Romanul, ianuarie 1899 (Anul 43, nr. 268-290)

1899-01-15 / nr. 277

ANUL 43-lea"No. 277 '-■wn Jí_____-J *■* Voește și vei putea 5 BANI în toată țara ABONAMENTE: IN ȚARĂ, pe an 20 lei, va suplini. 80 le IN STREINATATE: „ „ 40 » 1 ’ - r" " f v.-,1 vt » ?ttu.rsaea REDACȚIA STR. STAVROPOLEOS No. 2. Fondat in 185ÎT de CB Ä. ROSFWI VINERI 15 (27) Ianuarie, 1B99 Luminează-te și vei fi 5 BANI în toată țara ANUNCIURI Pagina IV......................linia 40 bun Inserții și reclame 2 lei linia ADMINISTRAȚIA ~ „­­ STR. STA­VROPO­LEOS No. 2 /' n D­irector VIWTII^A O. A. R08D0­l între ministerul de finanțe și consiliul comunal Cu ocasiunea formării listelor e­­lectorale de consilier comunal Petro­vici a atras atenția consiliului asu­pra unei grave procedări a ministe­rului de finanțe. Listele electorale făcîndu-se din rolurile de contribuți proprietarii de case noi, fiind scutiți de dări în timp de 3 ani nu figurează pe acele roluri și deci nici în listele elec­torale. Mai mulți dintre ei cerînd Curții de Casație să-l înscrie, Curtea a pre­tins ca el să ceară comisiunelor de apel din Ianuarie să evalueze pro­prietățile lor, comisiunile însă au refuzat pe motiv că ministrul de fi­nanțe le a dat instrucțiuni că în in­teres fiscal să nu facă acele cons­­­tatări. Ministrul crede că dacă s’ar face acum constatările ele să nu fie mai mari de­cît valoarea ce ar avea proprietățile la recensămîntul ge­neral. Acei cetățeni deci cărora legea le acordă o favoare cînd construesc, li se ridică în același timp un drept cetățenesc. Cu drept cuvînt a observat d. Pe­­trovici, că interesul fiscului trebuie, pentru noi să fie mai mic de­cît drepturile cetățenești­­ și că este de datoria unui consiliu liberal a nu tolera o ast­fel de stare de lucruri care este chiar contrariu cu artico­lul 14 din legea electorală care spune în mod categoric că „proprietarul unui imobil scutit provisoriu de plata impositului către stat, va exe­cuta dreptul de alegător ca și cum ar plăti acel imposit”. Acest drept se ridică cetățenilor printr-o circu­lară a ministrului care interzice co­misiunelor de apel să facă evaluarea proprietăților noi. Consiliul comunal Împărtășind cu totul acele vederi a delegat pe d-nii Petrovici și Meitani ca împreună cu unul din ajutoarele primarului să facă un demers pe lângă ministerul de finanțe ca să pună capăt acestei stări de lucruri cu totul anormală. 4 AJUTOARE Se știe că vechea lege a consilii­lor comunale pot vedea 4 ajutoare de primari în capitală. Conservatorii modificînd legea redus acel număr la doi. Experiența a dovedit că actuala organizare este defectuoasă și că pri­marul și ajutoarele sale sunt acum înpovărați cu lucrări cari le absoarbe tot timpul numai pentru expediarea lucrărilor cu­ente. Spre a se putea satisface trebuin­țele, publicului domnul Primar a cerut avizul consiliului comunal spre a face un demers pe lângă ministerul de in­terne în scop de a propune o legi pentru a se crea încă două posturi de ajutoare in București. Propunerea a fost combătută de d. consilier Petrovi­c pe motiv că s’ar părea că acele posturi se crează spre a satisface dorințe­le unor consilieri cari aspirați la funcții de ajutori și s’ar putea crede că este o căpătuire pentru acei consilieri. Dacă primarul crede că este nevoe de concursul altor persoane în ad­­ministrațiile consiliului, el poate da delegațiuni gratuite unor consilieri, dari nu vor refuza concursul lor. Iar suma de 20.000 lei anual cu care s’ar împovăra bugetul prin cree­­a celor noi posturi ar putea mai­ca pasage și bine fi întrebuințată canabu­l. D. Petrovici recunoaște că legea actuală este defectoasă, dar consilieri trebuia să arate că țin mai mult la redobîndirea drepturilor ce s’a luat consiliilor comunale, de­cît unor con consilieri și se cere o modificare mare a legi­iar nu numai a unor puncte cari ar părea că privesc că pătueli. V. Matak fiind de o părere con­trarie a susținut că legislatorul care a făcut mai multe categorii de con­silii stabilind numărul consilierilor la 10, 15, 20, 31 etc. după populație ar trebui să stabilească și ajutoarele în raport cu al consilierilor și deci să se admită 4 ajutoare în loc de 2 D. Vintilă Rosetti s’a aliat la părerea d-lui Petrovici iar cei­ l’alțî consilieri au fost pentru crearea de doi noi ajutoare. D. Aslan declară că nu este a­devărat cum au spus fiarele că s’a­r fi plîns unora că d. Julich ar fi lua­te bani. Camera n’a luat nici o decisiun­e, și probabil se va pronunța după a d. Julich va depune în scris propu­­nerea sa. -------------------po rx-----------------------------­rea au 6 00­00 LISTELE ELECTORALE Consiliul comunal procedând la ve­rificarea listelor electorale a admis mai multe cereri de înscrieri și procedat la ștergerea tuturor morților și a acelora înscriși pe nedrept, în­scriși de două ori sau cari au pier­dut dreptul de alegători. S-a constatat cu această ocasiune că numărul alegătorilor cari intrau în aceste categorii era foarte mare și ștergerile s’au ridicat de la 200 la 500 în unele colegii. Toate aceste ștergeri vor fi aduse la cunoștința celor interesați spre a putea să reclame, dacă ștergerea ar fi nedreaptă. In același timp s’a hotărît a se face publicitatea cea mai întinsă, a­­trăgîndu-se atenția cetățenilor cari ar avea dispense de cens spre a cere înscrierea lor. S’a mai atras atențiunea contro­lorilor ca să nu facă omisiuni regre­tabile ca cele cari s’au constatat în actualele liste, în cari persoane cu­noscute cu d-nii I. Lahovary și St. Greceanu nu figurau ca alegători. 00 00 00 00 ■ INCIDENTUL JULICH Unele­­ fiare conservatoare au a­­cuzat pe d. deputat Julich de a fi luat bani de la un strein spre a obține de la Cameră împămîntenirea sa. S’a pretins că faptul ar fi fost mărturisit de d-nii C. Aslan și­­­rapadopol. In urma acestei acusațiuni, d. Jü­lich a crezut că e bine să aducă cestiunea în fața parlamentului. In ședința de erl a Camerei d-sa vînd cuvîntul, a amintit că a dat deja o desmințire a acusațiunilor ce i s’au adus de Epoca, că ar fi luat bani pentru indigenare, dar de­ore­ ce vede că și alte diare, ca Constitu­ționalul, regretă acele calomnii, d-sa protesteza contra acelei acusațiuni și­­ ace apel la d-nii deputați, Aslan și­apadopol cari sciu că nu este nimic adevăr din cele scrise și cere a se numi o anchetă parlamentară. EDIȚIA DE DIMINEAȚA Pină atunci însă nu se poate im­­­­pută nimic biuroului și mai puțin , încă membrilor comisiunei, care fiind legalmente aleși și invitați de biu­­­rou­ a se constitui, au procedat la i. lucrările lor. .---------------------- 06­00 ----------------------­ |; Comisia de verificare a socotelilor statuie Se știe că în fie­care an Camera a alege o comisiune de 5 membri care la să verifice socotelile Statului. Acea comisiune primește diurnă în e­l tot timpul cât e închis parlamentul. Din această cauză sunt în­tot­dea­­una mai mulți candidați, ceea­ ce dă adesea naștere la balotagiu. In 1897 după repetate voturi, nu i s’a putut alege de­cit parte din mem­brii comisiunei și în urma propune­­­­rel d-lui Nacu comisiunia n’a mai ș­i funcționat. Anul trecut s’au ales numai 8 mem­­­­brii, doi rămînînd în balotagiu. Președintele Camerei, de­oare­ce proclamase aleși pe trei membri, deci , majoritatea comisiune­, a convocat pe acei membri și ei au­ lucrat în tim­­­pul vacanțelor. Bine­înțeles, de­oare­ce comisiu­­­nea a fost constituită, a primit di­urna cuvenită. Această procedare a părut neco­rectă d-lui Fleva și d-sa a adresat 1 eri­­biuroului Camerei-o interpelare , întrebînd dacă este adevărat că co-­­­misiunea socotelilor a funcționat cu 1 3 membri, în loc de 5 și dacă este exactă afirmarea unor ziare că d. chestor Delimarcu a refuzat d’a a­proba plata diurnei acelei comisiuni. Deputatul de Roman, d. Delimarcu, a crezutt că e necesar a da lămuriri și a răspuns d lui Fleva observînd că d-sa n’a spus că a refuzat să is­călească, dar fiind întrebat dacă e a­­devăr că s’a plătit diurna a spus, că nu i s’a presintat nici un asemenea act de iscălit și că d-sa crede că comisia nu putea să funcționeze de­oare­ce nu se putea constitui, nefiind aleși toți membrii ei. D. Delimarcu a emis deci o opini­­une a d-sale personală, care nu fost împărtășită de biurou, singur în acest cas competiute d’a resolva cestiunea. Președintele Camerei a amînat răs­punsul său la întrebarea d-lui Fleva; este însă probabil că va susține mo­dul său de procedare. Camera se va pronunța și va de­cide cum se va urma pe viitor. In ori­ce caz d. Fleva a pus rău cestiunea ocupîndu-se de o cestiune de diurnă. Aceasta, după noi, nu poate fi dis­cutată. Cei trei membri au fost procla­mați aleși de biuroul Camerei, au fost­­ convocați spre a se constitui și au procedat la lucrările ce li se cerea. In consecință nu se poate tăgădui­­ că aveau drept de diurnă. Chestiunea trebue deci mărginită l­a faptul că o comisiune, cînd s’a­u ales majoritatea membrilor ei, iar nu­­­­ oțî, poate să se constitue. ș Regulamentul ne spuind nimic în­­ această cestiune, numai biuroul Ca­merei era competinte a o resolva și­­ a resolvat’o în sens afirmativ. ș Biuroul n’a depășit drepturile sale­­ în ce privește trecutul. Deci Camera­­ crede că pe viitor trebuește ast­fel pro­­c­­edat; majoritatea n’are de­cît să a­depue o propunere, care fiind adop­­t­­ată, va resolva cestiunea pentru viitor n alt sens.­­ Localurile de vot Unul din­ inconvenientele care s’au constatat la­ alegerile trecute a fost și acela al modului cum erau distribuiți alegătorii în localuri de vot Ast­fel alegători alături de o șcală unde se vota erau trimiși să depue buletinele lor la un local cu totul depărtat. Spre a se îndrepta acest rău­ ast­fel cetățeni din suburbia Popa-Russu trebuia să voteze la Tunari, strada trecînd pe dinaintea localului din Clemenței. Acele suburbi vor fi înscrise spre a vota pe viitor la școala Clemenței. In culoarea de Verde alegătorii din suburbiile Mihal-Vodă, Archi­mandritu și Tivoru,­ cari sunt ală­turi de localul școalei general Go­­lescu, vor vota aci în loc de a merge la Cuibu cu barză. In culoarea de Negru spre a se înlesni votarea se va renunța la școala de la Mîntuleasa și se va adopta localul școalei de la Iancu Nou care este în centrul culoarei. In culoarea de albastru secția de vot va fi la Tăbăcari pentru cole­giul T în loc de 1o. Maidanul dula­pului, iar pentru colegiulu II la Tă­­băcari și la școala de la Maternitate. Un alt inconvenient care s’a cons­­­­tatat în această culoare este acela că aci votează alegători din Oltenița și toate plășile din Ilfov.­­ Ast­fel acești alegători venind cu­m grămada puteau fi controlați de ad­ministrație cu înlesnire. Spre a se înlătura acest mijloc de ingerință se va lua disposiția ca cei vre o 100 de alegători din cele 5 plăși ale județului să fie repartizați a cele 5 culori, cîte o plasă pe cu­­lare, rămînînd ca numai cei din­­ Oltenița să voteze în culoarea de Albastru. Controlul guvernului va fi mai greu­ și, alegători, în mijlocul celor­­alți cetățeni, vor fi liberi ași exe­c­cuta dreptul de vot cum vor voi. ---------------------- 0000-----------------------1 Corpurile Legiuitoare CAMERA . Sesința de la 13 ianuarie 1899 După terminarea comunicărilor și nedențelor de cari am vorbit mai sus, că votează în total legea pentru mo­­dificarea unui articol de lege pentru g­­ombaterea fiiloxierei. " D­nn Fleva și desvolta întrerpe­ ^ trea asupra modifiicărei legei comu­tate și asupra colegilor unici. ^ Vorbesce de disidența de sub on Brătieanu și de cea actuala și a ^ juvernul actual d’a face legilor. După ce critică modul ce s’au fă­c­uit alegerile comunale citește scri­­oarea d-lui Ianovici care spun că G­a­lantacuzino era pentru colegiul unic. F n­i întreabă pe D-nu Perechide dacă e­ste de aceiași ideie. 1). Perechide afirmă chestiunea n’a Dst desbătută în consilul de miniștri Cc i’nu póte fi solidar cu cele scrise de d- l ‘ u Ianovici, In cât privesce pe d-sa . ’a fost nici o dată divergentă de idei a G. Cantacuzino și’va posita chi­­r în aceasta sesiune o lege de scen­­alisație județească. ^ După ce vorbește de Popp în ces­ _ și personelă ședința se ridică. SEN­at tr­ r. Ședința de la 13 Ianuarie 1899 La ordinea dilei indigenate, Senatul trece în secții spre a discuta legea minelor. ------------------ 00­00 ——----------------- INFOMAUUNI * Oficială 1 Mercur 1, 13 ale curentei, la orele 1 10 jum. dimineața, M. S. Regele , a bine­ voit a primi în audiență pe­­ N­. PP. SS. II. Mitropolitul Pri­­­­mat al Romîniei și pe Mitropolitul Moldovei și Sucevei, cari­­ au avut onoarea de­­,a­r presinta pe noul Arhiereu Varlaam Răileanu Craio­­­­veanul, director al seminarului Ve­­r­niamin din Iași, conform vechilor­­ datine ale Țârei. Al doilea bal la palat se va da­­ la 24 Ianuarie. Camera a votat azi tranzacția din­tre primăria Galați și casa Georges. La ordinea zilei este proiectul 1 pentru scăzămintele agricole. Discuția generală a budgetelor va începe, la Cameră, la 1 Februarie. D. Mavrodini consilier de lega­­țiune la Viena, a fost numit minis­tru plenipotențiar al Romîniei la Bruxelles. Mandatul d-lor Aurelian, Tache Anăstasiu, I. Pilat, E. Stătescu, A. Carp și Polizu Micșunescu membri în consiliul de administrație al Cre­ditului rural aspirînd în viitoarea a­­dunare generală se va proceda la o nouă alegere. Inginerul căilor ferate Vlasopol, în­­torcîndu-se cu 5 lucrători pe o dre­zină dintr-o inspecție făcută pe linie pînă la Murtfaltar, în gara Constanța drezina a fost luată de o mașina de manevră. Unul din lucrători a fost ucis, iar inginerul Vlasopol și alți­ doi lucrători au fost răniți. Junimea universitară din Iași a de­cis să dea o mare serbare artistică în onoarea Italiei, ca răspuns la căldu­roasa primire ce s’a făcut studenților români la congresul de la Turin. Ser­barea va avea loc în Iași la teatrul Național cu concursul societăților dramatice din Iași și Bucuresci. Serbarea va avea loc pe la sfirși­­tul lui Februarie. In portul Galați nu se tratează ab­solut nici o afacere, sub raportul ce­realelor de și din străinătate porum­­burile sunt foarte cerute. Stocul lo­cal de porumburi se ridică la aproape 22 mii de chile, la Brăila există un stoc de 200 mii chile, pe când Sulina nu mai dispune de­cât de un stoc de 20 mii chile. Fîntîna care se află în grădina E­­piscopii va fi transportată și instalată pe piața Valter Mărăcineanu. Primăria va lua disposițiuni pentru ca să instaleze conducte de apă în păr­țile Capitalei unde s’au­ închis puțuri­le care conținea organe vătămătoare sănătății. Consiliul comunal a ținut ședință eri seară pentru a verifica listele elec­torale și a propune diverse credite. 00 00

Next