Romanulu, aprilie 1893 (Anul 37, nr. 72-94)

1893-04-08 / nr. 77

ANUL AL B7-LEA—TVo. 77— Ediția II REDACȚIA și ADMINISTRAȚIA, Strada Brezoianu, Î2 Voesce și vei putea. A1ÎUSAMENTE. 36 Ici pe hű în tété. (érit; 20' „ „ șese luni „ 10 )1 71 O’CÎ „ 37 60 lei pe an în streinătate . vinopin»,. p*g- IV b­uiat‘­° bani;^ â A­M­­­bl U 111. 1 leü. Inserții și reelanjg Scrisorile nefrâncate se refugii.—Ghicu­­lele nepublicate se ard, , £ ----------- *4'^ Anunciuri și abonamente se primesc­ la­*1 administrația Ziarului. £ EXEMPLARUL > BANI Fondat in 1857 de C. A. ROSETTI APARE IN TOATE pILILE DE LUCRU ȘI DUMINICELE Proprietar*, VINITILA C. A. ROSETTI vineri și sâmbătă 8-9 aprilie, 20-27 martie (st. v.) 189a L­umineta­te și vei fi. IN STRĂINĂTATE anunciuri se primesce LA PARIS, la d-nii Lorette, rue Caumartin 61 —Havas 8 place de la Bourse—Jones, 31 bis ine Faub. Montmartre-Adam, Bd Raspail 105 bis Hi GERMANIA la d. A. Steiner (Hamburg și Berlin) și d. G. L. Daube (Frankiul tj. LA GENEVA, la Ha&senstein si Vogler.—AUS­TRIA la Dukes, I Wollzeile 6—8, Viena Abonamente se pot face la tote bi­rourile poștale din țară și străinătate. ara««.afc>i­ ^ags^whi^faa^g^siaffa^as^t^igas^tâ as a i B saKg gwien BMK Bisan BiBgaa BULETII Bucur­eset 7 Priar (26) Mărțișor Un act care trebuie să îngrijască pe toți aceia cari­­ in la libertățile nóstre politice s’a săvârșit filele a­­cestea de către d. ministru al instruc­țiunei publice. Nu am vorbit îndată de el, pentru că ne-a coprins cel mai mare desgust când am văz­ut că un om din popor, un ministru tânăr s’a făcut cada toporului ca să taie pă­durea plantată cu atâtea sudori de generațiunile trecute cu arborii liber­tății. Dér ca sĕ nu se ia tăcerea ndstră Intr’un sens rea, ca se nu rămâe fără un protest și din partea nóstra contra unui asemenea act scandalos, suntem datori să vorbim. Bacă de ce este vorba. Se sciă că duminica trecută s’a ținut o­ întrunire publică la Giurgiu de către mai mulți fruntași liberali. Cetățenii giurgiuveni au făcut un a­­deverată ovațiune dspeților bucures­­ceni și întrunirea a isbut­t pe deplin. La primire și la întrunire au luat parte și două profesori, unul d. Bol­­descu directorul scolei No. 2 și pro­fesor de clasa IV, altul d. Pipereanu, profesor la clasa III. Cel dintâiü are 28 ani de profesorat și cel d’al doui­­lea de 15. Guvernul insă, ca se’și potolesca furia despre deșteptarea opiniunei publice din Vlașca și despre mișca­rea ce a Început să se manifesteze contra guvernului conservator, a gă­sit cu care se lovescu în acest­ doar onorabili profesori, mutând pe unul la clasa III Z­mnicea și pe altul la clasa II din Râmnicul Vâlcea, cu alte cuvinte degradându’l pe amân­­doul și purtându’l pe drumuri. Cunosceam sistemul acesta al gu­vernului conservator Încă din timpul domniei sale de acum 20 ani când generalul Tell trimetea profesori din loc în loc dupe capriciu, numai pen­tru că nu impărtașia opiniunile con­servatoare. Dar ne măguleam a crede că un tânăr inteligent, care a înce­put cu un program liberal și care promitea că vine la putere cu con­servatorii ca se pue în practică și din ideile sale, nu va urma calea cea vechiă, nu se va face instu­­mentul orb al unor tendințe înve­chite. Ne-am înșelat vise. Domnul Ta­d­e Ionescu, fiul negustorului, re­­presentantul poporului muncitor, a găsit cu care se nesocotesre pe ai săi, se facă uă săritură acrobatică și se joace în circul conservator dupe programul d-lui Catargiu. D. Carp, a declarat mai deună­ fii că funcționarii publici trebue să nu mai aibă consciință, să asculte de ordinile guvernului ori­cât de ilegale ar fi, să voteze contra voinței lor pe ori­ce derbedeu i l’ar propune miniștrii. Ion Brătianu făcuse de­clarația în cameră că nu cere de la funcționari n­oi vor, nici supu­nere în privința consciinței lor. Sin­gurul lucru ce nu voesce se ved Ja la un funcționar, este ca să nu ia batracul în mână și să facă agita­țiuni electorale, fie pentru uă par­tidă, fie pentru alta. D. ministru al domeniilor era natural să nu împăr­ți­șiască acesta opiniune a marelui patriot, căci alt­fel a crescut și la altă scola ,și-a făcut studiile. Cel puțin se pote pre­cum discuta a­­ceste două credințe, aceste două sis­teme. Dar procedarea d-lui ministru al instrucțiunei publice nu se pate nici chiar discuta. Profesorii nu sunt funcționari publici după legea in­strucțiune!. Prin urmare deca d. Carp a condamnat funcționarii la uă supunere órba pe dreptul ce are un ministru de a’l distitui, d. Tache Ionescu a lovit pe profesori prin mutare și degradare, ne­putând să’i lase cu deseverșire pe drumuri. Lada a sărit mai de­parte de­cât capra ! Progres ! Negreșit că d. ministru al instruc­­țiunei publice a voit să intimideze pe cei­l­alți profesori și să’i opréscá pe viitor de la ori­ce manifestare po­litică, să’i aducă docili la picioarele guvernului. Domnia sea Inse deca are oare­cari cunoștințe, décá are un oare­care talent oratoric, dacă are oare­care amabilitate de a se strecura din partid în partid, ne-a probat că nu are destulă experiență. Nu stia că loviturile în loc să în­frângă pe om, îl oțelesce și -l dis­pune mai mult la resistență. Exem­plele nu sunt departe. In Austria când era teroarea, nasceau caracte­rele. In Rusia se spânzură se trimit pe viață în Siberia și cu toate a­­cestea luptătorii pentru l­bertățile pu­­bli­c cresc mereu. Pri urmire de ca d. ministru crede că a câștigat ceva prin aceste loviri pentru partidul pe care îl servea și al cărui sclav s’a înșelat. Nu’l a făcut de­cât cel mai mare réü. Afară daca nu are intențiune se jace rolul lui Brutus săpând singur temelia edificiului conservator. Noi Iase nu credem. Pentru acte d'ale patriotului român, trebue caracter mare, pe care d. Tache Ionescu ne­­a­probat până acum că nu’l are. Principalele­­ fiare radicale mărtu­risesc simpatia lor pentru noul mi­nister în care republicanii sunt re­­presintați în mod onorabil. Cea mai mare parte din cele­l­alte organe republicane fac reserve și promit concursul lor codițional. «Le Journal des Débats» declară că aștepta să vază guvernul la lucru, insă refuză să aibă încredere în mod prealabil în guvernul, pe care il con­sideră ca o simplă stație. Z­iarele conservatoare recunosc o­­nestitatea cabinetului, dar il consi­deră de a puțin durabil. Noul m­iister frances Paris, 5 Aprilie. Paris, 5 Aprilie. — Guvernul va cere Camerei scoaterea din buget a reformei băuturilor, cu condițiune că Senatul va discuta această re­formă în curând sub formă de proiect special. Guvernul va sprijini reforma patentelor votată de Camera. El va cere Senatului să voteze proiectul de imposit asupra operațiunelor de bursă, cu condițiune ca culisa să nu fie suprimată ci reglementată și su­pusă la oare­cari condițiuni relative la naționalitate și care tind a supri­ma operațiunile ascunse. Dacă par­lamentul ratifică acest mod de a ve­dea al guvernului, bugetul va fi vo­tat la sfârșitul săptămânii și Came­­rile se vor amâna până la 25 A­­prilie. Accident pe mare Constantino­pole, 5 Aprilie. Duminică sera, după Intercerea Sultanului din vechiul Serai, vaporul palatului având pe el personalul de serviciu, s’a ciocnit în Bosfor în dru­mul spre Dolma Badhtche, cu un alt TM.­TM.mni­m—MHMnm-in-fin­­m­n •A­ apărut In editura tipografii „Românul“ 10 strada Brezoianu, volumul I din Miserie Regală de R. SCEE­FFELI, fost secretarul M. S Regina. Ori­cine va trimite 75 bani la tipografia „Românului“ 10 strada Brezoianu, va primi imediat acel ro­man care a făcut mare sensațiune în totă Europa. Congresul corpului didactic Co­ esp. pârtie, a Românului Rina a 111- Galați, 24 Martie 1­03. Ședința de a­ fi s’a deschis la orele 1 jam. p. m. tot sub presidenția d-lui Al. Orescu, president. Sala plină ca și în zi­lele precedente. Până acum au venit peste 550 participanți. La ordinea filei, „învățământul civic în cursul primar“ și „congresul viitor“, înainte de a intra în ordinea filei de secretar al congresului anunță constituirea următorelor secții a societății corpului di­dactic : Galați, Brăila, Râmnicul-Sărat, Suceava, Neamțu, Tulcea, Botoșani, Buzău, Teleorman, Tîrgoviște, la care se adaugă secția Bucuresci, Iași Craiova, Ploești. D-sa doresce ca toți profesorii din țară să ia parte la această societate așa în­cât la viitorul congres secțiile tuturor ju­dețelor să se presinte oficial. Se dă citire și se votează în unanimi­tate o resoluție referitore la învățământul primar, reprodusă mai jos în original. Trecându-se la ordinea filei, cel din­­tâi­ ia cuvântul d. G. Mihăilescu profe­sor la școla noastră comercială. Cu cu­­noscutu­l talent oratoric, vorbitorul arată scurt și concis necesitatea ce să simte despre învățământul civic in școlele nostre primare. In om trebuesc înălțate și des­­voltate puterile intelectuale și cele mate­riale pentru ușurarea vieții. Primele se desvoltă prin citire, scriere, istorie, arit­metică etc. cele din urmă prin gimnastică, masică etc. Intre ambele aceste direcțiuni trebue ținut echilibrul; când le implinim bine, am ajuns scopul urmărit. Dar nu trebue să ne mărginim numai aci. Nu e destul ca viitorul cetățian să scie ce sunt animalele și la ce servesc, ce sunt plan­tele și la ce sunt bune, n’ajunge să scie cum să-și țină socotelile etc, mai trebue învățat și cum să fie in societate, care ’i sunt drepturile și datoriile de cetățian. La câți­va ani după ce termină școla vine miliția, vin listele electorale și câte și mai câte, iar el nu scie ce este prima­rul și primăria, prefectul și suprefecți și consiliul comunal și­udețian, curtea cu jurați, tribunalul, judecătoria, nu scie pen­tru ce e chemat se voteze pe dipotați, nici ce însemnează rege, guvern, cameră, senat A sosit timpul ca fie­care cetățian să cunoscă principiile inscrise in constitu­ție, după modelul Belgiei, pe care ne place a o representa in Orient, dar de care in fapt ne deosebim colosal, căci pe când la noi 80 ° 10 nu sciu carte, acolo nu-s in si­tuația aceasta decât 8—13 ° 10, după pro­vincii. Introducând educația civică in în­vățământ se indeplinesce o inaltă datorie către școlă și țară. D-nii, Roiu, Munteanu, dela Iași, și Ni­cu vorbesc despre scopul învățământu­lui civic și cum ar trebui predat la noi, desvoltând fie­care opiniile ce are in a­­ceastă materie. Dl Al. Radu profesor la școla comer­cială din Galați, susține și d-sea intro­ducerea învățământului civic, dar arat­ă că ceea ce profesoru­l trebue să cultive in copii, fără program, este mai ales edu­cația civică, inima, căutând a-i întări in sentimentul național. Cei 12 apostoli ai lui Crist, săraci, au răsturnat o întreagă lume păgână, noi, profesorii, suntem ț­cu miile, și avem să cultivăm sîngele nostru propriu Fie­care copil să simtă că e ro­mân să-și iubiască limba și pământul strămoșesc. D-l­­ Președinte resumând desbaterile congresului doresce ca un învățămînt­ să se aibă înainte de visa , puțin și bine, nu cantitatea ci calitatea. , Să decide ca viitorul congres să se țină la Ploescu, tot la epoca acesta și se se ocupe de cantitatea de cunoscințe ce tre­bue să cuprindă programele in raport cu timpul­— apoi ca tote lucrările congre­selor didactice de pe nă ații dimpreună cu al acelui actual să se strîngă intr’o bro­șură, cu a cărei redactare să însărcinează d-l secretar C. C. Dobrescu. La orele 4 p. m. după ce s’a mulță­­mit Gălățenilor de buna primire făcută membrilor corpului didactic s’a închis a­­cest al 11-lea congres, cel mai mare și mai imposant de până a fi­ Disără banchet de peste 100 tacâmuri la Central. Iată și resoluția votată: Având in vedere proiectul de reorga­­nizare a învățământului primar votat de a­­dunare a deputați­or: Considerând că corpul didactic din Ro­mânia prin întruniri, discursuri, scrieri, memorii, nu s’a opus nici uă dată la ori­ce măsuri s’au proectat a să face pentru vin­derea, îmbunătățirea și perfecționarea învățământului, ci din contră și prin ac­țiunea individuală și pe­ calea oficială a luat­ inițiativa tuturor măsurilor cele mai nemerite pentru a asigura progresul școlii. Considerând că obligativitatea in starea actuală a statului român nu va deveni o realitate, de­cât atunci când se vor lua măsuri eficace atât pentru răspândirea în­vățământului elementar obligator cit și pentru crearea de locuri școlare printr’un mare împrumut național precum și înfi­ințarea de către stat, județe și comune a unui fond școlar, menit să înlesnească fregventarea copiilor fără mijloace. Considerând că fregventarea invățămîn­­t un­ui primar elementar și obligator, ori­care ar fi numărul claselor și numărul per­sonalului didactic, atât ca cuprins cât și ca întindere, trebue să fie aceiași la sate ca și la orașe. Considerând că singurul mijloc prin care să poate ridica nivelul învățământului pri­mar este pregătirea corpului didactic in școalele normale bine și serios organisate precum și recrutarea lui pe baza capaci­­tăței și aptitudinei stiințifice și didactice; Considerând că permutarea silita nu aduce nici un serviciu învățământului; Considerând că stabilitatea membrilor corpului didactic de toate gradele este o condiție sine qua non a intemeerii și des­­voltării culturei naționale, că prin urmare nici un membru al învățământului nu póte fi înlăturat fără judecata unui juriu di­dactic . Congresul corpului didactic întrunit la Galați apelează la Senatul României ca în spiritul acestor principii fundamentale să modifice proiectul ce -i va veni in dez­­batere. Excelsior, vapor. Vaporul palatului s’a înecat. Căpitanul și alte 50 de persone au perit. Cinci răniți au fost scăpați. Sultanul a acordat imediat pensiuni celor cari au scăpat și familielor vic­timelor. D’ale di lei Demisiunea d-lui inginer I. G. Cantacu­­zino, efor al spitalelor civile, a fost pri­mită. E probabil, spune Timpul ca în locul său să fie numit d. Al. Sc. Ghica, fost efor. D. d­r. Șuțu nu și-a dat demisiunea D. d­r. Șaabner-Tuduri a fost numit pe ziua de 1 Aprilie medic al direcțiunei te­legrafelor și poștelor.* Citim în Timpul. Poliția Capitalei a reușit a prinde un ungur, care a pus în circulație monede de argint false. Monedele false sunt perfecte și semănă forte mult cu cele adevărate. »F Pe un loc spațios situat in strada Mi­­haiu Bravul d’asupra gărei de pasageri și cu vedere peste tota valea orașului, Ga­lați, Comisiunea Europeană a Dunărei a hotărît să­ clădăscă in acestă vară palatul seu care va fi un Monument de Archi­tecture, spune Galații, costul acestei im­portante lucrări se urcă aproximativ la 1,000,000 lei. "* Eri cu trenul accelerat de 5 și 50 p. m­., d-l V. A. Urechia a plecat la Viena spre a-și căuta sănătatea. •» D-l N. Fie­ra a plecat prin Viena la Berna pentru a lua parte la ședințele co­m­i­tetului biuroului interparlamentar. * Mercuri 31 Martie, partidul liberal va ține o­ întrunire publică. * D-nu T. Capitanovici a rugat pe d na colonel Obedenaru și Rhetoridy să ceară Adeverului numele autorului unei instan­tanei din acel Z>ai"­D-nu Beldiman a răspuns că autorul lipsind din Bucuresci nu pute da numele său fără a avea autorizarea sea, dar să pune la disposiția d-lui Căpitanovici. "1. BULETIN ATMOSFERIC Comunicat de Institutul meteorologic din­ Bucuresci. Pe Ziua de 7 Aprilie st. n. 1893 8 ore dimineța, înălțimea barometrică ...... Temperatura aerului ...................... Vântul.................................................. Starea cerului...................................... Temperatura maximă de ori . . . . „ minimă de astă­zi . • Temperatura la noi a variat între 19 ° și—7 °. Eri vreme inchisă și vânt tare, astă napte picături de ploae și puțină zăpadă termometrul s’a coborât până la—0 °.4. A plouat puțin la Strehaia, Câmpu-Lung, Sinaia, Pașcani, Doftana, Bușteni, Argeș și Târgu-Jiu.

Next