Romănul, ianuarie 1898 (Anul 42, nr. 2-22)
1898-01-15 / nr. 10
ANUL AL 42-LEA No. 10 VOEȘTE ȘI VEI PUTEA ABONAMENTE in toată țara 30 lei pe an —pe 6 luni 15 lei—7 lei 50 bani pe 3 luni. Pentru preoți și învățătorii sătescii 20 lei pe an.— In streinătate 40 lei pe an. Animail Ifin Pag IV 50 bani linia WlUnWUN . Pag. III 2 lei linia. Pag. II 3 lei linia. Prigorile neflancate se refasă.• Articole ___ ______nepublicate se ard__________ Mandatele și corespondențele primitoare la redacție se vor adresa personal d Inițintilă Rosetti UNU EXEMPLAR 10 BASII Fondat în 1857 de C. A. ROSETTI Director : VIMAS C. S. IlfISATTI JOI 15 (27) Decembrie 1898 LUMINEAZĂ-TE ȘI VEI 11 IN STREINATATE anunciurile se primesc la PARIS d-nu Lorette rue Gaumartin al.-Havas 3 place de la Bourse. Iones 31 biâ rue Fault Montmarte.— Adam 37 rue de Vagaries. IN GERMANIA la d-nu Rudolf Mosse. Ber>a, Munich, Liepzig-Steiner (Hamburg, Berta) și d-nu H. L. Double Frankfurt. ZÜRICH Rudolf Mosse. La GENEVA ; la Hassenstein & Vogler. aJSTRIA; Viena, Rudolf Mosse I. Sédéről' ia — Hukes, Wollzeile 6—8 Viena*.* / .......... Sedactia și Adminfetraț^ î ^ ^ _Htijuln StftTropoIeos No, (% Ri\ciirés<‘\ r ^ Cr W ȚXl* -" ' Chitanțele emise în numele ziarului Mová*wí.i spréjfarspire vor.purta semnătura d-lui V. Rosetti. ’s ,V . CONDAMNAREA LUI Boicel la morte Ityliailml ta tiérnis pe RALLI Pnocesub Zola Scandalul din Camera* Belgiană Părerile presei E interesant, în împrejurările actuale, a ne opri puțin asupra părerilor emise de presa nóstra, cu privire la ultimele evenimente. Cele mai haslii conclusiuni sunt cele trase de Dreptatea, care nu pute înțelege de ce s’a încredințat portofoliul justiției d-lui Pallade. Duperdiarul d-lui Fiera, reul de care suferea partidul nu era faptul că d. Paladi nu se găsea în minister, căci d-sa era tot atât de devotat guvernului și de pe banca de deputat“ Dupe teoria tribunului un partid trebue să ia miniștri din rândurile celor cari o înjură dhliiic. Ce folos îi pute aduce un bărbat devotat. Teoria o fi dragă d-lui Fleva dar noi găsim că meritul d-lui Pallade este tocmai acela d’a nu fi urmat exemplul d-lui Fleva și d’a fi tot atât de devotat partidului, fie pe banca ministerială, fie pe cea de deputat. Să nu se credă că acesta este o scăpare din condeiii. Dreptatea insistă asupra acelei idei și ne spune : „d. Pallade nefăcând parte din nici una din grupările mai mult ostile guvernului, acesta n’a căpătat nici un concurs nou, nici o întărire, din contră a rămas un nemulțumit mai mult: d. Djuvara”. E clar, d. Fleva crede că un guvern se întăreste luând în minister pe adversarii săi și că trebue să mențte pe acei adversari, spre a nu face nemulțumiți. Noi suntem cu totul de altă părere și găsim că guvernul a câștigat tocmai fiindcă s’a adresat la un amic desvotat. Mai drept ne pare a judeca. Lumea Nouă care se preocupă a sei dacă și întrucât ideile democratice întră întocmela. Putem d’a răspunsul dorit confratelui nostru : ideile democratice n’au intrat de loc întocmeala aurelianiștilor, căci ele sunt lucruri secundare, dupe expresia d-lui Lascar, principalul fiind numai cineva avea un portofoliu. Are însă și mai multă dreptate diarul socialist, când spune că „vorbind la drept ar fi înclinat să aplaude la împăcare, căci urmând desbinările, s’ar putea întâmpla ca partidul cel mai reacționar să vie la putere, acel partid în care nu se află nici o nuanță democratică“. Acesta este și credința nostră și de aceea noi democrați, democrați sociali, am putea chiar spune, am refuzat a da sprijinul nostru liberalilor disidenți cari nu vor să vadă cea ce prevede diarul socialist Gum și noi credem că „chestia e că se contribuie de a curma bărbații politici la lățirea curentului pentru Votul universal, și avem convingerea, ca și Lumea Nouă, că „asemenea bărbați se găsesc, deocamdată, numai în partidul liberal“ de aceia nu vom răsturnarea acelui partid. O concluzie dreptă, o trage, din cele petrecute și L’Indépundance: „Or ce s’ar dice, observă diarul conservator, situația este aceeași, cu acea diferință că grupul aurelianist nu va mai putea vorbi de desinteresarea sa în materie de portofoliuri. In cosul de față, acel grup trebue să regrete că a ’nceput negocierile, căci, nu el a eșit ca în adevăr, onorurile resbelului“. E durerosa acastă constatare pentru drapeliști, dar din nenorocire e dreptă și bine meritată. V. R. ——^^/WAAAAAAAAAA^w^— ULTIME TELEGRAME Condamnarfta Ini Baitcefr Filipopoli 14 Ianuarie Detchko, Boitceff și Novelici au fost condamnați la morte și la o indemnisație de 5000 franci parte civilă. Boitceff a fost achitat.Nicolas Prințul ereditar si raabelul Atena 14 Ianuarie Intr’un interviev, prințul hereditar atacă într’un mod viu pe vechiul ministru președinte, d. Ralli care s’a pus "în capul unei mișcări contra prințului, și îl consideră laș și incapabil. Prințul ereditar se plânge de atacurile unei părți a presei contra dinastiei și spune că va face tot posibilul pentru a salva armata de o distrugere internă care ar fi adus pe turci înaintea Atenei. Cunosce starea de inferioritatea în care se gâsesce și va opune tote mijlocele de declarare de răsbeiu. Din nenorocire evenimentele vor decide altceva. Prințul ereditar declară că raportul asupra evenimentelor campaniei grecoturcă a fost trimis ministrului de resbel și speră că acesta îl va publica. Din camera Italiană Roma 14 Ianuarie D. Branca, ministrul finanțelor, depune pe biuroul camerei decretul care reduce dreptul asupra grânelor. Acesta e trimis la comisia budgetară. Proectul de lege asupra înaintărilor în armată e adoptat. Acci va avea loc alegerea președintelui. Franța și Creta Paris 14 ianuarie D. Hanotaux a făcut comunicări consiliului de miniștri, asupra candidaturei prințului George ca guvernator al Cretei, și asupra stabilirea controlului financiar în Grecia. Parisaié Ianuarie Din camera franceză Atena 14 Ianuarie Tostă presa fără excepție critică întrun mod respectuos dar vin comunicațiunile prințului ereditar ca importune și neînțelepte. Desmințând câteva părți din intervievul prințului, D. Ralli recomandă respect absolut pentru dinastie și suspendarea pasiunilor politice până la evacuațiunea Tesaliei. D. Castella depune pe biuroul camerei o propunere care suprimă primele de exportație asupra zahărului, de la data pe care conferința internațională reunit pentru suprimarea primelor, va fixa otul Camera discută budgeresboiului în mijlocul celei mai mari liniști, generalul Billot declară că se opune cu desăvârșire serviciului de doi ani. Camera adoptă prin 234 voturi contra 203 cu tote observațiunile generalului Billot — o moțiune a d-lui Berry pentru crearea unei medalii comemorative a răsboiului din 1870—71. D. Trévcueux cere să se asigure generalismului independență mai complec o că Generalul Billot respunde că acesta ar voi dictatura. Excese antisemite Blidah 14 Ianuarie Excese antisemite s’au produs în noptea din urmă. Un arab a fost rănit. Ordinea e restabilită. Liniștea In Alger Alger 14 Ianuarie Noptea din urmă a fost liniștită, s’a produs o liniște vizibilă, înmormântarea individului tăiat Duminică a avut loc fără incidente. Măsuri contra agitațiilor Roma 14 Ianuarie In vederea agitațiunei privitdre la chestiunea pâinei, consiliul de miniștri a autorizat pe ministru de resbel și de interne a chema o clasă sub drapel dacă asta va fi necesar. Scandalul în camera belgiană Bruxelles 14 ianuarie Deputatul socialist Demblon exclus din Cameră în ultima ședință a intrat în vestibulul particular cu un grup de socialiști. Ofițerul comandant al postului de gardă a interzis d-lui Demblon în intrarea sala de ședință și acesta s’a retras. O mare învălmășală s’a produs între antisocialiști și socialist. Carabinierii si in poliția au restabilit ordinea. Ședința camerei este forte tumultuosă. Socialiștii atacă violent pe președinte și îl chestioneză asupra incidentelor cari s’au produs. Turburători închiși Canca 14 Ianuarie Amiralii au făcut de a se închide în fortăreța de la Spinaluga, patru principali membri ai turburărilor din Creta. Poșta...americanta „E îngrozitóre poșta română“, acesta e strigătul tuturor birnicilor regulați al acestei instituțiuni, care vrea să facă concurență cu comisionarii lui Metaxa și Lesviodax. Câte reclamații nu s’au adresat vastelor biarouri de reclamații ale oficiului central, câte plângeri nu s’au adresat diarelor pentru a scote din lenevie sărmana poștă română, dar cu tote astea ea a rămas tot...americană, și amenință ca să rămână mult timp surdă și nepoliticosă către cei care lipesc mărcile statului pe plicuri. In zadar s’au ridicat rugăciuni către domnul director general. în zadar s’au dat bacșișuri de anul nou factorilor, căci scrisorile au rămas tot neîmpărțite, afacerile pierdute. Nu înțelegem de] ce poșta și ■ a pus în cap cu cetățenii și voes ce să facă tocmai acum pe timp de iarnă, grevă, căci lucrurile s’ar putea agrava. Am crezut că poșta să molipsise de febra tifoidă, dar cum acesta bőid a dispărut, e și timpul’ca și poștală intre în convalescență. Noi dăm o soluție, aceia de a se reînființa poștalionele, diligențele și vătășeii, ca doar nemulțumirile să dispară. F. Proect de lege pentru convenția dintre România și Serbia Art. 1 se va construi un pod peste Dunăre între Turnu-Severin și Cladova pentru a lega căile ferate ale României cu acele ale Serbiei. Art. II Studiile privitore la planurile și devisele acestui pod și ale joncțiunea lui cu liniile ferate dintr’o parte și dintr’alta, precum și construcțiunea acestui pod și a joncțiunilor lui, se vor face în întregul lor prin îngrijirea guvernului român. Ingineri șerbi vor fi alăturați pe lângă inginerii români în timpul duratei studiilor și a lucrărilor de construcțiune, a podului și a joncțiunilor. Acești ingineri vor fi puși, ca și inginerii români, sub ordinele directorului lucrărilor. Art. III—Guvernul român ia asupră și îndatorirea a termina plaiurile și devisele podului în cestiune până la sfârșitul lunei lui Septembre 1899. Art. IV—După ce planurile și devisele vor fi fost examinate și aprobate de cele două guverne, o înțelegere ulterioră va fixa epoca începerea lucrărilor de construcțiune și data săvîrșirea lor. Art. V—Celtuelile cerute de studiile și construcțiunea acestui pod vor fi pe jumătate în sarcina fiecăruia din cele două guverne. Cheltuelile ocasionate de joncțiunile podului cu căile ferate ale celor două țări vor fi în sarcina fiecărui Stat pentru joncțiunea construită pe teritoriul seu. Art. VI.—Fondurile trebuitore pentru studiile și pentru construcțiunea podului și a funcțiunilor sale pe cele două maluri vor fi procurate de guvernul român. înțelegerea ulterioră, prevedută la articolul IV, va fixa amănuntele privitore la plata de către Serbia a părței aferente din cheltuielile datorite pentru anuitățile capitalului cheltuit pentru studiile, pentru construcțiunea podului și a funcțiunea cu calea ferată sârbă. Cheltuelile anuale de întreținere vor fi pe jumătate în sarcina fie căruia din cele două guverne. Art. VII.—Convențiunea de față va fi ratificată și ratificările se vor schimba la Bucuresci cât se va putea mai curând. Făcută în Bucuresci, în dublu exemplar, la sese (opt spre deces Ianuarie, una mie opt sute nouă deci și opt. ACTUALITĂȚI E de actualitate întotdeauna, și e cel mai înalt principiu pe care trebue să-l sfințescă nișce căsătoriți. Dacă se găsesc,unii părinți cari să înțelegă însemnătatea acestui lucru, marea majoritate însă ignorază cu desăvârșire, nu pricepe, nu socotesce firesc aptrdpe, să se intereseze, mai presus de burtă, de educația copiilor. Cunosc o familie cu 3 copii cărora, prin atavism, li s’au trasmis scrobile , sunt slabi, anemici, pururi bolnavi, rahitici. Copiii ăștia, pe lângă nenorocul de a avea o constituție sănătosă, au și nefericirea mare de a primi o educație păcătosă. Credând că le menajeră sănătatea, părinții acestor copii sunt în stare, cu riscul vieței lor, să le satisfacă cele mai eliogabalice gusturi să le împlinescă cele mai alterate pofte, să plătescă, zâmbind înaintea copilului-erou, toate geamurile pe cari acesta le a spart pe la vecini, să încurajeze cu alte cuvinte, în mic, hoția, obrăsnicia, imprudența, savistia și zurbalâcul făcând din copii nisce fiare dar fără puteri, bolnave. Și copiilor acestora le trebue un alt regim de viețuire le trebuesc alte condiții de trai. Când le-am recomandat părinților ca în loc să și închipue că satisfăcând acele gusturi nebune ale copiilor, vor scote ceva școfală din ei, mai bine să le îngrijască sănătatea, ducându-i la băi de mare sau supunându-i la o cură recomandată de vr’un doctor bun,mi s’a răspuns că așa știu ei să facă educația copiilor, și că dacă vor ajunge mari vor fi și sănătoși și omeni de tradă în societate.Dacă un om devine criminal și e condamnat pe viață îndată ce a ucis pe un alt om, cu atât mai mult sunt criminali niște părinți cari ucigând moralicesce 3 ființe, au și perspectiva de ai omorî și fizicesce, prin neîngrijirea lor. Și totuși pentru soiul ăsta de părinți nu e justiție... Sereno t Aseră s’a inaugurat la Atheneu seria F conferințelor Societăței „Ileana“. După cuvîntarea dlui Const. Lahovari, președinte, a urmat conferința d-lui St. Ciocârlan architect. D-sa a dat mai multe definiții despre artă după diferiți scriitori și apoi a arătat starea proistă în care se află șcdlele nóstre de belearte, declamație, Teatrul național, etc. Ultime Informații . Consiliul comunal, în ședința de oră, a aprobat listele electorale provisorii, a ales comisia de pensiuni pentru anul curent, a aprobat diverse transacțiuni și cedări și vînzări de terene. X Traseul liniei tramvaiului nou se va schimba trecând pe strada Wiring în loc de strada Francmasonă. X S’a aprobat de consiliul instalarea bustului generalului Florescu în grădina Episcopiei. X D-nu G. Bursan ajutor de primar, va pleca ade la Bruxexelles, obținând un concediu de 20 de zile. X Comisia budgetară a consiliului comunal din Bucuresci s’a compus din dr. Petrini, Cristescu, Dobrescu, Procop Demetrescu. D. Em. Porumbaru a cerut ori audiență regelui spre a-i spune cum au fost căușele pentru caref nu s’a realisat împăcarea între liberali. X . Palladi,ministrul justiției a primit eri, pe d Filul procuror general al Curței, pe d. Șt. Stătescu procuror general la Curtea de apel și pe d. Sărățeanu, prim -procuror la tribunalul de Ilfov. Ceilalți membri ai parchetului vor fi primiți Vineri. D. Al. Em. Lahovari a telegrafiat președintelui secției a 3-a a tribunaluli de Ilfov că după cererea mamei sale, d-sa și d-na Zoe^Ghica retrag acțiunea civilă în procesul d-lui N. Filipescu.J g și m .S.® cred§ că ceilalți membri ai familiei vor urma exemplul. X La clubul drapelist s’a discutat alianța cuțfleviștii. Cestiunea lui fost amânată pentru mai tardiv. X D Gr. Ștefănescu, noul decan al facultăței de litere, a prestat era jurămîntul obișnuit. X D. senator Vericeanu, s’a retras din gruparea de la Drapelul. X Pentru scaunul de senator al colegiului al doilea de Covurluiű, partidul conservator a hotărât să susțină candidatura d-lui G. Panu. X Mitropolitul Moldovei se află de câteva zile bolnav. Mitropolitul a fost oprit de medici de a maîeși din casă . Căpitanul Rovinaru din Tulcea, care fugise cu suma de 20.000 lei, a fost condamnat de către consiliul de résboiu la 5 ani de reclusiune. X Listele electorale afișindu’se Mercuri îndemnăm pe ’ cetățeni a le observa și a se înscrie dacă nu vor fi trecuți. X A apăut o broșură"" anonimă întitulată „Contra proectului de lege asupra duelului“. in Diarul Neuer.Freie Presse din Viena aduce spirea că regele României va visita pe împăratul Rusiei, la Petersburg, în cursul acestei primăveri. X Soldații bacalaureați din arma cavaleriei și cari fac parte din corpul II de armată au fost concentrați într-o companie, pusă sub comanda unui căpitan. X Primăria Capitalei a comandat tate aparatele și ustensilele necesare pentru înființarea unui laboratoriu de bacteriologie. Laboratoriul va fi instalat în strada Primăverei, la un loc cu laboratoriul chimico-igienic, care actualmente este instalat la institutul chimic universitar al statului. Laboratoriul bacteriologic va începe să funcționeze la 1 Aprilie viitor.