Romănul, ianuarie 1898 (Anul 42, nr. 2-22)

1898-01-15 / nr. 10

ANUL AL 42-LEA No. 10 VOEȘTE ȘI VEI PUTEA ABONAMENTE in toată țara 30 lei pe an —pe 6 luni 15 lei—7 lei 50 bani pe 3 luni. Pentru preoți și învățătorii sătescii 20 lei pe an.— In streinătate 40 lei pe an. A­ni­mail Ifi­n Pag­ IV 50 bani linia WlUnWUN . Pag. III 2 lei linia. Pag. II 3 lei linia. Prigorile neflancate se refasă.­• Articole ___ ______nepublicate se ard__________ Mandatele și corespondențele primitoare la redacție se vor a­dresa personal­ d­ Ini­țintilă Rosetti UNU EXEMPLAR 10 BASII Fondat în 1857 de C. A. ROSETTI Director : VIMAS C. S. IlfISATTI JOI 15 (27) Decembrie 1898 LUMINEAZĂ-TE ȘI VEI 11 IN STREINATATE anunciurile se pri­­m­esc la PARIS d-nu Lorette rue Gaumartin al.-Havas 3 place de la Bourse. Iones 31 biâ rue Fault Montmarte.— Adam 37 rue de Va­garies. IN GERMANIA la d-nu Rudolf Mosse. Ber­­>a, Munich, Liepzig-Steiner (Hamburg, Ber­ta) și d-nu H. L. Double Fr­ankfurt. ZÜRICH Rudolf Mosse. La GENEVA ; la Hassenstein & Vogler. aJSTRIA; Viena, Rudolf Mosse I. Sédér­ől' ia — Hukes, Wollzeile 6—8 Viena*.* / .......... Sedactia și Adminfetraț^ î ^ ^ _Htijuln StftTropoIeos No, (% Ri\ciirés<‘\ r ^ Cr W ȚXl* -" ' Chitanțele emise în num­ele ziarului Mová*wí.i spréjfarspire vor.purta semnătura d-lui V. Rosetti. ’s ,V . CONDAMNAREA LUI Boicel la morte Ityliailml ta tiérnis pe RALLI Pnocesub Zola Scandalul din Camera* Belgiană Părerile presei E interesant, în împre­jurările actuale, a ne opri puțin asupra părerilor emise de presa nóstra, cu privire la ultimele evenimente. Cele mai haslii conclusi­­uni sunt cele trase de Drep­tatea, care nu pute înțelege de ce s’a încredințat porto­foliul justiției d-lui Pallade. Duper­diarul d-lui Fie­ra, reul de care suferea parti­dul nu era faptul că d. Paladi nu se găsea în mi­nister, căci d-sa era tot atât de devotat guvernului și de pe banca de deputat“ Dupe teoria tribunului un partid trebue să ia miniștri din rândurile­ celor cari o înjură dhliiic. Ce folos îi pute aduce un bărbat de­votat. Teoria o fi dragă d-lui Fleva dar noi găsim că me­ritul d-lui Pallade este toc­mai acela d’a nu fi urmat exemplul d-lui Fleva și d’a fi tot atât de devotat par­tidului, fie pe banca minis­terială, fie pe cea de de­putat. Să nu se credă că acesta este o scăpare din condeiii. Dreptatea insistă asupra a­­celei idei și ne spune : „d. Pallade ne­făcând parte din nici una din grupările mai mult ostile guvernului, a­­cesta n’a căpătat nici un concurs nou, nici o întărire, din contră a rămas un ne­mulțumit mai mult: d. Dju­­vara”. E clar, d. Fleva crede că un guvern se întăreste luând în minister pe adver­sarii săi și că trebue să mențte pe acei adversari, spre a nu face nemulțumiți. Noi suntem cu totul de altă părere și găsim că gu­vernul a câștigat tocmai fiind­că s’a adresat la un amic desvotat. Mai drept ne pare a ju­deca. Lumea Nouă care se preocupă a sei dacă și întru­cât ideile democratice întră întocmela. Putem d’a răspunsul dorit confratelui nostru : ideile de­mocratice n’au intrat de loc în­tocmeala aurelianiș­­tilor, căci ele sunt lucruri secundare, dupe expresia d-lui Lascar, principalul fi­ind numai cineva avea un portofoliu. Are însă și mai multă dreptate diarul so­cialist, când spune că „vor­bind la drept ar fi înclinat să aplaude la împăcare, căci urmând desbinările, s’ar pu­tea întâmpla ca partidul cel mai reacționar să vie la pu­tere, acel partid în care nu se află nici o nuanță de­mocratică“. Acesta este și credința nostră și de aceea noi de­mocrați, democrați sociali, am putea chiar spune, am refuzat a da sprijinul nostru liberalilor disidenți cari nu vor să vadă cea ce prevede diarul socialist Gum și noi credem că „chestia e că se contribuie de a curma bărbații politici la lățirea curentului pentru Votul universal, și avem convingerea, ca și Lumea Nouă, că „asemenea bărbați se găsesc, de­o­cam­dată, numai în partidul liberal“ de aceia nu vom răsturnarea acelui partid. O concluzie dreptă, o tra­ge, din cele petrecute și L’Indépundance: „Or ce s’ar dice, observă diarul conservator, situația este aceeași, cu acea­ dife­­rință că grupul aurelianist nu va mai putea vorbi de desinteresarea sa în­ mate­rie de portofoliuri. In cosul de față, acel grup trebue să regrete că a ’nceput ne­gocierile, căci, nu el a eșit ca în adevăr, onorurile resbelului“. E durerosa acastă cons­tatare pentru drapeliști, dar din nenorocire e dreptă și bine meritată. V. R. ——^^/WAAAAAAAAAA^w^— ULTIME TELEGRAME Condamnarfta Ini Baitcefr Filipopoli 14 Ianuarie Detchko, Boitceff și Novelici au fost condamnați la morte și la o indemnisație de 5000 franci parte civilă. Boitceff a fost achitat.Nicolas Prințul ereditar si raabelul Atena 14 Ianuarie Intr’un interviev, prințul hereditar atacă într’un mod viu pe vechiul mi­nistru președinte, d. Ralli care s’a pus "în capul unei mișcări contra prințului, și îl consideră laș și incapabil. Prințul ereditar se plânge de atacurile unei părți a presei contra dinastiei și spune că va face tot posi­bilul pentru a salva armata de o distrugere internă care ar fi adus pe turci înaintea Atenei. Cunosce starea de inferioritatea în care se gâ­sesce și va opune tote mij­­locele de declarare de răs­­beiu. Din nenorocire eveni­mentele vor decide alt­ceva. Prințul ereditar declară că raportul asupra eveni­mentelor campaniei greco­­turcă a fost trimis ministru­lui de resbel și speră că a­­cesta îl va publica. Din camera Italiană Roma 14 Ianuarie D. Branca, ministrul­­ fi­­nanțelor, depune pe biuroul camerei decretul care reduce dreptul asupra grânelor. Acesta e trimis la comisia budgetară. Proectul de lege asupra înaintărilor în armată e a­doptat. Acci va avea loc alegerea președintelui. Franța și Creta Paris 14 ianuarie D. Hanotaux a făcut co­municări consiliului de mi­niștri, asupra candidaturei prințului George ca guver­nator al Cretei, și asupra stabilirea controlului finan­ciar în Grecia. Parisaié Ianuarie Din camera franceză Atena 14 Ianuarie Tostă presa fără excepție critică întrun mod respec­tuos dar vin comunicațiunile prințului ereditar ca impor­tune și neînțelepte. Desmințând câte­va părți din intervievul prințului, D. Ralli recomandă respect ab­solut pentru dinastie și sus­pendarea pasiunilor politice până la evacuațiunea Tesa­­liei. D. Castella depune pe biuroul camerei o propunere care suprimă primele de exportație asupra zahărului, de la data pe care conferin­ța internațională reunit pen­tru supri­marea primelor, va fixa­ o­­tul Camera discută budge­resboiului în mijlocul celei mai mari liniști, ge­neralul Billot declară că se opune cu desăvârșire servi­ciului de doi ani. Camera adoptă prin 234 voturi contra 203 cu tote observațiunile generalului Billot — o moțiune a d-lui Berry pentru crearea unei medalii comemorative a răsboiului din 1870—71. D. Trévcueux cere să se asigure generalismului independență mai compl­ec­ o că Generalul Billot respun­­de că acesta ar­ voi dicta­­tura. Excese antisemite Blidah 14 Ianuarie Excese antisemite s’au produs în noptea din urmă. Un arab a fost rănit. Or­dinea e restabilită. Liniștea In Alger Alge­r 14 Ianuarie Noptea din urmă a fost liniștită, s’a produs o liniș­­te vizibilă, înmormântarea individului tăiat Duminică a avut loc fără incidente. Măsuri contra agitațiilor Roma 14 Ianuarie In vederea agitațiunei pri­vitdre la chestiunea pâinei, consiliul de miniștri a auto­­rizat pe ministru de­ resbel și de interne a chema o clasă sub drapel dacă asta va fi necesar. Scandalul în camera belgiană Bruxelles 14 ianuarie Deputatul socialist Dem­­blon exclus din Cameră în ultima ședință a intrat în vestibulul particular cu un grup de socialiști. Ofițerul comandant al postului de gardă a interzis d-lui Demblon în intrarea sala de ședință și acesta s’a retras. O mare învălmășală s’a produs între antisocialiști­­ și socialist­. Carabinierii si i­n­­ poliția au restabilit ordinea. Ședința camerei este forte tumultuosă. Socialiștii atacă­­ violent pe președinte și îl chestioneză asupra inciden­telor cari s’au produs. Turburători închiși Canca 14 Ianuarie Amiralii­ au făcut de a se închide în fortăreța de la Spinaluga, patru principali membri ai turburărilor din Creta. Poșta...americanta „E îngrozitóre poșta româ­nă“, acesta e strigătul tuturor birnicilor regulați al acestei in­­stituțiuni, care vrea să facă concurență cu comisionarii lui Metaxa și Lesviodax. Câte reclamații nu s’au a­­dresat vastelor biarouri de re­clamații ale oficiului central, câte plângeri nu s’au adresat diarelor pentru a scote din le­nevie sărmana poștă română, dar cu tote astea ea a rămas tot...americană, și amenință ca să rămână mult timp surdă și nepoliticosă către cei care lipesc mărcile statului pe plicuri. In zadar s’au ridicat rugă­ciuni către domnul director ge­neral. în zadar s’au dat bac­șișuri de anul nou factorilor, căci scrisorile au rămas tot ne­împărțite, afacerile pierdute. Nu înțelegem­ de] ce poșta și ■ a pus în cap cu cetățenii și voes ce să facă tocmai acum pe timp de iarnă, grevă, căci lucrurile s’ar putea agrava. Am crez­ut că poșta să mo­lipsise de febra tifoidă, dar cum acesta bőid a dispărut, e și timpul’ca și poștală intre în convalescență.­­ Noi dăm o soluție, aceia de a se r­eînființa poștalionele, di­­ligențele și vătășeii, ca doar nemulțumirile să dispară. F. Proect de lege pentru con­venția dintre România și Serbia Art. 1 se­ va construi un­ pod peste Dunăre între Turnu-Se­­verin și Cladova pentru a lega căile ferate ale României cu a­­cele ale Serbiei. Art. II Studiile privitore la planurile și devisele acestui pod și ale joncțiunea lui cu liniile ferate dintr’o parte și dintr’alta, precum și construcțiunea acestui pod și a joncțiunilor lui, se vor face în întregul lor prin îngri­jirea guvernului român. Ingineri șerbi vor fi alăturați pe lângă inginerii români în timpul duratei studiilor și a lu­crărilor de construcțiune, a po­dului și a joncțiunilor. Acești ingineri vor fi puși, ca și ingi­nerii români, sub­­ ordinele di­­rectorului lucrărilor. Art. III—Guvernul român ia asu­­pră­ și îndatorirea a termina pla­iurile și devisele podului în ces­­tiune până la sfârșitul lunei lui Septem­bre 1899. Art. IV—După ce planurile și devisele vor fi fost examinate și aprobate de cele două gu­verne, o înțelegere ulterioră va fixa epoca începerea lucrărilor de construcțiune și data săvîr­­șirea lor. Art. V—Celtuelile­ cerute de studiile și construcțiunea acestui pod vor fi pe jumătate în sar­cina fie­căruia din cele două guverne. Cheltuelile ocasionate de jonc­țiunile podului cu căile ferate ale celor două țări vor fi în sar­cina fie­cărui Stat pentru jonc­țiunea construită pe teritoriul seu. Art. VI.—Fondurile trebuitore pentru studiile și pentru con­struc­țiunea podului și a func­țiunilor sale pe cele două ma­luri vor fi procurate de guver­nul român. înțelegerea ulterioră, preve­­dută la articolul IV, va fixa a­­mănuntele privitore la plata de către Serbia a părței aferente din cheltuielile datorite pentru anuitățile capitalului cheltuit pentru studiile, pentru construc­țiunea podului și a funcțiunea cu calea ferată sârbă. Cheltuelile anuale de întreți­nere vor fi pe­ jumătate în sar­cina fie­ căruia din cele două gu­verne. Art. VII.—Convențiunea de față va­ fi­ ratificată și ratifică­rile se vor schimba la Bucuresci cât se va putea mai curând. Făcută în Bucuresci, în dublu exemplar, la sese (opt­ spre deces Ianuarie, una mie opt sute no­­uă­ deci și opt. ACTUALITĂȚI E de actualitate în­tot­dea­­una, și e cel mai înalt princi­piu pe care trebue să-l sfințescă nișce căsătoriți. Dacă se găsesc,unii­­ părinți cari să înțelegă însemnătatea acestui lucru, marea majoritate însă ignorază cu desăvârșire, nu pricepe, nu socotesce firesc a­­ptrdpe, să se intereseze, mai pre­sus de burtă, de edu­cația copi­ilor. Cunosc o familie cu 3 copii cărora, prin atavism, li s’au tras­­mis scrobile , sunt slabi, ane­mici, pururi bolnavi, rahitici. Copiii ăștia, pe lângă nenoro­cul de a avea o constituție să­­nătosă, au și nefericirea mare de a primi o educație păcătosă. Credând că le menajeră să­nătatea, părinții acestor copii sunt în stare, cu riscul vieței lor, să le satisfacă cele mai elio­­gabalice gusturi să le împlines­­că cele mai alterate pofte, să plătescă, zâmbind înaintea copi­lului-erou, toate geamurile pe cari acesta le a spart pe la ve­cini, să încurajeze cu alte cu­vinte, în mic, hoția, obrăsnicia, imprudența, savistia și zurbalâ­­cul făcând din copii nisce fiare dar fără puteri, bolnave. Și copiilor acestora le trebue un alt regim de viețuire le tre­­buesc alte condiții de trai­. Când le-am recomandat pă­rinților ca în loc să și închipue că satisfăcând acele gusturi ne­bune ale copiilor, vor scote ce­va școfală din ei, mai bine să le îngrijască sănătatea, ducân­du-i la băi de mare sau supu­­nându-i la o cură recomandată de vr’un doctor bun,­mi s’a răspuns că așa știu ei să facă educația copiilor, și că dacă vor ajunge mari vor fi și sănătoși și omeni de tradă în societate.Dacă un om devine criminal și e condamnat pe viață îndată ce a ucis pe un alt om, cu a­tât mai mult sunt criminali niște părinți cari ucigând mo­­ralicesce 3 ființe, au și perspec­tiva de ai omorî și fizicesce, prin neîngrijirea lor. Și totuși pentru soiul ăsta de părinți nu e justiție... Sereno­­ t Aseră s’a inaugurat la Athe­neu seria F conferințelor­ Societă­­ței „Ileana“. După cuvîntarea d­lui Const. Lahovari, președinte, a urmat conferința d-lui St. Ciocârlan ar­chitect. D-sa a dat mai multe definiții despre artă după diferiți scriitori și apoi a arătat starea proistă în care se află­­ șcdlele nóstre de bele­arte, declamație, Teatrul național, etc. Ultime Informații . Consiliul comunal, în șe­dința de oră, a aprobat listele electorale provisorii, a ales co­misia de pensiuni pentru anul curent, a aprobat diverse tran­­sacțiuni și cedări și vînzări de terene. X Traseul liniei tramvaiului nou se va schimba trecând pe strada Wiring în loc de strada Francmasonă. X S’a aprobat de consiliul in­stalarea bustului­ generalului Florescu în grădina Episcopiei. X D-nu G. Bursan ajutor de primar, va pleca ade la Bruxe­­xelles, obținând un concediu de 20 de zile. X Comisia budgetară a con­siliului comunal din Bucuresci s’a compus din dr. Petrini, Cris­­tescu, Dobrescu, Procop Deme­­­trescu.­­ D. Em. Porumbaru a ce­rut ori audiență regelui spre a-i spune cum­ au fost căușele pen­tru caref nu s’a realisat împăca­rea între liberali. X .­ Palladi,­ministrul justi­ției a primit eri, pe d Filu­l pro­curor general al Curței, pe d. Șt. Stătescu procuror general la Curtea de apel și pe d. Să­­rățeanu, prim -procuror la tri­bunalul de Ilfov. Cei­lal­ți­­ membri ai parche­tului vor fi primiți Vineri.­­ D. Al. Em. Lahovari a te­­legrafiat președintelui secției a 3-a a tribunaluli de Ilfov că după cererea mamei sale, d-sa și d-na Zoe^Ghica retrag acțiu­nea civilă în procesul d-lui N. Filipescu.J g și m .S.® cr­ed§ că cei­lalți membri ai familiei vor urma exemplul. X La clubul drapelist s’a dis­­cutat alianța cuțfleviștii. Cesti­­unea lui fost amânată pentru mai tardiv. X D Gr. Ștefănescu, noul decan al facultăței de litere, a prestat era jurămîntul obișnuit. X D. senator Vericeanu, s’a retras din gruparea de la Dra­­pelul. X Pentru­ scaunul de senator al colegiului al doilea de Co­­vurluiű, partidul conservator a hotărât să susțină candidatura d-lui G. Panu. X Mitropolitul Moldovei se află de câte­va zile bolnav. Mitropolitul a­ fost oprit de medici de a maî­eși din casă . Căpitanul Rovinaru din Tulcea, care fugise cu suma de 20.000 lei, a fost condamnat de către consiliul de résboiu la 5 ani de reclusiune. X Listele electorale afișindu’­­se Mercuri îndemnăm pe ’ cetă­țeni a le observa și a se înscrie dacă nu vor fi trecuți. X A apăut o broșură"" ano­nimă întitulată „Contra proectu­­lui de lege asupra duelului“. i­n Diarul Neuer.Freie Presse din Viena aduce spirea că re­gele României va visita pe îm­păratul Rusiei, la Petersburg, în cursul acestei primă­veri. X Soldații bacalaureați din arma cavaleriei și cari fac parte din corpul II de armată au fost concentrați într-o companie, pu­să sub comanda unui căpitan. X Primăria Capitalei a co­mandat tate aparatele și usten­silele necesare pentru înființarea unui laboratoriu de bacteriolo­­gie. Laboratoriul va fi instalat în strada Primă­verei, la un loc cu laboratoriul chimico-igienic, care actualmente este instalat la ins­titutul chimic universitar al sta­tului. Laboratoriul bacteriologic va începe să funcționeze la 1 A­­prilie viitor.

Next