Satul Socialist, ianuarie 1972 (Anul 4, nr. 826-849)

1972-01-15 / nr. 836

Pentru grăbirea reparării utilajului, mecanicii din unităţile agricole de stat acţionează cu răspundere. Pe lingă recondiţionarea unor repere şi ansamble ce mai pot fi utilizate, ei confecţionează în atelierele staţiu­nilor de mecanizare şi ale I.A.S. o serie de piese. Aşa procedează şi strungarul Petre Dinu de la, S.M.A. Bârcâneşti, judeţul Prahova, pe care vi-l prezentăm în fotografia de mai sus ÎN JUDEŢUL • ÎN 34 DE COMUNE ANGAJAMENTELE AU FOST ÎNDEPLINITE • SĂPTĂMÎNAL SÎNT DISLOCAŢI PESTE 80 000 m.c. DE PAMÎNT • S-AU TERMINAT LUCRĂRILE DE DESECARE PE 18 000 DE HECTARE • LA VALEA MĂCRIŞULUI, 400 DE SĂTENI SÎNT PREZENŢI ZILNIC LA MAREA ACŢIUNE PATRIO­TICĂ 90 de comune d­in judeţul Ilfov sunt des­chise la această dată şantiere de­ Îmbunătăţiri funciare în peste 90 de comune. In cadrul acestora muncesc zi de zi mii de coope­ratori, mecanizatori, cadre tehnice de specialitate, tineri organizaţi în brigăzi ale muncii patriotice ■— ne spunea zilele trecute tova­răşul GHE­ORGHE CALIN, prim vicepreşedinte al consiliului popu­lar judeţean. Obiectivul principal către care este orientată în mo­mentul de faţă activitatea orga­nizaţiilor de partid, comitetelor executive ale, consiliilor populare comunale, conducerilor consiliilor intercooperatiste, ale cooperative­lor agricole, organizaţiilor ob­­­­şteşti, a tuturor oamenilor muncii de pe ogoare este realizarea, în cel mai scurt timp, a prevederilor înscrise în planul de acţiune al­cătuit de comitetul judeţean de partid în lumina indicaţiilor se­cretarului general al partidului nostru privind folosirea cu efi­cienţă maximă a tuturor terenu­rilor agricole, încă în acest an se vor realiza lucrări de desecare pe suprafeţe de ordinul zecilor­­ de mii de hectare. Aceasta va în- I­semna plusuri substanţiale în pro- j­ducţia cerealieră, care, în jude­ţul nostru, este preponderentă. Concludent în acest sens mi se pare faptul că, prin lucrări de îmbunătăţiri funciare, se va pu­tea obţine în 1972 o producţie suplimentară de 100.000 tone ce­reale, legume şi furaje. Pînă la sosirea primăverii , ne-a spus mai apoi tovarăşul NI­­COL­AE STOICA, director general al direcţiei generale a agricultu­rii judeţului , toate cele 43.000 de hectare prevăzute a fi deseca­­te în prima etapă de lucru vor­ fi scoase de sub influenţa exce­sului de umiditate, redate agri­culturii în timp util. Demn de remarcat este faptul că 34 din cele peste 90 de comune cuprinse în acţiunea de desecări şi-au ter­minat lucrările care au făcut o­­biectul angajamentelor luate. In medie, pe judeţ, s-au dislocat săptămînal, între 80.000—90.000 metri cubi de pămînt. Pînă acum, volumul lucrărilor efectuate în­sumează aproape un milion me­tri cubi terasamente. Pînă în prezent, în judeţul Il­fov, s-au efectuat lucrări de de­secare pe aproape 20.000 hectare din care 18.000 hectare au şi fost recepţionate şi redate circuitului agricol. Numai în săptămîna de la 3 la 10 ianuarie, au fost redate circuitului agricol 3.561 hectare. In acelaşi timp, s-au mai reali­zat în judeţ decolmatări de ca­nale pe 1.915 m, precum şi canale şi diguri de apărare împotriva revărsărilor pe 1.735 m. Cele mai concludente rezultate în această acţiune de mare amploare s-au înregistrat în ultima perioadă în comunele Budeşti, Radovanu, Mi­­treni, Izvoarele, Călugăreni şi mai N. BUICA (Continuare in pag. a 6-a) Alături de ceilalţi factori de con­ducere ai comunei, directorul că­minului cultural îşi defineşte per­sonalitatea prin acţiunile pe care le organizează, prin stilul său de muncă, prin capacitatea organiza­torică şi forţa de convingere a ma­nifestărilor culturale, înţelegerea superioară a misiu­nii sale, care este o misiune politi­că prin excelenţă, îl aşează în rîn­­dul acelor oameni angajaţi, inte­graţi sufleteşte în viaţa satului, promotor al vieţii spirituale locale, creator de climat cultural şi moral. Din constatările făcute pe teren rezultă că toţi directorii de cămine culturale despre care obişnuim să spunem că au personalitate, parti­cipă la viaţa comunei, contribuie la rezolvarea favorabilă a proble­melor cetăţeneşti, sunt permanent interesaţi de crearea condiţiilor ne­cesare desfăşurării activităţilor culturale. „Dacă, într-adevăr, consătenii mă stimează — mărturisea unul dintre aceşti directori de cămin cultural — este pentru că m-am­ apropiat cu înţelegere de ei,­­ că le-am propus soluţii realiste în re­zolvarea problemelor, că le-am dat îndrumări de bun simţ, că nu m-am dezis şi nu i-am dezamăgit când au acceptat propunerile mele. Aş putea spune că, astfel, treptat, încrederea în mine s-a transferat şi asupra instituţiei pe care o con­duc11. Dar autoritatea morală — căci la ea se referea interlocutorul meu — e urmarea unui proces de cunoaştere profundă a oamenilor şi a specificului local (tradiţii, mentalităţi, mijloace şi forme cul­turale) şi a afirmării unei vocaţii pedagogice ce se exercită îndeosebi asupra adulţilor, îndeplinesc aceste cerinţe toţi directorii de cămine culturale ? Sincer vorbind, nu. O preju­decată, căreia i-aş zice „nave­­tism moral11, afectează modul de îndeplinire a sarcinilor de către mulţi directori de cămine cultura­le. A fi director de cămin cultu­ral înseamnă pentru aceştia ocupa­rea unui post, trecerea printr-un scurt pasaj. Le lipseşte, deci, ceea ce este esenţial, conştiinţa profe­sională. Sunt, din această cauză, destui directori de cămine culturale care se mulţumesc doar cu executarea indicaţiilor primite „de la centru11, şi acestea, uneori, din păcate, ge­nerale, refuzîndu-şi orice iniţiativă. Pornind de la această situaţie con­sider drept una din sarcinile im­portante şi imediate formarea la toţi activitştii culturali a unei con­cepţii moderne despre activitatea cultural educativă. Dar aceasta se poate obţine numai prin organiza­rea de cursuri periodice de perfec­ţionare prin adîncirea cercetării din punct de vedere sociolo­gic a fenomenelor ce presupun diversificarea activităţilor culturale în funcţie de specificul locului de CONSTANTIN CĂLIN preşedintele Comitetului judeţean Bacău al culturii şi educaţiei socialiste (Continuare în pag. a 2-a) Directorul căminului cultural-activist cu importante răspunderi CUNOAŞTERE PASIUNE CONSECVENTĂ ILFOV 90 de şantiere de îmbunătăţiri funciare în I Citiţi în pag. a 3-a. ACORDUL GLOBAL • 106 925 lei (la hectar) -producţie de legume vîndută şi încasată • De peste două ori mai­­ mult decit în 1971 • Fără cîţiva bănuţi, am cîştigat 1380 de lei lunar • Model de angajament pentru legumicultori. _________________M In toată ţara continuă cu multă însufleţire lucrările de îmbună­tăţiri funciare. De astă dată vă prezentăm o imagine de pe şan­tierul de desecări al coopera­tivei agricole din Valea Măcri­­şului, judeţul IlfovSTU­L SICIMIST Cotidian ddicat de Uniunea Naţională a Cooperativelor .Agricoli? d? Producție ANUL IV Nr. 836 S­ÎMBATĂ 15 IANUARIE 1972 6 pagini—30 bani La un an de la aplicarea măsurilor de reorganizare a întreprinderilor pentru mecanizarea agriculturii SECŢIILE NOASTRE LUCREAZA CA SECTOARE MECANICE ALE COOPERATIVELOR AGRICOLE în ansamblul măsurilor stabilite cu un an în urmă de conducerea partidului, privind îmbunătăţirea organizării, planificării şi conduce­rii agriculturii, staţiunilor pentru mecanizarea agriculturii le revin sarcini deosebit de importante. Justeţea măsurilor luate de partid, de reorganizare a întreprin­derilor de mecanizare a agricul­turii, pentru valorificarea superi­oară a potenţialului tehnic pro­ductiv, pentru îmbunătăţirea cointeresării materiale a lucrători­lor din S.U.A. este demonstrată concludent de rezultatele obţinute de staţiunea noastră. Remunerarea mecanizatorilor fiind legată nemij­locit de producţiile obţinute, aces­tora nu le-a fost indiferent cum îşi îndeplinesc îndatoririle, îmbinîn­­du-se interesele cooperatorilor cu cele ale mecanizatorilor, pe raza de activitate a staţiunii noastre, (în cele 3 cooperative deservite — Chirnogeni, Plopeni şi Credinţa) s-a reuşit să se obţină producţii medii bune : 3 256 kg grîu la ha (3187 planificat), 2 250 kg floarea­­soarelui la ha (2 060 planificat), şi 4 300 kg porumb la hectar. S.M.A. Chirnogeni a raportat, încă de la începutul lunii decembrie 1971, realizarea tuturor indicatorilor e­­conomici planificaţi, obţinînd un volum de venituri de peste 11 mili­oane lei. Am început activitatea în anul 1971 prin punerea de acord a unui plan de măsuri comun al staţiunii şi al celor 3 cooperative deservite de noi. S-a urmărit prin obiectivele ce ni le-am propus, să realizăm ceea ce ni se cerea — şi anume, organizarea de formaţii permanen­te mixte de cooperatori şi mecani­zatori, care să execute lucrările a­­gricole pe terenuri precis delimita­te. Au fost constituite nouă for­maţii de mecanizatori, afectate bri­găzilor şi fermelor din cooperative, iar din cadrul acestora, mecaniza­torii au fost repartizaţi în echipe de cooperatori care au lucrat o a­­numită sală. In consfătuiri de producţie­­ co­mune cu cooperatorii au fost sta­bilite principiile de colaborare, me­nite să asigure executarea întoc­mai a tehnologiilor şi lucrărilor in­dicate pentru o perioadă sau alta, de către specialiştii din coopera­tive. Cunoscînd foarte bine indicaţiile conducerii partidului, de utilizare coordonată şi unitară a mijloacelor tehnice, am căutat ca secţiile noas­tre de mecanizare să-şi reunească, în fapt, mijloacele din dotare cu cele ale cooperativelor şi ne-am a­­sumat răspunderea mecanizării lu­crărilor agricole atît în sectoarele producţiei vegetale, cît şi în alte sectoare — irigaţii, electrificări, transporturi, zootehnie, întreţine­rea şi repararea maşinilor şi utila­jelor agricole ş.a.m.d. Fiecare sec­ţie a noastră a preluat sarcina de sector mecanic al cooperativei res­pective. Acţiunea am început-o prin inventarierea utilajelor din coope­rative, apoi întocmirea, împreună cu consiliile de conducere ale aces­tora, a unor planuri de reparaţii, întreţineri şi asistenţă tehnică a utilajelor cooperativelor, după care am trecut efectiv la repararea şi Întreţinerea lor. Tot în sarcina secţiilor a revenit şi preocuparea pentru aprovizionarea şi asigurarea cu piese de schimb necesare men-Ing. TEODOR LECA, directorul Staţiunii de mecanizare a agriculturii Chirnogeni, județul Constanța (Continuare în pag. a 6-a) Ca mare centru indus­trial şi cultural, Braşovul a­­trage numeroşi tineri şi vîrstnici din toate colţurile ţării. Majoritatea acestora devin salariaţi sau intră, în şcoli, internîndu-se repede în colectivele din care fac parte. Printre zecile de mii de oameni cinstiţi, apar însă­­nu numai din rîndul noilor veniţi) şi oameni care s-au obişnuit cu un alt mod de viaţă , vînd bilete de cinema cu suprapreţ, bat bulevardele, pierd timpul prin cafenele. Pornindu-se de la ase­menea cazuri, semnalate de nenumărate ori de organele în drept, în marele oraş de la poalele Tîmpei a luat recent fiinţă un nou orga­nism. O instituţie cu funcţii aparte, denumită simplu Sfatul omeniei. Din rîndul ei fac parte reprezentanţi ai consiliului popular mu­nicipal, organizaţiilor ob­şteşti, comitetului municipal U.T.C., reprezentanţi ai jus­tiţiei, ordinei publice, ai o­­ficiului de recrutare şi re­partizare a forţei de mun­că, deputaţi etc. Prin faţa lor trec săptămînal diverşi oameni. Unii sunt chemaţi, alţii se prezintă din pro­prie iniţiativă pentru a că­păta răspuns la o anumită întrebare, pentru a primi lămuririle cuvenite în vede­rea încadrării în muncă a unor membri din familie, care ridică probleme de comportament etc. Exemple sunt multe în această pri­vință, iar tineri sau chiar vîrstnici care au pornit pe drumul cel bun datorită sprijinului primit la Sfatul omeniei, de asemenea. Din cele peste 140 de cazuri discutate pînă în prezent aproape 100 s-au încadrat în muncă. O sută de oa­meni care nu mai bat zile întregi bulevardele, o sută de oameni care ajutaţi de colectivele din rîndul cărora fac parte în prezent,, îşi aduc contribuţia la realiza­rea unor importante bunuri materiale. Avîndu-se în ve­dere rezultatele obţinute în oraşul Braşov s-au luat mă­suri pentru extinderea Sfa­tului omeniei. Ca urmare, comitetul judeţean al cultu­rii şi educaţiei socialiste, în colaborare cu consiliul popular municipal au orga­nizat la Braşov o masă rotundă la care au partici­pat reprezentanţi ai sate­lor. După ce Dumitru Mo­sora, secretarul consiliului popular municipal, a expli­cat cum îşi desfăşoară acti­vitatea Sfatul omeniei, ară­­tîn­d rolul său în educarea unor cetăţeni şi modul în care se face urmărirea, pe bază de fişe individuale, a comportării acestora în întreprinderile unde au fost repartizaţi, secretari ai co­mitetelor comunale de par­casă fără nici o ocupaţie deşi în cooperativa agricolă de producţie, la întreprin­derile din împrejurimi se simte lipsa forţei de muncă. Cooperativele agricole din Voila, Şercaia, Vulcan şi multe altele angajează cu regularitate oameni din afara localităţilor, deşi zeci de oameni nu sunt încadraţi în cîmpul muncii. Masa rotundă organizată la Braşov a scos la iveală şi alte aspecte. Luînd exemplul Sfatului omeniei, membrii Comitetu­lui executiv al Consiliului comunal Teliu au şi pus în discuţie cazul unui număr de 10 tineri din centrul de comună, neîncadraţi în cîm­pul muncii. S-a stat de tioi, primari, directori de cămine culturale şi alte ca­dre din 5 mari comune ale judeţului-- Homorod, Şer­­caia, Teliu, Voila, Vulcan — participanţi la masa rotun­dă, au hotărît să înfiinţeze şi în localităţile lor Sfaturi ale omeniei. Aceasta, pen­tru că şi în unele comune mai mari sînt indivizi care pierd luni întregi stînd a­(Continuare In pag. a 2-a) ccATI li ,flMFM­FI" „jm î al 1UlwlClwlCi coresp. Gh. VINŢI „Satului socialist" în ]pag. a 4-a UDINEA Ml IMPĂ rn|A L ÎN D CU COI AT IU CATĂ | JL* M­­UIXIA IALOG NȘTIINȚA Noua clădire a şcolii generale de 10 ani din comuna Gruia, judeţul Me­hedinţi, completează imaginea viitorului „orăşel agricol" CONSILIULUI POPULAR AL JUDEŢULUI IAŞI Există în satul nostru, Şcheia, din judeţul Iaşi, o clădire mare, cu vreo 40 de camere la parter şi subsol, cu 2 beciuri lungi de vreo 22 de metri fiecare. Bătrînii spun că acum 200 de ani, cind a fost construită ceastă casă, străbunii noştri cărat piatra cu spinarea, la o distanţă de peste i de km şi tot ei poves­­t * tesc că aici a primit edu-­­ y caţie Elena, soţia lui Alexan- \ l dru loan Cuza. Clădirea e acum i 7 aproape părăginită. La parter, ’ 1 sunt magaziile de cereale ale » \ l.A.S. Strunga, iar la subsol, 7 i încăperile putrezesc. Intr-o 1 * adunare a cetățenilor, ne-am ^ / dat cu părerea ce se poate face i i ou această clădire. Toţi am fost » ^ de acord, ținind seama de aşe- \ y zarea ei, că ar fi minunată pen- y tru un spital sau chiar un sa­­t i notoriu. De 15 ani facem­­ 7 cereri pe la fel de fel de ^ 7 instituţii pentru a realiza acest­­ l lucru, dar pretutindeni sintem ^ \ trataţi cu nepăsare. Privim i y neputincioşi cum clădirea se 7 ^ degradează pe zi ce trece, că ’ y nu peste mulţi ani va fi o ruină, i y Am scris aceste rînduri în \ 7 numele consătenilor mei, întrucit ^ 7 mi se pare nedrept ca o con- t­­ strucţie frumoasă şi bună ( i să se ruineze. i y ) | IOAN RUGINA \ | satul Scheia, județul laşi y a­ y de \ 20­0 PE____ ADRESA...

Next