Românul, octombrie 1915 (Anul 46, nr. 510-539)
1915-10-14 / nr. 523
ms&Bmmum* iiMajwaim—. 8 BAWi EXEMPLARUL Fundator : C. A. 80SETT1 ANUL 46-lea—No. 513 VOIEȘTE ȘI VEI PUTEA ANONCIURI Linia corp 8 pe o coloană în pagina I , Linia corp 1 pe o coloană te pagina IV , laser ti ți rseiame în pagina III linia. , A pe &dr»sas In Hans Ma * ia AdamiSti&pia si »mi tu, L» »»am* * U du John F, Jouca * Cia, 31 bis «• du Faubocig Mcatmasiro. La Berlin « Viena» in d-nii Rudolf Messe & Gis Ltk Gesleve * in d-nii Hăusenitein & Voght și St toai» «sgenflüe da publicitate* mm]ikm, mmmm u. is mmmum tmmmm, n 50 bani 30 i>*ci 2 1« MERCUR! 14 OCTOMBRIE 1915 LUMINEAZA-TE ȘI VEI FI ABONAMENTE in pari , an an 18 iei , , , seaee strsi 8 iii in stre inaints , tua sn 88 iei . . . șease vini IS is Abonamentele încep la 1 ți 55 «ic ăe o ° rei faci A M adresa: i» Síos»*eí*is in Raminianati* «taratei și ia «Solii poștale, um Pari»! la «Agence Intarnationate da t ermita Gorbaty», La Vina«! la d-noi 1. Bettonhaasen, S»am«*bmh*he La Genere * Heinrich Masseln. TELEFON No. 57/20 și 22/39 Amenințările cu care conducătorii „Federației Unioniste“ au încercat să impresioneze de săptămâni de zile opinia publică, s’au tradus Duminică în fapte. Întrunirea, dein Dacia a servit numai ca pretext, căci de fapt discursuri nici nu s’au rostit. „Oratorii“ nici nu și-au mai dat măcar de ochii lumei osteneala de a expune idei, ci s’au mărginit la un brutal și stăruitor apel la tulburare și revoltă, împotriva ordinei publice, armatei, autorităților și capului Statului.Nu ne aducem aminte să fi asistat vre-odată la o manifestație politică atît de destrăbălată, în care nici măcar aparențele să nu fie păstrate. In fața unui auditoriu adus din provincie cu trenul plătit, hrănit la birturi, și „cinstit“ cu udătură, pe căprării, de electorii îmbogățiți din politică, la care s’a mai adăogat pleava agenților electorali din București dornici de slujbe, — s’a desfășurat „oratoria“ d-lor Ionaș Grădișteanu și Delavrancea. „Cen i-a fost frică să nu fi venit între noi, să fi stat acasă“, — a ambiționat marele orator publicul plătit ă5 lei bucata, care îl asculta. Apelul fățiș la revoltă, nu se putea să nu aibă nici un efect, — pengă acela, al „Turburelului“ și al sumelor debursate. Rezultatul? Manifestanții au tulburat timp de o jumătate de zi ordinea în Capitala țarei, și au compromis în același timp în mod iremediabil și definitiv „Federația anarhistă“ care i-a angajat și plătit... Idealul național și Romînia Mare, — pretextele răsunătoare în dosul cărora se ascund rău preocupările politice de partid și dorința de răsturnare a guvernului, nu mai înșală azi pe nimenea. Cu brutalitatea, faptelor, — scopul nemărturisit dar evident, — a fost dat pe față. Opinia publică nepărtinitoare și serioasă, care-și dă seama de ceasurile hotărîtoare prin cari trece Romînia, condamnă cu cea mai mare asprime acțiuni menite să slăbească solidaritatea națională Acțiuni de opoziție cari în vremuri normale sunt îngăduite, cari se potrivesc la alegerile legislative, în situația de azi sunt crinii de neiertat împotriva intereselor superioare ale Statului. Îndrăzneții și inconștienții cari își închipuesc că cu cîteva geamuri sparte și cu huiduirea armatei și brutalizarea poliției pot schimba politica externă a Regatului, și-au primit de pe acum pedeapsa, meritată. Sancțiunea e dictată de însăși opinia publică. Fiascul manifestațiilor de Duminică, dacă era prevăzut și firesc, va avea urmări mult mai serioase. Oamenii cari s’au coborît, pînă la ațîțări și fapte anarhice, în vremurile de azi, au pierdut dreptul de a se numi patrioți. Crima lor, aceea de a tulbura un stat atunci cînd el are nevoie de conlucrarea tuturor pentru a face față evenimentelor,e atît de mare, încît nu are iertare. Oamenii publici cari conduc astfel de acțiuni anarhice, se scot singuri din rîndul forțelor pe cari națiunea se poate bizui în momente de grea cumpănă. Starea sanitară in armata franceză — DECLARAȚIUNILE NOULUI SUBSECRETAR DE STAT GODART — Se știe că în Franța, s’a înființat încă un nou subsecretariat de stat, cu atribuțiunea specială de a organiza și dirige serviciul sănătâtei în armată. Alte noi subsecretariate s’au înființat, tocmai pentru ca organizarea imensei mașine de războiu să nu sufere. Noul subsecretar la departamentul sănătății a expus astfel unui gazetar francez măsurile luate de guvernul francez pentru a atenua pe cit posibil grozăviile războiului. — Erau două chestiuni, spune d. Godart, ce trebuiau rezolvate, să le transporte repede răniții și a-i duce unde trebuiau să fie duși în condițiunile cele mai bune posibile. Pe cîmpul de bătaie automobilele au fost înmulțite și au venit la posturile de ajutor un maximum de viteză. Șederea rănitului pe foc a fost diminuată cît s’a pu •tat mai mult. Ambulanțe de prima linie au sporit mult ajutorul. Apoi, de acord cu companiile de drum de fier, s’a mărit de la 30 la 45 kilometri pe ceas viteza trenurilor sanitare. * * ** In total, iată rezultatele. Răniții au ajuns în Bretagne douăzeci și patru de ceasuri după ce au primit rana, la Paris după patrusprezece ore, la Fontainebleau după 16 ceasuri. . Răniții soseau la locul de destinație cu a fișe indicînd natura și gravitatea rănei. Chirurgul știa imediat unde trebue să expedieze pe răniți cunoscând resursele chirurgicale ale regiunei unde rănițtul trebuia debarcat. _ _ I La fiecare gară de triaj era alx- f S ’tă o ambulanță pentru a se pun în p as de nevoie să se proceti Trenurile n’au staționat mai ] mult de un ceas în gări. Ele erau încălzite și aerisite. De infectarea s’a făcut în mod complet după orice călătorie. In fiecare rănit — în mod automatic — a primit o infecție antitetanică, ceia ce a diminuat cu mult cazurile de infecție, și deci de moarte. Rezultatele date de cercetările radiografice au fost deasemeni excelente, și protecția contra gazurilor toxice, a fost destul de bună deoarece cu toată cantitatea lor enormă nu au produs prea multe masuri nenorocite. Noua cască a evitat de asemeni, numeroase cazuri de rănire. E o novație din cele mai fericite. Tetanosul aproape a dispărut din oștire ca și gangrena gazoasă. Din punct de vedere general starea sanitară a oștirei este cu se xxate de bună, grație prescripțiunilor înțelepte ale generalului Jofre. El a dat ordine pentru curăenie, pentru alungarea băuturior alcoolice, a dat ordine pentru tîrpirea muștelor, știut fiind care sunt vehiculul boalelor cân tăioase. * * * Cu modul acesta flagehd boale- ie cari produceau în trecutul răzoaelor mai multe morți decu loanțele, a fost aproape azi eliminat grație unei științe sanitare igure și unei administrațiuni nedeprețuitoare a vieții omenești. SEMPER T'ăd '4L cnrxj^JLJBi INTRE DOUA CLUBURI SNSEMHĂRI ä Războiul actual căruia nu i se fi poate găsi un adjectiv care să însemne o sinteză a întregei lui complexități, — războiul actual n a fost descris de nenumărate ori nu de nenumărate ori ne-a lăsat impresiunea unnei ciocniri uriașe, copleșitoare, tragice și răsturnătoare a valorilor nu numai morale, dar și politice și economice, în fața cărora, omenirea se închină pînă acum. Dar, nici una din descrierile acestea n’a fost mai caracteristică și mai sesisantă decît următoarea: . „Înaintarea noastră în locurile . Rokitno, în Poliesia are într’însa ceva dramatic; la fiecare kilometru cîștigat cere cavaleriei sfor I țări supraomenești. Oameni și cai progresează într’o luptă fără odihnă contra cazacilor. Cazacii, călare pe caii lor mici, ușori ca vîntul, sunt neobosiți și de neatins. Drumurile prin care trebue să treacă bateriile noastre iunt înguste și fiecare pădurice trebue să fie scotocită tufiș cu tufiș, pentru a alunga de-acolo patrulele care se ascund și ei dintr’odată dintr’însele spre a trage asupra noastră. In fiece clipă, patrulele cari scapă cercetărilor noastre, ne sar în spate, ard totul în trecerea lor și amenință să taie comunicația noastră. Cînd crezi că ai pus mina pe ei, dispar, și cînd crezi că ai curățat, definitiv regiunea de ei, reapar mai îndrăzneți ca întotdeauna. Cazacii aceștia au un dispreț nebun de moarte și nu se poate da aproape nici o pildă de predarea vreunuia din ei. Am izbutit o singură dată să înconjurăm cu forțe superioare o patrulă de două sute de oameni. Ei au murit cu toții. E un războiu teribil de guerilas, în locuri, unde fiece pas înainte ne costă mari pierderi și pe de-asupra, vremea e rea. Dacă ploile continuă orice înaintare devine imposibilă și orice imobilitate cu totul periculoasă“. Războiu de guerillas; așa e războiul de azi căruia îi căutăm neîncetat adjectivul care să fie sinteza întregei lui complexități- Pagina aceasta reprodusă după Vossische Zeitung, ne mai arată însă, că războiul actual, — ca orice războiu de guerillas, — e de lungă durată. Cine poate să-i prevadă sfîrșitulî | _______ _________ | BE ®!BaaaB ® s TOT POLITIA? O PAGINA S8 afirmă dintr’o parte cum că prefectura poliției Capitalei ar fi provocat, prin funcționarii săi, scandalul din fața celor două cluburi despărțite din aceiași tulpină și împreunate, după multe și mari incriminări reciproce, prin dorința comună de putere. Foarte bine. Intradevăr, în piața teatrului era și poliție. Prin urmare, prin prezența ei, poliția a provocat dezordinele. Ce s’a întâmplat însă Ia să vedem. Să cercetăm ce au făcut mercenarii de Duminecă acolo unde nu exista picior de polițist. Cum s’au purtat pe străzile pe unde autoritățile le-a lăsat întreaga libertate de acțiune, pe acolo pe unde nu-I păzea și nu-I supraveghea nimeni. Ia să vedem ce a făcut în bulevardul Academiei, la „Minerva“, în str. Batiște la d. dr. D. D. Nicolescu, în pasagiul „Imobiliara“ la Portois et Fix, la Cinema Select, etc. Tot poliția i-a provocat și i-a îndemnat să facă devastări prin aceste locuri? Ca să zică au făcut scandal și acolo unde era poliție, ca și acolo unde nu era poliție. Ce înseamnă asta? Cu scandal era de mai înainte organizat. D. Nicolae Filipescu l-a pus în scenă. N’a lipsit nici regizorul aici recusita grosolanei farse care s’a desfășurat între cele două cluburi. Au fost de mai înainte pregătite: steaguri, facle, muzici, nomege, revolvere, etc Și atunci, tot poliția este demnă? • w •C e ar fi fost dacă nu exista poliție nici acolo unde a existat? Ce ’ar fi întâmplat dacă prefectul lorbescu n’ar fi luptat personal, ia vorba și cu fapta, expunîndu-se uriel clientelei electorale și gloanțelor cari se trăgeau mișelește din 1 a]coane? Ce s’ar fi întâmplat dacă d-sa, ajutat de d. colonel Boboc, comanantul pieței, de, funcționari pupeiori ai poliției și de ofițerii trupelor din fața teatrului, n’ar fi oprit pe cei ce se duceau orbește în aionete, împinși de la spate de cei interesați? . Cei pe care împrejurările, sau c »lata, sau chiar convingerile — acă au existat și de aceștia! — au dus în piața teatrului, trebue fie recunoscători autorităților ii i-au păzit de primejdie. Căci iî poate face soldatul care stă în cont și primește cărămizi, ciemei, ba chiar și gloanțe de prin ilcoane? Ce poate face ostașul I baioneta întinsă, cînd te vîrl agur într’însa, după cum s’a vîcat nenorocitul funcționăraș coercial care a plătit cu viața sa fința de putere a unora? mn ti * cc • * Prin urmare nu poliția este de sărăcă și nici poporul, pentru că pomrul nu devastează casa demtilui Niculescu, pe care nici nu-l noaște. De vină sunt organizatorii. A lor este răspunderea in IT mgS. pc JtC« liniei MS al Quadruplei la București și Siglla Roma, 11 Oct. — Din Paris, se de confirmă știrea despre ultimul demers făcut de Quadruplă pe lângă guvernele din București și Atena. La București, Quadrupla s’a mărginit să înfățișeze reala si atuație politică și militară din Balcani și să ceară guvernului român lămuriri asupra celor ce gîndește să facă Romînia. De La Atena însă, Quadrupla a tiditat un limbaj categoric aproape pi le forma unui ultimatum, îngăduind Greciei un termen foarte scurt pentru a lua o atitudine francă față de Quadruplă și popoarele din Balcani, (A. T. I.) ^ ÎNVĂȚĂTURĂ 0- 1 Toți acel sari contribue la prorepășirea învățăturei în popor facar una din cele mai frumoase opereta sociale și naționala . In Capitală există de mult o societate pentru învățătura poporului român, care a dat pînă acum rezultate strălucite. Grație generozităței mai multor persoane cu a dragoste taină, care au donat sume însemnate. Societatea aceasta are azi una din cele mai importante instituțiuni de cultură națională. In această instituțiune funcționează o școală normală pentru învățători, o școală primară an de aplicație și o grădină de copii. Școalele acestea, conduse cu rîvnă și cu un rar devotament de către d. P. Gîrboviceanuu, timp de 1_ * peste 25 ani, sunt o adevărată podoabă a învățământului nostru. Societatea pentru învățătura po ■porului român din Capitală, sub * președinția d-lui I. Procopie Dumitrescu, a mers tot progresînd i așa că astăzi este una din institu-șiunile noastre culturale care se bucură de cel mai înalt și bine meritat prestigiu. ’ D-nul I. Procopie Dumitrescu și , P Gîrboviceanu, precum și toți membrii societățeî și corpul didactic al școalelor, merită toate laudele pentru opera lor culturală și toată recunoștința celor peste șase sute de învățători întreținuți și instruiți de societate, care azi sînt răspîndiți în cele mai depărtate comune și sate ale țarei. O asemenea societate, cu mijloace și activitate mult mai re*r *trînse, se află și la Iași. Capitala Moldovei a urmat astfel pilda dată de Capitala țărei* ! Societatea pentru învățătura poporului român din Iași nu are școale și nici capital așa de mare ca aceea din București. Totuși ea 1 ajută, la marginile puterei sale, * mulți copii săraci cari învață la școală. Vom arăta mai jos la cît se ridică averea societăței și ce o sumă acordă anual ca ajutoare de învățătură. c . Societatea este condusă de un r coniiliu de administrație compus din d-nii: A. B. Brandia, preșe dinte; I. V. Praja, vice președinte ; Al. Teodorescu, dr. Ștefan Possa, economul Pavel Savin, Ioan Mitru, S. Grossu, Gr. N. Koiu, și membri; I. Tăzlăoanu* casier; T.it Motăș și Em. Călinescu, cenzori. Numărul total al membrilor este de o sută, dintre cari notăm pe S] d. Petru Poni, membru de onoare; și pe d-nele Hortensia Drossu, Principesa Maria Moruzi, Principesa Raluca Sturdza, d-nil Lt.-colonel C. Langa, Ion Corjescu și I. N. Motăș. In afară de cotizațiunile membrni persoanelor generoase, fondul cocietățea se alimentează și din serbările date în cursul anului. 1 Veniturile și cheltuelile societăței sunt de vr-o zece mii lei pe an. Averea totală a societăței alcătuită din fondurile „Maria Praja“, „Coloneii Ion și Maria Stârcea“, „Sevastița Cristofor” și din efecte depuse la Casa depuneri se ridică la suma de aproape 156.000 lei. * In cursul anului școlar 1911-915 Societatea pentru învățătura poporului român din Iași a acordat ajutoare elevilor din școalele publice în sumă de șase mii lei precum și ajutoare pentru elevii cari învață meșterii în sumă de două mii de lei. Așa că toate aceste ajutoare se ridică la suma de opt mii lei pe an. Numărul școlarilor ajutați între cari 485 e elevi și eleve din școalele secundare; cinci elevi și eleve din școalele medii; 24 elevi și eleve din școalele speciale; 43 din școalele profesionale și patru din S’au acordat cărți la 456 elevi și eleve; îmbrăcăminte la 153 ; încălțăminte la 162; zece semi-burse și anume: două de cite 200 lei la „Reuniunea Femeilor Române“; 8 la școala „Tereza general Milicescu“, din care una de 150 lei și două de cite o sută lei; trei buna de cite 45 lei lunar la „Domnița Ruxandra“; o bursă de 180 lei la atelierul de croitorie „Renașterea“ , și alta de o sută lei la școala de croitorie „V. Mălinescu“. Mai multor din acești elevi dela această școală li s’a dat postav și căptușeală din care și-au lucrat el singuri îmbrăcăminte. S’au mai dat 120 lei unui distins tânăr care studiază muzica la Paris și o sută de lei societățeî „Elena Doamna“ care împarte ajutoare copiilor săraci în sărbătorille Crăciunului și Paștilor. Cu toate mijloacele restrînse de care dispune societatea pentru învățătura poporului român din Iași totuși ajută foarte mulți elevi ți eleve săraci. D. L. G. POPORULUI SOCIETATE PENTRU AJUTORUL SCOLIIOH imn .«*•■ .9i școalele superioare. GENERALUL MACKENSEN Comandantul trupe*oa* austro germand care rind ofensiva ia Serbia luat de cu Succesele ofensivei italiene pe lzenzo și Garso Roma 10 Octombrie.— Ofensiva noastră continuă cu succes pe tot frontul. Pe malul de vest al Gardei am luat cu asalt muntele Nodic la nord-est de vîrful Albas luînd stăpînire mai deplină astfel pe valea Ledro. Trupele noastre cari flanchează și străbat masivul Cristallo convergînd în spre Schulderbach mătură obstacolele opuse de rezistența inimicului. In Carnia Incursiuni fericite ale trupelor noastre în văile înalte Degano s’au reînoit. Am luat inamicului 21 prizonieri dintre care un ofițer. Se confirmă importantul succes de la 21 octombrie în valea Sesscra unde am îngropat pînă acum 26 cadavre inamice. Două violente Contra atacuri inamice contra Mrzli au fost respinse făcînd 171 prizonieri dintre cari doi ofițeri. Pe Carso în dimineața zilei de 22 trupele noastre au reluat cu nouă vigoare atacul. Cu toată puternica rezistență a dușmanului, sprijinit de un foc violent de artilerie, infanteria noastră, după alternative de luptă crîncenă și sîngeroasă, au izbutit să progreseze pe aproape întreg frontul și mai ales înspre San Martino Del Carso. Am făcut aci 2009 prizonieri dintre cari 60 ofițeri luînd și 7 mitraliere, o mare cantitate de munițiuni șî alt material de război. Pe fronul fsonzului, de la Caporetto pînă la mare după o înverșunată pregătire de artilerie, trupele noastre au început în dimineața zilei de 21 atacul pozițiilor inamice bine apărate cu numeroase linii de retrasamente și sîrme și lucrări de apărare. Sub un foc violent și concentrat al inamicului, care trăgea cu artileria, mitraliere și baioneta importante pozițiuni în zona Montenero un foarte puternic fort mai jos de vîrful muntelui și al doilea în sectorul Tolmino unde am luat numeroase și bnii apărate tranșee pe înălțimile de la Santa Lucia, în al treilea rînd la nord de Goriza am luat o puternică redută pe pantele muntelui Sabotino. Pe Carso de asemenea mai multe linii puternice apărate ale inamicului au fost rupte în mai multe puncte, detașamentele inamice au fost distruse sau împrăștiate, am făcut 1184 soldați și 25 ofițeri prizonieri. (Stefani). - COMUNICAT AUSTRIAC - Viena 11 Octombrie. — Pe teatrul italian, bătălia, generale de p lsonze continuă. Luptele de infanterie se dau cu îndîrjire fără pereche. Lupta s’a întins eri șiva capii, de punte de la Gorice. Asalturile inamice s’au prăbușit din nou pretutindeni cu perderi îngrozitoare. Atacul de frunte italian este întovărășit de înaintări cu forțe mari contra frontului tirolez. Platourile Vilgereuth, Lafraui se află sub un violent foc de artilerie. Mai multe divizii de infanterie italiană atacă dNimitat aci. Inamicul a fost respins. Ele s’au dat atacuri pe Bamberghaus, Cordisana, pozițiunea de la Tresasso, la sudvest de Schchuderbach, și patru atacuri pe liniile de la nord de satul Sied pe valea pepena. Inamicul îndreaptă încă toate sforțările sale pe frontul Nizli pînă la capul de punte de la Tóimein. Italienii au atacat in special înălțimile de la vest de Santa Lucia. Alpiniștii mai ales atacă aci dar regimentele de infanterie 53 88 au gonit pe dușman. Și in sectorul Isonzo între capetele de punte de la Tólmein și Gorice s'au dat lupte violente în special lingă Plava. Inimicul nu a putut izbîndi nicăeri. In fața capului de punte de la Gorice mai multe tentative de atac contra centrului muntelui Sabotine s’au prăbușit încă de alaltă ori. După o puternică pregătire cu artileria, forțe italiene foarte importante au înaintat ori contra acelui munte și contra punctului Oslavia. Lupta, nesigură, a ținut și în cursul nopței și s-a terminat prin rezultatul că trupele noastre au menținut toate pozițiunile lor. Noi atacuri inamice cu forțe proaspete au fost respinse. Italienii au izbutit numai să ocupe în mod trecător cîteva tranșee din prima linie. Infanteria noastră și in special regimentul 39 infanteria luptînd la sud de San Martino a recucerit pozițiunile sale într’o luptă corp la corp. Presa străină despre execuțiile din Belgia Berlin, 12 Octombrie. — Presa străină publicînd cu privire la condamnările și execuțiunile de spioni^recente din Belgia tșiri mincinoase ori mult exagerate, este necesar de a se pune lucrurile la punct cu atît mai mult cu cît în special cazul englezoaicei Edith Cavall, împușcată, a format obiectul desbaterilor din Camera Lorzilor. Condamnații organizaseră cu numeroși complici un serviciu de înrolare a supușilor belgieni în vîrsta de a purta armele precum și pentru a facilita fuga dezertorilor francezi și englezi ascunși în Belgia. Șeful și sufletul acestei organizațiuni era tocmai englezoaica Cavall. Inimicii noștri nu ar putea să protesteze contra executării acestei femei condamnată la moarte căci Francezii au executat două germance în Martie 1915 la Nancy anume pe Margareta Schmidt și în Mai pe Otilia Moos. Cît despre atitudinea guvernului englez, ar fi suficient să cugete cineva la atrocitățile comise de d. Kitcher contra femeilor și copiilor de Boem în războiul din Transvaal. De asemenea, nu se poate vorbi de tiranie în Belgia pentru că condamnații au mărturisit clar vina lor și au declarat de asemenea că știau la ce se expun. De altfel guvernul general publicase in diferite rînduri avertismente contra tentativelor de a trece dezertori francezi, belgieni și englezi dincolo de graniță, insistind asupra consecințelor inevitabile a unor astfel de încercări. E deci vorbă numai de măsuri de legitimă apărare. (Legațiunea germană).