentru sănăta­tea publică. Acum însă vine altă cestiune mult mai gravă. Nici medicii nu își fac dătoria cu consciință. Șase săptămâni să existe un spital întreg de bolnavi într’uă mănăstire și în acest curs nici un medic să nu se ducă să vădă ce se petrece a­­colo, este ceva care nu se pute admite într’un stat chiar barbar, mai cu sămă când medicul plășii este la câți-va pași de mănăstire! Stim că mlaștinile cari înconjor multe din mănăstirile nóstre, cum sunt Țigănescu, Paserea, Căldurășiani și Cernica, produc tot dăuna băle și în special friguri. Se pate dor să existe necontenit, bolnavi în aceste mănăstiri, chiar în număr mai mare, după lipsa de curățenie în care se gă­­sesce mănăstirea. Și fiind­ că cele mai mur­dare sunt Cernica și Căldurășianu, de­si­gur aci numărul bolnavilor este mai con­siderabil. Acesta este cunoscut de totă lumea care visiteză aceste locașuri sânte. Ne mirăm că numai autoritățile nóstre administrative și medicale nu se ia. Pate că medicul să fi aflat, dar nea­­vând medicamente cu care să vie in aju­torul bolnavilor l’a impedicat să mărgă la fața locului. Acesta insă nu este nă­scută. Medicul trebuia să se ducă acolo, să constate faptul și să facă un raport prin care să cără mijlocele trebuitore. N’a fa­­cut’o, este vinovat de neglijență și răs­punzător de tote consecințele ce vor urma. D. ministru de interne și consiliul me­dical trebue să fie socoteli de acestă de­nunțare și să trimită u­ anchetă seriosă care să constate daca informările­­ confra­­telui nostru sunt adevărate sau nu. Daca el a fost bine informat, autoritățile ad­ministrative și medicale cari au nesocotit sănătatea publică să fie inflerate; or dacă scirea a fost uă fantasie, să se dea un co­municat ca să se arate adevărul. Cu acesta ocasiune revenim din nou a­­supra cererei nóstre către d. ministru de interne pentru mărirea fondului privitor la medicamente. Nu numai călugării din Căldărușani suferă de lipsa medicamente­lor, ci mai cu sumă populațiunea rurală aprope intrega. Ar fi un act de umanitate din partea guvernului, nu numai de drep­tate. Monitorul oficial al Italiei publică a­ fi decretul regal de la 10 Oct., care portă disolvarea Camerei deputaților și care fi­xăză datele de 6 Noembre pentru alege­rile generale, 13 Noembre pentru balo­­tage. Parlamentul este convocat pentru 23 Noembre. Raportul consiliului de miniștrii, adre­sat Regelui pentru disolvarea insistă asu­pra faptului că cea ce primeză în acest moment sunt chestiunile economice, a că­ror soluțiune va deschide calea regulării chestiunilor sociale, cari sunt mai ard­ă­­tore. Pentru a regula situațiunea financiară este trebuință de mai mulți ani de pace pe care Italia din fericire pare să se ba­­­­seze și de liniște internă pe care guver­nul speră să o menită printr-un politică care să respecteze și să evite orice con­flict, menținând cu energie siguranța ce­tățenilor. Raportul examineza cu deamănuntul re­­sultatele exerciții­or bugetare din 1891— 92, 1892—93, și 1893-94. Cheltuelile ordinare și extraordinare de resbel sunt fixate la 246 000,000 pe an ; aceste cheltueli au scăzut de la 1888—89 cu sume considerabile. Bugetul din 1892— 93 se va închide cu un excedent de 6 milione ; acela din 1893—94 se va ter­mina în echilibru. Pentru a prepara reforma impositelor, guvernul va propune monopolul importu­lui și vînzărei uleiurilor minerale pentru eclefagiu. Programul guvernului pate să se re­sume ast­fel: realizarea imediată și sigură a echilibrului bugetului fără imposite noi, fără agravarea impositelor actuale și chiar cu garanție pentru contribuabili că impositele nu vor fi agravate nici pe vii­tor ; reforma organică a serviciilor pu­blice spre a le face mai simple, mai eco­nomice și mai eficace, prepararea cu li­niște și tărie a reformei impositelor în favorea claselor sărace; în fine guvernul își propune de a se ocupa de chestiunile sociale,cele mai copte și mai urgente. T­elegrame Stuttgart, 12 Octombre.—Buletinul pu­blicat la Frederichshafen asupra stărei re­ginei văduve a Würtembergului, semna­­lază uă nópte neliniștitore, delir, dar fără agitație, uă slăbiciune extremă. Petersburg, 12 Octombre.—Novoe­­re­­mia declară cu desăvârșire inexactă scirea în privința intențiunei guvernului rusesc de a încheia un împrumut în Germania. Atena, 12 Octombre. — Se asigură că nunta de argint a perechei regale se va serba fără pompă. Se așteptă sosirea mo­ștenitorilor Rusiei și Danemarcei, a prin­țului de Galles sau a fiului său, prințul George. Mai multe state vor trimite co­răbii de resbel.­­ Oă nouă demonstrație a studenților a avut loc după amiazi; trupele au inter­venit. Până acum 1500 de studenți s-au înscris la universitate; cursurile au în­ceput. Berlin, 12 Octombre. — National Zei­tung anunță că d. Lother Bucher, fost consilier la ministerul afacerilor streine, a murit la Glion, lângă lacul Geneva. Paris, 12 Octombre.­Scirile alarmante răspândite asupra sănătății Mareșalului de Mac-Mahon, sunt desmințite. Mareșalul se află actualminte în vilegiatură la castelul Laforét (Loiret). Budapesta, 12 Octombre.—Ministrul de resbel a combătut aprecierile defavorabile emise asupra ierbei de pușcă fără fum. Experiențele au demonstrat minunatele ca­lități ale acestui produs, care în nici un caz nu este mai inferioră decât cele­l­alte ierburi de pușcă similare, încercările chimice au demonstrat facul­tatea s­a de conservare. Atacurile diare­­lor provin probabil din antagonismul în contra instituțiunilor militare. Comisiunea a luat act de acesta declarațiune. Comisiunea a adoptat în principiu spo­rirea propusă pentru efectivul armatei după esplicațiunile amănunțite ale ministrului. Bruxelles, 12 Octombre.­Consiliul su­perior al industriei s’a rostit în contra o­­rașului Bruxelles și favorabil Anvers-ului, pentru uă esposiție universală. Gheorghe Sion Un tristă scrie ne vine astă­ gii. Gheorghe Sion, cântătorul limbei române și al libertății, a încetat din viață agil dim vnață la 4 ore. Gheorghe Sion era din generațiu­­nea acea de bronz care a luptat și a suferit pentru indipendența și mă­rirea patriei sale. Poestele sale ne-au desmierdat ju­mătate de secol, presa­rea ne-a a­­rătat istoria timpilor de încercări. Naționalist înfocat, el a combătut pe inamicii țărei românesci. Când invasiunea ne amenința, el plângea nefericirele țărei, când armatele streine plecau din tora, el striga: Se strigăm cu toții ura ! Ura! rușii ne-au lăsat. E voio să chiar natura Că de denșii am scăpat! El este academician. Acesta a fo­t tata ref plata muncei sale. Mare însă regretat de toți cari l’au cetit și l’au cunoscut. Noi cari l’am admirat tot­­deauna, nu putem să nu manifestăm adânca noistră durere. Pacea armată Republica franceză a publicat dilele trecute un articol al d-lui Auguste Michel asupra păcii armate. Intre altele articolul conține aceste rînduri: „Contribuabilii din Europa centrală, și mai cu sema delegații austro-ungari, văd lucrurile prin celăl­alt capăt al ochianului și póte mai mulți dintre ei în jurul inte­riorului lor se în­trabă dacă întrăit alian­ță, care se dice atât de pacinică, nu va servi mai bine causa ce ’i este scumpă dând e samplu, dacă nu de desarmare, cel puțin de un timp de oprire în cursul ar­mamentului. Acesta ar prețui de­­sicur mii de ori mai mult de­cât discursurile cele mai elocvente ale contelui Kalnoky.­ Spiritul de ură pasionată se vede în fie­care rînd al articolelor presei franceze. Dar aci lucrul întrece marginile cele mai rezonabile. Este cunoscut că agit tată lumea se înarmeza pentru a se conforma gh­cătorea latine, preclătesce de resbel case și sicur de pace. Dintre tote statele însă, cele mai harnice în­armare sunt Francia și Rusia. Guvernul frances d­ispunând de mai multe miglilace, cheltuesce sume enorme. Guver­nul rusesc se mai mărginesce, fiind­că nu prea are bani și împrumuturile nu­­ merg neted. Totuși chiar armamentul acestei din urmă puteri nu este inferior de al Ger­maniei și Austro-Ungariei. Pentru că a­­tunci fora franceză plînge numai pe con­tribuabilii Europei centrale cari plătesc dările lor către întreita alianță și nu vede greutățile ce apasă destul de tare, póte mult mai tare pe spinarea contribuabililor francezi și ruși ? Pentru ce nu dă aceleași consilii guvernelor din Paris și Peters­burg pe care le dă celor din Berlin, Viena și Roma ca să desarmeze? Este pre cu putință ca unii să-și arunce armele și să rămâe cu mâinele gole și alții să și le conserve, păstrându-se cu tote acestea uă egalitate de puteri ? Natura omenescă este așa de curiosă în­cât cu greu se pute ințelege tot­dăuna. Morala crescină atât de mult lăudată nu place nici omului ignorant, nici celui inte­ligent când este in joc nn interes Pate să nu aprobăm ceea­ ce vedem la un altul, dar să facem același lucru când ne con­vine, când e in folosul nostru. Fota nazisiană vădend înaintea sea nu­mai aspirațiunile poporului francez, ’și-a perdut simțământul dreptului și al adevă­rului. Voiesce să reducă pe poporul cel mai brav și mai cavaleresc la starea de soldați barbari cari implică pe omenii dezarmați. Acesta nu se pate, acesta nu primesce nici națiunea franceză. Ea voesce să luptă egală. Aici se află față în față mai multe state aliate și grupate în două puteri aprope e­­gale. Din aceste state două au aspirațiuni de revendicări: Francia, Alsacia-Lorena și Rusia Bulgaria, cheia Constantinopolului. Cele­l­alte nu caută de­cât,să împiedice a­­ceste tendințe și să se apere. Prin urma­re nu lor trebuie adresată imputarea de înarmare și risipa banilor ce dau contri­buabilii statelor centrale, ci acelora cari le silesc pe ele de a sta la tot momen­tul cu mâna pe cocoșul pușcei. Dar ni se duce: avem drepturi asupra Alsaciei și Lorenei, pentru că ni s’au luat cu forța. De, tocmai adevărat nu este. Toți,stim cum a născut resbelul din 1870 și cine l’a provocat. Dăcă poporul fran­ces nu e vinovat intru nimic de cea­ ce s’a petrecut, guvernul legal al Franciei are tota răspunderea. Germania a învins, ea a luat prada ce’i a convenit. Dăcă Fran­cia invingea, nu lua óre­chinul și nu im­punea condițiuni pete mai grele de­cât cele impuse de Germania? A fost consecința Învingerii și nimeni nu pute imputa celui­ l’alt nedreptate. Nu sacrifică cine­va omeni și bani pentru ca să’și facă uă plăcere. Ai învins, trebue­sc’și ei răsplata pagubilor. Când vom a­­junge la încetarea resbelelor, atunci va fi alt­ceva, nu vom mai avea să ne plîngem nici de anec­are, nici de impuneri de mi­liarde. Poporele aspiră la acest idial, dar rea­lizarea lui pare departe. Până să punem mâna pe el, fie­care popor trebue să -și întărescă forțele sale și să aștepte cu pușca în mână pericolul ori de unde ar veni. Când este însă vorba de desarmare nu ne împotrivim, noi o dorim cei din­­tâiü, pentru că este în principiile nóstre, este în programul nostru. Dar să o încăpă mai intâiu acei cari au tendințe de răs­­bunări. Se desarmeze Franța și Rusia și suntem șiruri că tote puterile vor imita exemplul lor, pentru că tote sunt înecate în cheltueli, abia mai pot resufla. Alt­fel este peste putință. Nici una nu va pune pușca jos, nevoind să rămân fără apărare în fața celor înarmați până in dințî. Acesta e și drept și logic. Greva din Carmaux Conform hotărârii pr efectoriale, niște detașamente de cavalerie au impedicat în timpul dimineței pe gr­e­viști de a circula împrejurul puțu­rilor minelor. Mai mulți greviști au fost arestați. D. Baudin, deputat, a protestat. Greviștii arestați au fost puși în libertate, după ce s’a constatat con­travenția prin proces-verbal. Agil s’a dresat un proces-verbal și în contra deputatului Baudin, pen­tru că a refuzat de a circula. Spiritele sunt mai ațâțate de­cât Zilele precedente. X-9&le­a zilei Societatea de asistență publică (sauve­­rage) din Viena, a recomandat d-lui dr. Felix pe membrul său d. dr. in medicină Bamberger, originar din Galați, pentru organisarea serviciului de transport al bolnavilor de h­oleră. D. dr. Felix a angajat pe d. Bamberger pentru organisarea in Galați, unde pri­mejdia este mai mare, a serviciului de transport in cas de h­oleră. * Ziarele oficiase anunță că punerea in aplicare a legei administrative a fost în­târziată cu uă lună. Ea nu se va pune in aplicare de­cât la 1 Noembre.^ In intervalul acesta se vor face tote numirile, se va complecta numărul localu­rilor pentru subprefecturi și se vor deli­mita într’un mod definitiv mai multe cir­cumscripții încă in litigiu. Din acestă causă s’a și amânat aplica­rea legei. * D. Sillcon, membru la curtea de Casație, a fost pus in retragere din oficiu. * Negreșit, că fie­ cine a putut observa că e ua greșală de tipar numărul 3000 ce s a scris in Ziarul nostru despre bolnavii de tiphos din Iași; acestă cifră in textul manuscrisului n’a fost de­­cât 30. * Luni a fost un incendiu­ la Brăila. A ars prăvălia d-lui C. Lăzărescu. Pa­gubele se ridică la suma de 12.000 lei. * A­de­vĕr­ul dă ca pozitivă scrrea, că în curând consiliul comunal al Capitalei va fi disolvat, însuși Regele Carol stărue ca consiliul actual să fie disolvat și D. Pake Proto­­popescu să fie din nou chemat în capul primăriei. Regele Carol a zis săptămâna trecută, la un prânz în fața mai multora, urmă­­torele cuvinte : Miniștrii pot găsi fórte ușor, dar primar pentru Bucuresci este numai unul singur, anume, Pake-Protopopescu. * Regele a priimit din partea, împăratului Germaniei, uă scrisore prin care ’i noti­fică, că soția sea, Imperatesa, a dat nas­­tere unei Principese. D. de Bulow, trimis extraordinar și mi­nistru plenipotențiar al Germaniei, a remis Regelui, ia­ Castelul Peleș, scrisorea de no­tificare. * Monitorul de azi publică decretul prin care consiliul județului Ilfov este autorizat ca, în actuala sesiune extraordinară în care se află convocat, se se ocupe și cu vota­rea unui credit eventual în cașul m­nrei de epidemie. * Se deschide asupra budgetului casei de depuneri,­­consemnațiuni și economie un credit extraordinar de lei 138.000, pentru a se plăti primăriei Capitalei locul cumpărat de acea casă la licitația de la 28 Maiu 1892, și achitarea taxelor de înregistrare și alte cheltueli, care credit se va acoperi din excedentul casei pe 1891—92. * S’a condus secției 30 Nae David din str. Emancipată No. 31, că a voit să se stranguleze. Raportul poliției pe Ziua de azi comu­nică că s’a condus la poliție un ore­care Popovici de fel din Buzău, că fiind ca per­­cep­tor, a delapidat mai m­ulte sume de bani, dispărând. * Anunțăm aparițiunea Cursului de pato­logie experimentală (bacteriologie) al d-lui prof. V. Babeș, estras de d. Beldiman. D-nii medici cari doresc a-și procura a­­cestă carte sunt rugați a se adresa ins­titutului de bacteriologie.

Next