Satul Socialist, noiembrie 1971 (Anul 3, nr. 774-798)

1971-11-26 / nr. 795

SATUL SOCIALIST Cotidian editat de Uniunea Naționala a Cooperativelor .Agricole de Producție .....................................,ay....................................................................................................................■ *...................*....5* ' ~...■ [ ANUL III Nr. 795 1 VINERI26 NOIEMBRIE 1971 4 pagini — 30 bani | In cîmp sînt multe TREBURI DE FĂCUT • Recoltarea produselor de pe ultimele suprafeţe • Transportul şi adăpostirea acestora • Executarea arăturilor Ele nu suferă aminare! 1ЛЛЛа L­ucrările agricole de toamnă continuă, tre­buie să continue pentru că atît în între­prinderile agricole de stat cit şi în coope­rative mai există încă unele suprafeţe de pe care culturile nu au fost recoltate, mai există teren nearat. Ritmul lucrărilor este departe, însă, de cel pe care ii impun data tîrzie la care ne aflăm şi starea vremii. în decurs de două zile în în­treprinderile agricole de stat a fost strîns porum­bul de pe mai puţin de o mie de hectare, în judeţele Olt, Ilfov, Constanţa, Mehedinţi, Cluj, Braşov, Bistriţa-Năsăud procentul realizării lu­crării rămînînd in acest timp neschimbat. I.A.S.-urile din judeţul Olt mai au de strîns 7 la sută din recoltă, cele din Ilfov 6 la sută, iar cele din Neamţ şi Bistriţa-Năsăud cite 5 la sută. Porumb nerecoltat continuă să se găsească şi in cooperativele agricole, deşi în ultimele zile nu s-a mai pus niciunde problema lipsei forţei de muncă, iar vremea, intr-adevăr rece dar fără precipitaţii, a fost favorabilă culesului. De timpul favorabil au profitat din plin cooperati­vele agricole din judeţele Teleorman, Buzău şi Prahova care au încheiat recoltatul, dar nu şi unităţile cooperatiste din judeţele Ilfov, Con­stanţa şi mai cu seamă din Ialomiţa şi Braşov unde porumbul de pe mai bine de 1200 de hectare n-a fost încă cules. Amintim­­că în de­claraţia dată corespondentului ziarului nostru, declaraţie pe care am publicat-o, inginerul Gh. Dima, director general adjunct al direcţiei ge­nerale agricole a judeţului, dădea asigurări că în Braşov recoltarea porumbului va lua sfîrşit luni. Iată că au trecut patru zile de la termenul pe care înseşi organele agricole l-au stabilit fără ca angajamentul să fie realizat. In ultimele două zile, perioadă în care în Teleorman s-a strîns porumbul de pe circa 2 000 de hectare, în Bra­şov nu a fost rupt din cîmp nici măcar un sin­gur ştiulete. Sfecla de zahăr este cea de a doua cultură a cărei recoltare a fost mult întîrziată în aceas­tă toamnă. îngheţul din ultima vreme a îngreu­nat într-o mare măsură efectuarea lucrării, fapt ce impunea o şi mai mare mobilizare a forţe­lor, o şi mai bună organizare a muncii pentru ca lucrîndu-se noaptea şi dimineaţa la transpor­turi şi în a doua parte a zilei la recoltat, sfe­cla să poată fi strînsă şi livrată integral. Orga­nizarea muncii la recoltări şi transporturi a şchiopătat, însă şi în ultimele două zile, cu ex­•Continuare în pap a 3-a) Iarăşi despre transportul sfeclei de zahăr în judeţul Braşov PREA MULTE LUCRURI NU S-AU SCHIMBAT DIN CE CAUZĂ, CE TREBUIE FĂCUT Cu patru zile în urmă semna­lam că în cooperativele agricole din judeţul Braşov zăpada aco­peră în cîmp grămezi de sfeclă de zahăr care totalizează 40 000 de tone. Intre timp, circa 8 400 de tone au fost transportate. Rezultatul a­­cesta este surprinzător de slab, întrucît transporturile pot fi efec­tuate atît ziua, cît şi noaptea, mai cu seamă pe îngheţ. Şi acum, însă, cînd sfecla în­gheaţă şi se dezgheaţă, ceea ce face ca pierderile în greutate şi cele de zahăr să fie încă şi mai mari decît cele prezentate recent de ziarul nostru, o serie de coo­perative din Braşov şi organele agricole judeţene nu se ocupă stăruitor de organizarea transpor­tului. Aproape 3 500 de tone de sfeclă netransportată se găsesc la coo­perativa din Săcele, cîte circa 3 000 de tone la cele din Bod şi Prejmer. Destul de mari sunt şi cantităţile de sfeclă care se de­­preciază pe tarlalele cooperative­lor agricole din Hărman, Ghim­­bav, Cristian, Hălchiu, Sînpetru, Teliu — toate unităţi puternice din mănoasa Ţară a Birsei. Din­tre numele transcrise aici este de reţinut cel al cooperativei din Bod, aflată în aceeaşi localitate cu fabrica de zahăr. Distanţa mică dintre tarlale şi fabrică nu ar fi ridicat nici o problemă în legă­tură cu transportul dacă membrii consiliului de conducere ar fi pus cu adevărat la inimă interesele obştii. în sfîrşit, mari cantităţi de sfeclă se găsesc în cîmp şi în cooperativele din zonele Făgăraş şi Rupea. După înseşi datele comunicate (Continuare in pag . 3-a) Urmărind in permanenţă temperatura, umiditatea, gradul de luminozitate şi celelalte condiţii favorabile dezvoltării plantelor dili seră, şefa de echipă ELE­NA RADU de la cooperativa agricolă Otopeni, din apropierea Capitalei, rea­lizează cu echipa sa la cultura roşii­lor, un al doilea ciclu de producţie, peste 45 000 kg la hectar Pînă în prezent, ferma de vaci a coo­perativei agricole din Pucheni-Moşneni, judeţul Prahova a livrat peste preve­derile contractului mai bine de 230 de hectolitri de lapte. O contribuie deose­bită la obţinerea, pînă la 1 noiembrie, a 2 140 litri de lapte de la fiecare vacă, o aduce brigadierul TUDOR FILIP, a­­flat aproape permanent în mijlocul oamenilor. Din experienţă unităţilor fruntaşe 1 500 000 lei din activităţi industriale Aveţi o livadă frumoasă, produc­ţiile pe care le realizaţi sunt bune, aprecia tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU în septembrie cu pri­lejul vizitei pe care ne-a făcut-o, dar trebuie să vă îngrijiţi ca toate ramurile cooperativei să fie ren­tabile, numai aşa puteţi obţine venituri mari. Secretarul general al partidului ne-a sfătuit să gospo­dărim mai bine pămîntul, să pu­nem în valoare toate resursele de care dispunem. Intr-adevăr, la noi, veniturile pe cooperativă au fost împuţinate de slabele rezultate din zootehnie. Înfăptuind programul pe care l-am întocmit pe baza preţioase­lor indicaţii ale conducătorului partidului şi statului nostru avem convingerea că vom pune ordine în acest sector. In acelaşi timp ex­perienţa acestui an ne-a arătat că avem posibilităţi de a realiza mari venituri intr-un sector nou, cel al activităţilor industriale şi al pres­tărilor de servicii• Valoarea pro­ducţiei globale realizată din acest sector se ridică la 1 500 000 lei, dar în 1973 vom ajunge la aproape 3 000 000 lei, cam tot atît cit rea­lizăm acum în pomicultură, ra­mura de bază a cooperativei noas­tre. Ce am făcut în această direc­ţie ? Am înfiinţat la început o secţie de vărărie care a produs anul acesta 500 tone. In prezent lucrăm la extinderea ei pentru a putea realiza în anul viitor 800 tone de var. Avem un atelier pen­tru fabricarea cahlelor de teraco­tă. Am produs 30 000 de cahle şi dacă am fi avut desfacerea asigu­rată puteam realiza 50 000. Ne-am orientat însă repede şi am trecut la transformarea atelierului de producerea cahlelor în unul de producere a plăcuţelor ceramice de ornament, un produs mult că­utat şi bine plătit. Ne gîndim să extindem şi exploatarea balastie­rei de unde am încasat pînă acum 500 000 lei. Şi cărămidăria va func­ţiona în anul viitor ce o secţie nouă. Pregătim acum instalaţiile pentru ca, pe lingă cele 250 000 cărămizi, să producem şi coame pentru case, solicitate de nume­roasele construcţii de locuinţe din comună. Dulgherii noştri au făcut o propunere care a fost aprobată de adunarea generală — deschi­derea unui atelier pentru confec­ţionat lădiţe de fructe. Mari pro­ducători de fructe sîntem, amba­lajele sunt foarte căutate, material şi meşteri avem. Comuniştii, toţi cooperatorii din Boteni, sunt hotârîţi să nu-şi precupeţească eforturile pentru a putea raporta tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU înfăptu­irea exemplară a preţioaselor sale indicaţii. CONSTANTIN VADOIl­ cooperator, comuna Boteni, judeţul Argeş _ Tovarăşul Iosip Broz Tito şi-a încheiat vizita în ţara noastră Miercuri seara s-a încheiat vi­zita de prietenie făcută în ţara noastră, la invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar gene­ral al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, de tovarăşul Josip Broz Tito, pre­şedintele Republicii Socialiste Fe­derative Iugoslavia, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugo­slavia. Oamenii muncii din Timişoara — români, germani, maghiari, sîrbi şi de alte naţionalităţi — care timp de două zile au întîmpinat cu căl­dură şi dragoste pe oaspeţii iu­goslavi, exprimîndu-şi, asemeni întregului popor, sentimentele de sinceră prietenie care unesc parti­­dele, ţările şi popoarele noastre, şi-au luat un vibrant rămas bun de la solii poporului iugoslav. Pe traseul străbătut pînă la gara ora­şului se aflau mii de cetăţeni, care au ţinut şi cu acest prilej să-şi ma­nifeste — prin urale şi aplauze — satisfacţia deplină pentru vizita făcută de tovarăşul Iosip Broz Tito, pentru rezultatele fructuoase cu care s-au încheiat convorbirile dintre conducătorii­­de partid şi de stat ai celor două ţări, în gara Timişoara, oaspeţii iu­goslavi au fost conduşi de tovarăşii Nicolae Ceauşescu, secretar gene­ral al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, membru al Co­mitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., pre­ședintele Consiliului de Miniştri, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiu­lui Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliu­lui de Miniştri, preşedintele părţii române în Comisia mixtă româno­­iugoslavă de colaborare economică, Corneliu Mănescu, ministrul afa­cerilor externe, Vasile Vlad, şef de secţie la C.C. al P.C.R. Erau, de asemenea, prezenţi pe platoul din faţa gării conducători ai organelor locale de partid şi de stat, un mare număr de oameni ai muncii din întreprinderile şi insti­tuţiile municipiului Timişoara, în vizita de prietenie făcută în ţara noastră, preşedintele R. S. F. Iugoslavia a fost însoţit de tova­răşii Gemal Biedici, preşedintele Consiliului Executiv Federal, Dra­­goslav Markovici, preşedintele A­­dunării R. S. Serbia, membru al Prezidiului R. S. F. Iugoslavia, Sta­ne Dolanţ, preşedintele în funcţiu­ne al Biroului Executiv al Prezi­diului U.C.I., Mirko Tepavaţ, se­cretar federal pentru afacerile ex­terne, membru al Prezidiului U.C.I., Duşan Gligorievici, membru al Consiliului Executiv Federal, pre­şedintele părţii iugoslave în Comi­sia mixtă de colaborare economică iugoslavo-română, şi de alte per­soane oficiale. Este ora 21,30. In vasta piaţă a gării, împodobită cu drapelele ro­mâne şi iugoslave, o gardă milita­ră prezintă onorul. Se intonează imnurile de stat ale celor două ţări. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito trec în revistă gar­da militară. Mulţimea prezentă scandează „Ceauşescu — Tito", „Ceauşescu — P.C.R.". Cei doi preşedinţi şi persoanele oficiale care îi însoţesc se îndreap­tă spre peronul gării. Tovarăşul Tito şi ceilalţi condu­cători de partid şi de stat iugoslavi îşi iau rămas bun de la conducăto­rii de partid şi de stat români. îna­inte de despărţire, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito se îm­brăţişează prieteneşte. Un mare număr de cetăţeni pre­zenţi pe peronul gării aplaudă, ovaţionează îndelung pentru priete­nia româno-iugoslavă, pentru dez­voltarea colaborării dintre partide­le şi popoarele celor două ţări. în aplauzele mulţimii, trenul spe­cial cu care călătoreşte tovarăşul Iosip Broz Tito părăseşte gara Ti­mişoara, îndreptîndu-se spre pa­trie. De la fereastra vagonului, pre­şedintele Republicii Socialiste Fe­derative Iugoslavia răspunde urări­lor de drum bun adresate de cei veniţi să conducă pe solii poporului iugoslav. Pînă la punctul de frontieră Stamora-Moraviţa, tovarăşul Iosip Broz Tito şi ceilalţi oaspeţi au fost însoţiţi de tovarăşii Ilie Verdeţ, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republi­cii Socialiste România, Mihai Te­­lescu, membru supleant al Comi­tetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului jude­­ţean­ Timiş al P.C.R., Vasile Şan­­dru, ambasadorul României la Belgrad, precum şi de Isa Njego­­van, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia la Bucureşti. In aceeaşi seară, preşedintele Iosip Broz Tito a sosit la Belgrad. La sosire, a fost salutat de Mial­­ko Todorovici, preşedintele Adună­rii Federale a Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Krste Trven­­kovski, vicepreşedinte al Prezidiu­lui R.S.F. Iugoslavia, de alţi con­ducători de stat şi de partid iu­goslavi, precum şi de membri ai Ambasadei române la Belgrad. Intîlnirea dintre tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito con­stituie o nouă şi remarcabilă con­tribuţie la întărirea şi dezvoltarea continuă a relaţiilor româno-iu­­goslave, pe multiple planuri. Opinia publică din ţara noastră a urmărit cu deosebit interes vi­zita în Republica Socialistă Româ­nia a solilor poporului iugoslav, dînd o înaltă apreciere spiritului de cordialitate, deplină înţelegere şi încredere reciprocă, care a ca­racterizat întreaga desfășurare a vizitei și convorbirilor. ★ Ce cer oamenii căminului cultural: SA-I EDUCE, SA LE LĂRGEASCĂ ORIZONTUL CUNOAŞTERII In drum spre Brad, oraşul aura­rilor din Munţii Apuseni, trenul opreşte la Sebiş. De aici, un auto­buz te lasă, după cîţiva kilometri de drum printre dealuri şi cîmpii mănoase, în Buteni, comună mare şi veche. In maşină un bătrîn de vreo 60 de ani îmbrăcat orăşeneşte priveşte mai mult decît cu interes peisajul, casele, scrutează feţele oa­menilor, căutînd parcă pe cineva. Intru în vorbă cu el. Aflu că s-a născut la Buteni, că a plecat din comună acum 40 de ani şi de atunci n-a mai trecut pe aici. A plecat la Bucureşti şi peste 30 de ani a lu­crat în aceeaşi întreprindere. Acum, ieşit la pensie, a venit să-şi vadă locurile natale, satul şi oamenii. E surprins de cine s-au schimbat. Peste tot s-au înălţat case noi din cărămidă, în centrul comunei se află un edificiu impunător, cămi­nul cultural. Alături un complex comercial dat de curînd în folo­sinţă. Şi vizitînd Rutenii de azi, îţi poţi da seama singur, că la conducerea comunei se află oameni buni gos­podari şi interesaţi în dezvoltarea vieţii spirituale. Şi din discuţiile avute cu Vasile Motrea, primarul comunei, Dimitrie Sverdian, direc­torul căminului cultural, Ilie Lus­­trea, preşedintele cooperativei agri­cole de producţie, a reieşit în mod pregnant acest lucru. Primarul este un pasionat al cîntecului, fiind membru în cor. Preşedintele coo­perativei agricole, cel ce conduce bătăliile pentru recolte, este dirijo­rul corului din comună. Doi oa­meni, doi comunişti, doi dintre fruntaşii comunei contribuie la dezvoltarea vieţii culturale, la edu­carea oamenilor în spiritul dragos­tei pentru frumos. Cum de faţă se află şi directo­rul căminului cultural, Dimitrie Sverdian nu ne-a fost greu să dis­cutăm despre rolul căminului cul­tural în formarea universului spi­ritual al omului de pe ogoare, des­pre modalităţile prin care se poate realiza în sat acel climat de efer­vescenţă creatoare pe plan cultu­ral, care să ducă la lărgirea ori­zontului de cunoaştere al ţăranilor cooperatori. — Omul de azi este mult mai exigent faţă de ce i se oferă la că­minul cultural şi, dacă vrei să-l cîştigi, trebuie să organizezi acele acţiuni care să-i placă, faţă de care (Continuare in pag. a 2-a) Sala de extracţie a noii fabrici de făinuri proteice, intrată în producţie la Teiuş „Intr-unul din numerele trecute ale ziarului „Satul socialist11 am ci­tit un articol cu privire la rezulta­tele retribuirii în acord global a crescătorilor de animale din coo­perativele agricole de producţie — ne spunea ţăranul cooperator RADU HARALAMBIE, din Ciucurova, ju­deţul Tulcea. Am scris şi eu adesea în ziarul judeţean despre aplica­rea acordului global şi v-aş sfătui să duceţi ancheta mai departe. După mine unul, aplicarea acordu­lui global în producţia vegetală ri­dică probleme mult mai numeroa­se decît în zootehnie. Ştiind cum se aplică în unitatea lor, membrii fiecărei cooperative doresc să cu­noască cum procedează şi alţii. Şi asta nu din simplă curiozitate, ci pentru că dintr-un fapt nou se iveş­te mai totdeauna şi o idee nouă, cu valoare practică". însuşindu-ne punctul de vedere al primului nostru interlocutor, sondăm opinia inginerului VASILE MACAVEI, director general adjunct al direcţiei generale agricole a ju­deţului Tulcea. „Dacă în zootehnie — ne informează dînsul — aplica­rea acordului global este, de-acum, generalizată, în judeţ existînd o tradiţie a retribuirii în raport di­rect cu producţia obţinută, în sec­torul vegetal lucrurile se schimbă. Aici, introducerea acordului global s-a făcut mai timid, formele vechi de retribuire avînd încă o pondere destul de mare. Se poate, totuşi, a­­firma că intr-un număr de coope­rative agricole ai căror membri s-au dovedit deosebit de receptivi la nou, acordul global a fost intro­dus la toate culturile importante. Noua formă de retribuire a fost a­­plicată cu rezultate dintre cele mai bune în cooperativa din Frecăţei, la porumb , în cea din Pandurii, la floarea-soarelui , în cele din Nicu­­liţel şi Isaccea, în viticultură. Coo­perativa agricolă Topologu a acu­mulat o bună experienţă, în aplica­rea acordului global în sectorul ac­tivităţilor industriale şi al prestă­rilor de servicii. Pentru extinderea aplicării aces­tei forme de retribuire, direcţia noastră generală şi uniunea jude­ţeană şi-au propus în planul pe decembrie să organizeze mai multe schimburi de experienţă care vor consta nu din expuneri, cum se obişnuieşte, nici din demonstraţii făcute la tablă, ci din discuţii, de la om la om, la care vor participa sute de cooperatori. Mai concret spus, schimburile de experienţă se vor desfăşura astfel. Din unităţile care nu au introdus acordul global în producţia vegetală sau l-au apli­cat necorespunzător, vom invita ţă­rani cooperatori în vizită la Ca­talog Agigea, Niculiţei, Topologu, Frecăţei, Pandurii etc. Oaspeţilor le vom face cunoştinţă cu gazdele şi punind in discuţie problema apli­cării acordului global îi vom lăsa să se sfătuiască ei intre ei“. Ne continuăm investigaţia la una din cooperativele agricole ai căror (Continuare in pa­g. a 3-a) ACORDUL GLOBAL stimulează puternic sporirea producţiei Cei care l-au aplicat au cîştigat Ce fac organele judeţene pentru generalizarea ex­perienţei acumulate Dacă ai început un lucru bun, du-l pînâ la capăt ! PE ADRESA:­întreprinderii de transporturi auto Satu Mare Cei peste 150 de abonaţi care călătorim între satul De­­cebal şi Satu Mare, nu sîn­tem de loc mulţumiţi de felul cum se respectă mersul auto­buzelor autobazei din Satu Mare ; la fel nu sunt mulţu­miţi de acest orar vreo 30 de elevi care frecventează dife­rite şcoli din Satu-Mare. Deşi pe hirtie sunt sta­bilite 13 plecări de curse între satul nostru şi oraşul Satu-Mare, orarul autobuzelor nu este respectat. Bunăoară, 5 curse circulă din localitatea Decebal (tur-retur) dar intre orele 5,40—13, apoi nu mai circulă nici un autobuz pînă la ora 17. De multe ori nu pleacă nici autobuzul de la ora 17 şi de aceea trebuie să aştep­tăm pînă la ora 20. La fel aş­teaptă din Satu Mare şi unii elevi navetişti care au program după-amiază. A sosit timpul friguros. Noi ne-am bucurat de noul mers al autobuzelor, dar sinceri să fim, mai bine circulau autobuzele de la în­treprinderea comunală care deși aveau curse mai rare, e­­rau sigure. VASILE ROMAN din satul Decebal, județul Satu Mare I (

Next