Satul Socialist, iulie 1972 (Anul 4, nr. 979-1005)

1972-07-04 / nr. 981

Cotidian editat de Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie ANUL IV Nr 981 4 pagini — 30 bani Pentru a înfăptui prevederile cincinalului In patru ani si jumătate SĂ REALIZĂM, IN PLUS, JUMĂTĂȚI DIN RECOL­TA UNUI AN! • PRODUCȚIE MAR­FĂ PESTE SARCINA PLANULUI CINCINAL ÎN VALOARE DE A­­PROAPE UN MILIARD DE LEI. ACEASTA ÎN­SEAMNĂ, ÎN PLUS LA FONDUL DE STAT, 474 MILIOANE DE OUĂ ȘI 39 000 TONE CARNE DE PASĂRE SPORIREA PRODUCŢIEI - suport trainic pentru creşterea nivelului de trai • LA ÎNTREPRINDEREA AVICOLĂ DE STAT GA­LAŢI , PRIN CREŞTEREA CU 50 G A GREUTĂŢII MEDII DE LIVRARE A PUILOR — PESTE 300 TONE CARNE DE PASĂRE ÎN PLUS • ÎN 11 ÎNTREPRINDERI AVICOLE PLANUL PE TRIMESTRUL II LA PRODUCŢIA DE OUĂ MARFĂ A FOST REALIZAT CU 10 ZILE MAI DEVREME Nivelul la care a ajuns creşterea păsărilor în ţara noastră a făcut nu numai posibilă, ci şi absolut necesară concentrarea şi specia­lizarea. Trustul pentru producţia avicolă — singura unitate cu sta­tut de centrală constituită în ca­drul Departamentului agricultu­rii de stat — reprezintă, în mod cert, răspunsul cel mai adecvat unor cerinţe obiective. Intrucît în fermele şi întreprin­derile trustului se află întreaga bază biologică avicolă a ţării, sarcinile şi răspunderile noastre pentru asigurarea producţiei avi­cole în toate sectoarele agricul­turii sunt bine precizate. Noi sa­tisfacem necesarul de pui nu nu­mai pentru sectorul de stat, ci şi pentru cel cooperatist şi gospodă­riile­­ populaţiei! Producţia avicolă are — se ştie aceasta — o­ pondere deosebită în volumul producţiei globale şi de beneficii a agriculturii de stat. In acelaşi timp, are un rol important în aprovizionarea populaţiei, în creşterea nivelului de trai al oame­nilor muncii din patria noastră. De aceea, colectivele de muncitori, tehnicieni şi ingineri din cele 25 de întreprinderi avicole de stat sunt preocupate susţinut de punerea în valoare a tuturor posi­bilităţilor de sporire a producţiei. Ampla întrecere socialistă ce se desfăşoară în cinstea Conferinţei Naţionale a partidului şi a celei de-a 25-a aniversări a Republicii a generat şi în aceste unităţi o at­mosferă de efervescenţă creatoare. Au fost căutate şi s-au găsit solu­ţii, au fost propuse şi prind viaţă măsuri care vor face posibilă rea­lizarea cincinalului înainte de termen. La capătul unor analize şi dez­bateri temeinice a tuturor para­metrilor tehnico-economici ai ac­tivităţii noastre, angajamentul a prins contur sigur. Astfel, la pro­­ducţia-marfă întreprinderile din cadrul Trustului avicol şi-au su­plimentat la 25 556 000 lei angaja­mentul iniţial de 16 039 000 lei, iar la beneficii la 12 015 000 lei, de la 8 244 000 lei. In acţiunea de depă­şire a angajamentelor iniţiale sunt antrenate toate întreprinderile, aşa incit dacă amintesc, de aceas­tă dată, pe cele din Arad, Oradea şi Crevedia, o fac numai din ne­voia de a exemplifica. La între­prinderile avicole de stat din Arad şi Oradea, faţă de angajamentele iniţiale de 2 500 000 şi, respectiv, 1 800 000 lei producţie-marfă, ur­mează să se realizeze 7 500 000 lei şi, respectiv, 3 428 000 lei. Ing. STAN ŢIRLEA director general al Trustului pentru producţia avicolă (Continuare în pag. a 3-a) • 3 318 tone de peşte, adică cu 1 418 tone mai mult decit prevederile stabilite pe întîiul se­mestru al anului ! Este principala realizare pe care o raportează — în cinstea apropiatei Con­ferinţe Naţionale a par­tidului — colectivul de muncă al întreprinderii piscicole din Jurilovca, judeţul Tulcea. — Această producţie — nie-a relatat Conrad Atanasie, directorul uni­tăţii — reprezintă circa 54 la sută din planul pe întregul an, plan ce a fost realizat aproape ex­clusiv prin pescuitul ma­rin, pescuitul în apă dul­ce fiind prohibit în cea mai mare parte a semes­trului intîi. Pina la 31 de­cembrie, livrările către oamenii muncii de la o­­raşe şi sate vor însuma, pe puţin, încă 2 400 tone de peşte de baltă, 600 tone de peşte de cres­cătorie şi 1 500 tone de peşte maritim. — Este angajamentul nostru tern? — a ţinut să completeze Agaton Brîn­­ză — şi acesta este literă de lege pentru noi, pescarii din juri- Iovca. El, comunistul Agafon Brînza, împreună cu pescarii din sectorul „Chituc", sector pe care il conduce şi care se află în întrecere socia­listă cu pescarii din ce­lelalte sectoare, se mîn­­dreşte că a depăşit pla­nul pe primul trimestru cu peste 350 tone de peşte, însă nu se decla­ră pe deplin mulţumit. — Ne-au luat-o înain­te cei de la Portiţa. Avem acelaşi plan de producţie, dar au fost mai buni în primul se­mestru. Au recoltat 287 tone de peşte în plus faţă de noi. Vrem să recuperăm diferenţa în semestrul al doilea. Ginduri asemănătoare au şi pescarii din echi­pele conduse de Cornel Foma din Perişor, An­drei Butcov din Duna­val, toţi fiind însufleţiţi de aceeaşi chemare a partidului: încheierea planului de producţie al cincinalului cu cel puţin şase luni înainte de termen. A. IVAN • Printr-o muncă sus­ţinută în campania de recoltare, cooperativele agricole din Gruia, Via­ţa, Dâncea şi Ciorobo­­reni au terminat, sâmbă­tă seara, primele din ju­deţul Mehedinţi, recolta­tul griului. Duminica di­mineaţa, cooperatorii din unităţile respective au continuat strinsul pa­ielor, iar mecanizatorii aratul mirişte!, în vede­rea însăminţării imedia­te a porumbului in cea de a doua cultură. Ing. IOANA ŢARANU Direcţia generală a agriculturii, judeţul Mehedinţi MEGAŢI LA CONFERINŢA­­ NAŢIONALĂ A PARTIDULUI ZI DE ZI CU CONŞTIINŢA DATORIEI Împlinite In urmă rămîn Bărăganul Căl­­măţuiului, mirificul Cimp al Bră­ilei apoi Cîmpia Rîmnicului­­— căci venim dinspre Est. Căutăm un sat, trecem prin multe alte sate ce înnobilează întinderile nesfîrşite ale cîmpiei şi îl găsim abia tîrziu, la ceasurile amiezii: VERNEŞTI — judeţul Buzău. A­­trage aici atenţia mai întîi trăi­nicia caselor — unele din ele cu etaj —, alinierea lor inginerească. Un om de aici, din sat, un co­munist va pleca la Conferinţa Naţională a partidului. Vă duce acolo gindurile, voinţa şi hotărî­­rea satului; va vorbi, poate, în numele satului, şi va asculta, pentru sat, tot ce se va spune acolo, în marea, sală a Conferin­ţei. Pe omul acesta de aici, din Verneşti, l-am găsit greu. Um­blase prin lanurile de grîu, apoi prin lanurile de floarea soarelui şi de porumb■ „N-o căutaţi la sediu — ne îndeamnă o fată de TITU CONSTANTIN (Continuare în pag. a 3-a) A DOUA CULTURA -o importantă rezervă care trebuie valorificată Pe ogoarele judeţului Dolj se desfăşoară, în aceste zile, bătălia secerişului. Viteza zilnică de lucru — circa 9 000 hectare — va permite că în următoarele 8—10 zile, recoltarea păioaselor să poată fi, practic, încheiată. Din datele furnizate de direcţia ge­nerală agricolă, aflăm că planul campaniei de vară prevede ca, lucrîndu-se în flux continuu, să se însămînţeze culturi duble şi succesive pe 72 000 hectare din care porumbului pentru boabe i-au fost rezervate 10 000 hectare. Cum se realizează acest obiec­tiv de mare importanţă pentru agricultura judeţului ? Un prim popas la cooperativa agricolă Urzica Mare, unde supra­faţa destinată culturilor duble în­sumează 250 hectare. Pînă acum, au şi fost însămînţate 70 de hec­tare. Cum s-a organizat aici mun­ca ? Ce rezultate se aşteaptă ? La aceste întrebări ne răspunde Cor­nel Staicu, inginerul şef al unită­ţii. ELISEI TARŢA (Continuare in pag. a 3-a) 1 Aproape 150 de cooperatori­­ din Sohatu, repartizaţi în di­ferite puncte de lucru, doresc să strîngă cit mai repede re­colta de grîu de pe cele 850 de hectare cultivate în unitate. E­­forturile conjugate ale meca­nizatorilor, cooperatorilor şi specialiştilor sunt îndreptate că­tre un ţel comun : să nu se piardă nici un bob din re­colta ’72 Foto : EMANUEL TÂNJALĂ SE 1 IULIE 1972 în Bărăgan, asistăm în aces­te zile la o largă desfăşurare de forţe. Vremea favorabilă permite executarea tuturor lucrărilor prevăzute în calen­darul agricol. Dacă secerişul se desfăşoară din plin, acelaşi lucru se poate spune despre a­­răturile necesare însăminţării culturilor succesive. Executa­rea la timp şi la cei mai înalţi indici calitativi a arăturilor constituie o garanţie pentru obţinerea unor recolte sporite de pe suprafeţele rezervate culturilor succesive. DUMINICA­­ ZI OBIŞNUITA DE LUCRU • ÎN MAJORITATEA UNITĂŢILOR, PRODUCŢIILE OBŢINUTE DEPĂŞESC PLANIFICĂRILE CU 800 — 1 000 KG LA HECTAR • DACĂ RECOLTATUL SE DESFĂ­ŞOARĂ ÎN CONDIŢII BUNE, RITMUL DE LUCRU LA ÎNSĂMÎNŢATUL CUL­TURILOR SUCCESIVE ESTE, ÎNCĂ, NESATISFĂCÂTOR • LA VASILAŢI, ŞASE COMBINE ŞI 45 DE OAMENI STAU • PE RAZA S.M.A. SĂRULEŞTI, DIN 1 200 HECTARE DE PE CARE S-A RECOLTAT GRIUL, NICI UNUL N-A FOST ARAT ! • DIN 14 TRACTOARE, ARAU DOAR DOUĂ, DAR SE MAI AŞTEAP­TĂ ALTELE (CITIŢI IN PAGINA A 3-A REPORTAJUL NOSTRU) ESENŢIAL ESTE SÂ ŞTII CE VREI SĂ PERSEVEREZI! Despre viaţa şi activitatea unui om vorbesc în primul rînd faptele, aşternute sec pe albul unui certifi­cat, al unei diplome sau al unei cărţi de muncă, ori adunate în ci­fre ce sintetizează îndeplinirea unor sarcini. Şi totuşi atîtea date esenţiale rămîn în afara hîrtiei ! Date care vorbesc despre comuni­unea dintre om şi munca sa, des­pre responsabilitate, pasiune, dă­ruire şi spirit cheator, într-un c­u­­vînt despre curatele existenţei şi activităţii fiecăruia dintre, noi. Or, tocmai in tăria şi justeţea acestor convingeri etice­­ se află resortul intim al tuturor faptelor noastre. Iată de ce un sondaj în universul concepţiilor de viaţă şi muncă ale unui om ne poate conduce , adese­ori la descoperirea unor trăsături morale a căror frumuseţe şi bo­găţie n-o poate reda nici un cer­tificat, nici o diplomă, nici­­ o cifră de plan. Cu Ing. Natalia Mitocaru, şeful sectorului producţie vegetală al cooperativei agricole Traian, ju­deţul Bacău, am stat de vorbă la marginea unui lan de grîu a cărui recoltă o estima la peste 3 000 kg la hectar. E mult ? E puţin ? — E bine — mă asigură cu mo­destie Natalia Mitocaru. Cu nu­mai doi ani în urmă, aici, abia se depăşeau 2 000 de kg la ha. De alt­fel, sperăm într-un an bun la toate culturile. Obţinînd producţii medii de circa 3 500 kg la porumb, 2 000 kg la floarea-soarelui şi peste 30 tone la sfecla de zahăr, cu mult peste cifrele planului, vom reuşi să ne realizăm şi angajamentul luat în cinstea celor două mari evenimente ale anului — Confe­rinţa Naţională a partidului şi cea de-a 25-a aniversare a Republicii — şi să livrăm statului în plus peste 500­­ cereale. Putem spune că sîntem o cooperativă bună. Contribuţia mea la dezvoltarea ei este însă needificatoare încă. Lu­crez aici numai de un an. —Ştiu. Aţi terminat facultatea anul trecut.­ cu­­media 10, lucru care­ v-ar fi­ permis, să rămîneţi fie în învăţămîntul superior fie în munca de cercetare. Aţi ales însă producţia. De ce ? — învăţămîntul nu mă atrage, îmi place activitatea productivă. Cit despre cercetare, după părerea mea, fiecare inginier la locul lui de producţie trebuie sau ar trebui să fie dublat de un cer­cetător. Iată de ce mă aflu aici, într-o unitate productivă şi, fireşte, voi rămine definitiv aici. — De ce firește ? — Pentru că realizarea profesio­nală în agronomie, ca de altfel in orice activitate umană, presupune, alături de pasiune și dăruire, sta­tornicie. Cunoaşterea terenului, a oamenilor nu este numai un dezi-DUMITRU ATANASIU (Continuare in pag. a 4 a) 3/VVVVVWVWVWWWVWVVVVWWWVVW ^

Next