Satul Socialist, mai 1972 (Anul 4, nr. 928-952)
1972-05-16 / nr. 939
[Cotidian editat de Uniunea Naţională a Cooper de Producţie ANUL IV Nr. 939 !1 im]\ 16 MAI 1912 4 pagini—30 bani | Secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, a plecat, luni dimineaţa, la Turnu Severin, pentru a participa la inaugurarea oficială a Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este însoţit de tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, cu soţia, Emil Bodnaraş, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniştri, Virgil Trofin, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului Central al U.G.S.R., Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele părţii române în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R. La plecare, pe aeroportul Băneasa, se aflau tovarăşii Manea Mănescu, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Florian Dănălache, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec cu soţiile, Iosif Banc, Petre Blajovici, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Miu Dobrescu, Mihai Gere, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion Păţan. Erau prezenţi Bojidar Bukumbrici, consilier al Ambasadei R.S.F. Iugoslavia la Bucureşti, cu soţia, şi membriii ambasadei. Pe aeroportul municipiului Craiova, în întîmpinare au venit primul secretar al Comitetului judeţean Dolj al P.C.R., Constantin Băbălău, membrii Biroului Comitetului judeţean de partid, ai Comitetului Executiv al Consiliului popular judeţean, activişti de partid şi de stat. Conducătorii de partid şi de stat se îmbarcă apoi în elicoptere, continuîndu-şi drumul spre Turnu Severin. IERI, A ÎNCEPUT ÎN ORAŞUL TURNU SEVERIN VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Sărbătorirea a 1850 de ani de atestare documentară a oraşului şi a nouă decenii de activitate a Uzinei de vagoane din localitate Iată că după 2 463 de zile şi nopţi de muncă titanică, constructorii marelui sistem hidroenergetic şi de navigaţie de la Porţile de Fier trăiesc clipele înălţătoare ale triumfului. Turnu Severin, oraş situat la kilometrul 931 din lunga călătorie a Dunării, freamătă în aceste zile ale miezului de mai, sărbătorind legarea pe veşnicie a numelui său de realizare uneia dintre cele mai falnice creaţii materiale româneşti. Mindriei legitime a localnicilor, a întregului popor român pentru marea biruinţă a muncii în colaborare strînsă cu popoarele Iugoslaviei prietene, i se adaugă în aceste clipe bucuria de a primi în oraşul lor vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi conducători ai partidului şi statului nostru. Mii de flamuri, urare nesfîrşită revărsată pe străzile oraşului, covoare de flori aşternute in calea oaspeţilor fac din această întîlnire a conducătorului partidului şi statului nostru cu oamenii muncii din municipiul Turnu Severin o puternică şi Turnu Severin, oraş cu glorioase tradiţii istorice, a sărbătorit luni, 15 mai, 1850 de ani de atestare documentară. O dată cu această importantă sărbătoare, colectivul uneia din importantele întreprinderi constructoare de maşini a ţării — Uzina de vagoane din localitate — a aniversat nouă decenii de activitate. In această zi de mare sărbătoare, oamenii muncii din municipiul Turnu Severin şi, împreună cu ei, reprezentanţi ai altor localităţi din judeţul Mehedinţi au avut bucuria de a avea din nou în mijlocul lor pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist. Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu au venit la acest jubileu tovarăşa Elena Ceauşescu, precum şi tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, împreună cu soţia, Elena Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu- Mizil, Virgil Trofin, Emil Drăgănescu, Ion Stănescu, Ştefan Andrei. Conducătorii de partid şi de stat au sosit la Turnu Severin cu elicoptere speciale. Aeroportul municipal era pavoazat sărbătoreşte. De la înălţisplendidă manifestare de ataşament neclintit faţă de partid, de dragoste caldă şi recunoştinţă pentru cel ce ne călăuzeşte ţara şi poporul spre culmi tot mai înalte de progres şi civilizaţie. Această perioadă este pentru frumosul port de la Dunăre bogată în aniversări şi semnificaţii. O fericită împletire de date istorice a făcut ca inaugurarea gigantului de la Porţile de Fier care produce pentru România, cu 6 turbine, îndoitul puterii electrice instalate a ţării din 1938 să coincidă cu împlinirea a 850 de ani de la atestarea istorică a municipiului Drobeta, aşezare a antichităţii, pe locul căreia se află oraşul Turnu Severin de astăzi. De asemenea, constructorii de vagoane din localitate serbeazărea elicopterului oficial se zăresc impunătoarea construcţie a barajului, siluetele macaralelor de la şantierul naval, profilul celorlalte importante obiective economice înălţate pe malul Dunării , pe pajiştea platoului ce domină această panoramă, în apropierea locului de aterizare, se află inscripţia : „Drobeta — Turnu Severin — 1850“. La ora 10:00, elicopterul la bordul căruia au călătorit tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Elena Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Elena Maurer, aterizează în uralele mulţimii. In întîmpinarea conducătorilor de partid şi de stat au venit tovarăşii Traian Dudaş, prim-secretar al Comitetului judeţean Mehedinţi al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, Ion Radu, primsecretar al Comitetului municipal de partid Turnu Severin, primarul municipiului, membrii birourilor comitetelor judeţean şi municipal de partid şi ai comitetelor executive ale consiliilor populare judeţean şi municipal. Sunt prezenţi prim-secretari ai comitetelor municipale de partid şi primari ai municipiilor din întreaga ţară, precum şi detot acum 90 de ani de existenţă a uzinei lor, veche şi glorioasă citadelă muncitorească. In itinerarul primei zile a vizitei tovarăşului Nicolae Ceauşescu, popasul făcut la Uzina de vagoane a oferit unul din momentele cele mai emoţionante. Dintre destoinicii muncitori de aici care au fost distinşi pentru activitatea lor prodigioasă cu ordine şi medalii, maistrul Dumitru Dumitrescu, care a primit cu acest prilej titlul de Erou al Muncii Socialiste, este cel mai vîrstnic. La citeva clipe după decorare, încă emoţionat, maistrul Dumitru Dumitrescu mi-a spus: „Am aproape patru decenii de muncă in această uzină. Uzina, ca şi oraşul nostru trăiesc abia acum adevărata lor legaţie de partid şi de stat din oraşele riverane Kladovo şi Negotin din R.S.F. Iugoslavia, invitate la marea sărbătoare a severinenilor. O companie de onoare, formată din militari, din membri ai gărzilor patriotice şi ai detaşamentelor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei, prezintă onorul conducătorului partidului şi statului nostru, comandantului suprem al forţelor noastre armate, tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Se intonează imnul de stat al Republicii Socialiste România. Apoi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, trece în revistă garda de onoare. Un bătrîn din partea locului, pensionarul Vasile Fota, însoţit de băieţi şi fete îmbrăcaţi în costume populare mehedinţene, oferă conducătorilor de partid şi de stat tradiţionala pîine şi sare, ploşti cu vin din renumita podgorie Corcova. Pionieri oferă tovarăşului Nicolae Ceauşescu, tovarăşei Elena Ceauşescu, celorlalţi oaspeţi garoafe roşii. Pe aeroport domneşte o mare (Continuare in pag. a 4-a) tinereţe. Oraşul pensionarilor, cum era denumit Turnu Severin altădată, are acum o viaţă economică şi culturală dinamică. Munca noastră a tuturor pentru înflorirea ţârii este răspunsul pe care îl dăm grijii şi atenţiei pe care ni le arată partidul şi conducătorul său". Ca şi la Uzina de vagoane, oaspeţii au fost întimpinaţi cu acelaşi entuziasm neţărmuit la muzeul „Porţile de Fier", la ceremonia dezvelirii bustului lui Decebal din centrul oraşului, ca şi la sesiunea jubiliară desfăşurată cu prilejul împlinirii a 850 de ani de atestare istorică a municipiului Drobeta — Turnu Severin. In momentul in care transmit aceste rînduri, pe stadionul din localitate urmează să înceapă sub jetul reflectoarelor, un mare spectacol de sunet şi lumină. Şi acum, la lăsarea serii, oraşul trăieşte acelaşi freamăt sărbătoresc. Din mii de piepturi, pe străzi, la trecerea oaspeţilor, izbucnesc urale şi ovaţii, expresie simplă şi directă a unei dragoste unanime. A. DUMITRAŞCU Înaltă cinstire muncii In faţa machetei Uzinei de vagoane din Turnu Severin Telefoto : AGERPRES Comitetul Executiv al CC al P.CR. şi Biroul Executiv al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste au adoptat HOTARIREA privind sărbătorirea a 25 de ani de la proclamarea Republicii Populare Române Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. şi Biroul Executiv al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste au adoptat recent Hotărirea cu privire la acţiunile ce se vor organiza în întîmpinarea aniversării a 25 de ani de la proclamarea Republicii Populare Române — victorie de seamă a poporului nostru în lupta pentru libertate, democraţie şi progres social. Act de însemnătate istorică în viaţa ţării, ideal pentru care au militat forţele cele mai înaintate ale societăţii, în frunte cu Partidul Comunist Român, abolirea monarhiei şi trecerea întregii puteri de stat in mîinile clasei muncitoare, in alianţă cu ţărănimea şi cu celelalte categorii de oameni ai muncii, au marcat o etapă superioară în dezvoltarea statului român, în desfăşurarea revoluţiei populare, instaurarea celei mai democratice forme de guvernămînt din istoria naţiunii noastre, trecerea la înfăptuirea revoluţiei socialiste, în cei 25 de ani care au trecut de la proclamarea Republicii, socialismul a învins definitiv in România, deschizind o epocă de progres rapid in viaţa poporului, situînd România in rindul naţiunilor cu cea mai dinamică dezvoltare, pe un joc demn între popoarele lumii. In aceşti ani, au cunoscut un puternic avînt forţele de producţie ale ţării, ştiinţa, tehnica, învăţămintul şi cultura, s-au schimbat fundamental condiţiile de viaţă ale poporului, oamenii muncii au devenit cu adevărat stăpîni in ţara lor, participînd tot mai activ la conducerea acesteia, la adoptarea şi înfăptuirea hotăririlor şi măsurilor care privesc viitorul ei. Realizările dobîndite demonstrează în chip elocvent Înaltul rol constructiv al statului socialist, care, sub conducerea clarvăzătoare a Partidului Comunist Român, a mobilizat talentul şi energia oamenilor muncii, capacităţile lor creatoare în vederea ridicării economice, sociale şi spirituale a patriei. Oamenii muncii din ţara noastră — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — Intîmpină sărbătoarea Republicii in condiţiile avintului creator şi muncii însufleţite pentru înfăptuirea măreţelor obiective ale programului făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate, elaborat de Congresul al X-lea al partidului şi ale programului adoptat de Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1971 privind dezvoltarea conştiinţei socialiste şi aşezarea, relaţiilor sociale pe principiile eticii şi echităţii socialiste. In întîmpinarea celei de-a 25-a aniversări a proclamării Republicii, organele şi organizaţiile de Partid, de masă şi obşteşti, toate organismele şi instituţiile reunite în cadrul Frontului Unităţii Socialiste vor desfăşura o susţinută muncă politico-educativă în vederea mobilizării oamenilor muncii de la oraşe şi sate la înfăptuirea sarcinilor economice, social-culturale pe acest an şi buna pregătire a condiţiilor în vederea realizării planului pe 1973, a punerii tot mai depline în valoare a energiilor şi marilor capacităţi creatoare de care dispune poporul nostru pentru continua dezvoltare şi modernizare a producţiei şi a tehnicii de producţie, pentru ridicarea parametrilor tehnico-economici şi calitativi ai produselor, pentru sporirea eficienţei întregii activităţi economice. Organizaţiile de partid, sindicale şi de U.T.C. — din unităţile industriale şi de construcţii — vor acorda o atenţie deosebită folosirii raţionale a capacităţilor de producţie, a materiilor prime şi materialelor, a timpului de lucru, reducerii cheltuielilor de producţie şi ridicării productivităţii muncii, punerii în funcţiune la termen şi la parametrii proiectaţi a noilor obiective de investiţii, iar in unităţile socialiste din agricultură, executării la timp şi la un nivel calitativ corespunzător a lucrărilor agricole. înfăptuirii prevederilor programelor naţionale de îmbunătăţiri funciare şi dezvoltare a zootehniei. întreaga activitate politico-educativă care va avea (Continuare în pag. a 4-a) ...ȘI OAMENII AU ÎMPÎNZIT CIMPUL • ACORDUL GLOBAL A DINAMIZAT ENERGIILE COOPERATORILOR, LE-A ÎNTĂRIT SPIRITUL DE RĂSPUNDERE IN MUNCA, • STADIUL AVANSAT, CALITATEA CORESPUNZĂTOARE A lucrărilor de întreţinere — DOVADA SERIOZITĂŢII CU CARE SE ÎNDEPLINESC ANGAJAMENTELE ASUMATE. • IN GRĂDINI — O AMPLA CONCENTRARE DE FORŢE PENTRU ÎNCHEIEREA GRABNICA A PLANTĂRILOR ! — Ploile căzute în toate zonele judeţului nostru au sporit rezerva de apă din sol cu valori cuprinse între 15 şi 30 litri pe metrul pătrat, ne spune tov. ing. Emilian Mihăilescu, directorul general al Direcţiei generale agricole TELEORMAN. Aceste ploi, ca şi temperaturile relativ scăzute, au stînjenit atacul dăunătorilor, favorizînd, în schimb, creşterea buruienilor, mari consumatoare de apă şi substanţe hrănitoare, ceea ce impune să acţionăm cu toate forţele mecanice şi manuale existente în unităţile agricole pentru efectuarea praşilelor. Faptele atestă că în majoritatea covîrşitoare a cooperativelor agricole din judeţ se acordă atenţia cuvenită lucrărilor de întreţinere Pe întreaga suprafaţă cultivată cu sfeclă de zahăr — 5 035 hectare — prima praşilă s-a executat în limitele perioadei optime. Şi la floarea-soarelui — 37 000 hectare — s-a lucrat cu spor, încheindu-se praşila întîia la sfîrşitul săptămînii trecute. Lucrările de întreţinere sînt avansate şi la porumb, din 52 370 hectare prăşindu-se prima oară aproape jumătate. Străbătind Cimpia Burnasului, am întîlnit mii de oameni împînzind cîmpul. Acordul global le-a dinamizat energiile, i-a făcut să participe activ la efectuarea lucrărilor agricole. Pentru generalizarea acestui sistem stimulativ de muncă și retribuire, comitetul judeţean de partid a desfăşurat o amplă şi susţinută muncă politică , schimburile de experienţă, dezbaterile sub formă de întrebări şi răspunsuri, calculele economice pe fiecare brigadă, fermă şi secţie de mecanizare, discuţiile de la om la om au determinat o nouă atitudine faţă de muncă, sporind cointeresarea şi spiritul de răspundere. — Odată cu adunările generale în care s-a hotărît aplicarea,, acordului global, ne spune tov. Cornel Cîrneanu, secretarul comitetului comunal de partid Stejaru, noi n-am socotit nicidecum acţiunea încheiată. Prin cei 40 de agitatori ai organizaţiilor de bază din cadrul celor două cooperative agricole de producţie am stîrnit o adevărată întrecere în rîndul cooperatorilor pentru a transporta pe suprafeţele ce aveau să se lucreze în acord global cantităţi cit mai mari de îngrăşăminte naturale. Totodată au fost îndrumaţi să ia parte la semănatul sfeclei de zahăr, florii-soarelui şi porumbului pentru a veghea la calitatea îaicrării. — Prăşitul constituie primul prilej de a verifica felul cum cooperatorii au înţeles acordul global, ne spune tov. Dobre Paraschiv, primarul comunei Seaca. Noi avem toate motivele să afirmăm că noul sistem de muncă și retri-GHEORGHE OPROIU (Continuare in pag. a 3-a) l/WWWWW VOR DA ROD BUN ÎN TOAMNA PODGORIILE IEŞENE ? DA, DAR CU O CONDIŢIE : Efectuaţi grabnic lucrările de sezon! Faţă de alte zone ale ţării, afectate de scăderile bruşte ale temperaturilor din timpul iernii — de la plus 6 grade la minus 28 şi chiar 30 de grade într-un interval foarte scurt de timp din podgoriile judeţului Iaşi acest fenomen — nemaiinregistrat din 1929 — a provocat pierderi mari atît la mugurii de rod, cit şi la lemnul de un an. Dată fiind această stare de lucruri, la timpul potrivit s-au elaborat măsurile cele mai diverse prin a căror aplicare să se realizeze compensarea ochilor pierduţi, menţinerea unui potenţial care să asigure îndeplinirea sarcinilor de producţie. In acest sens, în coloanele ziarului nostru au fost publicate recomandările Institutului de cercetări pentru viticultură şi vinificaţie privind atît modalităţile practice de aplicare a tăierilor speciale, cit şi necesitatea impe-TITU CONSTANTIN ACTIVITATEA NU A STAGNAT NICI UN CEAS Luna mai este o perioadă hotăritoare mai ales pentru culturile prăşitoare. Pe ploaie, pe o vreme mai friguroasă cei harnici şi pricepuţi nu au întrerupt totuşi lucrul in cîmp, in grădini. Aspecte din cronica acestei zile, în fotoreportajul din pagini a 3-a. (Continuare in pag. a 3-a)