Satul Socialist, aprilie 1970 (Anul 2, nr. 282-307)

1970-04-08 / nr. 288

Bun pentru consum — pare sâ spună Mariana Godinac de la serele coo­perativei agricole Scorniceşti, judeţul Olt om -şantier al noilor recolte Călătorul ce drumeţeşte în aceste zile pe meleagurile ju­deţului Mehedinţi, ale Dolju­lui, ori ale Argeşului, negreşit, va fi surprins de un fapt deo­sebit : oriunde îl duce pasul, în perimetrul fiecărei comune, primăvara — de acum instala­tă în toate drepturile sale — a descătuşat energia a mii şi mii de oameni sub mîinile şi prin dibăcia cărora, cîmpia a deve­nit un adevărat şantier. Este şantierul noilor recolte care — potrivit hotărîrii aceloraşi mii şi mii de oameni — vor fi mai mari în acest ultim an al cin­(Continuare in pag. a 3-a) CARNET Nu de puţine ori, confraţi de ai mei depistează printre tinerii care taie frunză la clini pe bule­vardele Bucureştiului sau ale al­tor oraşe mari din ţară băieţi şi fete de vîrstă crudă care provin din satele învecinate. „Taie frun­ „ In oraş, la plimbare dă la clinic, e un fel de a spune că respectivii nu fac nimic. Întrebaţi, ei spun că au venit în oraş „să se plimbe", ori „să se distreze". Şi tot astfel moti­vează desigur plecarea de acasă, în faţa părinţilor. Nimic mai fi­resc. Pînă la oraş există curse de autobuz comode, care te duc şi te aduc repede. Cu această oca­zie poţi vedea un film nou, o pie­să de teatru, poţi să te plimbi. VASILE NICOROVICI (Continuare in pag. a 2 a) Itinerar in lumea cărţii SAI III SI CIMI SI III.IMI I, I I­­­I ~..............................................1. )■ -ir ■ . 11-rni-iir-irim­i-rrr-n--MT~ir- .il .11-111-ЧП t;i . • A plecat la Moscova, Gheorghe Rădulescu, vicepre­ședinte al Consiliului de Miniștri, reprezentantul permanent al Republicii Socialiste România în Consiliul de Ajutor Eco­nomic Reciproc, pentru a participa la lucrările celei de-a 46-a şedinţe a Comitetului Executiv C.A.E.R. • A sosit în Capitală B. P. Beşcov, ministrul căilor de comunicaţii al U.R.S.S., care, la invitaţia ministrului trans­porturilor, va face o vizită în ţara noastră. • In cadrul schimbului cultural dintre Uniunea Scriito­rilor din Republica Socialistă România şi Uniunea Scriito­rilor din Republica Democrată Vietnam, a sosit în ţara noastră o delegaţie formată din Nhu Phong, critic literar, EVENIMENTE membru permanent în Comitetul Executiv al Uniunii Scriito­rilor, directorul Editurii pentru literatură, şi Anh Tho, poeta, vicepreşedintă a Uniunii Scriitorilor din R. D. Vietnam. • La 6 aprilie, s-a deschis în sala congreselor din Ber­lin conferinţa sindicală mondială a corpului didactic, la care participă delegaţii a 80 organizaţii şi asociaţii sindi­cale, printre care şi o delegaţie a Uniunii Sindicatelor din invâţâmînt şi cultură din România, condusă de Constantin Dragulescu, preşedintele uniunii. • La Moscova şi-a încheiat lucrările sesiunea jubiliară a Prezidiului Consiliului mondial al păcii, consacrată îm­plinirii a 100 de ani de la naşterea lui V.­ I. Lenin. In ca­drul lucrărilor, acad. Gheorghe Mihoc, vicepreşedinte­­ al Comitetului naţional pentru apărarea păcii din Republica Socialistă România, conducătorul delegaţiei ţârii noastre, a prezentat comunicări pe temele : „Lenin şi problemele coexistenţei paşnice" şi „In legătură cu securitatea euro­peană". iCotidia» editat­ele UniUnea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţii V» V V * * - -• ■».......- ----'......­­.....­­ .... .........­............................................ ■■». .............................. ANUL II Nr.288 MIERCURI 8 APRILIE 1970 4 pagini — 30 bani PLANUL, ANGAJAMENTELE, NEVOILE ECONOMIEI IMPUN. EFORTURI MARI, CONSTANTE ÎN FIECARE ZI A CAMPANIEI AGRICOLE Cu toate că vremea a fost ceva mai rece decît în intervalul prece­dent, însămînţările de primăvară s-au intensificat în ultimele zile în majoritatea judeţelor ţării. Numai în săptămâna trecută, pe ogoarele cooperativelor agricole s-au semă­nat 692 770 hectare, lucrarea fiind mai avansată, faţă de aceeaşi pe­rioadă a anului trecut, cu peste 560 000 hectare. Concomitent cu în­sămînţările din prima urgenţă, în aproape toate judeţele din sudul ţării şi chiar în unele judeţe si­tuate mai la nord, s-a început, luîndu-se un important avans, şi semănatul florii-soarelui. Aceasta a fost încorporată în sol pe aproa­pe 260 000 hectare, ceea ce repre­zintă peste 55 la sută din întreaga suprafaţă planificată. Pînă la data de 4 aprilie, frun­taşe la însămînţatul culturilor d­e primăvară erau cooperativele­ agri­­cole din judeţele Tulcea, Ilfov, Dolj, Constanţa, Dîmboviţa, Brăila, Me­hedinţi, Galaţi şi Bacău, toate rea­­lizîndu-şi suprafeţele planificate în proporţie de peste 50 la sută. In aceste judeţe, prin grija consiliilor de conducere din unităţi şi datori­tă preocupării organelor agricole judeţene, care au coordonat cu bune rezultate activitatea coopera­tivelor şi a întreprinderilor de me­canizare, forţele mecanice şi uma­ne au fost concentrate zi­ de zi şi masiv pe tarlale. în acest fel, folo­­sindu-se cu eficienţă fiecare ceas prielnic pentru muncă, în cele mai multe cazuri ziua de lucru s-a prelungit cu mult peste 10 ore. Cooperatorii şi mecanizatorii au înţeles că acum este momentul să nu-şi precupeţească eforturile, fie­care zi cîştigată la însămînţat în­­semnînd, în cele din urmă, o ga­­rariţie sigilră a producţiilor sporite. Cu totul altfel stau lucrurile însă în celelalte judeţe din zona întîi şi a doua, unde procentul în­sămînţărilor la culturile de primă­vară se situează sub 40 la sută. Este cazul judeţelor Argeş, Timiş, Arad, Iaşi şi alte cîteva. Deşi ne apropiem de jumătatea lui aprilie, iar mustul zăpezii s-a scurs de mult în pămînt, cooperatorii din Timiş nu au semănat cu mazăre decit 1 800 hectare din cele 2 600 plani­ficate, în timp ce sfecla de zahăr a fost pusă sub brazdă doar pe 11 A. BREZEANU (Continuare in pag. a 3-a) Dintr-un Ia răsar o mie dacă este semănat la timp! Se însâmînţeazâ ultimele suprafeţe cu mazăre, din cele 50 hectare prevăzute, la cooperativa agricolă din Mi­hăeşti, judeţul Olt Foto : C. NEGOIŢA Primavara, în Cişmigiu Tribunalul l-a condamnat. D­a. cînd aţi intervenit ? Cazul nu constituie o excepţie. Aici în comuna Băleni din judeţul Dîmboviţa, au mai fost judecaţi unii pentru hoţie, pentru furt din a­­vutul cooperativei agricole, din tar­laua cu porumb, din grădina cu legume ori din podgorie. Au fost judecaţi la căminul cultural, în faţa obştei, şi obştea şi-a exprimat răs­picat, cu acest prilej, oprobiul său. Astfel au fost pedepsiţi. Nu erau hoţi calificaţi, cum se spune în termeni juridici. Cazul lui Dumitru L. Glăvan e însă mai grav. Hoţul a plecat cu căruţa, în miez de noapte, a intrat în porumbiştea co­operativei, a încărcat carul cu ştiu­­leţi, i-a acoperit cu lucerna şi, apoi, a dat bice cailor. Pe drum a fost prins. A încercat să fugă dar n-a reuşit. Tribunalul judeţean l-a con­damnat la un an şi şase luni închi­soare. Dumitru L. Glăvan e căsăto­rit şi are doi copii minori. Tribu- PETRE DINCU (Continuare în pag. a 2-a) i_ ЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛАЛЛЛЛ. OMUL, fiinţa supremă pentru OM MARIN DIACONU asistent universitar Prin mintea şi acţiunea sa, omul a tins, dintotdeauna, către o formă de societate cit mai raţională,­­cit mai u­­mană. Atunci cînd n-a putut, într-un moment sau altul să acţioneze practic a transpus-o şi-n lumea cerească, dar a rămas în străfundurile cele mai scumpe ale raţiunii umane, ca un ideal ce va trebui să fie şi va fi a­­tins. Iar forma de societate care-l apro­pie pe om de adevărata sa me­nire pe pămînt, mai mult chiar, în u­­nivers, de luarea în stăpînire „a esen­ţei umane de către om şi pentru om" (Marx) este societatea de tip socialist­­comunist. Căci, fără îndoială, socialis­mul este forma de societate cea mai raţională, mai umană, din cite a cu­noscut omenirea pînă în prezent, înţelegem şi mai bine această idee (Continuare in pag. a 2-a) PĂMÎNTUL - OBIECT AL UNUI VAST PROGRAM NAŢIONAL „Terenul pe care îl cu­prindem cu privirea era în fiecare an, la data a­­ceasta, sub apă. Acum, vedeţi, acolo a răsărit mazărea, dincolo a fost semănată sfecla, în dreap­ta se însămînţează floa­­rea-soarelui, iar mai de­parte, unde se zăresc cele cinci tractoare, se pregă­teşte terenul pentru po­rumb". Omul care îmi dă aces­te explicaţii la mai puţin de trei săptămîni de la aprobarea planului naţio­nal de gospodărire a ape­lor şi îmbunătăţiri fun­ciare se dovedeşte a fi în temă. Aflu de la el că lucrările de îndiguiri şi desecări începute în 1967 se vor termina spre sfîr­­şitul anului în curs cu scoaterea de sub amenin­ţarea apelor a peste 50 000 de hectare de teren de pe teritoriul judeţelor Bihor şi Satu-Mare. Dacă în trei ani au fost desecate 22 000 de hecta­re, în 1970, în numai cî­teva luni, va fi îndiguit şi eliminat surplusul de umiditate de pe aproape 30 000 de hectare. Elabo­rarea programului naţio­nal a constituit un puter­nic stimulent pentru coo­perativele agricole bene­ficiare. Pe aceeaşi temă am discutat şi cu ingi­nerul Ionel Dinu, şeful serviciului de producţie de la T.C.I.F. Oradea. A­­cesta este mulţumit de sprijinul pe care trustul îl primeşte din partea cooperativelor agricole care participă la ac­ţiunea de desecări cu mijloace băneşti din fon­dul de acumulare, şi, cînd este necesar şi posibil, cu forţă de muncă, efortul material principal aparţi­­nînd statului. Pentru e­vitarea neînţelegerilor, colaborarea între Trustul de construcţii pentru îm­bunătăţiri funciare şi cooperative se face pe bază de contract. Pe fondul colaborării aproape ireproşabile între T.C.I.F. şi beneficiari şi al importanţei deosebite pe care o au îndiguirile şi desecările pentru agricul­tura din zonă, apare şi mai criticabilă atitudinea contabilului şef şi a pre­şedintelui cooperativei din Dorolţ care tergiver­sează semnarea contrac­tului ce ar angaja unita­tea să contribuie cu fon­duri proprii şi forţă de muncă la execuţia lucră­rilor. Aceasta se întîmplă în condiţiile în care pes­te 2 500 de hectare, su­prafaţă ce reprezintă a­­proape întregul teren cu adevărat fertil al unităţii suferă din pricina exce­sului de umiditate. Pre­şedintele şi contabilul şef nu spun că nu încheie contract. Pretind numai să li se dea răgaz pentu a se mai gîndi. Nu-i rău desigur, să te gîndești îna­inte de a angaja unitatea. Cum însă lucrările în în­tregul sistem trebuie ter­minate pînă la finele a­­nului, timpul de gîndire . SOMEȘAN (Continuare în pag. a 3-a) SE RETRAG APELE Citiți în pag.­­ IV a rubrica noastră SPORT Leul, preşedintele co­operativei agricole din co­muna Pădureţi, după în­delungi studii şi consul­tări, a ajuns la concluzia că treburile nu mai pot merge ca pînă acum şi trebuie să se ia serioase măsuri de reorganizare. Nu de alta dar Lupul brigadier la oi se cam înfrupta din bietele mioa­re, nelăsînd măcar nici blana pentru decontare. Vulpea, îngrijitoare la păsări, nu dădea dovadă de grijă faţă de avutul obştesc şi nu ducea la magazie fulgii care rezul­tau din... dispariţia mis­terioasă a unor găini. Mai grav era şi faptul că a­­micul Chiţorănescu, nu­ Fabulă în proză mit responsabil cu pro­blemele de cereale, şi-a adus în cooperativă tot neamul şoricesc, care neam, pus pe căpătuială, a dus la „adăpostul per­sonal" o mare cantitate de porumb, grîu şi alte boabe. Hotărît să pună capăt acestei stări de lucruri, Leul a adunat pe toţi mai marii şi mai micii supuşi „Să începem reorgani­zarea, zise Leul. Şi propun să pornim chiar de la poartă. Pînă acum, de poartă, sau mai exact la poartă a fost doamna Cîrtiţă. Eh, de azi o nu­mim la magazia de grîu. Vulpea care pînă acum a fost brigadier la găini şi care a avut multe lip­suri ... de păsări va fi bri­gadier la raţe. Iepurele care a răspuns de mor­covi, pe care i-a cam în­jumătăţit, va răspunde de grădina de varză. In­­trucît Lupul a îmbătrînit şi nu mai poate avea gri­ POVESTE CU STRÎMBA-LEMNE că de ei se va ocupa de miei, aceştia fiind mai disciplinaţi şi mai ascul­tători. Corbul nu va mai avea în grijă sectorul brînză, ci secţia de caşca­val, să se înveţe dumnea­lui minte să nu mai cînt­e cu brînza în gură. Ursul va trece de la sectorul a­­picol la culturile de fragi şi smeură, iar Vrabia, care a răspuns de omi­zile din livadă, nu va mai răspunde de nimic întru­­cît nu mai avem omizi”. „Dar la dumneavoastră, la conducere, nu schim­băm nimic — se inte­resă iepurele. „Da, schimbăm şi aici, de ce nu ? Schimbăm... bi­rou! de aici de la uşă, dincoace lingă fereastră, ca să fie mai multă lu­mină Dacă cooperatorii din co­munele Ghindăreşti — ju­deţul Constanţa. Izvoare­le — judeţul Tulcea, Vut­­cani — judeţul Vaslui, re­cunosc pe vreunul din eroii de mai sus, să-i co­munice şi lui Strîmbă­­lemne pentru a putea lo­caliza intîmplările din fabulă. GH. NEAGU însemnări de călătorie din R. P. Polonă Pămînturi Întinerite S­uprafaţa agricolă a Poloniei (de circa 20 milioane de hec­tare) reprezintă 64 la sută din teritoriul ţării, ceea ce consti­tuie un indice superior. Valorifica­rea acestui avantaj este legată, în mare măsură, de problema extin­derii lucrărilor de îmbunătăţiri f­unciare, direcţie în­­ care statul a investit şi investeşte în continuare importante fonduri băneşti. O pu­nere în temă mi-a prilejuit discu­ţia pe care am avut-o recent la de­partamentul de specialitate al Mi­nisterului Agriculturii al R. P. Po­lone. Directorul adjunct — ingine­rul TYTUS BARTOSZEK, un spe­cialist cu mulţi ani de practică - mi-a arătat că aproape jumătat din suprafaţa agricolă necesită lu­crări pentru reglementarea regi­mul­ hidric. Pe circa 5,6 milioa­ne de hectare de teren arabil , 3,9 milioane de hectare de păşui naturale se pune cu acuitate —­­ vederea creşterii simţitoare a pro­ducţiei — problema îndepărtăi excesului de apă. — Avem de asemenea de inter­venit — a continuat tovarăşul Bar­toszek — îrn zona colinară, unci de altfel, sunt cele mai fertile te­renuri, pentru prevenirea şi com­­baterea eroziunii. Suprafaţa însu­mează circa un milion de hectare O problemă de mare actualitate reprezintă regularizarea cursulu rîurilor şi, în special a Vistulei, în vederea preîntîmpinării inunda­ţiilor. In cadrul programului de înten­sificare a producţiei agricole,­­ ţara prietenă s-a acordat o atenţi sporită lucrărilor de îmbunătăţii funciare. Dacă în 1960 lucrările de im­bunătăţiri funciare s-au efectua pe 150 200 de hectare de teren agr­i­col, în 1968 suprafaţa a crescut 1. 254 200 de hectare, iar anul trecu la 282 000 de hectare. De aseme Ing. TH. MARCAROV

Next