Romanulu, aprilie 1893 (Anul 37, nr. 72-94)
1893-04-08 / nr. 77
ANUL AL B7-LEA—TVo. 77— Ediția II REDACȚIA și ADMINISTRAȚIA, Strada Brezoianu, Î2 Voesce și vei putea. A1ÎUSAMENTE. 36 Ici pe hű în tété. (érit; 20' „ „ șese luni „ 10 )1 71 O’CÎ „ 37 60 lei pe an în streinătate . vinopin»,. p*g- IV buiat‘° bani;^ â AMbl U 111. 1 leü. Inserții și reelanjg Scrisorile nefrâncate se refugii.—Ghiculele nepublicate se ard, , £ ----------- *4'^ Anunciuri și abonamente se primesc la*1 administrația Ziarului. £ EXEMPLARUL > BANI Fondat in 1857 de C. A. ROSETTI APARE IN TOATE pILILE DE LUCRU ȘI DUMINICELE Proprietar*, VINITILA C. A. ROSETTI vineri și sâmbătă 8-9 aprilie, 20-27 martie (st. v.) 189a Luminetate și vei fi. IN STRĂINĂTATE anunciuri se primesce LA PARIS, la d-nii Lorette, rue Caumartin 61 —Havas 8 place de la Bourse—Jones, 31 bis ine Faub. Montmartre-Adam, Bd Raspail 105 bis Hi GERMANIA la d. A. Steiner (Hamburg și Berlin) și d. G. L. Daube (Frankiul tj. LA GENEVA, la Ha&senstein si Vogler.—AUSTRIA la Dukes, I Wollzeile 6—8, Viena Abonamente se pot face la tote birourile poștale din țară și străinătate. ara««.afc>i ^ags^whi^faa^g^siaffa^as^t^igas^tâ as a i B saKg gwien BMK Bisan BiBgaa BULETII Bucureset 7 Priar (26) Mărțișor Un act care trebuie să îngrijască pe toți aceia cari in la libertățile nóstre politice s’a săvârșit filele acestea de către d. ministru al instrucțiunei publice. Nu am vorbit îndată de el, pentru că ne-a coprins cel mai mare desgust când am văzut că un om din popor, un ministru tânăr s’a făcut cada toporului ca să taie pădurea plantată cu atâtea sudori de generațiunile trecute cu arborii libertății. Dér ca sĕ nu se ia tăcerea ndstră Intr’un sens rea, ca se nu rămâe fără un protest și din partea nóstra contra unui asemenea act scandalos, suntem datori să vorbim. Bacă de ce este vorba. Se sciă că duminica trecută s’a ținut o întrunire publică la Giurgiu de către mai mulți fruntași liberali. Cetățenii giurgiuveni au făcut un adeverată ovațiune dspeților bucuresceni și întrunirea a isbutt pe deplin. La primire și la întrunire au luat parte și două profesori, unul d. Boldescu directorul scolei No. 2 și profesor de clasa IV, altul d. Pipereanu, profesor la clasa III. Cel dintâiü are 28 ani de profesorat și cel d’al douilea de 15. Guvernul insă, ca se’și potolesca furia despre deșteptarea opiniunei publice din Vlașca și despre mișcarea ce a Început să se manifesteze contra guvernului conservator, a găsit cu care se lovescu în acest doar onorabili profesori, mutând pe unul la clasa III Zmnicea și pe altul la clasa II din Râmnicul Vâlcea, cu alte cuvinte degradându’l pe amândoul și purtându’l pe drumuri. Cunosceam sistemul acesta al guvernului conservator Încă din timpul domniei sale de acum 20 ani când generalul Tell trimetea profesori din loc în loc dupe capriciu, numai pentru că nu impărtașia opiniunile conservatoare. Dar ne măguleam a crede că un tânăr inteligent, care a început cu un program liberal și care promitea că vine la putere cu conservatorii ca se pue în practică și din ideile sale, nu va urma calea cea vechiă, nu se va face instumentul orb al unor tendințe învechite. Ne-am înșelat vise. Domnul Tade Ionescu, fiul negustorului, representantul poporului muncitor, a găsit cu care se nesocotesre pe ai săi, se facă uă săritură acrobatică și se joace în circul conservator dupe programul d-lui Catargiu. D. Carp, a declarat mai deună fii că funcționarii publici trebue să nu mai aibă consciință, să asculte de ordinile guvernului oricât de ilegale ar fi, să voteze contra voinței lor pe orice derbedeu i l’ar propune miniștrii. Ion Brătianu făcuse declarația în cameră că nu cere de la funcționari noi vor, nici supunere în privința consciinței lor. Singurul lucru ce nu voesce se ved Ja la un funcționar, este ca să nu ia batracul în mână și să facă agitațiuni electorale, fie pentru uă partidă, fie pentru alta. D. ministru al domeniilor era natural să nu împărțișiască acesta opiniune a marelui patriot, căci altfel a crescut și la altă scola ,și-a făcut studiile. Cel puțin se pote precum discuta aceste două credințe, aceste două sisteme. Dar procedarea d-lui ministru al instrucțiunei publice nu se pate nici chiar discuta. Profesorii nu sunt funcționari publici după legea instrucțiune!. Prin urmare deca d. Carp a condamnat funcționarii la uă supunere órba pe dreptul ce are un ministru de a’l distitui, d. Tache Ionescu a lovit pe profesori prin mutare și degradare, neputând să’i lase cu deseverșire pe drumuri. Lada a sărit mai departe decât capra ! Progres ! Negreșit că d. ministru al instrucțiunei publice a voit să intimideze pe ceilalți profesori și să’i opréscá pe viitor de la orice manifestare politică, să’i aducă docili la picioarele guvernului. Domnia sea Inse deca are oarecari cunoștințe, décá are un oarecare talent oratoric, dacă are oarecare amabilitate de a se strecura din partid în partid, ne-a probat că nu are destulă experiență. Nu stia că loviturile în loc să înfrângă pe om, îl oțelesce și -l dispune mai mult la resistență. Exemplele nu sunt departe. In Austria când era teroarea, nasceau caracterele. In Rusia se spânzură se trimit pe viață în Siberia și cu toate acestea luptătorii pentru lbertățile public cresc mereu. Pri urmire de ca d. ministru crede că a câștigat ceva prin aceste loviri pentru partidul pe care îl servea și al cărui sclav s’a înșelat. Nu’l a făcut decât cel mai mare réü. Afară daca nu are intențiune se jace rolul lui Brutus săpând singur temelia edificiului conservator. Noi Iase nu credem. Pentru acte d'ale patriotului român, trebue caracter mare, pe care d. Tache Ionescu neaprobat până acum că nu’l are. Principalele fiare radicale mărturisesc simpatia lor pentru noul minister în care republicanii sunt represintați în mod onorabil. Cea mai mare parte din celelalte organe republicane fac reserve și promit concursul lor codițional. «Le Journal des Débats» declară că aștepta să vază guvernul la lucru, insă refuză să aibă încredere în mod prealabil în guvernul, pe care il consideră ca o simplă stație. Ziarele conservatoare recunosc onestitatea cabinetului, dar il consideră de a puțin durabil. Noul miister frances Paris, 5 Aprilie. Paris, 5 Aprilie. — Guvernul va cere Camerei scoaterea din buget a reformei băuturilor, cu condițiune că Senatul va discuta această reformă în curând sub formă de proiect special. Guvernul va sprijini reforma patentelor votată de Camera. El va cere Senatului să voteze proiectul de imposit asupra operațiunelor de bursă, cu condițiune ca culisa să nu fie suprimată ci reglementată și supusă la oarecari condițiuni relative la naționalitate și care tind a suprima operațiunile ascunse. Dacă parlamentul ratifică acest mod de a vedea al guvernului, bugetul va fi votat la sfârșitul săptămânii și Camerile se vor amâna până la 25 Aprilie. Accident pe mare Constantinopole, 5 Aprilie. Duminică sera, după Intercerea Sultanului din vechiul Serai, vaporul palatului având pe el personalul de serviciu, s’a ciocnit în Bosfor în drumul spre Dolma Badhtche, cu un alt TM.TM.mnim—MHMnm-in-finmn •A apărut In editura tipografii „Românul“ 10 strada Brezoianu, volumul I din Miserie Regală de R. SCEEFFELI, fost secretarul M. S Regina. Oricine va trimite 75 bani la tipografia „Românului“ 10 strada Brezoianu, va primi imediat acel roman care a făcut mare sensațiune în totă Europa. Congresul corpului didactic Co esp. pârtie, a Românului Rina a 111- Galați, 24 Martie 103. Ședința de a fi s’a deschis la orele 1 jam. p. m. tot sub presidenția d-lui Al. Orescu, president. Sala plină ca și în zilele precedente. Până acum au venit peste 550 participanți. La ordinea filei, „învățământul civic în cursul primar“ și „congresul viitor“, înainte de a intra în ordinea filei de secretar al congresului anunță constituirea următorelor secții a societății corpului didactic : Galați, Brăila, Râmnicul-Sărat, Suceava, Neamțu, Tulcea, Botoșani, Buzău, Teleorman, Tîrgoviște, la care se adaugă secția Bucuresci, Iași Craiova, Ploești. D-sa doresce ca toți profesorii din țară să ia parte la această societate așa încât la viitorul congres secțiile tuturor județelor să se presinte oficial. Se dă citire și se votează în unanimitate o resoluție referitore la învățământul primar, reprodusă mai jos în original. Trecându-se la ordinea filei, cel dintâi ia cuvântul d. G. Mihăilescu profesor la școla noastră comercială. Cu cunoscutul talent oratoric, vorbitorul arată scurt și concis necesitatea ce să simte despre învățământul civic in școlele nostre primare. In om trebuesc înălțate și desvoltate puterile intelectuale și cele materiale pentru ușurarea vieții. Primele se desvoltă prin citire, scriere, istorie, aritmetică etc. cele din urmă prin gimnastică, masică etc. Intre ambele aceste direcțiuni trebue ținut echilibrul; când le implinim bine, am ajuns scopul urmărit. Dar nu trebue să ne mărginim numai aci. Nu e destul ca viitorul cetățian să scie ce sunt animalele și la ce servesc, ce sunt plantele și la ce sunt bune, n’ajunge să scie cum să-și țină socotelile etc, mai trebue învățat și cum să fie in societate, care ’i sunt drepturile și datoriile de cetățian. La câțiva ani după ce termină școla vine miliția, vin listele electorale și câte și mai câte, iar el nu scie ce este primarul și primăria, prefectul și suprefecți și consiliul comunal șiudețian, curtea cu jurați, tribunalul, judecătoria, nu scie pentru ce e chemat se voteze pe dipotați, nici ce însemnează rege, guvern, cameră, senat A sosit timpul ca fiecare cetățian să cunoscă principiile inscrise in constituție, după modelul Belgiei, pe care ne place a o representa in Orient, dar de care in fapt ne deosebim colosal, căci pe când la noi 80 ° 10 nu sciu carte, acolo nu-s in situația aceasta decât 8—13 ° 10, după provincii. Introducând educația civică in învățământ se indeplinesce o inaltă datorie către școlă și țară. D-nii, Roiu, Munteanu, dela Iași, și Nicu vorbesc despre scopul învățământului civic și cum ar trebui predat la noi, desvoltând fiecare opiniile ce are in această materie. Dl Al. Radu profesor la școla comercială din Galați, susține și d-sea introducerea învățământului civic, dar arată că ceea ce profesorul trebue să cultive in copii, fără program, este mai ales educația civică, inima, căutând a-i întări in sentimentul național. Cei 12 apostoli ai lui Crist, săraci, au răsturnat o întreagă lume păgână, noi, profesorii, suntem țcu miile, și avem să cultivăm sîngele nostru propriu Fiecare copil să simtă că e român să-și iubiască limba și pământul strămoșesc. D-l Președinte resumând desbaterile congresului doresce ca un învățămînt să se aibă înainte de visa , puțin și bine, nu cantitatea ci calitatea. , Să decide ca viitorul congres să se țină la Ploescu, tot la epoca acesta și se se ocupe de cantitatea de cunoscințe ce trebue să cuprindă programele in raport cu timpul— apoi ca tote lucrările congreselor didactice de pe nă ații dimpreună cu al acelui actual să se strîngă intr’o broșură, cu a cărei redactare să însărcinează d-l secretar C. C. Dobrescu. La orele 4 p. m. după ce s’a mulțămit Gălățenilor de buna primire făcută membrilor corpului didactic s’a închis acest al 11-lea congres, cel mai mare și mai imposant de până a fi Disără banchet de peste 100 tacâmuri la Central. Iată și resoluția votată: Având in vedere proiectul de reorganizare a învățământului primar votat de adunare a deputațior: Considerând că corpul didactic din România prin întruniri, discursuri, scrieri, memorii, nu s’a opus nici uă dată la orice măsuri s’au proectat a să face pentru vinderea, îmbunătățirea și perfecționarea învățământului, ci din contră și prin acțiunea individuală și pe calea oficială a luat inițiativa tuturor măsurilor cele mai nemerite pentru a asigura progresul școlii. Considerând că obligativitatea in starea actuală a statului român nu va deveni o realitate, decât atunci când se vor lua măsuri eficace atât pentru răspândirea învățământului elementar obligator cit și pentru crearea de locuri școlare printr’un mare împrumut național precum și înființarea de către stat, județe și comune a unui fond școlar, menit să înlesnească fregventarea copiilor fără mijloace. Considerând că fregventarea invățămînt unui primar elementar și obligator, oricare ar fi numărul claselor și numărul personalului didactic, atât ca cuprins cât și ca întindere, trebue să fie aceiași la sate ca și la orașe. Considerând că singurul mijloc prin care să poate ridica nivelul învățământului primar este pregătirea corpului didactic in școalele normale bine și serios organisate precum și recrutarea lui pe baza capacităței și aptitudinei stiințifice și didactice; Considerând că permutarea silita nu aduce nici un serviciu învățământului; Considerând că stabilitatea membrilor corpului didactic de toate gradele este o condiție sine qua non a intemeerii și desvoltării culturei naționale, că prin urmare nici un membru al învățământului nu póte fi înlăturat fără judecata unui juriu didactic . Congresul corpului didactic întrunit la Galați apelează la Senatul României ca în spiritul acestor principii fundamentale să modifice proiectul ce -i va veni in dezbatere. Excelsior, vapor. Vaporul palatului s’a înecat. Căpitanul și alte 50 de persone au perit. Cinci răniți au fost scăpați. Sultanul a acordat imediat pensiuni celor cari au scăpat și familielor victimelor. D’ale di lei Demisiunea d-lui inginer I. G. Cantacuzino, efor al spitalelor civile, a fost primită. E probabil, spune Timpul ca în locul său să fie numit d. Al. Sc. Ghica, fost efor. D. dr. Șuțu nu și-a dat demisiunea D. dr. Șaabner-Tuduri a fost numit pe ziua de 1 Aprilie medic al direcțiunei telegrafelor și poștelor.* Citim în Timpul. Poliția Capitalei a reușit a prinde un ungur, care a pus în circulație monede de argint false. Monedele false sunt perfecte și semănă forte mult cu cele adevărate. »F Pe un loc spațios situat in strada Mihaiu Bravul d’asupra gărei de pasageri și cu vedere peste tota valea orașului, Galați, Comisiunea Europeană a Dunărei a hotărît să clădăscă in acestă vară palatul seu care va fi un Monument de Architecture, spune Galații, costul acestei importante lucrări se urcă aproximativ la 1,000,000 lei. "* Eri cu trenul accelerat de 5 și 50 p. m., d-l V. A. Urechia a plecat la Viena spre a-și căuta sănătatea. •» D-l N. Fiera a plecat prin Viena la Berna pentru a lua parte la ședințele comitetului biuroului interparlamentar. * Mercuri 31 Martie, partidul liberal va ține o întrunire publică. * D-nu T. Capitanovici a rugat pe d na colonel Obedenaru și Rhetoridy să ceară Adeverului numele autorului unei instantanei din acel Z>ai"D-nu Beldiman a răspuns că autorul lipsind din Bucuresci nu pute da numele său fără a avea autorizarea sea, dar să pune la disposiția d-lui Căpitanovici. "1. BULETIN ATMOSFERIC Comunicat de Institutul meteorologic din Bucuresci. Pe Ziua de 7 Aprilie st. n. 1893 8 ore dimineța, înălțimea barometrică ...... Temperatura aerului ...................... Vântul.................................................. Starea cerului...................................... Temperatura maximă de ori . . . . „ minimă de astăzi . • Temperatura la noi a variat între 19 ° și—7 °. Eri vreme inchisă și vânt tare, astă napte picături de ploae și puțină zăpadă termometrul s’a coborât până la—0 °.4. A plouat puțin la Strehaia, Câmpu-Lung, Sinaia, Pașcani, Doftana, Bușteni, Argeș și Târgu-Jiu.