Satul Socialist, mai 1972 (Anul 4, nr. 928-952)

1972-05-16 / nr. 939

[Cotidian editat de Uniunea Naţională a Cooper de Producţie ANUL IV Nr. 939 !1 im]\ 16 MAI 1912 4 pagini—30 bani | Secretarul general al Parti­dului Comunist Român, preşe­dintele Consiliului de Stat, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, a plecat, luni di­mineaţa, la Turnu Severin, pentru a participa la inaugu­rarea oficială a Sistemului hi­droenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este însoţit de tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Pre­zidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliu­lui de Miniştri, cu soţia, Emil Bodnaraş, membru al Comite­tului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Exe­cutiv, al Prezidiului Perma­nent al C.C. al P.C.R., vice­președinte al Consiliului de Miniştri, Virgil Trofin, mem­bru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului Central al U.G.S.R., Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşe­dintele părţii române în Co­misia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Şte­fan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R. La plecare, pe aeroportul Băneasa, se aflau tovarăşii Manea Mănescu, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Ilie Verdeţ, Maxim Berghia­­nu, Gheorghe Cioară, Florian Dănălache, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoi­ca, Ştefan Voitec cu soţiile, Iosif Banc, Petre Blajovici, Cornel Burtică, Miron Con­­stantinescu, Miu Dobrescu, Mihai Gere, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion Păţan. Erau prezenţi Bojidar Bu­­kumbrici, consilier al Ambasa­dei R.S.F. Iugoslavia la Bucu­reşti, cu soţia, şi membri­­ii ambasadei. Pe aeroportul municipiului Craiova, în întîmpinare a­u ve­nit primul secretar al Comite­tului judeţean Dolj al P.C.R., Constantin Băbălău, membrii Biroului Comitetului judeţean de partid, ai Comitetului Exe­cutiv al Consiliului popular judeţean, activişti de partid şi de stat. Conducătorii de partid şi de stat se îmbarcă apoi în elicop­tere, continuîndu-şi drumul spre Turnu Severin. IERI, A ÎNCEPUT ÎN ORAŞUL TURNU SEVERIN V­IZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Sărbătorirea a 1850 de ani de atestare documentară a oraşului şi a nouă decenii de activitate a Uzinei de vagoane din localitate Iată că după 2 463 de zile şi nopţi de muncă titanică, con­structorii marelui sistem hidro­energetic şi de navigaţie de la Porţile de Fier trăiesc clipele înălţătoare ale triumfului. Turnu Severin, oraş situat la kilometrul 931 din lunga călăto­rie a Dunării, freamătă în aceste zile ale miezului de mai, sărbă­torind legarea pe veşnicie a nu­melui său de realizare uneia din­tre cele mai falnice creaţii ma­teriale româneşti. Mindriei legitime a localnici­lor, a întregului popor român pentru marea biruinţă a muncii în colaborare strînsă cu popoa­rele Iugoslaviei prietene, i se a­­daugă în aceste clipe bucuria de a primi în oraşul lor vizita to­varăşului Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi conducători ai partidu­lui şi statului nostru. Mii de flamuri, urare nesfîrşită revărsată pe străzile oraşului, covoare de flori aşternute in calea oaspeţilor fac din această întîlnire a conducătorului parti­dului şi statului nostru cu oa­menii muncii din municipiul Turnu Severin o puternică şi Turnu Severin, oraş cu glorioa­se tradiţii istorice, a sărbătorit luni, 15 mai, 1850 de ani de atestare do­cumentară. O dată cu această importantă sărbătoare, colectivul uneia din importantele întreprin­deri constructoare de maşini a ţării — Uzina de vagoane din­ localitate — a aniversat nouă decenii de acti­vitate. In această zi de mare sărbă­toare, oamenii muncii din munici­piul Turnu Severin şi, împreună cu ei, reprezentanţi ai altor localităţi din judeţul Mehedinţi au avut bucuria de a avea din nou în mijlo­cul lor pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist. Român, pre­şedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu au venit la acest jubileu tovarăşa Elena Ceauşescu, precum şi tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, împreună cu soţia, Elena Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu- Mizil, Virgil Trofin, Emil Drăgă­nescu, Ion Stănescu, Ştefan Andrei. Conducătorii de partid şi de stat au sosit la Turnu Severin cu elicoptere speciale. Aeroportul municipal era pa­voazat sărbătoreşte. De la înălţi­splendidă manifestare de ataşa­ment neclintit faţă de partid, de dragoste caldă şi recunoştinţă pentru cel ce ne călăuzeşte ţara şi poporul spre culmi tot mai înalte de progres şi civilizaţie. Această perioadă este pentru frumosul port de la Dunăre bogată în aniversări şi semnificaţii. O fericită împletire de date isto­rice a făcut ca inaugurarea gi­gantului de la Porţile de Fier care produce pentru România, cu 6 turbine, îndoitul puterii elec­trice instalate a ţării din 1938 să coincidă cu împlinirea a­­ 850 de ani de la atestarea istorică a mu­nicipiului Drobeta, aşezare a an­tichităţii, pe locul căreia se află oraşul Turnu Severin de astăzi. De asemenea, constructorii de vagoane din localitate serbează­rea elicopterului oficial se zăresc impunătoarea construcţie a baraju­lui, siluetele macaralelor de la şantierul naval, profilul celorlalte importante obiective economice înălţate pe malul Dunării , pe pajiştea platoului ce domină a­­ceastă panoramă, în apropierea locului de aterizare, se află in­scripţia : „Drobeta — Turnu Seve­rin — 1850“. La ora 10:00, elicopterul la bordul căruia au călătorit tova­răşii Nicolae Ceauşescu, Elena Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Elena Maurer, aterizează în uralele mulţimii. In întîmpinarea conducătorilor de partid şi de stat au venit to­varăşii Traian Dudaş, prim-secretar al Comitetului judeţean Mehedinţi al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, Ion Radu, prim­­secretar al Comitetului municipal de partid Turnu Severin, primarul municipiului, membrii birourilor comitetelor judeţean şi municipal de partid şi ai comitetelor execu­tive ale consiliilor populare jude­ţean şi municipal. Sunt prezenţi prim-secretari ai comitetelor municipale de partid şi primari ai municipiilor din întreaga ţară, precum şi de­tot acum 90 de ani de existenţă a uzinei lor, veche şi glorioasă citadelă muncitorească. In itinerarul primei zile a vizitei tovarăşului Nicolae Ceauşescu, popasul făcut la Uzina de vagoane a oferit unul din momentele cele mai emoţio­nante. Dintre destoinicii munci­tori de aici care au fost distinşi pentru activitatea lor prodigioasă cu ordine şi medalii, maistrul Dumitru Dumitrescu, care a primit cu acest prilej titlul de Erou al Muncii Socialiste, este cel mai vîrstnic. La citeva clipe după decorare, încă emoţionat, maistrul Dumitru Dumitrescu mi-a spus: „Am aproape patru decenii de muncă in această uzină. Uzina, ca şi oraşul nostru trăiesc abia acum adevărata lor legaţie de partid şi de stat din oraşele riverane Kladovo şi Negotin din R.S.F. Iugoslavia, invitate la marea sărbătoare a severinenilor. O companie de onoare, formată din militari, din membri ai gărzi­lor patriotice şi ai detaşamentelor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei, prezintă onorul conducătorului partidului şi statu­lui nostru, comandantului suprem al forţelor noastre armate, tovară­şului Nicolae Ceauşescu. Se into­nează imnul de stat al Republicii Socialiste România. Apoi, tovară­şul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, trece în revistă garda de onoare. Un bătrîn din partea locului, pen­sionarul Vasile Fota, însoţit de bă­ieţi şi fete îmbrăcaţi în costume populare mehedinţene, oferă con­ducătorilor de partid şi de stat tradiţionala pîine şi sare, ploşti cu vin din renumita podgorie Corco­­va. Pionieri oferă tovarăşului Nicolae Ceauşescu, tovarăşei Elena Ceauşescu, celorlalţi oaspeţi ga­roafe roşii. Pe aeroport domneşte o mare (Continuare in pag. a 4-a) tinereţe. Oraşul pensionarilor, cum era denumit Turnu Severin altădată, are acum o viaţă eco­nomică şi culturală dinamică. Munca noastră a tuturor pentru înflorirea ţârii este răspunsul pe care îl dăm grijii şi atenţiei pe care ni le arată partidul şi con­ducătorul său". Ca şi la Uzina de vagoane, oaspeţii au fost întimpinaţi cu acelaşi entuziasm neţărmuit la muzeul „Porţile de Fier", la cere­monia dezvelirii bustului lui De­­cebal din centrul oraşului, ca şi la sesiunea jubiliară desfăşurată cu prilejul împlinirii a­­ 850 de ani de atestare istorică a municipiului Drobeta — Turnu Severin. In momentul in care transmit aceste rînduri, pe stadionul din localitate urmează să înceapă sub jetul reflectoarelor, un mare spec­tacol de sunet şi lumină. Şi acum, la lăsarea serii, oraşul trăieşte a­­celaşi freamăt sărbătoresc. Din mii de piepturi, pe străzi, la tre­cerea oaspeţilor, izbucnesc urale şi ovaţii, expresie simplă şi di­rectă a unei dragoste unanime. A. DUMITRAŞCU Înaltă cinstire muncii In faţa machetei Uzinei de vagoane din Turnu Se­ver­in Telefoto : AGERPRES Comitetul Executiv al CC al P.CR. şi Biroul Executiv al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste au adoptat HOTARIREA privind sărbătorirea a 25 de ani de la proclamarea Republicii Populare Române Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. şi Biroul Exe­cutiv al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii So­cialiste au adoptat recent Hotărirea cu privire la ac­ţiunile ce se vor organiza în întîmpinarea aniversării a 25 de ani de la proclamarea Republicii Populare Române — victorie de seamă a poporului nostru în lupta pentru libertate, democraţie şi progres social. Act de însemnătate istorică în viaţa ţării, ideal pentru care au militat forţele cele mai înaintate ale societăţii, în frunte cu Partidul Comunist Român, abolirea monarhiei şi trecerea întregii puteri de stat in mîinile clasei muncitoare, in alianţă cu ţărănimea şi cu celelalte categorii de oameni ai muncii, au mar­cat o etapă superioară în dezvoltarea statului român, în desfăşurarea revoluţiei populare, instaurarea celei mai democratice forme de guvernămînt din istoria na­ţiunii noastre, trecerea la înfăptuirea revoluţiei socialiste, în cei 25 de ani care au trecut de la proclamarea Republicii, socialismul a învins definitiv in România, deschizind o epocă de progres rapid in viaţa poporu­lui, situînd România in rindul naţiunilor cu cea mai dinamică dezvoltare, pe un joc demn între popoarele lumii. In aceşti ani, au cunoscut un puternic avînt forţele de producţie ale ţării, ştiinţa, tehnica, învăţă­­mintul şi cultura, s-au schimbat fundamental condi­ţiile de viaţă ale poporului, oamenii muncii au de­venit cu adevărat stăpîni in ţara lor, participînd tot mai activ la conducerea acesteia, la adoptarea şi în­făptuirea hotăririlor şi măsurilor care privesc viitorul ei. Realizările dobîndite demonstrează în chip eloc­vent Înaltul rol constructiv al statului socialist, care, sub conducerea clarvăzătoare a Partidului Comunist Român, a mobilizat talentul şi energia oamenilor muncii, capacităţile lor creatoare în vederea ridicării economice, sociale şi spirituale a patriei. Oamenii muncii din ţara noastră — români, ma­ghiari, germani şi de alte naţionalităţi — Intîmpină sărbătoarea Republicii in condiţiile avintului creator şi muncii însufleţite pentru înfăptuirea măreţelor obiective ale programului făuririi societăţii socialis­te multilateral dezvoltate, elaborat de Congresul al X-lea al partidului şi ale programului adoptat de Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1971 privind dezvoltarea conştiinţei socialiste şi aşezarea, relaţiilor sociale pe principiile eticii şi echităţii socialiste. In întîmpinarea celei de-a 25-a aniversări a pro­clamării Republicii, organele şi organizaţiile de Pa­r­­tid, de masă şi obşteşti, toate organismele şi institu­ţiile reunite în cadrul Frontului Unităţii Socialiste vor desfăşura o susţinută muncă politico-educativă în vederea mobilizării oamenilor muncii de la oraşe şi sate la înfăptuirea sarcinilor economice, social-cul­­turale pe acest an şi buna pregătire a condiţiilor în vederea realizării planului pe 1973, a punerii tot mai depline în valoare a energiilor şi marilor capacităţi creatoare de care dispune poporul nostru pentru continua dezvoltare şi modernizare a producţiei şi a tehnicii de producţie, pentru ridicarea parametri­lor tehnico-economici şi calitativi ai produselor, pen­tru sporirea eficienţei întregii activităţi economice. Organizaţiile de partid, sindicale şi de U.T.C. — din unităţile industriale şi de construcţii — vor acorda o atenţie deosebită folosirii raţionale a capacităţilor de producţie, a materiilor prime şi materialelor, a timpului de lucru, reducerii cheltuielilor de produc­ţie şi ridicării productivităţii muncii, punerii în func­ţiune la termen şi la parametrii proiectaţi a noilor obiective de investiţii, iar in unităţile socialiste din agricultură, executării la timp şi la un nivel calita­tiv corespunzător a lucrărilor agricole. înfăptuirii prevederilor programelor naţionale de îmbunătăţiri funciare şi dezvoltare a zootehniei. întreaga activitate politico-educativă care va avea (Continuare în pag. a 4-a) ...ȘI OAMENII AU ÎMPÎNZIT CIMPUL • ACORDUL GLOBAL A DI­NAMIZAT ENERGIILE COOPE­RATORILOR, LE-A ÎNTĂRIT SPIRITUL DE RĂSPUNDERE IN MUNCA, • STADIUL AVANSAT, CALI­TATEA CORESPUNZĂTOARE A lucrărilor de întreţinere — DOVADA SERIOZITĂŢII CU CARE SE ÎNDEPLINESC ANGA­JAMENTELE ASUMATE. • IN GRĂDINI — O AMPLA CONCENTRARE DE FORŢE PEN­TRU ÎNCHEIEREA GRABNICA A PLANTĂRILOR ! — Ploile căzute în toate zonele judeţului nostru au sporit rezerva de apă din sol cu valori cuprinse între 15 şi 30 litri pe metrul pă­trat, ne spune tov. ing. Emilian Mihăilescu, directorul general al Direcţiei generale agricole TELE­ORMAN. Aceste ploi, ca şi tempe­raturile relativ scăzute, au stînje­nit atacul dăunătorilor, favorizînd, în schimb, creşterea buruienilor, mari consumatoare de apă şi substanţe hrănitoare, ceea ce im­pune să acţionăm cu toate forţele mecanice şi manuale existente în unităţile agricole pentru efectua­rea praşilelor. Faptele atestă că în majoritatea covîrşitoare a cooperativelor agri­cole din judeţ se acordă atenţia cuvenită lucrărilor de întreţinere­ Pe întreaga suprafaţă cultivată cu sfeclă de zahăr — 5 035 hectare — prima praşilă s-a executat în li­mitele perioadei optime. Şi la floarea-soarelui — 37 000 hectare — s-a lucrat cu spor, încheindu-se praşila întîia la sfîrşitul săptămî­­nii trecute. Lucrările de întreţine­re sînt avansate şi la porumb, din 52 370 hectare prăşindu-se prima oară aproape jumătate. Străbătind Cimpia Burnasului, am întîlnit mii de oameni împîn­­zind cîmpul. Acordul global le-a dinamizat energiile, i-a făcut să participe activ la efectuarea lu­crărilor agricole. Pentru generali­zarea acestui sistem stimulativ de muncă și retribuire, comitetul judeţean de partid a desfăşurat o amplă şi susţinută muncă politică , schimburile de experienţă, dezba­terile sub formă de întrebări şi răspunsuri, calculele economice pe fiecare brigadă, fermă şi secţie de mecanizare, discuţiile de la om la om au determinat o nouă atitudi­ne faţă de muncă, sporind cointe­resarea şi spiritul de răspundere. — Odată cu adunările generale în care s-a hotărît aplicarea,, acor­­dului global, ne spune tov. Cornel Cîrneanu, secretarul comitetului comunal de partid Stejaru, noi n-am socotit nicidecum acţiunea încheiată. Prin cei 40 de agitatori ai organizaţiilor de bază din cadrul celor două cooperative agricole de producţie am stîrnit o ade­vărată întrecere în rîndul coope­ratorilor pentru a transporta pe suprafeţele ce aveau să se lucreze în acord global cantităţi cit mai mari de îngrăşăminte naturale. Totodată au fost îndrumaţi să ia parte la semănatul sfeclei de za­hăr, florii-soarelui şi porumbului pentru a veghea la calitatea îai­­crării. — Prăşitul constituie primul prilej de a verifica felul cum coo­peratorii au înţeles acordul glo­bal, ne spune tov. Dobre Paras­­chiv, primarul comunei Seaca. Noi avem toate motivele să afirmăm că noul sistem de muncă și retri-GHEORGHE OPROIU (Continuare in pag. a 3-a) l/WWWWW VOR DA ROD BUN ÎN TOAM­NA PODGORIILE IEŞENE ? DA, DAR CU O CONDIŢIE : Efectuaţi grabnic lucrările de sezon! Faţă de alte zone ale ţării, afec­tate de scăderile bruşte ale tem­peraturilor din timpul iernii — de la plus 6 grade la minus 28 şi chiar 30 de grade într-un interval foarte scurt de timp d­in podgorii­le judeţului Iaşi acest fenomen — nemaiinregistrat din 1929 — a provocat pierderi mari atît la mu­gurii de rod, cit şi la lemnul de un an. Dată fiind această stare de lu­cruri, la timpul potrivit s-au ela­borat măsurile cele mai diverse prin a căror aplicare să se realize­ze compensarea ochilor pierduţi, menţinerea unui potenţial care să asigure îndeplinirea sarcinilor de producţie. In acest sens, în coloa­nele ziarului nostru au fost publi­cate recomandările Institutului de cercetări pentru viticultură şi vi­­nificaţie privind atît modalităţile practice de aplicare a tăierilor speciale, cit şi necesitatea impe-TITU CONSTANTIN ACTIVITATEA NU A STAGNAT NICI UN CEAS Luna mai este o perioadă hotă­­ritoare mai ales pentru culturile prăşitoare. Pe ploaie, pe o vreme mai friguroasă cei harnici şi price­puţi nu au între­rupt totuşi lucrul in cîmp, in gră­dini. Aspecte din cronica acestei zile, în fotorepor­tajul din pagini a 3-a. (Continuare in pag. a 3-a)

Next