Românul, octombrie 1915 (Anul 46, nr. 510-539)

1915-10-14 / nr. 523

ms&Bmmum* iiMajwaim—. 8 BAWi EXEMPLARUL Fundator : C. A. 80SETT1 ANUL 46-lea—No. 513 VOIEȘTE ȘI VEI PUTEA ANONCIURI Linia corp 8 pe o coloană în pagina I , Linia corp 1 pe o coloană te pagina IV , laser ti ți rseiame în pagina III linia. , A pe &dr»sas In Hans Ma * ia Adam­­iSti&pia si »mi tu, L» »»am­* * U d­u­ John F, Jouca * C­ia, 31 bis «• du Faubocig Mcatmasiro. La Berlin « Viena» in d-nii Rudolf Messe & G­is Ltk Gesleve * in d-nii Hăusenitein & Vogh­t și St toai» «sgenflüe da publicitate* mm]ik­­m, mmmm u. is mmmum tmmm­m, n 50 bani 30 i>*ci 2 1« MERCUR! 14 OCTOMBRIE 1915 LUMINEAZA-TE ȘI VEI FI ABONAMENTE in pari , an an 18 iei , , , seaee strsi 8 iii in stre inaints , tua sn 88 iei . . . șease vini IS is Abonamentele încep la 1 ți 55 «ic ăe­ o ° rei faci A M adresa: i» Síos»*eí*is in Ram­inianati* «taratei și ia «Solii poștale, um Pari»! la «Agence Intarnationate da t ermit­a Gorbaty», La Vina«! la d-noi 1. Bettonhaasen, S»am«*bmh*he La Genere * Heinrich Masseln. TELEFON No. 57/20 și 22/39 Amenințările cu care conducă­torii „Federației Unioniste“ au în­cercat să impresioneze de săptă­mâni de zile opinia publică, s’au tradus Duminică în fapte. Întrunirea, dein Dacia a servit numai ca pretext, căci de fapt dis­cursuri nici nu s’au rostit. „Or­a­torii“ nici nu și-au mai dat măcar de­ ochii lumei osteneala de a ex­pune idei, ci s’au mărginit la­ un brutal și stăruitor apel la tulbu­­rare și revoltă, împotriva ordinei publice, armatei, autorităților și capului Statului.­­Nu ne aducem aminte să fi asis­tat vre-odată la o manifestație politică atît de destrăbălată, în ca­re nici măcar aparențele să nu fie păstrate. In fața unui auditoriu adus din provincie cu trenul plătit, hrănit la birturi, și „cinstit“ cu udătură, pe căprării, de electorii îmbogățiți din politică, la care s’a mai adăo­­gat pleava agenților electorali din București dornici de slujbe, — s’a desfășurat „oratoria“ d-lor Ionaș Grădișteanu și Delavrancea. „Cen i-a fost frică să nu fi venit între noi, să fi stat acasă“, — a ambiționat marele orator publicul plătit ă5 lei bucata, care îl as­culta. Apelul fățiș la revoltă, nu se pu­tea să nu aibă nici un efect, — pe­­ngă acela, al „Turburelului“ și al sumelor debursate. Rezultatul? Manifestanții au tulburat tim­p de o jumătate de zi ordinea în Capitala țarei, și au compromis în același timp în mod iremediabil și definitiv „Federa­ția anarhistă“ care i-a angajat și plătit... Idealul națio­nal și Romînia­ Mare, — pretextele răsunătoare în dosul cărora se ascund rău preo­cupările politice de partid și do­rința de răsturnare a guvernului, nu mai înșală azi pe nimenea. Cu brutalitatea, faptelor, — sco­pul nemărturisit dar evident, — a fost dat pe față. Opinia publică nepărtinitoare și serioasă, care-și dă seama de ceasurile hotărîtoare prin cari tre­ce Romînia, condamnă cu cea mai mare asprime acțiuni menite să slăbească solidaritatea națională Acțiuni de opoziție cari în vre­muri normale sunt îngăduite, cari se potrivesc la alegerile legisla­tive, în situația de azi sunt crinii de neiertat împotriva intereselor superioare ale Statului. Îndrăzneții și inconștienții cari își închipuesc că cu cîteva gea­muri sparte și cu huiduirea arma­tei și brutalizarea poliției pot schimba politica externă a Rega­tului, și-au primit de pe acum pedeapsa, meritată. Sancțiunea e dictată de însă­și opinia publică. Fiascul manifes­tațiilor de Duminică, dacă era prevăzut și firesc, va avea urmări mult mai serioase. Oamenii cari s’au coborît, pînă la ațîțări și fap­te anarhice, în vremurile de azi, au pierdut dreptul de a se numi patrioți. Crima lor, aceea de a tulbura un stat atunci cînd el are nevoie de conlucrarea tuturor pentru a face față evenimentelor,­e atît de ma­re,­­ în­cît nu are iertare. Oame­nii publici cari conduc astfel de acțiuni anarhice, se scot singuri din rîndul forțelor pe cari națiu­nea­ se poate bizui în momente de grea cumpănă. Starea sanitară in armata franceză — DECLAR­AȚIUNILE NOULUI SUBSECRETAR DE STAT GODART — Se știe că în Franța, s’a înfiin­țat încă un nou subsecretariat de stat, cu atribuțiunea specială de a organiza și dirige serviciul sănă­tâtei în armată. Alte noi subsecre­tariate s’au înființat, tocmai pen­tru ca organizarea imensei mașine de războiu să nu sufere. Noul subsecretar la departamen­tul sănătății a expus astfel unui gazetar francez măsurile luate de guvernul francez pentru a atenua pe cit posibil grozăviile războiu­lui. — Erau două chestiuni, spune d. Godart, ce trebuiau rezol­vate, să le transporte repede răniții și a-i duce unde trebuiau să fie duși în condițiunile cele mai bune posi­bile. Pe cîmpul de bătaie automobi­lele au fost înmulțite și au venit la posturile de ajutor un maxi­mum de viteză. Șederea rănitului pe foc a fost diminuată cît s’a pu •­tat mai mult. Ambulanțe de pri­ma linie au sporit mult ajutorul. Apoi, de acord cu companiile de drum de fier, s’a mărit de la 30 la 45 kilometri pe ceas viteza trenu­rilor sanitare. * * ** In total, iată rezultatele. Răni­ții au­ ajuns în Bretagne două­zeci și patru de ceasuri după ce au pri­mit rana, la Paris după patruspre­­­zece ore, la Fontainebleau după 16 ceasuri. . Răniții soseau la locul de desti­nație cu a fișe indicînd natura și gravitatea rănei. Chirurgul știa imediat unde tre­bue să expedieze pe răniți cunos­când resursele chirurgicale ale re­giunei unde rănițtul trebuia debar­cat. _ _ I La fie­care gară de triaj era alx- f S ’tă o ambulanță pentru a se pu­­n­­ în p as de nevoie să se procet­i Trenurile n’au staționat mai ] mult­­ de un ceas în gări. Ele erau încălzite și aerisite. De infectarea s’a făcut în mod complet după ori­ce călătorie. In fiecare rănit — în mod au­tomatic — a primit o infecție an­­titetanică, ceia ce a diminuat cu mult cazurile de infecție, și deci de moarte. Rezultatele date de cercetările radiografice au fost deasemeni ex­celente, și protecția contra gazu­­rilor toxice, a fost destul de bună de­oare­ce cu toată cantitatea lor enormă nu au produs prea multe masuri nenorocite. Noua cască­ a evitat de asemeni, numeroase cazuri de rănire. E o novație din cele mai fericite. Tetanos­ul aproape a dispărut din oștire ca și gangrena gazoasă. Din punct de vedere general sta­­rea sanitară a oștirei este cu­ se xxate de bună, grație prescripțiu­­nilor înțelepte ale generalului Jof­re. El a dat ordine pentru cură­­enie, pentru alungarea băuturi­­or alcoolice, a dat ordine pentru tîrpirea muștelor, știut fiind ca­re sunt vehiculul boalel­or cân tă­ioase. * * * Cu modul acesta flagehd boale-­­ ie cari produceau în trecutul răz­­­oaelor mai multe morți de­cu­ loanțele, a fost aproape azi eli­minat grație unei științe sanitare igure și unei administrațiuni ne­­deprețuitoare a vieții omenești. SEMPER T'ăd '4L cnrxj^JLJBi INTRE DOUA CLUBURI SNSEMHĂRI ä Războiul actual căruia nu i se fi poate găsi un adjectiv care să însemne o sinteză a întregei lui complexități, — războiul actual n a fost descris de nenumărate ori n­­u­ de nenumărate ori ne-a lăsat im­­­­presiunea unnei ciocniri uriașe, co­­­­­pleșitoare, tragice și răsturnătoare­­ a valorilor nu numai­­ morale, dar­­ și politice și economice, în fața­­ cărora, omenirea se închină pînă­­ acum. Dar, nici una din descrierile­­ acestea n’a fost mai caracteristi­­­­că și mai sesisantă de­cît urmă­­­­toarea: . „Înaintarea noastră în locurile . Rokitno, în Poliesia are într’însa ceva dramatic; la fiecare kilome­­­­tru cîștigat cere cavaleriei sfor­ I țări supraomenești. Oameni și­­ cai progresează într’o luptă fără­­ odihnă contra cazacilor. Cazacii,­­ călare pe caii lor mici, ușori ca vîntul, sunt neobo­siți și de neatins. Drumurile prin care trebue să treacă bateriile noa­stre i­unt înguste și fiecare pădu­rice trebue să fie scotocită tufiș cu tufiș, pentru a­ alunga de-acolo pa­­trulele care se ascund și ei dintr’o­­dată dintr’însele spre a trage asu­pra noastră. In fiece clipă, patru­lele cari scapă cercetărilor noas­tre, ne sar în spate, ard totul în trecerea lor și amenință să taie comunicația noastră. Cînd crezi că ai pus mina pe ei, dispar, și cînd crezi că ai curățat, definitiv regiu­nea de ei, reapar mai îndrăzneți ca în­totdeauna. Cazacii aceștia au un dispreț ne­bun de moarte și nu se poate da aproape nici o pildă de predarea vre­unuia din ei. Am izbutit o sin­gură dată să înconjurăm cu for­țe superioare o patrulă de două sute de oameni. Ei au murit cu toții. E un războiu teribil de guerilas, în locuri, unde fiece pas înainte ne costă mari pierderi și pe de-a­­supra, vremea e rea. Dacă ploile continuă ori­ce înaintare devine imposibilă și ori­ce imobilitate cu totul periculoasă“. Războiu de guerillas; așa e răz­boiu­l de azi căruia îi căutăm ne­încetat adjectivul care să fie sin­­­­teza întregei lui complexități- Pagina aceasta reprodusă după Vossische Zeitung, ne mai arată însă, că războiul actual, — ca ori­­­ce războiu de guerillas, — e de­­ lungă durată. Cine poate să-i prevadă sfîr­­­­șitulî | _______ _________ | BE ®!BaaaB ® s TOT POLITIA? O PAGINA S8 afirmă dintr’o parte cum că prefectura poliției Capitalei ar fi provocat, prin funcționarii­ săi, scandalul din fața celor două clu­buri despărțite din aceiași tulpină și împreunate, după multe și mari incriminări reciproce, prin dorin­ța comună de putere. Foarte bine. Intr­adevăr, în piața teatrului era și poliție. Prin urmare, prin pre­zența ei, poliția a provocat dezor­­dinele. Ce s’a întâmplat însă I­­a să vedem. Să cercetăm ce au fă­cut mercenarii de Duminecă aco­lo unde nu exista picior de poli­țist. Cum s’au purtat pe străzile pe unde autoritățile le-a lăsat în­treaga libertate de acțiune, pe a­­colo pe unde nu-I păzea și nu-I su­praveghea nimeni. Ia să vedem ce a făcut în bulevardul Academiei, la „Minerva“, în s­tr. Batiște la d. dr. D. D. Nicoles­cu, în pasagiul „Imobiliara“ la Portois et Fix, la Cinema Select, etc. Tot poliția i-a provocat și i-a îndemnat să facă devastări prin aceste locuri? Ca să zică au făcut scandal și acolo unde era poliție, ca și acolo unde nu era poliție. Ce înseamnă asta? Cu scandal era de mai înainte or­ganizat. D. Nicolae Filipescu l-a pus în scenă. N’a lipsit nici regizorul aici recusita grosolanei farse care s’a desfășurat între cele două clu­buri. Au fost de mai înainte pre­gătite: steaguri, facle, muzici, nomege, revolvere, etc­ Și atunci, tot poliția este de­m­nă? • w •C­ e ar fi fost dacă nu exista po­­l­iție nici acolo unde a existat? Ce­­ ’ar fi întâmplat dacă prefectul­­ lorbescu n’ar fi luptat personal, ia vorba și cu fapta, expunîndu-se­­ uriel clientelei electorale și gloan­­ț­elor cari se trăgeau mișelește din 1 a]­coane?­­ Ce s’ar fi întâmplat dacă d-sa, a­­j­utat de d. colonel Boboc, coman­­antul pieței, de, funcționari pupe­­iori ai poliției și de ofițerii tru­­­­pelor din fața teatrului, n’ar fi o­prit pe cei ce se duceau orbește în aionete, împinși de la spate de c­ei interesați? . Cei pe care împrejurările, sau c »lata, sau chiar convingerile — acă au existat și de aceștia! —­­ au dus­­ în piața teatrului, trebue­­ fie recunoscători autorităților i­i i-au păzit de primejdie. Căci i­­î poate face soldatul care stă în c­ont și primește cărămizi, cieme­­i, ba chiar și gloanțe de prin ilcoane? Ce poate face ostașul I baioneta întinsă, cînd te vîrl agur într’însa, după cum s’a vî­­ca­t nenorocitul funcționăraș co­­ercial care a plătit cu viața sa fința de putere a unora? mn ti * cc • * Prin urmare nu poliția este de sără­că și nici poporul, pentru că po­­m­rul nu devastează casa demti­­­lui Niculescu, pe care nici nu-l­­ noaște. De vină sunt organiza­­to­rii. A lor este răspunderea in­ IT mgS. pc JtC« lin­iei MS al Quadruplei­­ la București și Siglla Roma, 11 Oct. — Din Paris, se d­e confirmă știrea despre ultimul de­mers făcut de Quadruplă pe lângă­­ guvernele din București și Atena.­­ La București, Quadrupla s’a­­ mărginit să înfățișeze reala si­ a­tuație politică și militară din Bal­cani și să ceară guvernului român l­­ăm­uriri asupra celor ce gîndește să facă Romînia. De La Atena însă, Quadrupla a ti­­di­tat un limbaj categoric aproape pi le forma unui ultimatum, îngă­­­­duind Greciei un termen foarte scurt pentru a lua o atitudine f­rancă față de Quadruplă și po­­p­o­arele din Balcani, (A. T. I.) ^ ÎNVĂȚĂTURĂ 0- 1 Toți acel sari contribue la pro­re­­­pășirea învățăturei în popor fac­ar una din cele mai frumoase opere­ta sociale și naționala . In Capitală există de mult o­­ societate pentru învățătura popo­­­­rului român, care a dat pînă acum rezultate strălucite. Grație gene­­rozităței mai multor persoane cu­­ a dragoste taină, care au donat su­­me însemnate. Societatea aceasta­­­ are azi una din cele mai im­por­­­­tante instituțiuni de cultură na­­­­țională. In această instituțiune funcționează o școală normală pen­tru învățători, o școală primară a­n de aplicație și o grădină de copii. Școalele acestea, conduse cu rîv­­nă și cu un rar devotament de­­ către d. P. Gîrboviceanuu, timp de 1_ * peste 25 ani, s­unt o adevărată po­­doabă a învățământului nostru. Societatea pentru învățătura po ■­porului român din Capitală, sub * președinția d-lui I. Procopie Du­­­­mitrescu, a mers tot progresînd i așa că astăzi este una din institu­-­șiunile noastre culturale care se­­ bucură de cel mai înalt și bine meritat prestigiu. ’ D-nul I. Procopie Dumitrescu și , P Gîrboviceanu, precum și toți­­ membrii societățeî și corpul didac­­­tic al școalelor, merită toate lau­­­­dele pentru opera lor culturală și­­ toată recunoștința celor peste șase sute de învățători întreținuți și­­ instruiți de societate, care azi sînt răspîndiți în cele mai depărtate­­ comune și sate ale țarei. O asemenea societate, cu mij­loace și activitate mult mai re*r *­trînse, se află și la Iași. Capitala Moldovei a urmat astfel pilda da­tă de Capitala țărei* ! Societatea pentru învățătura po­­­porului român din Iași nu are­­ școale și nici capital așa de mare ca aceea din București. Totuși ea 1 ajută, la marginile puterei sale, * mulți copii săraci cari învață la școală. Vom arăta mai jos la cît se ridică averea societăței și ce o sumă acordă anual ca ajutoare de­­ învățătură. c . Societatea este condusă de un r coniiliu de administrație compus­­ din d-nii: A. B. Brandia, preșe­ d­­inte; I. V. Praja, vice președin­te ; Al. Teodorescu, dr. Ștefan­­ Possa, economul Pavel Savin, Ioa­n Mitru, S. Grossu, Gr. N. Koiu, și membri; I. Tăzlăoanu* casier; T.­it Motăș și Em. Călinescu, cenzori. Numărul total al membrilor es­­­­te de o sută, dintre cari notăm pe S] d. Petru Poni, membru de onoare; și pe d-nele Hortensia Drossu, Prin­­cipesa Maria Moruzi, Principesa­­­ Raluca Sturdza, d-nil Lt.-colonel C. Langa, Ion Corjescu și I. N.­­ Motăș.­­ In afară de cotizațiunile mem­­brn­­i per­soanelor generoase, fondul co­­­­cietățea se alimentează și din ser­bările date în cursul anului. 1 Veniturile și cheltuelile socie­­tăței sunt de vr-o zece mii lei pe an. Averea totală a societăței al­cătuită din fondurile „Maria Pra­­­­ja“, „Coloneii Ion și Maria Stâr­cea“, „Sevastița Cristofor” și din efecte depuse la Casa depuneri se ridică la suma de aproape 156.0­00 lei. * In cursul anului școlar 1911-915 Societatea pentru învățătura po­porului român din Iași a acordat ajutoare elevilor din școalele pu­blice în sumă de ș­ase mii lei pre­cum și­­ ajutoare pentru elevii cari învață meșterii în sumă de două mii de lei. Așa că toate aceste a­­j­ut­oare se ridică la suma de opt mii lei pe an. Numărul școlarilor ajutați în­­­­tre cari 485 e elevi și eleve din școa­lele secundare; cinci elevi și eleve din școalele m­edii; 24 elevi și ele­ve din școalele speciale; 43 din școalele profesionale și patru din S’au acordat cărți la 456 elevi și­­­­ eleve; îmbrăcăminte la 153 ; în­călțăminte la 162; zece semi-burse și anume: două de cite 200 lei la­­ „Reuniunea Femeilor Române“­; 8­­ la școala „Tereza general Milices­­­­cu“, din care una de 150 lei și do­­­­uă de cite o sută lei; trei bun­a­­ de cite 45 lei lunar la „Domnița­­ Ruxandra“; o bursă de 180 lei la­­ atelierul de croitorie „Renașterea“ , și alta de o sută lei la școala de croitorie „V. Mălinescu“. Mai mul­tor din acești elevi dela această școală li s’a dat postav și căptu­șeală din care și-au lucrat el sin­guri îmbrăcăminte. S’au mai dat 120 lei unui distins tânăr care studiază muzica la Pa­ris și o sută de lei societățeî „Ele­na Doamna“ care împarte ajutoa­re copiilor săraci în sărbătorill­e Crăciunului și Paștilor. Cu toate mijloacele restrînse de care dispune societatea pentru în­vățătura poporului român din Iași totuși ajută foarte mulți elevi ți eleve săraci. D. L. G. POPORULUI SOCIETATE PENTRU AJUTORUL SCOLIIOH imn .«*•■ .9i școalele superioare. GENERALUL MACKENSEN Comandantul trupe*oa* austro germ­and care rind ofensiva ia Serbia luat de cu­ Succesele ofensivei italiene pe lzenzo și Garso Roma 10 Octombrie.— Ofensiva noastră continuă cu succes pe tot frontul. Pe malul de vest al Gar­­dei am luat cu asalt muntele No­­dic la nord-est de vîrful Albas lu­­înd stăpînire mai deplină astfel pe valea Ledro. Trupele noastre cari flanchează și străbat masivul Cristallo con­ver­gînd în spre Schulderbach mătură obstacolele opuse de rezistența­­­ inimicului. In Carnia Incursiuni fericite ale trupelor noastre în văile înalte De­­gano s’au reînoit. Am luat inami­cului 21 prizonieri dintre care un ofițer. Se confirmă importantul succes de la 21 octombrie în valea Sesscra unde am îngropat pînă acum 26 cadavre inamice. Două violente Contra atacuri ina­mice contra Mrzli au fost respinse făcînd 171 prizonieri dintre cari doi ofițeri. Pe Carso în dimineața zilei de 22 trupele noastre au reluat cu no­uă vigoare atacul. Cu toată puter­nica rezistență a dușmanului, spri­jinit de un foc violent de artilerie, infanteria noastră, după alternati­ve de luptă crîncenă și sîngeroasă, au izbutit să progreseze pe aproa­pe întreg frontul și mai ales în­spre San Martino Del Carso. Am făcut aci 2009 prizonieri dintre cari 60 ofițeri luînd și 7 mitraliere, o mare cantitate de munițiuni șî alt material de război. Pe fronul fsonzului, de la Ca­­poretto pînă la mare după o în­verșunată pregătire de artilerie, trupele noastre au început în di­mineața zilei de 21 atacul poziții­lor inamice bine apărate cu nume­roase linii de retrasamente și sîr­­me și lucrări de apărare. Sub un foc violent și concentrat al inami­cului, care trăgea cu artileria, mitraliere și baioneta importante pozițiuni în zona Montenero un foarte puternic fort mai jos de vîrful muntelui și al doilea în sectorul Tolmino unde am luat numeroase și bnii apărate tranșee pe înălțimile de la Santa Lucia, în al treilea rînd la nord de Goriza am luat o puternică redută pe pantele muntelui Sabotino. Pe Carso de asemenea mai mul­te linii puternice apărate ale ina­micului au fost rupte în mai mul­te puncte, detașamentele inamice au fost distruse sau împrăștiate, am făcut 1184 soldați și 25 ofițeri prizonieri. (Stefani). - COMUNICAT AUSTRIAC - Viena 11 Octombrie. — Pe tea­trul italian, bătălia, generale de p lsonze continuă. Luptele de infan­terie se dau cu îndîrjire fără pere­che. Lupta s’a întins eri și­va capii, de punte de la Gorice. Asalturile inamice s’au­ prăbușit din nou pre­tutindeni cu perderi îngrozitoare. Atacul de frunte italian este în­tovărășit de înaintări cu forțe mari contra frontului tirolez. Platourile Vilgereuth, Lafraui se află sub un violent foc de artilerie. Mai multe divizii de infanterie italiană atacă dNimitat aci. Inamicul a fost res­pins. Ele s’au dat atacuri pe Bam­­berghaus, Cordisana, pozițiunea de la Tresasso, la sudvest de Schchu­­derbach, și patru atacuri pe liniile de la nord de satul Sied pe valea pepena. Inamicul îndreaptă încă toate sforțările sale pe frontul Nizli pî­nă la capul de punte de la Tóimein. Italienii au atacat in special înăl­țimile de la vest de Santa Lucia. Alpiniștii mai ales atacă­ aci dar regimentele de infanterie 53 88 au gonit pe dușman. Și in sectorul Isonzo între capetele de punte de la Tólmein și Gorice s'au dat lupte vio­lente în special lingă Plava. Inimi­cul nu a putut izbîndi nicăeri. In fața capului de punte de la Gorice mai multe tentative de atac contra centrului muntelui Sabotine s’au prăbușit încă de alaltă ori. După o puternică pregătire cu artileria, forțe italiene foarte importante au înaintat ori contra acelui munte și contra punctului Oslavia. Lupta, nesigură, a ținut și în cursul nopței și s-a terminat prin rezultatul că trupele noastre au menținut toate pozițiunile lor. Noi atacuri inamice cu forțe proaspete au fost respinse. Italie­nii au izbutit numai să ocupe în mod trecător cîteva tranșee din pri­ma linie. Infanteria noastră și in special regimentul 39 infanteria luptînd la sud de San Martino a re­cucerit pozițiunile sale într’o lup­tă corp la corp. Presa străină despre execuțiile din Belgia Berlin, 12 Octombrie. — Presa străină publicînd cu privire la condamnările și execuțiunile de spioni^recente din Belgia tșiri mincinoase ori mult exagerate, es­te necesar de a se pune lucrurile la punct cu atît mai mult cu cît în special cazul englezoaicei E­­dith Cavall, împușcată, a format obiectul desbaterilor din Camera Lorzilor. Condamnații organizase­ră cu numeroși complici un ser­viciu de înrolare a supușilor bel­gieni în vîrsta de a purta armele precum și pentru a­ facilita fuga dezertorilor francezi și englezi as­cunși în Belgia. Șeful și sufletul acestei organizațiuni era tocmai englezoaica Cavall. Inimicii noștri nu ar putea să protesteze contra executării aces­tei femei condamnată la moarte căci Francezii au executat două germance în Martie 1915 la Nan­cy anume pe Margareta Schmidt și în Mai pe Otilia Moos. Cît des­pre atitudinea guvernului englez, a­r fi suficient să cugete cineva la atrocitățile comise de d. Kitche­­­r contra femeilor și copiilor de Boem­ în războiul din Transvaal. De asemenea, nu se poate vorbi de tiranie în Belgia pentru că con­damnații au mărturisit clar vina lor și au declarat de asemenea că știau la ce se expun. De altfel gu­vernul general publicase in dife­rite rînduri avertismente contra tentativelor de a trece dezertori francezi, belgieni și englezi din­colo de graniță, insistind asupra consecințelor inevitabile a u­nor astfel de încercări. E deci vorbă numai de măsuri de legitimă apă­rare. (Legațiunea germană).

Next