Satul Socialist, decembrie 1971 (Anul 3, nr. 799-825)

1971-12-08 / nr. 805

* * PĂMÎNTUL ŢĂRII, mai bine folosit, mai roditor! ACASĂ LA CEI CARE AU LANSAT CHEMAREA „Se face încă risipă de pumint — sublinia se­cretarul general al partidului în cuvîntarea ros­tită cu prilejul „Zilei recoltei" — deşi se ştie, su­prafaţa agricolă a României nu este prea mare, iar populaţia creşte, nevoile de produse agroali­­mentare sporesc. Trebuie sâ facem în aşa fel îneît fiecare metru patrat de pâmînt sâ fie folosit în condiţii mai bune­. Indicaţiile tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, sarcinile Congresului al X-lea al partidului, i-au deter­minat pe argeşeni să iniţieze o amplă acţiune de pu­nere în valoare a tuturor terenurilor agricole. Organi­zaţia de partid a judeţului ARGEŞ a lansat recent, către toate judeţele ţării, chemarea la întrecere pen­tru punerea în valoare, la cote cît mai înalte, a fondu­lui funciar. Pentru a cunoaşte modul în care s-a or­ganizat această largă acţiune, măsurile care se între­prind în vederea realizării angajamentelor luate, ne-am deplasat în judeţul Argeş, acasă la cei care au lansat chemarea. O primă discuţie am avut-o la comitetul judeţean de partid, iniţiatorul întrecerii şi coordonatorul am­plului program prezentat zilele trecute în presă. Aflăm că germenele acţiunii a apărut în adunarea cu activul de partid din agricultură unde s-a analizat ce este de făcut pentru utilizarea cît mai raţională a fondului funciar. Operativ s-a elaborat un plan de măsuri, s-a alcătuit un comandament judeţean şi comandamente comunale. In componenţa lor, cu responsabilităţi precise, au fost cooptaţi factori cu munci de răs­pundere din aparatul de stat, din a­­gricultură, industrie şi învăţămînt. Detalii referitoare la această ac­ţiune ne sunt furnizate de ing. Mihai Rizea, director general ad­junct al Direcţiei generale agricole . „Terenurile noastre nu sunt desigur ca cele din Bărăgan Multe din ele sunt podzoluri şi smolniţe, dar practica din anii trecuţi demonstrează limpede că lucrate bine ele dau producţii ne­aşteptat de mari. Pe lîngă fertilitatea naturală redusă, solurile au un pro­cent ridicat de argilă, fapt care le face impermeabile. Toate acestea, grefate pe fondul unui relief vălurat determină apariţia băltirii şi eroziunii, fenomene care diminuează an de an producţia pe sute şi mii de hectare. De reţinut că fondurile de investiţie pentru anul 1972 nu vor fi suplimen­tate. Extinzînd suprafaţa desecată, de pildă, de la 1 300 ha cit se planificase iniţial la 3 500 cît ne-am propus să realizăm prin muncă patriotică, in­vestiţia specifică pe hectarul ame­najat se reduce cu două treimi. Sîntem beneficiarii direcţi ai acţi­unii întreprinse. Responsabilitatea noastră în vederea materializării mă­surilor preconizate este multiplă : pro­iectanţi, îndrumători tehnici şi execu­tanţi. Prin organele noastre de spe- CONSTANTIN ONOFREI (Continuare bs pag. a 3-a) Proiectanţii conturează viitoarea hartă hidrografică a judeţului Argeş Zilnic, pe şantierul de la Merişani, sute de cooperatori şi salariaţi ai în­treprinderilor din Piteşti lucrează la amenajarea unei reţele de canale pentru desecări Lucrările agricole Raid-anchetă în judeţul Covasna ÎNCHEIAŢI TRANSPORTUL SFECLEI DE ZAHĂR, GRĂBIŢI ARĂTURILE! Organizarea defectuoasă a muncii la care s-a adăugat şi vre­mea nestatornică din ultima săptămînă au făcut ca arăturile şi transportul sfeclei de zahăr din cîmp — cele două lucrări care încă n-au luat sfîrşit in judeţul Covasna — să se desfăşoare şi în această perioadă tîrzie cu o neîngăduită încetineală. Dacă, referindu-ne la vreme, nu avem nimic de reproşat con­siliilor de conducere ale cooperativelor şi organelor agricole ju­deţene, în afara faptului, de acum consumat, că au irosit zeci de zile bune de lucru şi de aceea n-au dreptul să se plîngă de timpul nefavorabil, în legătură cu organizarea muncii sîntem în­dreptăţiţi să le aducem în continuare critici serioase. Datorită unor defecţiuni organi­zatorice de care se fac vinovate a­­tît consiliile de conducere ale u­­nor cooperative şi organele agri­cole, cît şi alte instituţii care au sarcina să sprijine lucrările, în Covasna, mai sunt de atat aproxi­mativ 5 000 de hectare şi de trans­portat din cîmp aproape 35 000 de tone sfeclă. Ce întreprind factorii responsa­bili pentru lichidarea cit mai grab­nică a acestor grave întîrzieri ? Cei mai mulţi dintre tovarăşii cu care am stat de vorbă ne-au mărturi­sit că aşteaptă zile frumoase şi că nu şi-au pierdut speranţa să ter­mine lucrările încă în cursul aces­tui an. GERHARD KASTNER, in­­giner-şef al întreprinderii pentru mecanizarea agriculturii Covasna, ne spune că se lucrează greu din pricina terenului moale şi, ca a­­tare, se aşteaptă să se mai întă­rească solul. Iosif Orban, inginerul­­şef al cooperativei agricole din Ozun se mărgineşte să-şi exprime ALEX. HANDREA, coresp. „Satului socialist" (Continuare in pag. a 3-a) La cooperativa agricolă din Vadu Săpat — judeţul Prahova, mecanizatorii lucrează susţinut pentru executarea arăturilor pe ultimele hectare de pâmînt Foto : N. BUICA 1 SAUL SICIALISI Cotidian editat de Uniunea Naţională a Cooperativelor.Agriage IVV Producţie ANUL III Nr. 805­­ MIERCURI 8 DECEMBRIE 1971 4 pagini —­ 30 bani Exigenţă, competenţă, răspundere CE SE CERE ACELORA CARE GOSPODĂRESC AVEREA OBŞTEASCĂ •CHIBZUINŢĂ • CORECTITUDINE • COMBATIVITATE NICOLAE LUPAŞ director adjunct al Băncii pentru agricultură şi industrie alimen­tară, sucursala judeţeană Sibiu D­upă cum se ştie raporturile instituţiei noastre cu coope­rativele agricole de producţie sunt de îndrumare şi control. Ur­mărim evoluţia fenomenelor econo­mice în evidenţa contabilă şi ope­rativă a cooperativelor, respecta­rea legalităţii socialiste şi a nor­melor legale în vigoare. Acest gen de raporturi ridică neîncetat pro­bleme care privesc fie munca or­ganelor bancare, fie a factorilor de răspundere din C.A.P. Și aceasta tocmai datorită, faptului că aici se pune problema administrării cit mai judicios de către cooperativele agricole a fondurilor proprii cît și împrumutate, combaterii acelor fe­nomene al căror efect se repercu­tează asupra micşorării potenţia­lului economic al C.A.P. Nu putem să ne limităm, aşadar, la simpla operaţie de verificare a gestiunii cooperativei agricole fără a clarifica acolo la faţa locului toate implicaţiile fenomenului eco­nomic. Au fost şi situaţii dintre a­­cestea. Acum însă am izbutit să depăşim acea viziune îngustă, biro­cratică care-i împiedica pe unii dintre noi să vadă, în contactul di­rect cu cooperatorii, anumite men­talităţi şi atitudini care alimentau sursele de irosire a fondurilor ma­teriale şi băneşti. Cu aceste gînduri să ne deplasăm spre unităţile cu care ne purtăm zilnic dialogul, să analizăm cazurile de neglijenţă, incompetenţă sau necinste care dijmuiesc prin efec­tul lor din avutul obştesc şi să sta­bilim căile de a le preveni şi înlă­tura. Amintesc de la început că în judeţul nostru sunt cooperative a­­gricole în care majoritatea coope­ratorilor manifestă grija faţă de păstrarea şi creşterea avuţiei ob­şteşti. Şi mă refer la cei pe care cooperativa i-a investit cu datoria de a veghea cum se cheltuiesc fon­durile, cum se administrează ave­rea obştii. La C.A.P. Marpod ma­gazinerul Alex. Datcoş care ges­tionează materialele, brigadierii Ion Gabel şi X. Armenciu care întoc­mesc corect şi fără întîrziere ac­tele de evidenţă, urmăresc realiza­rea producţiilor şi predărilor la fondul de stat, casierul Mihail Wilk care manifestă corectitudine şi disciplină în mînuirea numera­rului din casă, sunt exemple de o desăvîrşită conduită morală. Preşe­dintele Ion Kessler, inginerul şef Ovidiu Păstramă şi ceilalţi meri­(Continuare în pag. a 2-a) Explicaţiile şi motivările nu rezolvă dosarele de pensionare uitate in sertare Cînd oamenii ţi-au acordat încre­­rea lor, cînd ţi-au încredinţat con­ducerea treburilor obştii, scuzele şi justificările nu pot înlocui mun­ca şi efortul, nu trebuie să substi­tuie activitatea de fiecare zi pentru îndeplinirea îndatoririlor încredin­țate. Mă gîndeam la aceste lucruri, mai deunăzi, discutînd cu coopera­­toarea­­lora M. Czetea, in vîrstă de 75 de ani, din comuna Alexeni. O întîlnisem la sediul cooperativei, așteptînd pe careva din „cei de pe la birouri" ca să-i întocmească do­sarul de pensionare. Din vorbă în vorbă am înţeles că avea dreptul de mai mulţi ani să-şi primească pensia de bătrineţe. Am întrebat-o dacă pînă acum nu a găsit pe ni­meni care s-o îndrume. Necăjită, bătrîna mi-a spus că a venit în mai multe rînduri pe la sediul coopera­tivei, întrebînd ba pe unul, ba pe altul, ce să facă, cum să procedeze ca să-şi primească pensia, dar i s-a spus „să mai stea şi pe acasă, că nu au timp de ea“. Văzînd că nu o ascultă nimeni, bătrîna a luat tre­nul spre Bucureşti. Uniunea jude­ţeană a cooperativelor agricole a dispus să i se rezolve de urgenţă cererea îndreptăţită, în dosarul de pensionare al coo­peratoarei Dobra I. Dumitrache, de la cooperativa agricolă Hotarele, dosar întocmit încă din luna mai 1971, dar nerezolvat pînă In pre­zent, am putut citi „rezoluţia" pre­şedintelui Gheorghe Iosif, pe care o reproducem tocmai pentru „ori­ginalitatea" ei . ....se va lua în consideraţie şi se va proba cu mar­tori care să ateste că numita este bolnavă". Semnat, Gheorghe Iosif, preşedinte. Din cite am constatat, preşedintele nu ştie de existenţa instrucţiunilor care reglementează acordarea pensiilor ţăranilor coo­peratori, instrucţiuni în vigoare de mai bine de 5 ani, de simplul fapt că îmbolnăvirea unui om, mai ales atunci cînd e vorba de pensionarea lui, se constată de către medici, prin acte scrise şi nu cu ajutorul martorilor ! Tot la această coope­rativă am găsit 33 de dosare de pensionare întocmite încă din luna mai a acestui an, dar neexpediate filialei judeţene a casei de pensii. Motivul ? Cooperativa nu a ţinut de aproape 8 luni adunare genera­lă. Cînd va ţine ? „Pînă acum nu ştiu precis. Prin decembrie sau prin ianuarie, ne-a informat senin președintele cooperativei. Om ve­dea noi...“. Cooperatoarea Tudora G. Zeldea din aceeași unitate are dosar de pensionare aprobat de adunarea generală a cooperativei in luna a­­prilie, dar încă netrimis la casa de pensii Motivul ? A fost uitat prin sertare ! Multe cooperative agrico­le, ne spunea medicul Lucreţia To­­mescu, preşedinta Comisiei de ex­pertiză medicală şi recuperare a ca­pacităţii de muncă din oraşul Giur­giu, întocmesc dosare de pensiona­re incomplete, din care lipsesc anu­mite piese obligatorii, semnături sau ştampile. Sîntem astfel obligaţi NICOLAE GIURUMESCU, Inspector la Filiala judeţeană a Casei de pensii a judeţului Ilfov (Continuare în pag. a 4-a) O nouă victorie a industriei româneşti TRACTORUL NR. 300 000 Muncitorii, tehnicienii şi in­ginerii uzinei „Tractorul" din Braşov au sărbătorit zilele aces­tea, cu îndreptăţită mîndrie, un eveniment deosebit in activitatea lor : de pe banda de montaj a uzinei a ieşit luni cel de al 300 000-lea tractor. Faima uzinei a trecut de mult peste hotarele ţării. Tractoarele de tip U-650, de exemplu, din care face parte şi cel de-al 300 000-lea tractor, sunt exportate in peste 60 de ţări ale lumii. Uzina işi dezvoltă continuu capacităţile de producţie şi işi diversifică gama de tractoare. Concludent în acest sens este faptul că in anul 1975 uzina va realiza o producţie de 380 000 de tractoare, în 20 de tipuri şi cir­ca 200 de variante. Prin asemenea eforturi sus­ţinute, industria asigură un ritm tot mai inart de dotare a agri­culturii cu mijloace mecanice perfecţionate. După cum se ştie, pînă la sfirşitul acestui an agri­cultura patriei noastre a primit 111 200 tractoare. Numărul aces­tora va spori cu fiecare an, a­­jungind în 1975 la 118 000— 120 000. CONSILIULUI POPULAR AL JUDEŢULUI ARGEŞ Noua staţiune de mecanizare a agriculturii Bîrla, judeţul Argeş, funcţionează deocamdată intr-un spaţiu improvizat. S-a prevăzut construirea unei clădiri cu anexe­le respective unde să ne mutăm. Sîntem, însă îngrijoraţi de ritmul în care se desfăşoară lucrările. Conform graficelor stabilite, clă­direa trebuia la această dată să fie acoperită, dar se lucrează abia la fundaţii. Aceasta se întîmplă din cauza dezinteresului manifestat de Trustul de Construcţii Piteşti faţă de asigurarea materialelor necesare. Neajunsurile acestea dăinuie de acum trei luni. Ele au fost sesizate. Analize la judeţ s-au făcut şi de cite trei ori pe lună dar cei în cauză nu fac alt­ceva decit să... promită. De altminteri, maistrul con­structor Ion Iţică, conducătorul punctului de lucru semnalizea­ză şi alte neajunsuri deloc mă­runte . „Nu este asigurată căl­dura necesară turnării prefabrica­telor — stîlpi şi grinzi. Timpul ION POPESCU întreprinderea de mecanizare a agriculturii. Argeş (Continuare în pag. a 3-a) Obişnuiţi cu valoarea lor, obişnuiţi să le folosim in împrejurări potrivite, a­­pelăm adeseori la cuvinte şi expresii fără a mai cer­ceta încărcătura lor de sensuri. Dar, aşa cum spune un proverb , cuvin­tele te-nvaţă, pe cînd e­­xemplele te pun în miş­care, o întîmplare petre­cută nu de mult în comu­na noastră m-a făcut să mă gîndesc mai adine la înţelesul cuvintelor presti­giu şi stimă. începusem construcţia li­nei şcoli cu etaj în satul de centru. Reuşisem să mobili­zăm 19 constructori, căro­ra cooperatorii şi cadrele didactice le-au asigurat masă şi cazare. Ne lipsea însă mîna de lucru ne­calificată. Eram în plină campanie de recoltare şi toată suflarea satului era pe cîmp. Dar nici ridicarea şcolii nu putea întîrzia. A­­tunci, mobilizaţi de direc­torul şcolii, Aurelian Ni­colescu, profesorii şi în­văţătorii din comună, aju­taţi de cîţiva elevi mai mari, au pus mina pe lo­pată şi pe targă şi au lu­crat efectiv pînă la termi­narea construcţiei. O sin­gură profesoară, mai tî­­nără, se codea să participe la muncă, temîndu-se că lucrînd şi-ar pierde presti­giul în faţa elevilor şi a satului. Mi-au rămas şi a­­cum în minte cuvintele cu care i-a răspuns directorul şcolii : „Nu te naşti cu prestigiu, nu-i moşteneşti şi­ nu ţi-l face nimeni ca­dou. Prestigiul, considera­ţia­­ şi respectul oamenilor le capeţi prin muncă, prin comportarea, prin apropie­rea de oameni şi de nevoile lor, prin exemplul perso­nal pe care îl oferi celor­lalţi". Este cuprins in aceste cuvinte un mare adevăr. Satul, ca orice colectiv u­­man, este un mic univers in care oamenii te judecă nu după vorbe, oricît de frumoase ar fi ele, ci după faptele tale, după compor­tarea ta ca om şi cetăţean, după atitudinea pe care o manifeşti faţă de proble­mele obştii, într-un cuvînt, după respectul şi stima de care te bucuri, întrebaţi pe oricare locuitor al Drago­­danei care sunt cei mai sti­maţi, cei mai respectaţi cetăţeni ai comunei şi vă va numi, printre alţii, pe brigadierul Gheorghe Pe­tre, pe cooperatorii Nicolae Sandu şi Dumitru Costache, pe învăţătorul Mircea Bi­vol. Argumente : hărnicia şi priceperea lor în mun­că, cinstea şi corectitudi­nea de care dau dovadă a­­tît în activitatea lor cît şi în viaţa de familie. An de an, brigada condusă de Petre Gheorghe obţine cele mai bune producţii la hec­tar pe cooperativă, adevă­rate recorduri pentru zona noastră : peste 5 000 kg po­rumb, 18 tone cartofi etc. De activitatea deputaţilor Dumitru Costache şi Mir­cea Bivol se leagă o mare parte a construcţiilor ridi­cate în satele Dragodana şi Păunet. Toţi cei care-l cu­nosc pe Nicolae Sandu, au numai cuvinte de laudă pentru respectul faţă de muncă instaurat în fami­lia sa (toţi membrii fami­liei sale lucrează efectiv in cooperativă), în fiecare vacanţă, fiică-sa, studentă PETRE STOICA primarul comunei Dragodana judeţul Dîmboviţa (Continuare in pag a 4-a 1 Să gîndim, să muncim, să trăim[in chip comunist] PRESTIGIUL SE CLĂDEȘTE PRIN MUNCĂ

Next