Satul Socialist, aprilie 1970 (Anul 2, nr. 282-307)
1970-04-08 / nr. 288
Bun pentru consum — pare sâ spună Mariana Godinac de la serele cooperativei agricole Scorniceşti, judeţul Olt om -şantier al noilor recolte Călătorul ce drumeţeşte în aceste zile pe meleagurile judeţului Mehedinţi, ale Doljului, ori ale Argeşului, negreşit, va fi surprins de un fapt deosebit : oriunde îl duce pasul, în perimetrul fiecărei comune, primăvara — de acum instalată în toate drepturile sale — a descătuşat energia a mii şi mii de oameni sub mîinile şi prin dibăcia cărora, cîmpia a devenit un adevărat şantier. Este şantierul noilor recolte care — potrivit hotărîrii aceloraşi mii şi mii de oameni — vor fi mai mari în acest ultim an al cin(Continuare in pag. a 3-a) CARNET Nu de puţine ori, confraţi de ai mei depistează printre tinerii care taie frunză la clini pe bulevardele Bucureştiului sau ale altor oraşe mari din ţară băieţi şi fete de vîrstă crudă care provin din satele învecinate. „Taie frun „ In oraş, la plimbare dă la clinic, e un fel de a spune că respectivii nu fac nimic. Întrebaţi, ei spun că au venit în oraş „să se plimbe", ori „să se distreze". Şi tot astfel motivează desigur plecarea de acasă, în faţa părinţilor. Nimic mai firesc. Pînă la oraş există curse de autobuz comode, care te duc şi te aduc repede. Cu această ocazie poţi vedea un film nou, o piesă de teatru, poţi să te plimbi. VASILE NICOROVICI (Continuare in pag. a 2 a) Itinerar in lumea cărţii SAI III SI CIMI SI III.IMI I, I II ~..............................................1. )■ -ir ■ . 11-rni-iir-irimi-rrr-n--MT~ir- .il .11-111-ЧП t;i . • A plecat la Moscova, Gheorghe Rădulescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, reprezentantul permanent al Republicii Socialiste România în Consiliul de Ajutor Economic Reciproc, pentru a participa la lucrările celei de-a 46-a şedinţe a Comitetului Executiv C.A.E.R. • A sosit în Capitală B. P. Beşcov, ministrul căilor de comunicaţii al U.R.S.S., care, la invitaţia ministrului transporturilor, va face o vizită în ţara noastră. • In cadrul schimbului cultural dintre Uniunea Scriitorilor din Republica Socialistă România şi Uniunea Scriitorilor din Republica Democrată Vietnam, a sosit în ţara noastră o delegaţie formată din Nhu Phong, critic literar, EVENIMENTE membru permanent în Comitetul Executiv al Uniunii Scriitorilor, directorul Editurii pentru literatură, şi Anh Tho, poeta, vicepreşedintă a Uniunii Scriitorilor din R. D. Vietnam. • La 6 aprilie, s-a deschis în sala congreselor din Berlin conferinţa sindicală mondială a corpului didactic, la care participă delegaţii a 80 organizaţii şi asociaţii sindicale, printre care şi o delegaţie a Uniunii Sindicatelor din invâţâmînt şi cultură din România, condusă de Constantin Dragulescu, preşedintele uniunii. • La Moscova şi-a încheiat lucrările sesiunea jubiliară a Prezidiului Consiliului mondial al păcii, consacrată împlinirii a 100 de ani de la naşterea lui V. I. Lenin. In cadrul lucrărilor, acad. Gheorghe Mihoc, vicepreşedinte al Comitetului naţional pentru apărarea păcii din Republica Socialistă România, conducătorul delegaţiei ţârii noastre, a prezentat comunicări pe temele : „Lenin şi problemele coexistenţei paşnice" şi „In legătură cu securitatea europeană". iCotidia» editatele UniUnea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţii V» V V * * - -• ■».......- ----'........... .... ..................................................... ■■». .............................. ANUL II Nr.288 MIERCURI 8 APRILIE 1970 4 pagini — 30 bani PLANUL, ANGAJAMENTELE, NEVOILE ECONOMIEI IMPUN. EFORTURI MARI, CONSTANTE ÎN FIECARE ZI A CAMPANIEI AGRICOLE Cu toate că vremea a fost ceva mai rece decît în intervalul precedent, însămînţările de primăvară s-au intensificat în ultimele zile în majoritatea judeţelor ţării. Numai în săptămâna trecută, pe ogoarele cooperativelor agricole s-au semănat 692 770 hectare, lucrarea fiind mai avansată, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cu peste 560 000 hectare. Concomitent cu însămînţările din prima urgenţă, în aproape toate judeţele din sudul ţării şi chiar în unele judeţe situate mai la nord, s-a început, luîndu-se un important avans, şi semănatul florii-soarelui. Aceasta a fost încorporată în sol pe aproape 260 000 hectare, ceea ce reprezintă peste 55 la sută din întreaga suprafaţă planificată. Pînă la data de 4 aprilie, fruntaşe la însămînţatul culturilor de primăvară erau cooperativele agricole din judeţele Tulcea, Ilfov, Dolj, Constanţa, Dîmboviţa, Brăila, Mehedinţi, Galaţi şi Bacău, toate realizîndu-şi suprafeţele planificate în proporţie de peste 50 la sută. In aceste judeţe, prin grija consiliilor de conducere din unităţi şi datorită preocupării organelor agricole judeţene, care au coordonat cu bune rezultate activitatea cooperativelor şi a întreprinderilor de mecanizare, forţele mecanice şi umane au fost concentrate zi de zi şi masiv pe tarlale. în acest fel, folosindu-se cu eficienţă fiecare ceas prielnic pentru muncă, în cele mai multe cazuri ziua de lucru s-a prelungit cu mult peste 10 ore. Cooperatorii şi mecanizatorii au înţeles că acum este momentul să nu-şi precupeţească eforturile, fiecare zi cîştigată la însămînţat însemnînd, în cele din urmă, o garariţie sigilră a producţiilor sporite. Cu totul altfel stau lucrurile însă în celelalte judeţe din zona întîi şi a doua, unde procentul însămînţărilor la culturile de primăvară se situează sub 40 la sută. Este cazul judeţelor Argeş, Timiş, Arad, Iaşi şi alte cîteva. Deşi ne apropiem de jumătatea lui aprilie, iar mustul zăpezii s-a scurs de mult în pămînt, cooperatorii din Timiş nu au semănat cu mazăre decit 1 800 hectare din cele 2 600 planificate, în timp ce sfecla de zahăr a fost pusă sub brazdă doar pe 11 A. BREZEANU (Continuare in pag. a 3-a) Dintr-un Ia răsar o mie dacă este semănat la timp! Se însâmînţeazâ ultimele suprafeţe cu mazăre, din cele 50 hectare prevăzute, la cooperativa agricolă din Mihăeşti, judeţul Olt Foto : C. NEGOIŢA Primavara, în Cişmigiu Tribunalul l-a condamnat. Da. cînd aţi intervenit ? Cazul nu constituie o excepţie. Aici în comuna Băleni din judeţul Dîmboviţa, au mai fost judecaţi unii pentru hoţie, pentru furt din avutul cooperativei agricole, din tarlaua cu porumb, din grădina cu legume ori din podgorie. Au fost judecaţi la căminul cultural, în faţa obştei, şi obştea şi-a exprimat răspicat, cu acest prilej, oprobiul său. Astfel au fost pedepsiţi. Nu erau hoţi calificaţi, cum se spune în termeni juridici. Cazul lui Dumitru L. Glăvan e însă mai grav. Hoţul a plecat cu căruţa, în miez de noapte, a intrat în porumbiştea cooperativei, a încărcat carul cu ştiuleţi, i-a acoperit cu lucerna şi, apoi, a dat bice cailor. Pe drum a fost prins. A încercat să fugă dar n-a reuşit. Tribunalul judeţean l-a condamnat la un an şi şase luni închisoare. Dumitru L. Glăvan e căsătorit şi are doi copii minori. Tribu- PETRE DINCU (Continuare în pag. a 2-a) i_ ЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛАЛЛЛЛ. OMUL, fiinţa supremă pentru OM MARIN DIACONU asistent universitar Prin mintea şi acţiunea sa, omul a tins, dintotdeauna, către o formă de societate cit mai raţională,cit mai umană. Atunci cînd n-a putut, într-un moment sau altul să acţioneze practic a transpus-o şi-n lumea cerească, dar a rămas în străfundurile cele mai scumpe ale raţiunii umane, ca un ideal ce va trebui să fie şi va fi atins. Iar forma de societate care-l apropie pe om de adevărata sa menire pe pămînt, mai mult chiar, în univers, de luarea în stăpînire „a esenţei umane de către om şi pentru om" (Marx) este societatea de tip socialistcomunist. Căci, fără îndoială, socialismul este forma de societate cea mai raţională, mai umană, din cite a cunoscut omenirea pînă în prezent, înţelegem şi mai bine această idee (Continuare in pag. a 2-a) PĂMÎNTUL - OBIECT AL UNUI VAST PROGRAM NAŢIONAL „Terenul pe care îl cuprindem cu privirea era în fiecare an, la data aceasta, sub apă. Acum, vedeţi, acolo a răsărit mazărea, dincolo a fost semănată sfecla, în dreapta se însămînţează floarea-soarelui, iar mai departe, unde se zăresc cele cinci tractoare, se pregăteşte terenul pentru porumb". Omul care îmi dă aceste explicaţii la mai puţin de trei săptămîni de la aprobarea planului naţional de gospodărire a apelor şi îmbunătăţiri funciare se dovedeşte a fi în temă. Aflu de la el că lucrările de îndiguiri şi desecări începute în 1967 se vor termina spre sfîrşitul anului în curs cu scoaterea de sub ameninţarea apelor a peste 50 000 de hectare de teren de pe teritoriul judeţelor Bihor şi Satu-Mare. Dacă în trei ani au fost desecate 22 000 de hectare, în 1970, în numai cîteva luni, va fi îndiguit şi eliminat surplusul de umiditate de pe aproape 30 000 de hectare. Elaborarea programului naţional a constituit un puternic stimulent pentru cooperativele agricole beneficiare. Pe aceeaşi temă am discutat şi cu inginerul Ionel Dinu, şeful serviciului de producţie de la T.C.I.F. Oradea. Acesta este mulţumit de sprijinul pe care trustul îl primeşte din partea cooperativelor agricole care participă la acţiunea de desecări cu mijloace băneşti din fondul de acumulare, şi, cînd este necesar şi posibil, cu forţă de muncă, efortul material principal aparţinînd statului. Pentru evitarea neînţelegerilor, colaborarea între Trustul de construcţii pentru îmbunătăţiri funciare şi cooperative se face pe bază de contract. Pe fondul colaborării aproape ireproşabile între T.C.I.F. şi beneficiari şi al importanţei deosebite pe care o au îndiguirile şi desecările pentru agricultura din zonă, apare şi mai criticabilă atitudinea contabilului şef şi a preşedintelui cooperativei din Dorolţ care tergiversează semnarea contractului ce ar angaja unitatea să contribuie cu fonduri proprii şi forţă de muncă la execuţia lucrărilor. Aceasta se întîmplă în condiţiile în care peste 2 500 de hectare, suprafaţă ce reprezintă aproape întregul teren cu adevărat fertil al unităţii suferă din pricina excesului de umiditate. Preşedintele şi contabilul şef nu spun că nu încheie contract. Pretind numai să li se dea răgaz pentu a se mai gîndi. Nu-i rău desigur, să te gîndești înainte de a angaja unitatea. Cum însă lucrările în întregul sistem trebuie terminate pînă la finele anului, timpul de gîndire . SOMEȘAN (Continuare în pag. a 3-a) SE RETRAG APELE Citiți în pag. IV a rubrica noastră SPORT Leul, preşedintele cooperativei agricole din comuna Pădureţi, după îndelungi studii şi consultări, a ajuns la concluzia că treburile nu mai pot merge ca pînă acum şi trebuie să se ia serioase măsuri de reorganizare. Nu de alta dar Lupul brigadier la oi se cam înfrupta din bietele mioare, nelăsînd măcar nici blana pentru decontare. Vulpea, îngrijitoare la păsări, nu dădea dovadă de grijă faţă de avutul obştesc şi nu ducea la magazie fulgii care rezultau din... dispariţia misterioasă a unor găini. Mai grav era şi faptul că amicul Chiţorănescu, nu Fabulă în proză mit responsabil cu problemele de cereale, şi-a adus în cooperativă tot neamul şoricesc, care neam, pus pe căpătuială, a dus la „adăpostul personal" o mare cantitate de porumb, grîu şi alte boabe. Hotărît să pună capăt acestei stări de lucruri, Leul a adunat pe toţi mai marii şi mai micii supuşi „Să începem reorganizarea, zise Leul. Şi propun să pornim chiar de la poartă. Pînă acum, de poartă, sau mai exact la poartă a fost doamna Cîrtiţă. Eh, de azi o numim la magazia de grîu. Vulpea care pînă acum a fost brigadier la găini şi care a avut multe lipsuri ... de păsări va fi brigadier la raţe. Iepurele care a răspuns de morcovi, pe care i-a cam înjumătăţit, va răspunde de grădina de varză. Intrucît Lupul a îmbătrînit şi nu mai poate avea gri POVESTE CU STRÎMBA-LEMNE că de ei se va ocupa de miei, aceştia fiind mai disciplinaţi şi mai ascultători. Corbul nu va mai avea în grijă sectorul brînză, ci secţia de caşcaval, să se înveţe dumnealui minte să nu mai cînte cu brînza în gură. Ursul va trece de la sectorul apicol la culturile de fragi şi smeură, iar Vrabia, care a răspuns de omizile din livadă, nu va mai răspunde de nimic întrucît nu mai avem omizi”. „Dar la dumneavoastră, la conducere, nu schimbăm nimic — se interesă iepurele. „Da, schimbăm şi aici, de ce nu ? Schimbăm... birou! de aici de la uşă, dincoace lingă fereastră, ca să fie mai multă lumină Dacă cooperatorii din comunele Ghindăreşti — judeţul Constanţa. Izvoarele — judeţul Tulcea, Vutcani — judeţul Vaslui, recunosc pe vreunul din eroii de mai sus, să-i comunice şi lui Strîmbălemne pentru a putea localiza intîmplările din fabulă. GH. NEAGU însemnări de călătorie din R. P. Polonă Pămînturi Întinerite Suprafaţa agricolă a Poloniei (de circa 20 milioane de hectare) reprezintă 64 la sută din teritoriul ţării, ceea ce constituie un indice superior. Valorificarea acestui avantaj este legată, în mare măsură, de problema extinderii lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, direcţie în care statul a investit şi investeşte în continuare importante fonduri băneşti. O punere în temă mi-a prilejuit discuţia pe care am avut-o recent la departamentul de specialitate al Ministerului Agriculturii al R. P. Polone. Directorul adjunct — inginerul TYTUS BARTOSZEK, un specialist cu mulţi ani de practică - mi-a arătat că aproape jumătat din suprafaţa agricolă necesită lucrări pentru reglementarea regimul hidric. Pe circa 5,6 milioane de hectare de teren arabil , 3,9 milioane de hectare de păşui naturale se pune cu acuitate — vederea creşterii simţitoare a producţiei — problema îndepărtăi excesului de apă. — Avem de asemenea de intervenit — a continuat tovarăşul Bartoszek — îrn zona colinară, unci de altfel, sunt cele mai fertile terenuri, pentru prevenirea şi combaterea eroziunii. Suprafaţa însumează circa un milion de hectare O problemă de mare actualitate reprezintă regularizarea cursulu rîurilor şi, în special a Vistulei, în vederea preîntîmpinării inundaţiilor. In cadrul programului de întensificare a producţiei agricole, ţara prietenă s-a acordat o atenţi sporită lucrărilor de îmbunătăţii funciare. Dacă în 1960 lucrările de imbunătăţiri funciare s-au efectua pe 150 200 de hectare de teren agricol, în 1968 suprafaţa a crescut 1. 254 200 de hectare, iar anul trecu la 282 000 de hectare. De aseme Ing. TH. MARCAROV