Satul Socialist, iunie 1970 (Anul 2, nr. 333-357)
1970-06-30 / nr. 357
SZ Ш Luni dimineaţa s-a înapoiat în Capitalii, venind din Franţa, delegaţia condusă de prof. Gheorghe Buzdugan, preşedintele Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice, care a participat la Conferinţa miniştrilor ştiinţei din ţările europene membre ale UNESCO, organizată la Paris între 22 şi 27 iunie. Din delegaţie au făcut parte prof. Alexe Popescu, adjunct al ministrului învâţâmîntului, ambasadorul Valentin Lipatfi, delegatul permanent al României pe lingă UNESCO, consilieri şi experţi, Nicolae Popa, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Socialiste România în Republica Populară Democrată Coreeană, a fost primit într-o vizită de rămas bun de către Toi En Ghen, președintele Prezidiului Adunării Populare Supreme a Republicii Populare Democrate Coreene. Cu acest prilej a avut loc o convorbire cordială. g-'-tHM 1 _0 Şase avioane israeliene au mitraliat duminică dimineaţa automobile civile care circulau pe şoseaua principală, în zona din nordul Văii Iordanului — a anunţat un purtător de cuvînt militar iordanian, citat de postul de radio Amman. Miniştrii afacerilor externe ai ţârilor membre ale Pieţei comune s-au întrunit ieri la Bruxelles, în cadrul unei şedinţe preliminare, înainte de deschiderea oficială a negocierilor cu reprezentanţii Marii Britanii, Danemarcei, Irlandei şi Norvegiei, ţari care au solicitat aderarea la C.E.E. SATUL SOCIALIST ANUL II Nr. 357 MARTI 30 IUNIE 1970 4 pagini — 30 bani VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU prin centrele de aprovizionare şi desfacere ale Capitalei Este duminică, şapte şi jumătate dimineaţa, ora cînd gospodinele, harnicele gospodine ale Bucureştiului, îşi fac tîrguielile. Este ora cînd, cu sacoşa sau cu plasa în mină, femeia, aceea care se preocupă de gospodărie, de aprovizionarea familiei cu cele necesare, se îndreaptă spre piaţă, spre acele centre de desfacere a mărfurilor, ce în limbaj curent se cheamă „Obor", „Traian", „Pantelimon", „Naţiunii", „Rahovei” etc, loc de vînzare şi cumpărare a produselor de sezon, a mărfurilor de consum curent alimentar. Este, aşadar, duminică dimineaţa la ora şapte şi jumătate... Mesele şi tarabele sunt, încă din zori de ziuă, pline, şi camioane încărcate la Bragadiru, la Mogoşoaia sau în alte zone de producţie legumicolă din centura de aprovizionare a Capitalei aşteaptă să le vină rîndul la descărcat. Halele de carne sînt pline de tot ceea ce doreşte omul într-o zi de odihnă şi în oricare altă zi , în cîrligele măcelăriilor atîrnă porci despicaţi în lung, pulpe de vacă sîngerii, muşchi de mînzat, batali, păsări frumos pregătite. La şapte şi jumătate, oră de clocot în pieţe, oră în care piaţa este în toi, la „Filantropiei", printre vînzători şi cumpărători apare tovarăşul Nicolae Ceauşescu, însoţit de primarul general al Capitalei, tovarăşul Dumitru Popa. Este o nouă vizită, o investigaţie inopinată pe care secretarul general al partidului, preşedintele Consiliului de Stat, o întreprinde în aceste sectoare de mare interes pentru populaţia Capitalei, pentru Bucureşti, care sunt pieţele. Iar piaţa, cum se spune în limbaj curent, geme de produse. Mesele, gheretele sunt pline pînă la refuz de tot ceea ce doreşte cumpărătorul să obţină. Cartofi, varză de sezon, fasole verde şi alte legume se răsfaţă în grămezi, oferindu-se la preţuri convenabile cumpărătorului. Vestea că secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se află printre cei veniţi să vîndă şi să cumpere se răspîndeşte cu iuţeală şi, din toate colţurile pieţei, mulţimea iese în întîmpinare, salută, aplaudă, îşi manifestă bucuria de a avea în mijlocul ei, la această oră matinală, pe conducătorul partidului şi statului, neobositul tovarăş Ceauşescu, omul care nu precupeţeşte nici o clipă, care uită de odihnă pentru a fi neîncetat în mijlocul poporului, acolo unde poate fi întîlnit cetăţeanul cu preocupările lui, unde clocoteşte viaţa, unde se rezolvă problemele diurne. Lăsînd de o parte, pentru moment, gîndul aţintit la calitatea mărfii şi la preţ, cetăţenii se angajează în dialog cu conducătorul partidului şi statului, îşi manifestă satisfacţia deplină pentru modul în care este aprovizionată piaţa, pentru calitatea superioară a produselor şi, în egală măsură, pentru nivelul accesibil şi în mereu scădere al preţurilor la roşii, la ceapă, fructe şi la celelalte produse ale grădinii şi livezii. Următorul punct al itinerarului este piaţa „Ilie Pintilie". Amenajată în stil modern, cu mese de piatră, ocrotite de ploaie prin copertine de aluminiu, piaţa N. POPESCU-BOGDANEŞTI (Continuare in pag. a 3-a) Conducătorul partidului şi statului este întîmpinat peste tot cu bucurie Şahinşahul Iranului,Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, oaspete al litoralului românesc Litoralul românesc, irezistibilă atracţie estivală pentru zeci de mii de turişti, din ţară şi de peste hotare, a primit duminică personalităţi de seamă : Şahinşahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, şi împărăteasa Farah. Sosirea suveranului Iranului şi a soţiei sale a avut loc la ora 10 pe aeroportul „Kogălniceanu". împreună cu oaspeţii au sosit vicepreşedintele Consiliului de Stat, Emil Bodnaraş, şi membrii misiunii române ataşate pe lingă şeful statului iranian în timpul vizitei în ţara noastră. Au sosit, de asemenea, persoanele oficiale care-l însoţesc pe suveranul iranian. întîmpinînd la coborîrea din avion pe înaltul oaspete, preşedintele Consiliului popular judeţean Constanţa, Petre Ionescu, a exprimat, printr-un cordial „bun venit" pe meleagurile constănţene, sentimentele de simpatie şi stimă pe care populaţia judeţului le arată distinşilor soli ai poporului iranian. După ceremonialul sosirii, oaspeţii s-au îndreptat spre Mamaia, staţiune care şi-a cîştigat meritul de a fi prima dintr-un şirag încă neîncheiat de perle ale litoralului românesc, vestită pe întregul continent. Şahinşahul, împărăteasa şi persoanele oficiale române şi iraniene urcă pe terasa hotelului Riviera, aflată deasupra celui de-al 14-lea etaj al clădirii. De aici, de sus, privirea cuprinde, desfăşurată în evantai, întreaga staţiune Mamaia, cu hotelurile ei pastelate din beton şi sticlă, înconjurată de întinse zone de umbră şi verdeaţă, printre care şerpuiesc alei de asfalt. In faţă se întinde marea pînă departe la orizont. Plaja este plină de oameni. Astăzi, se află pe litoral circa 50 000 turişti români şi străini. Arhitectul-şef al judeţului, Marius Tutu, dă Şahinşahului Iranului explicaţii referitoare la momentul actual şi perspectivele de dezvoltare ale industriei turistice româneşti pe litoral, în toată întinderea sa, de la Capul Midia pînă la Năvodari. După încheierea vizitei în această staţiune, oaspeţii se îndreaptă spre Constanţa, pe noua autostradă care leagă Mamaia de Oraşul Port. Sunt străbătute largile bulevarde constănţene, în aplauzele a mii de cetăţeni. Primul popas — unul din cele mai interesante monumente de arheologie, Edificiul roman cu mozaic. Aci, profesorul Adrian Rădulescu, directorul Muzeului de arheologie din localitate, prezintă istoricul descoperirilor şi preocuparea pentru valorificarea ştiinţifică a acestei splendide relicve a marelui centru comercial al oraşului Tomis, rolul pe care l-a jucat oraşul în antichitatea romană. După acest prim contact cu vestigiile trecutului acestui străvechi centru de civilizaţie de pe meleagurile ţării noastre, înalţii oaspeţi, împreună cu vicepreşedintele Consiliului de Stat, Emil Bodnaraş, şi celelalte oficialităţi române şi iraniene, se opresc la Muzeul de arheologie. De la Constanţa, coloana de maşini porneşte spre Mangalia, prilej de a admira noile frumuseţi de la Agigea, Eforie Nord şi Eforie Sud. Se face un tur prin noua constelaţie a litoralului românesc — Venus, Jupiter, Saturn — numele unor admirabile ansambluri de mari hoteluri şi cochete vile care materializează îndrăzneala în concepţie a arhitecţilor români şi programul de dezvoltare al turismului pe litoral, elaborat de statul nostru. Un scurt şi plăcut popas are loc apoi în „satul de vacanţă" al staţiunii Neptun. Seara, preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Constanţa, Petre Ionescu, şi soţia, au oferit un dineu în onoarea şahinşahului Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr şi împărătesei Farah. RIDICAREA NIVELULUI DE TRAI ţelul suprem al politicii partidului nostru Dr. C. ŞTEFAN conferenţiar universitar Coordonata principală a progresului economic şi social înfăptuit de orînduirea noastră socialistă o constituie, după cum este şi firesc, ridicarea nivelului de trai, a gradului de satisfacere a necesităţilor materiale şi spirituale ale populaţiei de la oraşe şi sate. Cu cît creşte venitul naţional, cu atît mai mult se satisfac necesităţile oamenilor muncii, ambele părţi ale venitului naţional — fondul de acumulare şi fondul de consum — fiind folosite pentru ridicarea imediată sau în perspectivă a nivelului de viaţă al întregii populaţii. Ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii în procesul de edificare a orînduirii noastre socialiste nu s-a rezumat la un aspect sau altul, ci a vizat toţi factorii care concură la asigurarea unor condiţii tot mai bune, materiale şi spirituale, pentru populaţia de la oraşe şi sate. Ridicarea nivelului de trai s-a înfăptuit şi se înfăptuieşte atît prin creşterea salariului real al salariaţilor şi a veniturilor reale ale întregii populaţii, a gradui de ocupare a resurselor de muncă ridicarea nivelului consumului cu produse şi servicii, cît şi prin îmbunătăţirea condiţiilor de muncă de odihnă şi de locuit, creşteregradului de instruire şi dezvoltarea învăţămîntului de toate gradele, ocrotirea sănătăţii populaţiei. Nivelul de trai al unui popor este condiţionat de dezvoltarea forţelor de producţie, de productivitatea muncii sociale şi de modul de repartizare a venitului naţional. Luarea în considerare a tuturor acestor parametri ai asigurării ridicării bunăstării oamenilor muncii constituie una din trăsăturile majore şi constante ale politicii economice a partidului şi statului nostru. Acestea se reflectă pregnant în obiectivele dezvoltării economice, în complexul de măsuri luate pentru creşterea şi dezvoltarea forţelor de producţie, modernizarea şi oprirea eficienţei producţiei sociale. Realizările însemnate în ridicarea bunăstării materiale şi spirituale au fost posibile tocmai datorită dezvoltării în ritm susţinut a economiei naţionale. Considerînd creşterea continuă a venitului naţional ca factor hotărîtor în ridicarea nivelului de trai, partidul nostru pune și în viitor în centrul politicii (Continuare în pap. a 2-a) Pe agenda agricolă a săptămînii figurează numeroase lucrări . CELE MAI URGENTE: TERMINAREA INSAMINTARILOR PRAŞITUL RECOLTAREA PĂIOASELOR Săptămîna pe care am încheiat-o a fost mai fructuoasă decît cea dinainte, dar realizările, într-un număr de judeţe, după cum s-a putut desprinde şi din raidurile publicate în ultimele zile, sunt încă sub nivelul posibilităţilor. în cooperativele agricole s-au însămînţat in ogor propriu 78 300 hectare. Aceasta a ridicat coeficientul de îndeplinire a planului la însămînţarea porumbului la 90 la sută şi 95 la sută la leguma. Pentru realizarea prevederilor la însămînţările de primăvară — termenul a devenit acum oarecum impropriu — mai sunt de semănat 335 000 hectare din care cu porumb 215 000 hectare. Suprafeţe mai mari au rămas de semănat în judeţele Arad — 44 642 hectare, Timiş — 41 307 hectare, Satu Mare — 29 235 hectare, Mureş — 23 155 hectare, Cluj — 16 304 hectare, Sălaj — 13 892 hectare, Ialomiţa — 13 727 hectare, Braşov — 12 996 hectare, Iaşi, Harghita, Albei, Covasna şi Buzău între 11 600—10 600 hectare. însămînţările rămîn şi în această săptămînă — cel puţin în cele 13 judeţe — sarcina numărul unu a cooperatorilor, mecanizatorilor şi specialiştilor. Mai ales dacă luăm în considerare planul la porumb boabe, restructurat, în compensare, cu suprafeţele calamitate la grîu — secară, constatăm că unităţile cooperatiste mai au de însămînţat cu această cultură în ogor propriu suprafaţa de 299 000 hectare, ceea ce nu este deloc o sarcină uşoară. Lucrăm în condiţii neobişnuite, iar eforturile trebuie să fie pe măsura acestor zile, a acestor săptămîni şi luni în care poporul întreg este încleştat într-o mare bătălie pentru a şterge urmările calamităţilor care s-au abătut peste ogoarele, uzinele şi căminele noastre. Cît este de deosebită situaţia de faţă rezultă şi din faptul că 2 971 hectare de pe care s-a strîns recolta au fost reînsămînţate a doua oară în vreme ce pe zeci de mii de hectare nu a germinat încă în acest an nici măcar un bob de sămânţă. întreţinerea culturilor continuă să rămînă şi în această săptămînă a doua mare urgenţă hotărîtoare pentru recoltele pe care vrem şi putem să le obţinem în acest an atît de greu. Unităţile se află în stadii diferite de executare a prăşitului, ca urmare a stadiilor diferite de vegetaţie, dar şi din cauza insuficientei participări a cooperatorilor la muncă. Situaţia la zi ne arată că aproape jumătate din suprafaţa cultivată cu porumb a fost prăşită a doua oră şi pe 7 la sută s-a realizat şi praşila a treia. La floareasoarelui praşila a doua este executată pe 86 la sută din suprafaţă, la sfecla de zahăr pe 89 la sută şi la cartofii de toamnă pe 47 la sută. Praşila a treia pe 16 la sută la floarea-soarelui, 45 la sută la sfecla de zahăr şi 9 la sută la porumb, în multe cooperative agricole din judeţele Dolj, Teleorman, Ilfov, Ialomiţa, Brăila ori din Galaţi s-au făcut, în cursul săptămînii trecute, eforturi deosebite, la sapă a ieşit tot satul, s-a lucrat întreaga zi-lumină, în „ferestrele" dintre ploi. Pot fi făcute şi mai multe evidenţieri, dar o deosebită îngrijorare stîrneşte ritmul extrem de lent în care avansează lucrările de întreţinere într-un număr de judeţe, din care cauză dezvoltarea plantelor din cultură este stopată atît de buruieni, cît şi de crusta care s-a format după ploi. Astfel, în vreme ce mulţi prăşesc porumbul a treia oară, în judeţul Timiş cooperatorii au executat sapa întîia abia pe jumătate din suprafaţă. Rămînem în urmă chiar şi la (Continuare in pag. a 3-a) i r~\ Cînd trecea Nică a lu’ Ştefan a Petrei, nepotul lui David Creangă din Pipirig, peste apa Ozanei cea frumoasă şi lin curgătoare, pleca sigur la învăţătură, dincolo de marginea caldă a satului, dincolo de cele dintîi clase, dincolo de pragul casei părinteşti... Cînd povestitorul Mihail Sadoveanu îşi amintea de Domnu’ De ziua ta, dascăle! Trandafir era tîrziu şi peste amintirea dascălului se lăsase un fel de noapte îndelungată, şi cînd fiecare îşi aminteşte de şcoală tresare adînc şi simplu în faţa unei singure imagini : — ÎNVĂŢĂTORUL. Ca să nu mai spun că s-a scris mult despre el, voi aduce printr-o simplă scrisoare chipul învăţătorului aici, pe slova asta cuminte. V. M. BASARAB (Continuare in pag. a 2-a) MUNTENI BUZĂU—GRINDU—COLELI Un uriaş triunghi al echilibrului dintre apă şi pămînt Despre Bărăgan s-a spus totdeauna (poeţii şi reporterii mai ales au acreditat şi răspîndit acest clişeu) că este o zonă întinsă ca-n palmă. Tot ei au optat şi pentru expresia „cît vezi cu ochii, pămînt". Trecînd uşor ca fulgul pe deasupra acestui grînar, aşa par să stea lucrurile. Dar stepa aceasta de la Buzău pînă la Dunăre are o puzderie de denivelări, de depresiuni mai mari sau mai mici, locuri ce însumează practic mii de hectare unde echilibrul hidropedologic este rupt şi unde apele băltesc îndelung, împiedicînd efectuarea lucrărilor agricole sau pur şi simplu înecînd culturile, asfixiindu-le şi compromiţînd recoltele scontate. Acest dezechilibru iese în evidenţă cu deosebire în anii ploioşi, cum s-a dovedit a fi acesta. In astfel de situaţii, fiecare cooperativă agricolă de producţie are întinse suprafeţe în care bălteşte apa. Ca să dăm un singur exemplu, încă la vedere, vom pomeni numai faptul că la cooperativa agricolă din Munteni-Buzău, ape bălteşte şi asfixiază culturile pe o suprafaţă de circa 500 de hectare. Astfel se întâmplă deseori ca, aflîndu-te pe Bărăgan, să vezi tarlale cu grîu, porumb, floarea soarelui, sfeclă şi tutun excelent întreţinute şi crescute frumos, pentru ca, lingă ele, să vezi terenuri depresionare şi jepci pe care apa băltită a oprit dezvoltarea plantelor. In mod obişnuit, pe astfel de terenuri oamenii trebuiau să aştepte resemnaţi evaporarea lentă a apei şi zvîntarea solului pentru a le reînsămînţa. Dacă pentru o singură cooperativă agricolă apa băltită întîrzie lucrările sau anulează recoltele de pe cîteva sute de hectare, pricinuind pagube simţitoare, e lesne de înţeles că la nivelul a zece sau douăzeci de cooperative acest dezechilibru hidro-pedologic afectează suprafeţe arabile mult mai mari. împotriva acestei anomalii s-a născut ideea unor vaste lucrări de hidroamelioraţii în Bărăgan, ideea unor importante lucrări de desecare. Cel mai tînăr şantier de acest fel, deschis nu cu multe zile în urmă, se află în zona cuprinsă între Munteni-Buzău — Sărăţeni — Colelia — Grindu. Sistemul de desecare iniţiat aci cuprinde un canal magistral lung de peste 30 de kilometri şi este menit să dreneze o suprafaţă de aproximativ 10 000 de hectare. Este aşadar o lucrare de o frapantă însemnătate economică şi de o mare amploare. Trebuie spus din capul locului că acest sistem, cînd el va fi gata, nu peste multe zile, în pofida dimensiunilor sale, va fi un obiectiv fără egal în, ceea ce priveşte ritmul de execuţie şi timpul rapid în care a fost realizat. Totodată, rezultat în întregime al forţelor locale, sistemul de desecare Munteni- Buzău — Sărăţeni — Colelia — Grindu, reprezintă un modul cel mai nemijlocit şi strălucit un exemplu extraordinar a ceea ce înseamnă într-cujutorarea şi colaborarea cooperativelor agricole de producţie, un exemplu sim- PETRU VINTILA (Continuare in pag. a 3-o) JL▲