Romanulu, ianuarie 1893 (Anul 37, nr. 1-21)

1893-01-15 / nr. 10

ANUL AL 37-LEA—m>.ro—Ediția H­a­roesce și vei putea. ABONAMENTE. A­NO­NCI­URI: 42 lei pe an în tota­l éra; 60 lei „ „ »treinotate gWBM mmzmă SSîLSimita EXEMPLARUL io BANI Pag. IV linia 20 bani . P. Ill 1 lea. Ins­erții și reclame 2­le Scrisorile nefrancate se refusk.—Artico­lele nepublicate se ard. REDUCȚIA și ADMINISTITAȚIA, Strada Srezoianu, 12 DUM. LUNI, 15, 16 IANUAR. (3, 4 IANUAR. st.v.) 1893 Fondat in 1857 de C. A. ROSETTI APARE IN TOATE ț­ILELE DE LUCRU ȘI DU­MINICELE Director, VINTILA C. A. ROSETTI EXEMPLARCI L uminézá-te și vsl fi. iN STREINATATE anunciuri se primesce LA PARIS, la d-un­ Lorette, rue Caum­artin 6 —Havas 8 place de la Bourse—Jones, 31 bis. me Panic, Montmartre Adam, Bd Haspail 105 bis IN GERMANIA la d. A. Steiner (Hamburg ș Berlin) și <L 6. L. Daube (Frankfort) tik. GENEVA, la Haasenatein și Vogler.—AUS­­FRI^ la Dukea, I Wollzeile 6-^8, Viena Abonamente se pot face la tote biurouril­­postale din țară și străinătate. Anunciuri și abonamente se primesce al administrația Ziarului. BANI In urma reducerei prețului lui, în timpul alegerilor trecute, fara­am primit nenumărate cereri de la abo­nații noștri­, d a menține acele redu­ceri. Urmând a mi se adresa acea cerere de la abonații și corespondenții noștri din județe, acel sacrificiu ni se impune și deci, cu începerea anului 1893, s­tisfacem acea dorință a citi­torilor noștri Cu începere de acci, prețul unui e­­xemplar este 10 bani, pentru totă țară. Abonamentul plătit pe un an în­treg, anticipat, lei 36. Pe trei luni 10 lei, pe 6 luni 20 lei. Din aceste reduceri nu pot profita de­căt aceia cari plătesc abonamentul pentru viitor, iar datoriile din tre­cut, se vor plăti în întregul lor. Pentru preoți, invǎțători rurali și muncitori din ori-ce ramură, prețul anual rămâne 30 lei. , de Caprivi își exprimase convincțiu­­­nea personală că „drumul la Con­­­­stantinopole nu va mai trece prin I Virna ci prin poarta Brandeburgu­­l­­ui“. Cancel­arul a tăcut să reiasă,­­ din contră, că faptul alianței austro-­­ germanii causa­se nemulțumiri mari­­ în Rusia; cercuri întinse rusești os­­­­tile germaniei, fac agitațiuni contra­­ el; din causa această Dl. de Caprivi­r a fost adus li pronunțarea frasei citate. Bucuresci, 14/2 Calendar BULETIN Telegramele sosite a<ci, ne anunță că d. Al. Lahovari va merge la Ber­lin, iar că plecarea r­egelui Carol la Neuwied, a fost ficșată pentru a<fi. Nu stim ce va face ministrul no­stru al afacerilor străine la Berlin, deci, până vom afla demersurile ce va fi luat, ne vom ocupa de decla­­rațiunile d-lui de Caprivi, care au un mare însemnătate. In ultima ședința a comisiunei miliare, d. de Caprivi, vorbind des­pre situațiunea generală a dia, că nu există vrăjmășie nici între suve­ranii, nici între guverne. E pro­babilă o­ înțelegere militară între Rusia și Francia. Atacu­l adversa­rilor triplei alianțe, va fi In ori­ce cas Îndreptate Ia contra Germaniei, ea fiind puterea cea mai mare. Ar trebui ca Germania sa ia ofen­siva, Inde forțele actuale nu I­ sunt de ajuns. In Frantia domnesce­ierberea și nu se găsesce nici un om politic care se aibă uă situația ne­dominantă, dar posibilitatea unei dictaturi nu e ex­clusă. Aceste declarațiuni fiind toate im­portante dăm loc, chiar aci, telegra­mei pe care ne-o comunică agenția română, cu privire la acea ședință a comisiunei militare : Ziarul «Tageblatt» reproduce ur­mătorul pasagiu din memoriul mare­șalului Moltke din 1879, citat erl, de­ci. Caprivi : «Suntem In stare să respingem a­­tacul Franții; fără acesta, imperiul german nu ar putea să esiste. Chiar daca pierdeam prima bătălie, pose­dăm pe Rhin uă linie fortificată precum nu există In nici uă parte din lume- avem de altmintrelea Metz și Strasburg. Iar déca ne atacă doi vecini, am avea trebuință de uă altă putere și acesta ar fi Austro- Ungaria.» «Tageblatt» declară ne­fundată știrea ziarelor care anunță că Dl. deverata ettuasa. Nu mult după pedepsirea d-rului Lucaci, a fo­st condamnat, de către curtea cu jurați ungurească, dist n­­sul publicist slovac, dd Urban, fiind­că ar fi agitat contra ideiei de stat maghiar, uă ficțiune care există nu­mai la mintea și imaginațiunea bol­­năviciosă a asupritorilor neumani. Crima ac­estui valo­os luptător pentru drepturile legitime ale popo­rului său, este că a indrâsnit să arate Europei civilizate și nepărtini­­toare, nedreptățile, fără de­legile, asu­pririle și persecuțiunele indurate de națiunile nemaghiare, de la conducă­tori cavaleresci (? ?) ai națiunei ma­ghiare. Ei socotesc că atunci când se cerea drepturile pentru poporul maghiar,­­altădată asuprit de aus­triac­, era uă dato­re sacră și invio­labilă ce se impunea fie­cărui pa­triot ungur. Dar libertatea este un drept exclusiv al ungurului, și nu­mai pentru el există, lupta pentru ea era atunci un merit, iar acum când situațiunea s’a schimbat și a­­supriții de eri, au devenit asupritori astă­zi, a cere libertatea poporului, a protesta contra atentatului la viața lui, a reclama d­eptinie naționali­tăților nemaghiare consfințite prin legea de la 68, e­ră trădare, care acum merită inchisorea și decapi­tarea , iar atunci când ungurii con­spirau, constituia cea mai mare glorie. Această schimbare la fața se ex­plică forte lesne prin tendința ego­istă de a exploata un popor a că­rui singură vină este, că sufer prea mult jugul. Trebue să scie asupritorii nelegiuiți că drepturile poporelor răpite sunt inprescriptibile și or când și prin or­ce mijloace avem dreptul și dato­ria a revendica ceea­ ce ni s’a smuls prin forță și violență. Iar a­­ceea cari nu se sfiesc de ame­nințările și pedepsele asupritorilor, a lupta fără preget și descuragiare, pentru salvarea poporului de tirania deghizată sub care geme, pe do­uă parte vor fi adorați și urmați de a­­ceea a căror libertate o pregătesc, iar pe de alta merită simpatia și iu­birea intregei lumi civilizate ca nisce apostoli, al unei idei nobile și ge­nerose. Pedepsirea lui Urban, face mare lumină în privința luptelor de națio­nalitate, și dovedesce Intregei Europa că adevărata causă a frământărilor din Austro-Ungaria nu provine din agitațiunele «Daco - românismului», cum pretind ungurii. Acesta tendință de emancipare este consecința per­­secuțiunelor sistematice și violente ce se exercită asupra națiunelor ne­­maghiare, pentru ideea de stat ma­ghiar. Cu alte cuvinte adevărata ca­uză a tulburărilor interne provin din sforțările de a magheariza cu orice preț pe cele­l­alte națiuni din mo­narh­ie , iar resistența acestora con­strue o trădare care este aspru pe­depsită. Spre a induce lumea în e­­ror ungurii au luat efectul drept causă și au încercat a explica lu­crurile prin gogorița «Daco-românis­­muluĭ. Insă lumina s’a făcut și acum ori­cine póte vede, fiind­că e clar ca i lumina­rjileî, că credincioșii maximei lui Kossuth : «Faceți unguri și d'n pieria, décà voiți să trăiți ca națiune», lucerea se pue în practică acesta nenorocită idee, care desigur le pre­gătește peirea Așa dar maghiar care este uă ches­tiune de vélo pentru el cărora le lipsesce ori­ce afinitate cu cele­l­alte popore europene. Strînsele legături de rudenie cu turcii ș- a făcut să adopte sistemul de desuationalisere al acestora. Turci făceau eniceri din copii creștinilor, ei vor să facă patrioți unguri din re­negați prin ajutorul instituțiunei Kiș­­ciedovurilor și concursul societatei Cultur egiletului. Insé sorta turcilor ar trebui să­­ convingă că, cu ast­fel de mijlo­c barbare la sfârșitul secol. XIX nu numai nu se pute l­ansa scopul propus, dar e­te uă contrazicere fla­grantă a spiritului de libertate, ega­litate și proc­es, care constitue ca­racteristica veacului în care trăim. Cea ce spunem este dovedit până la evidență prin condamnar­ea lui Urban, care nu este «daco-român» ci om cu simțul demnități care s’a făcut equoul strigătelor de suftdăjduite ce es din pieptul a trei milione de români, și mai multe milione de slavi, care cer să­ li se facă dreptate și recurg la sprijinul moral al opi­­niunei publice europene, Înainte de ași face ei singuri dreptate. Persecuțiunele sunt așea de aspre suferințele așea de crude, indignarea așea de puternică și pericolul comun așea de eminent. In­cât slavi și români au înțeles că față de peri­colul existent și de­o­potrivă ame­nințător trebue să-și de­a mâna cor>­b­a dușmanului comun. E o copilărie a crede că poți înă­buși, prin pedepsirea ómenilor de inimă care au avut curagiul de a face să ajungă vadele de disperare ale asupriților la urechea Europei generose, pretențiunele firesc­ ale unui popor la viață. Din contra a­­cestei proceduri p­obează că există un zeü organic, că este ceva putred în acest stat, și că sforțările ce se fac, de a menține anormala stare de lucruri actuală, nu sunt alt­ceva de­cât ultima licărire a unei facle ce se stinge, sunt ultimele sbuciu­­mări ale agoniei. Cor. S. Acsentie Discuțiunea budgetului af­ost fixată pen­tru Luni. Judecătorul de instrucție a confiscat de la bancherul Propper noul hărții forte im­portante, dintre care corespondența și un registru de cecuri ale d-lui Arton. Acest fapt a produs un mare sensațiune printre cercurile parlamentare. Numeroși deposanțî­­și retrag depositele de la casele de bancă și circulațiune a biletelor băncii Franciei, întrecând maxi­mul fixat. Banca Franciei e nevoită să plătăscă in bani. Ea va bate 50 milione piese de aur Publicul din provincie î și retrage depo­sitele de la casa de economie a statului. „Le Gaulois“ an­untă că d-1 de Frey­­cinet ar fi declarat judecătorului de in­strucție că se însărcinase pe atunci să cără de la d-l Cornelius Herz un ajutor în bani pentru un personagiu­ mare po­litic, dar că el avea mâinile curate. Se desmint știrile despre arestarea d-lui Ei­ffel. - -----------------------*-*----------------------­Din Franța Paris 12 Ianuarie.— Cambra. Sala e plina D. Casimir Périer pronunță o alo­cuțiune; el zice că slăbiciunile individuale nu vor atinge Republica. Dl. Hubbard își desvoltă interpelarea, cerând ca epoca alegerilor generale să fie fixată mai curând. Dl Clu­ché cere disolvarea parlamentu­lui și alegerea unei constituante. Dl. Ribot răspunde că trebuie să se lase justiției ’ntreagă independență, că nu se va opri nici uă considerațiune de per­­sone. Camera trebuie să ’și reia lucrările- Republicanii vor putea cu încredere să apară înaintea alegătorilor, dar e imposi­­bi de a fixa în acest moment epoca ale­gerilor generale. Camera a votat­­ ordinul de di pur și simplu cu o majoritate de 123 voturi. «SäS T­elegrame Paris 12 Ianuarie.— Amiralul Rieuuier a aceptat portofoliul marinei. D-1 Peytral a fost numit președintele co­­misiunii budgetare, în locul d-lui Casimir Périer. Berlin 12 Ianuarie. —Dupe expunerea ministrului de finanțe al Prusiei, deficitul budgetar ar fi de 58 milione. Budapesta 12 Ianuarie.—In cele 24 ore a fost un nou cas de h­oleră. Hamburg 12 Ianuarie.— S’a constatat un nou cas de h­oleră. Viena 12 Ianuarie.—„Politische Corres­­pondenz“ afl­ă din Constantinopole că Porta are intențiunea să numescă pe locotenen­tul colonel Scheriff, fiul lui Said Pașa, mi­nistru la Bucuresci, pe colonelul Tewfic, fost atașat militar la Viena, ministru la Belgrad și pe Chakir Pașa ministru la Cet­­tinge. Paris, 12 Ianuarie.­Uniunea socialistă publică un violent manifest contra opor­tunismului, fu­când că salvarea nu pote veni de­cât de la muncitori și de la or­­ganisațiunea guvernului poporului prin po­por, prin mijlocul sufragiului universal. El anunță un mare meeting pentru Sâmbătă, pentru ca poporul să ratifice manifestul. Belgrad, 12 Ianuarie. — Convențiunea provisorie anglo-sărbescă din Februarie 1890 a fost prelungită până­­ la 13 Iulie 1893. Viena, 12 ianuarie.—„Presa“ află din Belgrad că atunci când s’a făcut alegerea unui membru al Academiei de științe, d. Ga­­raschanine, alesul, a obținut 10 voturi ; Mi­lan Obrenovici și Prințul de Muntenegru ob­ținuseră 3 voturi fie­care. D. Garaschanine declinase alegerea sea înaintea scrutinului. Paris, 12 Ianuarie.­­Se asigură că d. Tirard a făcut un proiect de imposit asu­pra operațiunilor de bursă, pentru a aco­peri cele 22 milione de deficit ce resultă din reforma băuturilor. Madrid, 12 Ianuarie. — Se asigură că Spania va sprijini demersurile Angliei pen­tru a scăpa interesele Europei din Maroc. Berna, 12 ianuarie.—„Monitorul Comer­cial“ anunță încheerea apropiată a unui tratat de comerț între Elveția și România pe baza națiunei celei mai favorizate. A­­cest tratat va fi supus Parlamentului ro­mân în acelaș timp cu tratatele încheiate de România cu cele­l­alte state. Berlin. 12 Ianuarie.—D. de Boetticher respungănd la Reichstag la uă interpelare a d-lui Liebknecht în privința miserii, a dis că, miseria, ast­fel cum vă descrie ora­torul nu există. Grevele din Saerbru­ch au avut un causă deșeartă. Democrații socia­liști ar face mai bine, pentru a evita mi­seria, să înduplece pe mineri de a nu se mai pune în grevă. Ministrul Berlepsch declară că grație atitudinei liniștite a autorităților, greva se va termina în curând. Wasington 12 Ianuarie.—Raportul co­­misiuneî Camera­ este favorabil proiectu­lui ce tinde a suspenda cumpărările anu­ale de argint pentru tesaurul. Herstal 12 Ianuarie.—Uă explosiune de dinamită s’a produs în noptea din­­ urmă înaintea casei unui antreprenor, nici un accident de persone. Paris 12 Ianuarie.—Un fost ministru va interpela­­ în curând asupra rolului D-lui Bourgeois ca sub—șef de cabinet în ministerul Floțiet. Comisiunea de anchetă a hotărât să as­culte de asemenea pe­­ bancherii care au avut relațiuni cu"Dl. Arton, Paris, 12 ianuarie — Guvernul german a acordat Franței satisfacțiunea cerută pentru incidentul cu un pădurar care a a­­tacat pe un lemnar francez. Pădurarul va fi deferit tribunalelor. Victima va primi o despăgubire de 2500 fr. Constantinopole 12 Ianuarie. — Caran­tina de la Mustafa Pașa a fost redusă la 48 ore cu începere de an JÎ. D ’ale cțilea Corespondintele nostru din Brăila, d-nu C. Popescu, ne-a scris spre a ne cere un mai mare număr de exemplare din „Ro­mânul“, pentru <jnia de Crăciun.¤ Cartea see poștală a fost pusă la poșta din Brăila la 23 Decembrie 92 și ne-a fost adusă de poștă ar fi 2 Ianuarie 1893, deci după 10 zile. Bine se face serviciul poștal. * Un alt exemplu, privitor la serviciul poștal: Cinci colete poștale cu stridii au sosit la poșta din Bucuresci la 10 Ianuarie st. n., după cum indică peceta de pe fructul ce ni s’a adus. Poșta capitala­ ne a dat avisul la 12 Ianuarie, la 1 și jum., am trimes la biu­­roul Vamal imediat și ni s’a răspuns că este închis de la 12 ore și că nu se va deschide da­cât la 14 Ianuarie dimineața. Astăzi am trimes și s’a refuzat din nou predarea lor, spuindu-ni-se să venim după 2 ore, că amploiați au prea mult de lucru și nu le pot da. Deci stridiile sunt ținute în Vamă și azi a 5-a Zi dupe sosire. Ori­cine înțelege în ce stare au ajuns și ce pagubă s’a făcut acelora cari le a­­dusese pentru ajunul anului nou. * Agenția română ne comunică că împă­ratul Germaniei a decorat pe d. Lascar Catargiu cu marele cordon al Vulturului Roșu. Acesta scrie a fost publicată de V In­­dépendance Mercuri fără. Deci telegra­mele agenții Române se comunică Ziarelor la trei zile, după ce au apărut în l'Indi­pendance . Prima conferință a d-lui Nicolae Io­­nescu la Ateneu asupra „Istoriei contim­porane“ se va ține Duminică 3 Ianuarie curent la orele 2 după amiaza

Next