Satul Socialist, martie 1973 (Anul 5, nr. 1185-1211)

1973-03-23 / nr. 1204

MAI APROAPE DE CENTRELE CONSUMATOARE In cursul acestui an, reţeaua uni­tăţilor de industrializare a laptelui se va extinde, pentru o mai bună cu­prindere a zonelor agricole ca şi­ a centrelor consumatoare. Astfel, sunt în curs de construcţie 7 fabrici de produse lactate la Beclean, Focşani, Găeşti, Mediaş, Tecuci, Vînju Mare, Urziceni şi Giurgiu. Noile unităţi care vor intra în fun­cţiune în cursul acestui an, au o ca­pacitate totală de 29 000 tone diferite brînzeturi şi 235 000 hl lapte­ anual. Concomitent, la Constanţa, Sf. Gheorghe, Calafat, Sîn-Nicolaul Mare şi Botoşani se construiesc cinci fa­brici de lapte praf cu o capacitate anuală totală de 15 000 tone. Prin revizuirea proiectelor noilor obiective de industrializare a lapte­lui, cheltuielile necesitate de investi­ţii au fost diminuate cu 4 milioane lei. In cadrul activităţilor industriale or­ganizate la cooperativa agricolă din Valea lui Mihai, judeţul Bihor, o mare dezvoltare cunoaşte atelierul de tîm­­plărie. Pe baza unor comenzi ferme, aici se execută tocuri pentru uşi şi ferestre, uşi şi alte articole, in imagi­ne, unul dintre meşterii fruntași, tină­­rul Ioan Oross. JUDEŢUL MEHEDINŢI Peste 20 000 de ţărani din judeţul Mehedinţi participă la lucrările de îmbunătăţiri funciare. In comunele Sişeşti, Livezile, Malovăţ, Brez­­niţa de Motru şi altele, s-au efectuat lucrări de desecare pe 35 de hectare. In raza altor localităţi s-au săpat şanţuri totalizînd 300 000 ml., care asigură scurgerea apei de pe 4 000 de hectare, iar de-a lungul unor riuri s-au amenajat 20 km de diguri. Alături înainte de a se topi zăpada? DA!­0 demonstrează mecanizatorii din judeţul Braşov DE LA UN SINGUR COMPLEX, CÂT DINTR-UN JUDEŢ Recent, complexul intercooperatist pen­tru îngrăşarea tinere­tului bovin de la Li­vada a intrat în func­ţiune la întreaga ca­pacitate, fiind popu­lat cu 5 000 de ani­male. S-au creat, ast­fel, premise ca unita­tea să livreze în a­­cest an 1 600 tone de carne, cantitate echi­valentă cu cea pro­dusă în 1972 de toate unităţile agricole coo­peratiste din judeţ Se intensifică lucrările de fertilizare a ogoarelor Cooperatorii, me­canizatorii şi lucră­torii întreprinderilor agricole de stat din judeţul Hunedoara, transportă în aceste zile în cîmp mari cantităţi de îngrăşă­minte naturale, asi­­gurînd astfel condiţii optime pentru obţi­nerea unor producţii sporite la hectar. Cooperatorii din To­­teşti şi Ostrov, care folosesc la executa­rea acestei lucrări toate atelajele şi re­morcile, au transpor­tat pînă în prezent pe ogoare 2 500 tone şi, respectiv 3 000 de tone de gunoi de grajd. De asemenea, cooperatorii din Ve­­ţel, Deva şi Lăpuşnic au fertilizat terenul cu cite 1 500 tone gu­noi de grajd. Ca urmare, pe an­samblul judeţului s-a reuşit să se ducă în cîmp, într-o perioadă relativ scurtă, peste 70 000 tone. Răsfoim filele unui dosar. Fap­tele sunt reprobabile. Au fost să­­vîrşite de preşedintele cooperativei agricole din Gheorghe Doja, jude­ţul Mureş, Samuel Takacs. In adunarea generală cooperato­rii i-au judecat cum se cuvine ati­­tudinea, au hatarit să-i retragă mandatul încredinţat. Ce i-a deter­minat pe aceşti oameni, aceiaşi ca­re l-au pus in fruntea obştii, să re­curgă la gestul extrem ? Să încercăm să derulăm filmul întîmplărilor, sprijinindu-ne pe mărturisirile oamenilor, pe sesizări, fapte. Acordîndu-i încrederea, oamenii şi-au exprimat convingerea că, îm­preună, vor reuşi să facă din coo­perativă una dintre unităţile frun­taşe ale judeţului. Şi, o vreme, Samuel Takacs s-a dovedit a fi om gospodar­, harnic şi cinstit. Apoi, însă, a început să creadă că dacă lucrurile merg bine, asta se dato­rează lui şi numai lui. De aici, şi pînă la a desconsidera oamenii, to­varăşii lui de muncă, n-a mai fost decit un pas. Acţiona de unul sin­gur şi în favoarea lui şi a celor pe care-i socotea prieteni. — Membrii consiliului de condu­cere nu şi-au putut impune pun­ctul de vedere — ne spune Zoltán Pethö, secretarul comitetului co­munal de partid, primarul comu­nei. De fapt, ar fi fost şi greu. Mare parte din ei erau oamenii preşedintelui. în faţa abaterilor au închis ochii pînă şi membrii comi­siei de revizie- Aşadar, toţi au tă­cut- Numai cînd au văzut că se scu­fundă corabia, s-au agitat. în acest climat, Takacs Samuel a acţionat nestînjenit­­A dispus de­molarea unui adăpost pentru porci, dar nu a încheiat proces verbal din care să reiasă ce material a rezul­tat. Ceva, ceva se înregistrează, totuşi, dar puţin de tot, de ochii lumii. Cărămida (vreo 7 000 de bu­căţi), şi lemnăria (în valoare de peste 50 000 lei), provenite atît din demolarea grajdului cit şi a unui şopron evaluat la 15 000 de lei, sînt depozitate lingă sediu şi în ma­gazie. Treptat-treptat dispar miste­rios. Au mai rămas 7 scînduri Atît! Mai tîrziu, tot fără aprobarea a­­dunării generale se demolează şi sera. Parte din bunurile recuperate de aici, ca şi din fostul adăpost pentru porci,­­ arzătoarele, de e­­xemplu, sunt vîndute la 15 persoa­ne din Gheorghe Doja, Ilieni şi Le­­ordeni. Ce-i drept preşedintele a eliberat cinci chitanţe dar a „uitat" să depună banii la casieria coope­rativei. Acelaşi lucru l-a făcut şi atunci cînd oamenii au început să întrebe unde au dispărut butoaiele. A întocmit procese-verbale cum că acestea au fost duse de apă. Proba­bil, credea că apa spală totul, orice urmă, chiar şi necinstea, încălca­rea flagrantă a legilor. Există o lege care reglementează strict cine, cum şi în ce împreju­rări primeşte pămînt pentru con­strucţia de locuinţe. Dar Samuel Takacs, cu de la sine putere, dă o suprafaţă de 0,16 ari de pămînt, ca din propria grădină, lui Csiki An­drei din Tirimia. Primeşte în schimb alt pămînt de la Tirimia , bineînțeles, pe hîrtie, pentru că coo­perativa de aici nu poate să încal-LAZAR LADARIU coresp. „Satului socialist" (Continuare in pag. a 2-a) ABUZUL, NECINSTEA NU POT RĂMlNE NESANCTIONATE \ \ s \ s\ .­­ s\ \ ss s \ \ s \\ \\ s\\ \ \d­i In urma topirii zăpezi­lor, pe suprafețe mari de teren agricol a apărut ex­cesul de apă. Pentru a salva semănăturile, pen­tru a putea ara rapid te­renurile pe care nu s-a putut intoarce brazdă in toamna trecută apa se cere rapid eliminată. A­­ceasta impune mobiliza­rea tuturor forţelor meca­nice ale intreprinderilor de îmbunătăţiri funciare şi ale unităţilor agricole, cit şi antrenarea coope­ratorilor, mecanizatorilor, a tuturor cetăţenilor sa­telor in vederea săpării şanţurilor de scurgere. Fiecare suprafaţă de pamint redată cit mai re­pede circuitului agricol­­, acesta trebuie să fie, acum, cuvîntul de ordine al lucrătorilor de pe o­­goare. Aşa cum se vede şi din fotografiile alăturate, coo­peratorii din Bujoreni-Te­­leorman şi Câlugâreni-Il­­fov dau curs cu prompti­tudine acestei cerinţe. SIHUI SOCIALIST H | ian eratat del aăt.............. ............a.,„­peratîvelor Agricole de Pte ‘ ........ w ■■ ■..--**» .......... ANUL V Nr. 1204 VINERI 23 MARTIE 1973 4 pagini — 30 de bani | ­­L ACŢIUNILE ÎMPOTRIVA BĂLTIRILOR CONTINUĂ ZIUA ŞI NOAPTEA JUDEŢUL BRAILA De cîteva zile, în judeţul Brăila bă­tălia cu apa care bălteşte pe mii de hectare nu mai conteneşte. Se lucrea­ză zi şi noapte, cu forţe din ce în ce mai mari, căci, pe măsura topirii ză­pezii, noi şi noi suprafeţe sunt în peri­col de a fi acoperite de ape. Mobilizarea este generală. Se poa­te spune, fără exagerare, că „satele au ieşit în cîmp". Şi, ajutaţi perma­nent, la faţa locului, de către specia­liştii de la Direcţia generală agrico­lă, Oficiul de îmbunătăţiri funciare, Oficiul de gospodărire a apelor, în­treprinderea pentru exploatarea lu­crărilor de îmbunătăţiri funciare şi gospodărirea apelor şi din alte uni­tăţi, care au fost repartizaţi pe con­silii intercooperatiste pentru a acorda asistenţă tehnică, mecanizatorii, coo­peratorii şi lucrătorii din întreprinde­rile agricole de stat reuşesc să în­­frîngă vitregia naturii. La cooperativa agricolă din Jirlău, de pildă, sint prezenţi in cîmp, zilnic, peste 400 de bărbaţi şi femei. Desfundă cei peste 3 600 m.l. de ca­nale şi rigole, bloci­­ de zăpadă, deschid noi rigole,­­ şanţuri pe suprafeţele afectate de excesul de umiditate. Preşedintele cooperativei agricole, Ion Calcan, sublinia, printre altele, că mobilizarea în masă a tu­turor forţelor la lucrările de îmbu­nătăţiri funciare s-a soldat, pînă acum, cu scurgerea apei de pe 100 de hectare. Paralel, specialiştii şi cei patru bri­gadieri de cîmp au trecut la contro­lul stării de vegetaţie a culturilor de toamnă, făcînd un inventar concret al situaţiei de pe teren în scopul a­plicării operative a celor mai eficien­te măsuri. Astfel, s-a stabilit ca pe o suprafaţă de 100 de hectare ocu­pată cu grîu și lucernă să se execute rigole pentru scurgerea apelor iar pe altele, unde griul a răsărit mai slab, să se administreze azotat de amoniu imediat ce terenul va permite. Una din cooperativele agricole cele mai afectate de excesul de umiditate este cea din Surdila Găiseanca. Aici, terenurile afectate însumează 1 000 de hectare. Se acţionează, însă, cu toate mijloacele : cu motopompele se evacuează apa în canalele de dese­cări, iar bărbaţii continuă să desfun­de rigolele şi să sape şanţuri. Zilnic se sapă peste 100-150 m liniari de canale şi rigole şi se elimină mii de metri cubi de apă. Şi la I.A.S. Tichileşti, unde apa băl­teşte pe 400 de hectare, se acţionea­ză prompt. — întregul nostru sector de hidroa­melioraţii — ne spune inginerul Cora­man Alexandru, directorul întreprin­derii — participă, alături de cei peste 200 de salariaţi, la evacuarea apelor de pe terenurile inundate. S-au adop­tat soluţii tehnice în funcţie de con­diţiile noi create. La Bejani acţionea­ză motopompe pentru salvarea secto­rului zootehnic, care este supus inun­daţiilor. In punctele Gropeni şi Tichi­leşti se folosesc mijloace mecanice şi manuale de săpare a unor canale şi rigole. In zonele depresionare se uti­lizează motopompe mobile acţionate de tractoare care intervin operativ. Ca urmare, s-a evacuat apa de pe aproape 200 hectare, teren ce poate fi semănat cu ci­ltură de primă ur­genţă, imediat ce timpul va deveni favorabil. Măsuri energice se întreprind şi la I.A.S. Mircea Vodă, Baldovineşti şi Dunărea, în cooperativele agricole din Siliştea, Deduleşti, Făurei, Corbu, Măxineni şi altele, ele soldîndu-se cu recuperarea rapidă a mii de hectare aflate, momentan, sub apă. GH. ŞTEFAN f Aspect de la ora de is­torie ce se desfăşoară în cabinetul de ştiinţe socia­le al Şcolii generale din Olteni-Teleorman. Foto : EMANUEL TINJALĂ ANCHETA NOASTRĂ Sunt necesari ajutorii de şefi de fermă? Problema funcţiilor de condu­cere şi a folosirii raţionale a for­ţei de muncă s-a pus totdeauna, la toate nivelele organizatorice. Niciodată nu s-a pus, însă, cu as­cuţimea de acum, întrecerea în care este angajată întreaga ţară impune o structură organizatorică în care proporţia celor care pro­duc nemijlocit, a celor care creea­ză venit naţional să crească siste­matic. Din acest punct de vedere, care este situaţia în cooperativele agri­cole ? Există şi aici funcţii la care se poate renunţa ? Am pus această întrebare mai multor lucrători ai sucursalei Su­ceava a Băncii pentru agricultură şi industrie alimentară. Ei au fost unanim de părere că pentru con­ducerea tehnică şi organizatorică a unei ferme, un om este de ajuns. Ni s-a dat şi un exemplu din ac­tivitatea de anul trecut. Fiecare fermă a cooperativei din Fîntînele era încadrată ca specialist cu stu­dii superioare. Specialistul da in­dicaţii, de aplicat le aplica un co­operator mai priceput, ajutor al şefului de fermă. Este oare nevoie de cineva a cărui singură obliga­ţie este doar aceea de a spune i­arăm la atît, semănăm la atît, după care pleacă şi mai dă a doua zi pe la fermă ca să vadă dacă sunt necesare şi alte indicaţii ? Răspunsul este categoric negativ. „Nici eu nu văd necesar ca la conducerea fermelor să se afle câte doi oameni" — ne spune Dumitru Albu, inspector şef la filiala din Corabia a Băncii pentru agricul­tură şi industrie alimentară. Să vedem, însă, ce spun şi cei direct în cauză. Inginerul Traian Iana de la cooperativa din Slă­­veni, judeţul Olt, ne declară că el n-a avut niciodată ajutor de şef de fermă. Ce să facem doi inşi la nici o mie de hectare ? — Dar ferma e seminceră, te­renul e tot irigat, pe zeci de hec­tare aveţi culturi de mare inten­­sivitate. — Intr-adevăr, cultura de arpa­gic e pretenţioasă şi consumă 1115 norme de muncă la hectar, dar tot nu este nevoie de ajutor de şef de fermă. De aceeaşi părere este şi şeful celeilalte ferme de cîmp de la co­operativa din Slăveni, deşi dacă transformăm terenul pe care îl cultivă în hectare arabile conven­ţionale, numărul acestora trece de 2 000. Inginerul Adrian Andronache, şeful fermei legumicole, conside­ră că el are nevoie de ajutor de şef de fermă. — Dacă s-ar da ferma în două, ar ieşi două ferme de categoria întîi. Avem seră­ înmulţitor, solar încălzit, solar simplu. Culturile forţate ocupă 10 la sută din su­prafaţă, iar cele duble circa 40 la sută. Nedivizînd ferma, reducem, de fapt, un post cu studii superi­oare. — Consideraţi, deci, că problema ajutorului de şef de fermă tre­buie rezolvată în funcţie de mă­rimea fiecărei ferme ? — Desigur. Inginerul Nicolae Popescu, pre­şedintele cooperativei din Fărca­­şele, e de părere că hotărîrea de a se desfiinţa postul de ajutor de şef de fermă poate fi luată de la caz la caz. — în condiţiile acordului global cu tarif de plată la mia de lei producţie marfă vîndută şi înca­sată consider că tocmai la ferma legumicolă nu este nevoie de aju­tor de şef de fermă. Aceasta în cooperativele în care cel care se ocupă cu aprovizionarea şi desfa­cerea este, intr-adevăr, priceput. Merceologul nostru aproape că şi-a scos salariul pe un an dintr-o singură operaţie. Rogojinile pen­tru răsadniţe trebuiau să ne coste 26 000 de lei, el le-a achiziţionat cu preţ pe jumătate. Cînd nu este M. CALIANU (Continuare In pag. a 3-a) co U­NICAT în ziua de 22 martie 1973 a avut loc şedinţa Consiliului de Stat prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedin­tele Consiliului de Stat. Consiliul de Stat a dezbătut şi adoptat Decretul privind stabilirea normelor uni­tare de structură pentru unităţile eco­nomice CONSILIUL DE STAT A­L REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA D­ECRET pentru convocarea Marii Adunări Naţionale în temeiul articolului 64 punctul 1 din Constituţie, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: ARTICOL UNIC. — Se convoacă Marea Adunare Naţională în a zecea sesiune a celei de-a şasea legislaturi, în ziua de 28 martie 1973, ora 10 dimineaţa. Preşedintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUŞESCU în pag. a 3-a; 0 HOTĂRÎRE A CONSILIULUI DE MINISTRI PRIVIND D­ECRET GRADUL DE OCUPARE privind stabilirea normelor A TERENURILOR AGRICOLE unitare de structură pentru CU OBIECTIVE DE INVESTIȚII unitafile economice IN PAG. A 3-a

Next