Satul Socialist, decembrie 1971 (Anul 3, nr. 799-825)

1971-12-08 / nr. 805

PAGINA 2 Lunile care s-au scurs din a-­­cest an, au fost pentru locui­torii comunei noastre o perioa­dă de intensă activitate edili­­tar-gospodăreascâ. Cei peste 5 000 de locuitori din satele co­munei — Lişcoteanca, Bordei- Verde, Filiu și Gabrielescu — s-au străduit mult, ca satul lor să arate mai frumos, mai bine gospodărit, în vara acestui an s-a termi­nat construcţia a şase noi săli de clasă — două la şcoala ge­nerală din satul Gabrielescu şi patru la şcoala de la reşedinţa comunei, satul Bordei-Verde. Prin muncă voluntar-patriotică zestrea edilitară a comunei 5 000 DE LOCUITORI AI COMUNEI, 5 000 DE GOSPODARI noastre a sporit anul acesta cu încă 1 000 m­p de trotuare ; în toate satele comunei avem a­­cum ateliere meşteşugăreşti : cizmărie, croitorie bărbătească şi de damă, frizerie etc. Brutăriile au început să funcţioneze anul acesta în fie­care sat, producînd zilnic 3 500—4 000 kg de pîine. Sînt doar cîteva din realizările edi­­litar-gospodăreşti ale consăte­nilor mei în 1971. Altele, tot atît de importante ne-am pus în gînd să le obţinem în 1972. Sîntem hotărîfi ca la 23 August să inaugurăm noul cămin cul­tural pentru ridicarea căruia cheltuim aproape 350 000 lei. Vom realiza, de asemenea, încă 3 000 m.p de trotuare din dale prefabricate. Multe propuneri ale cetăţenilor au fost, de ase­menea, reţinute de consiliul popular pentru a fi realizate în anul viitor. Una se referă la îmbunătăţirea alimentării cu apă a comunei, alta la mărirea suprafeţei comerciale de desfa­cere în magazinele existente. Sîntem cu toţii hotărîţi să apro­piem cît mai mult, în timp scurt, condiţiile de viaţă din comuna noastră, de cele exis­tente la oraş. DUMITRACHE SCHIAUA, secretarul Comitetului executiv » al Consiliului popular al comunei Bornei-Verde, județul Brăila SATUL SOCIALIST Aproximativ 400 de spec­tatori fuseseră invitaţi la căminul cultural din Şişeşti- Mehedinţi pentru seara zilei de 20 noiembrie. încă din septembrie, directorul că­minului cultural alergase la Motru pentru reflectoare, decoruri, mobilă. Le obţi­nuse. Echipa de teatru şi re­citatorii fuseseră mobilizaţi, textul, (semnat de profeso­rul Ilie Ronca) fusese şi el distribuit. Bibliotecarul Ni­­colae Avram popularizase în mod special (prin recen­zii, lecturi organizate la că­minul cultural la cercurile de citit etc.) proza lui Ma­rin Preda, cu precădere ro­manul „Moromeţii". Cei mai mulţi din sală „citiseră" ast­fel romanul, îi cunoşteau ac­ţiunea, îl ştiau pe Ilie Mo­­romete şi se gîndiseră chiar mult la soarta lui care se­măna în multe privinţe cu a lor în timpurile de mult apuse. Din aceste motive proce­sul literar la cartea „Moro­­meţii“ de Marin Preda s-a impus încă de la primele replici. „Este chemat în faţa in­stanţei Ilie Moromete. Să răspundă cinstit de ce capi­tulează în faţa vieţii, cre­­zînd că pămîntul şi numai pămîntul îi va readuce dem­nitatea, îi va împlini năzu­inţa moştenită de la părinţi". Avocatul apărării aduce însă toate argumentele. Rînd pe rînd vor veni în faţa instanţei şi Aristide — diplomatul, şi Nilă, şovăiel­nic şi ursuz, şi Paraschiv, violent şi lipsit de scrupule, şi Nicolae, şi chiar Gulca — sora lui Ilie. Rînd pe rînd se ascultă depoziţiile. Din cînd în cînd surprindeam cîte-o uimire: — Uite-1 pe Ghiţă Firi­­can — face pe avocatul I (Ghiţă Firican este briga­dier la cultura mare). — Uite-1 pe tovarăşul Tănase Rucărean — zice că e Ilie Moromete! (Tănase Rucărean este medicul şef al circumscripţiei). Mult mai complexă decit o piesă de teatru, decît o recenzie, decît un simpozion literar sau o seară literară, procesul literar implică ana­liza atentă şi adîncă a con­flictelor unei cărţi, pregăti­rea acţiunii pînă la cele din urmă amănunte. „Vedeţi — ne spunea prof. Iancu Racoviţă, direc­torul de cămin cultural — un proces literar angajează şi formaţia de teatru şi mai multe pregătiri regizorale, şi, mai întîi de toate, o o­rientare asupra cărţii, a că­rei acţiune va fi „adusă în faţa instanţei" şi a spectato­rilor. Nu poţi să realizezi scopul propus, acela de a stîrni curiozitatea faţă de o carte, de a-i interesa pe cititori, de a-i antrena în­­tr-o lectură eficientă, nu poţi cultiva gustul estetic, nu poţi ridica gradul de cunoaştere şi nivelul ideolo­gic şi politic fără o preocu­pare permanentă de a pune în centrul acestei acţiuni intenţia politică. Noi am mai prezentat aici încă două procese literare: la roma­nul ,Setea" de Titus Popo­vici şi la romanul „Şoseaua Nordului" de Eugen Barbu. Amîndouă s-au bucurat de succes. In urma fiecărei ac­ţiuni (concursuri, adunări, discuţii pe teme de cultură generală etc.) am constatat un nivel mai înalt de cunoş­tinţe". Toate aceste discuţii se purtau în urmă cu puţină vreme, în comuna Şişeşti din judeţul Mehedinţi. Ne-am propus, pornind de la ca­litatea acţiunii organizate aici sub titulatura de proces literar, să dezbatem cîteva chestiuni importante, lega­te de specificul acestei for­me de activitate, în sprijinul pătrunderii cărţii şi a me­sajului ei în inima şi min­tea cititorului. Am fost în­demnaţi spre această anali­ză şi de faptul că, în destu­le cazuri, la cămine cultu­rale şi biblioteci din judeţe­le Arad, Ilfov, Dolj, Mehe­dinţi am întîlnit şi am înre­gistrat o înţelegere superfi­cială a acestei forme de ac­ţiune cu cartea. In mod obişnuit, se recu­noaşte că procesul literar este o manifestare complexă dar cînd este vorba ,să se organizeze, căminul cultu­ral evită să investească un efort maxim în vederea reu­şitei. în acest caz, procesul literar degenerează într-o tristă înşiruire de replici simpliste, culese, extrase fără o legătură logică din textul cărţii. Spectatorii „suportă" cu greu o aseme­nea acţiune, îşi dau seama de la început că este vorba de o improvizaţie. Cel puţin aşa ne-au măr­turisit cîţiva spectatori din Pădureni, judeţul Ilfov — care au urmărit procesul li­terar al cărţii „Enigma Oti­­liei". Evident nu trebuie să lăsăm alegerea cărţii la în­­demîna unei pasiuni parti­culare. Pe Octav Iliescu, profesor tînăr de limba ro­­mînă, l-a interesat să reali­zeze un proces literar la car­tea lui G. Călinescu. Tex­tul, văzut şi de noi, nu este deloc lipsit de frumuseţe, el se poate, chiar, susţine cu succes de public la o casă de cultură orăşenească dar, pe cooperatorii din Pădu­reţti credem că-i interesa alt­ceva. Poate o carte inspirată din viaţa satului, poate o alta care să le ofere imagi­nea luptei eroice a clasei muncitoare conduse de par­tid. La căminul cultural din Siştorovăţ, judeţul Arad, n-am putut asista la un pro­ces literar. Am apelat la memoria organizatorilor şi a cîtorva spectatori. Text bun, o dramatizare consistentă, o replică vioaie, un dialog sus­ţinut, o distribuţie (după ce am cunoscut interpreţii), credem, destul de ingenios alcătuită. Dar nici o recu­zită, nici un costum, nici o mişcare în scenă. Directorul căminului cultural, foarte ta­lentatul prof. Irimie Coja ne vorbea de un „eşec". „Am simţit, că spectatorii — spu­nea el puţin amar — au ple­cat nemulţumiţi fiindcă n-au înţeles exact în ce măsură figura lui George Teodores­­cu, intelectual ataşat satului, poporului şi revoluţiei se dis­tinge de cea a lui Alexandru Suslănescu, profesor de is­torie, tip de oportunist şi ca­rierist avînd convingerea su­periorităţii sale intelectuale. Am simţit că multe n-au în­ţeles spectatorii..." Consemnînd declaraţia di­rectorului de cămin cultu­ral, ca pe o sinceră şi obiec­tivă nemulţumire ne-am a­­dresat şi altor intelectuali din comună. — Aţi asistat la un pro­ces literar al romanului „Se­tea" de Titus Popovici, to­varăşe inginer? — Da ! mi s-a părut prea lung, prea tărăgănat şi fără culoare, fără dinamism — ne-a răspuns Mircea Dac, inginer la cooperativa agri­colă din Sistorovăţ, judeţul Arad. Alţi cooperatori, funcţio­nari, profesori, ne-au decla­rat că procesul literar orga­nizat la ei n-a emoţionat. Or, şi această latură a con­tactului afectiv al cititorului cu cartea trebuie urmărit printr-o asemenea acţiune, susţinea tov. Mihai Oancea, profesor de istorie. Sigur că da, şi un asemenea obiectiv trebuie atins. In alte cazuri, la Goicea sau Catanele — judeţul Dolj nu s-au realizat procese lite­rare deşi erau prevăzute in­tr-un plan trimestrial de muncă. In general, despre o asemenea acţiune se vorbeşte foarte îndoielnic susţinîn­­du-se ideea că „pentru aşa ceva ne trebuie artişti". Evident, e vorba şi de o latură artistică a manifes­tării, dar asta nu înseamnă cîtuşi de puţin că procesul literar trebuie să se organi­zeze cu mare risipă de ele­mente artistice. Avem o pro­bă, un argument dintre cele mai puternice: procesul lite­rar de la Şişeşti — Mehe­dinţi. Gheorghe Firican este brigadier, Tănase Bacovean este medic, alţi interpreţi sunt şi ei cooperatori, îna­inte însă de orice ei sunt cititori pasionaţi, iubitori ai literaturii. Pentru ei scena a devenit o tribună a celor mai înalte mesaje ale cărţii. In acest fel procesul lite­rar imprimă în inima spec­tatorilor, aşa cum am fost încredinţaţi că se întîmplă la Şieşti — Mehedinţi, la Ceratu — Dolj, la Coşereni şi Onceşti — Ilfov şi în alte locuri, acel mesaj umanist şi generos al cărţii. Rezumînd cele spuse pînă aici ar trebui să subliniem că : — Procesul literar este una dintre formele cele mai a­­tractive de prezentare a va­lorilor etice şi estetice con­ţinute într-o carte. — Această acţiune are ne­voie de spectatori familia­rizaţi cu modalităţile de a dezbate problemele ridicate de literatură. — Organizatorii acestei forme de popularizare a căr­ţii ar trebui să pornească încă de la selecţia cărţii, de la scrierea dialogurilor, de la alegerea personajelor, de la necesităţile de educaţie etico-estetică a oamenilor. Pentru a face acest lucru se simte nevoia unui sondaj pe care căminul cultural trebuie să-l efectueze în rîndul coo­peratorilor — cu privire la ce carte au citit, care i-a in­teresat în mod deosebit, ce învăţăminte le-au rămas după lectura ei etc. Ca acţiune complexă pro­cesul literar dacă e bine or­ganizat se dovedeşte a fi şi un puternic îndemn pen­tru citirea acelei literaturi care cultivă sentimentul pa­triotic, trăsăturile omului înaintat, angajat cu trup şi suflet în măreaţa operă de edificare a socialismului. V. M. BASARAB Diversitatea şi eficienţa formelor cultural-educative ŞTIŢI SĂ ORGANIZA­ŢI UN „PROCES Măiestrie şi ritm într-un vechi dans popular românesc I .SFATUL SPECIALISTULUI Sîntem în perioada în care cres­cătorii de iepuri de casă este bine să examineze şi să stabilească va­loarea zootehnică a efectivelor de care dispun, acţiune cunoscută sub numele de bonitare. Aprecierea şi stabilirea calităţilor productive se face examinînd fie­care iepure în parte. Se ţine seama de sănătatea lui, de conformaţia corporală, de starea de întreţinere, de gradul de dezvoltare, în funcţie de etate şi rasă, de valoarea părin­ţilor (ascendenţa precum şi de ca­lităţile şi defectele transmise pui­lor (descendenţa). Rezultatul examenului se expri­mă în note sau puncte. După nu­mărul de puncte se stabileşte cla­sa în care se încadrează : elită, clasa I, clasa a II-a şi fără clasă (reformat). Iepuri deosebit de va­loroşi, care obţin calificative supe­rioare, sunt destinaţi pentru prăsilă. Cei care se încadrează în condiţiile de calitate pentru prăsilă, dar care depăşesc necesarul în gospodăria personală, sunt destinaţi vînzării ca iepuri de reproducţie, sau pentru sacrificare. Cu ocazia bonitării, în lotul cu destinaţia sacrificare, se introduc şi iepurii necorespunzători, din di­ferite cauze : defecte de conforma­ţie, intîrziaţi în creştere, sterilitate ş.a. Bonitarea iepurilor de casă se face la anumite perioade de dez­voltare , la înţărcarea puilor şi lă­ctatea de 4, 6 şi 8 luni. Cea mai importantă este însă bonitarea de toamnă şi început de iarnă, cînd se examinează întregul efectiv şi se fac pregătirile pentru iernat. Iepurii destinaţi sacrificării vor fi adăpostiţi pe grupe de vîrstă şi sex. Masculii, vor fi castraţi, ceea ce face ca ei să fie mai liniştiţi, să folosească mai bine furajele, să sporească mai repede în greutate, iar carnea să-şi îmbunătăţească însuşirile calitative. Recondiţionarea iepurilor în ve­derea valorificării pentru carne se face printr-o furajare corespunză­toare. In acest scop se vor folosi, pe lingă furajele existente în gos­podărie şi concentratele (orz, ovăz, porumb) obţinute de crescătorii care valorifică iepurii prin coope­rativele de consum. Cooperaţia a­­cordă 2 kg concentrate pentru ki­logramul de iepure predat la con­tract şi 1 kg concentrate pentru kilogramul de iepure predat la a­­chiziţii. Preşedinţii şi achizitorii coope­rativelor de consum au obligaţia să sprijine crescătorii de iepuri de casă în acţiunea de re­condiţionare şi valorificare a exemplarelor des­tinate sacrificării. Printr-o furajare corespunzătoa­re timp de trei săptămîni, iepurii de casă adulţi sporesc în greutate cu 15—20 la sută, iar cei tineri (de 3—4 luni) sporesc în greutate, in patru săptămîni, cu 40—45 la sută. Reamintim că iepurii de casă pentru carne trebuie să fie sănă­toşi, în stare bună de întreţinere, cărnoşi, în greutate de peste 2 200 grame. Cei slabi, ciolănoşi, maras­­matici oricît de grei ar fi, sunt necorespunzători, din punct de ve­dere calitativ, valorificării pentru carne. Tehnologia îngrăşării iepurilor de casă cuprinde trei faze : de pre­gătire, cînd raţia zilnică se com­pune din 1/2 fibroase, 1/4 suculente, 114 concentrate ; de îngrăşare, cind raţia pe zi se compune din 1/4 fibroase, 1/4 sucu­lente, 112 concentrate ; faza finală, cînd raţia se compu­ne din 1/8 fibroase, 1/8 suculente, 3/4 concentrate. Este indicat ca, după posibilităţi să se folosească în hrana iepurilor şi stimulente pentru mărirea pof­tei de mîncare şi digestiei ca : cim­brişori, mentă etc, care dau şi o a­­romă plăcută cărnii. Raţia se va da în trei tainuri res­­pectînd orele de furajare. Se va avea grijă ca să se evite risipa de furaje concentrate, prevenind astfel şi ivirea şobolanilor în adăposturi. Sortimentele de furaje şi canti­tăţile necesare stabilirii raţiei de re­condiţionare—îngrăşare diferă după vîrstă, rasă, greutate şi sta­rea fiziologică a iepurilor. Tot toamna şi începutul iernii sunt perioade deosebit de favora­bile pentru instalarea iepurilor de reproducţie. Cooperaţia de consum a trecut, în ultimul timp, la înfiinţarea de cres­cătorii de iepuri pentru prăsilă, în scopul difuzării unor animale din rase productive şi economice, înde­osebi pentru producţia de carne, întărind astfel baza tehnico-mate­­rială a achiziţiilor. Printre măsu­rile luate în acest sens se închuie şi importul de iepuri de casă din rase superioare. Prin respectarea acestor reguli de creştere a iepurilor de casă în pe­rioada în care ne aflăm, crescă­torii au putinţa să cîştige însem­nate sume de bani din valorifica­rea către cooperaţia de consum a unor cantităţi sporite de carne de iepure. Dr. FRANCISC KAPPEL din Centrala de Contractori- Achiziţii a Centrocoop Creşteţi iepuri de casă, avantajele sunt deosebite! Joi 9 decembrie 11.1 """ 'VV....''"|ЖГ^^'||,|Ж| |------... . V? PROGRAMUL 1. 6.00 Muzică și actualităţi. 6.20 Jur­nal agrar. Buletin agrometeorologic ; Carnetul zooteh­nistului : recomandări privind utilizarea și prepararea furajelor de volum ; Răspundem ascultătorilor : îngri­jirea vinurilor . Sumarul revistelor agricole. 7.00 Ra­diojurnal. 7.45 Sfatul medicului, îmbrăcămintea copi­ilor mici iarnă. 8.00 Sumarul presei. 8.25 Moment poetic. 8.30 La microfon melodia preferată. 9.00 Bu­letin de știri. 9.03 La microfon, melodia preferată (continuare). 9.30 Odă limbii române. 10.00 Buletin de ştiri. 10.30 Clubul călătorilor. 11.00 Buletin de ştiri. 11.05 Cîntă Caterina Caselli. 11.15 Din ţările socialiste. 11.30 Corul Radioteleviziunii dirijaţi de Aurel­­Grigo­­raş. 12.00 Discul zilei : Trio Grigoriu. 12.30 întîlsiire cu melodia populară şi interpretul preferat. 13.00 Radio­jurnal. 14.43 Cîntă Teodosia Vintilescu şi Florea Vo­’­­nicilă. 15.00 Buletin de ştiri. 15.05 Tribuna radio. 15.25 Pagini vocale şi orchestrale din muzica de estradă. 16.00 Radiojurnal. 16.15 Liberă ţară sub soare — cîntece. 18.00 Orele serii. 20.05 Zece melodii preferate. 20.4­1 Romanţe cu Dorina Drăghici. 21.45 Din lirica populară — melodii şi versuri. 22.00 Radiojurnal. PROGRAMUL II : 6.00—8.05 Program muzical de dimineaţă. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport. 9.00 Miniaturi corale. 9.30 Buletin de ştiri 9.35 Orchestra de muzică populară Moldova" din Bîrlad. 10.00 Cîntă 11.00 Solişti de muzică populară Duca şi Gică Mustăcioară. 11.30 Concursuri şi festivaluri de muzi­că uşoară — 1971. 12.00 Buletin de ştiri. 13.00 Radiojurnal. 13.15 Va­rietăţi muzicale. 14.00 Buletin de ştiri. 14.05 Viers şi joc. 14.30 Ate­neu. 15.00 La microfon, Luminiţa Cosmin şi Zafir Hadzimanov. 16.00 Radiojurnal. 16.55 Sfatul medicu­lui. 17.00 Buletin de ştiri. 17.30 Teatru serial. Pădurea Spânzuraţi­lor, de Liviu Rebreanu. 18.20 Co­ruri bărbăteşti. 19.00 Buletin de ştiri. 22.00 Interferenţe muzicale. 22.30 Emisiune literară. 22.50 Ro­manţe în versiune corală. 23.00 Bu­letin de ştiri. 0.55—1.00 Buletin de ştiri. S­T— „Trandafir de la Aura Urziceanu, Anica Tudor, Ion PROGRAMUL I . 17.30 Emisi­une în limba maghiară. 18.30 In­terpretul săptămînii : Maria Cor­­nescu. 18.50 Timp şi anotimp în agricultură. 19.10 Pentru sănăta­tea dv. Cum pot fi depistate for­mele incipiente de cancer. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Re­flector. 20.15 Tinerii despre ei în­şişi. 22.30 Telejurnalul de noapte. (Urmare din pag. I.) bri ai consiliului de conducere pro­movează faţă de avutul obştesc o atitudine de responsabilitate care tinde să devină stilul de lucru, fe­lul de a gîndi al ultimului coope­rator. Cooperativa agricolă de pro­ducţie Marpod este în prezent pe punctul să se autofinanţeze. Experienţa de pînă acum ne-a arătat că una din sursele princi­pale ale irosirii, pierderilor sau sustragerilor stă într-o evidenţă contabilă defectuoasă, în munca contabilului, în cele din urmă. Un contabil şef trebuie sa cunoască terenul, adică este obligat să se ducă pe cîmp, în grajduri, în sec­toarele de deservire, în vederea confruntării evidenţei contabile cu realitatea concretă din cooperativă. El trebuie să ştie cîte vaci au fătat, cît lapte s-a livrat, cît porumb s-a cules. Şi aceasta în momentul cînd lucrurile amintite se întîmplă, nu după o lună cînd datele îi pot par­veni eronat. Aşa procedează conta­bilul şef Constantin Resteanu de la C.A.P. Şelimber sau Ana Trica­­lete de la C.A.P. Boianu. O evidenţă contabilă defectuoasă a permis infiltrarea falsurilor la cooperativa din Bruiu, în prezent, unitate cu rezultate slabe. După cum este ştiut avutul obştesc tre­buie să fie oglindit în acte. Dar la C.A.P. Brutu neglijenţele în ţine­rea evidenţei contabile au dus la faptul că s-a plătit de două ori aceeaşi sumă unui beneficiar. Eroa­rea a fost descoperită abia în tim­pul verificării financiare făcută de organele băncii. Dar ea ar fi tre­buit depistată întîi de cei care răs­pund de felul cum e gospodărit avutul obştesc. Asemenea situaţii se întîmplă şi în altă parte. La C.A.P. Brestan documentele primare se întocmesc în mod formal şi cu întîrziere, cheltuielile de deplasare se plătesc la voia întîmplării, iar bunuri şi produse se eliberează din magazie pe baza bonurilor de mină. în spatele unor astfel de metode se ascunde încercarea de sustrage­re, de falsificare de acte. în pre­zent sunt în atenţia instanţelor ju­decătoreşti şi organelor de procu­ratură cinci astfel de cazuri totali­zând un prejudiciu de 89 300 lei. Inginerul zootehnist Teodor Popes­­cu de la C.A.P. Slimnic vinde oa­menilor din sat purcei şi viţei în perfectă stare cu menţiunea „re­format". Prejudiciul adus de aces­ta trece de 15 000 lei. Dar nu nu­mai el e vinovat. De acest lucru se face vinovat şi preşedintele, consiliul de conducere şi toţi cei care au consimţit tacit să cumpere animale bune cu menţiunea falsă de „reformat", (diferenţa de la o calitate la alta a fost împărţită de cei care au făcut tranzacţia). Faţă de păstrarea averii obşteşti trebuie manifestată mai multă gri­jă, însă nu întotdeauna se întîm­plă aşa. Sînt situaţii cînd se trece cu vederea peste lipsurile unora. Iată cazul contabilei Dorina Hosu. Ea trebuia să plătească mărfurile cumpărate in rate, în valoare de 8 484 lei, din salariu. Le-a debitat în contul cooperativei şi nu s-a lua­t nici o măsură. Chiar şi comisia de revizie s-a făcut că nu vede. Deşi este învestită de adunarea generală cu autoritatea de a exercita con­trolul asupra activităţii cooperati­vei, aceasta, în nici o informare, nu a menţionat faptul sesizat mai sus. Intre cauzele care favorizează irosirea averii obşteşti se înscriu şi incapacitatea organizatorică şi incompetenţa profesională a unor cadre de conducere şi specialişti din cooperativa agricolă. Unele ca­dre, de exemplu, de la C.A.P. Aci­­liu au achiziţionat oi în valoare de 200 000 lei de la C.A.P. Apoldu de Sus fără să ramburseze pînă azi suma datorată. Acest act s-a soldat cu efecte dintre cele mai păgubi­toare. Uneia din cooperativele bune, cea din Apoldu, i s-a imo­bilizat un fond însemnat. Cea din Aciliu n-a achitat suma fiindcă nu și-a realizat — din cauza unei proaste gospodăriri — planul de venituri şi nu a făcut nici alocă­rile statutare la fondul de acu­mulare. Producţiile de lină şi lap­te sînt scăzute, mortalităţile la oi sînt mari, planul de fătări este nerealizat, furajele insuficiente şi îngrijitorii necesari neasiguraţi.. Intr-o astfel de situaţie conduce­rea cooperativei s-a îndreptat spre împrumuturi deşi are altele vechi neachitate. Direcţia generală agricolă a ju­deţului a cunoscut acest lucru dar nu a luat nici o măsură. Problemele pe care le-am ridicat sînt legate de bunăstarea tuturor cooperatorilor. De aceea consider necesar ca fiecare membru coope­rator să-şi dezvolte vigilenţa incit nimic să nu diminueze avutul lor obştesc. Este necesar ca membrii consiliilor de conducere, ai comi­siilor de revizie, contabilii să ac­ţioneze cu mai multă fermitate împotriva oricăror abuzuri, orică­ror încercări de a sustrage din a­­verea cooperativei. Este necesară întărirea controlului şi din partea noastră dar şi din partea celorlal­te organe agricole judeţene incit să putem preveni şi stăvili orice încălcări ale legii, orice manifes­tări de parazitism pe spatele coo­perativei agricole de producţie. Chibzuinţă, corectitudine,combativitate . Nr. 805 Miercuri 8 decembrie CITITORII NE SESIZEAZĂ De la întuneric la lumină Intr-o noapte de la sfîr­­şitul lunii octombrie, An­­­­ton Rotaru, Constantin­­ Stoica, împreună cu fraţii . Ion şi Constantin Chivu,­­ din Drăgăneştii de Vede,­­ după ce s-au cinstit virtos­­ cu ţuică, au pornit să fure o varză din grădina de legit­­i­me a vecinilor lor, coope­­■ ratorii din Vedea. Zis şi făcut. Au pătruns pe fu­­­­riş în perimetrul legumi-­­ col al cooperativei agrico­­­­le din Vedea şi, crezîn­­du-se protejaţi de întune- I ric au început să adune­­ cu mare zor varza. La­­ plecare însă au fost opriţi­­ de paznicul Dumitru Ca­trina. Cei patru l-au bătut­­ zdravăn şi au fugit de la­­ locul faptei cu varza fura­tă. Fapta lor a fost însă repede descoperită şi vi­novaţii au fost arestaţi. Toţi patru vor fi judecaţi în aceste zile în proces pu­blic la căminul cultural din Drăgăneştii de Vede. Atunci, pe lingă ruşinea ce-o vor încerca in faţa­­ întregii obşti, ei vor afla­­ care-i preţul a 70 de ki­ ’­lograme varză furată.­­ Plutonier FLOREA BUICESCU , şeful postului de mil­ţie­­ Vedea, judeţul Teleorman­­ Nu de papură avem nevoie De vreo doi ani, o mare suprafaţă de teren aparţinînd cooperativei­­ agricole din comuna Afu­maţi, judeţul Ilfov, se­­ află sub apă. Mai înainte, ■ acest pămînt, gras şi bun producea porumb şi grîu, iar acum produce papură. Nu aş putea spune pre­cis de unde s-a adunat apa pe acest teren, dar­­ pot să spun cu siguranţă ■ că de doi ani nu se în­treprinde nimic pentru­­ desecarea terenului cu ■ pricini, întins pe cîteva zeci de hectare. Cetăţenii mai bătrîni din comună spun că prin săparea unui canal pînă la lacul Afu­maţi, pămintul ar putea fi scos de sub apă. Nu este specialitatea mea să­­ spun unde şi cum să fie­­ săpat canalul de scurgere­­ a apei, dar consider că * sínt dator să sesizez acest­­ fapt pentru ca organele­­ locale, in primul rînd­­ consiliul de conducere al­­ cooperativei agricole pro-­­ prietară a terenului, рте­­ț cum şi organele agricole , judeţene să ia de urgen- V­ţă măsurile ce se impun. ţ In ce mă priveşte, chiar­­ dacă sunt pensionar, sunt­­gata să-mi aduc contri- , buţia alături de consătenii­­ mei, la această lucrare.­­ IONEL POPA, comuna Afumaţi, judeţul Ilfov. s . ­ . . . ' • Tot cu sacaua \ Ca să te aprovizionezi­­ cu apă, la noi, în Cruci­­i fori trebuie să faci cale­a de aproape 2 km, la fin­ii­tină. Şi aceasta, deoarece­­ consiliul popular al co­­o­munei nu a înţeles să-fi­­ îndeplinească propria ho-­i tărîre de a se fora o fîn­­tină arteziană care tre­­­­buia, cel puţin prin pro­­­­iect, să asigure apă între- L gii comune. Defi această ’ lucrare a fost contractată­­ cu cooperativa de consum ^ din comuna Urziceni, lo­calitate de asemenea din­­ judeţul nostru, lucrarea ’ a rămas baltă. Dar, de I vreme ce unitatea res- ț pectivă şi meşterii ei din­­ Urziceni nu se ţin de cu- * vînt, deşi au încasat ba­­­­nii, consiliul popular al­­ comunei noastre nu s-a ’ gîndit să găsească alţi­­ meşteri? ^ GHEORGHE TAMÎIAN , ţăran cooperator din­­ comuna Crucişori, judeţul ? Satu Mare » st­us In satul Chicerea din comuna Tomeşti, jude- I­­ul Iaşi, aveam pînă a­­cum cinci luni, un bu­fet. Spun aveam, fiindcă de cînd gestionarului i s-a desfăcut contractul de muncă, conducerea cooperativei „Iaşul" (a­­parţinind de cooperaţia de consum) nu a mai în­cadrat vreun alt gestio­nar. Aşa că cetăţenii din satul nostru sunt­­ nevoiţi să se deplaseze , pentru cumpărături la­­ bufetul din satul То- У meşti, situat la aproape­­ 5 km. ? Mă fac ecoul cetăţeni- \ lor din Chicerea, rugîn- ţ du-vă să semnalaţi a­­­ ceastă situaţie anor-­­ mala.­­ MIHAI MANOLE,­­ cooperator. Au uitat de gestionar . . . REDUCERI DE PREŢURI LA TELEVIZOARE ŞI APARATE DE RADIO SĂTENI Cu începere de la 1 decembrie a.c., preţurile televizoarelor şi apa­ratelor de radio din producţie internă au fost reduse . Aparate de radio Fref vechi __Fref nou Mangalia 2 1 240 965 Aida 820 690 Eforie 1 720 1 300 Tra viata 2 260 1 900 Traviata combină 2820 2 380 Radio receptoare cu tranzistori Cora 420 365 Zefir 750 500 Albatros 1 200 800 Mamaia 1 440 1 000 Neptun 1 498 1 150 Televizoare Venus E47 3 400 2 870 Modern E47 3 500 3 050 Miraj E59 4 335 3 460 Clasic E59 4 525 3 530 Opera E59 4 335 3 500 De la magazinele spe­cializate ale cooperative­lor de consum salariaţii, pensionarii, membrii co­operativelor agricole şi ţăranii cu gospodării in­dividuale pot cumpăra televizoare şi aparate de radio şi cu plata în rate. Pentru membrii coopera­­­tivelor agricole şi ţăranii­­­ cu gospodării individua­le, avansul minim este de 15 la sută, restul sumei datorate se poate achita în 24 de rate lunare. Cu un aconto de nu­mai 460 lei, puteţi cum­păra, de exemplu, un televizor MODERN, spre bucuria întregii dv. fami­lii. INTRAŢI CHIAR ACUM ÎN MAGAZINUL CO­OPERATIVEI DE CON­SUM DIN COMUNA DUMNEAVOASTRĂ. .

Next