Satul Socialist, martie 1973 (Anul 5, nr. 1185-1211)
1973-03-23 / nr. 1204
MAI APROAPE DE CENTRELE CONSUMATOARE In cursul acestui an, reţeaua unităţilor de industrializare a laptelui se va extinde, pentru o mai bună cuprindere a zonelor agricole ca şi a centrelor consumatoare. Astfel, sunt în curs de construcţie 7 fabrici de produse lactate la Beclean, Focşani, Găeşti, Mediaş, Tecuci, Vînju Mare, Urziceni şi Giurgiu. Noile unităţi care vor intra în funcţiune în cursul acestui an, au o capacitate totală de 29 000 tone diferite brînzeturi şi 235 000 hl lapte anual. Concomitent, la Constanţa, Sf. Gheorghe, Calafat, Sîn-Nicolaul Mare şi Botoşani se construiesc cinci fabrici de lapte praf cu o capacitate anuală totală de 15 000 tone. Prin revizuirea proiectelor noilor obiective de industrializare a laptelui, cheltuielile necesitate de investiţii au fost diminuate cu 4 milioane lei. In cadrul activităţilor industriale organizate la cooperativa agricolă din Valea lui Mihai, judeţul Bihor, o mare dezvoltare cunoaşte atelierul de tîmplărie. Pe baza unor comenzi ferme, aici se execută tocuri pentru uşi şi ferestre, uşi şi alte articole, in imagine, unul dintre meşterii fruntași, tinărul Ioan Oross. JUDEŢUL MEHEDINŢI Peste 20 000 de ţărani din judeţul Mehedinţi participă la lucrările de îmbunătăţiri funciare. In comunele Sişeşti, Livezile, Malovăţ, Brezniţa de Motru şi altele, s-au efectuat lucrări de desecare pe 35 de hectare. In raza altor localităţi s-au săpat şanţuri totalizînd 300 000 ml., care asigură scurgerea apei de pe 4 000 de hectare, iar de-a lungul unor riuri s-au amenajat 20 km de diguri. Alături înainte de a se topi zăpada? DA!0 demonstrează mecanizatorii din judeţul Braşov DE LA UN SINGUR COMPLEX, CÂT DINTR-UN JUDEŢ Recent, complexul intercooperatist pentru îngrăşarea tineretului bovin de la Livada a intrat în funcţiune la întreaga capacitate, fiind populat cu 5 000 de animale. S-au creat, astfel, premise ca unitatea să livreze în acest an 1 600 tone de carne, cantitate echivalentă cu cea produsă în 1972 de toate unităţile agricole cooperatiste din judeţ Se intensifică lucrările de fertilizare a ogoarelor Cooperatorii, mecanizatorii şi lucrătorii întreprinderilor agricole de stat din judeţul Hunedoara, transportă în aceste zile în cîmp mari cantităţi de îngrăşăminte naturale, asigurînd astfel condiţii optime pentru obţinerea unor producţii sporite la hectar. Cooperatorii din Toteşti şi Ostrov, care folosesc la executarea acestei lucrări toate atelajele şi remorcile, au transportat pînă în prezent pe ogoare 2 500 tone şi, respectiv 3 000 de tone de gunoi de grajd. De asemenea, cooperatorii din Veţel, Deva şi Lăpuşnic au fertilizat terenul cu cite 1 500 tone gunoi de grajd. Ca urmare, pe ansamblul judeţului s-a reuşit să se ducă în cîmp, într-o perioadă relativ scurtă, peste 70 000 tone. Răsfoim filele unui dosar. Faptele sunt reprobabile. Au fost săvîrşite de preşedintele cooperativei agricole din Gheorghe Doja, judeţul Mureş, Samuel Takacs. In adunarea generală cooperatorii i-au judecat cum se cuvine atitudinea, au hatarit să-i retragă mandatul încredinţat. Ce i-a determinat pe aceşti oameni, aceiaşi care l-au pus in fruntea obştii, să recurgă la gestul extrem ? Să încercăm să derulăm filmul întîmplărilor, sprijinindu-ne pe mărturisirile oamenilor, pe sesizări, fapte. Acordîndu-i încrederea, oamenii şi-au exprimat convingerea că, împreună, vor reuşi să facă din cooperativă una dintre unităţile fruntaşe ale judeţului. Şi, o vreme, Samuel Takacs s-a dovedit a fi om gospodar, harnic şi cinstit. Apoi, însă, a început să creadă că dacă lucrurile merg bine, asta se datorează lui şi numai lui. De aici, şi pînă la a desconsidera oamenii, tovarăşii lui de muncă, n-a mai fost decit un pas. Acţiona de unul singur şi în favoarea lui şi a celor pe care-i socotea prieteni. — Membrii consiliului de conducere nu şi-au putut impune punctul de vedere — ne spune Zoltán Pethö, secretarul comitetului comunal de partid, primarul comunei. De fapt, ar fi fost şi greu. Mare parte din ei erau oamenii preşedintelui. în faţa abaterilor au închis ochii pînă şi membrii comisiei de revizie- Aşadar, toţi au tăcut- Numai cînd au văzut că se scufundă corabia, s-au agitat. în acest climat, Takacs Samuel a acţionat nestînjenitA dispus demolarea unui adăpost pentru porci, dar nu a încheiat proces verbal din care să reiasă ce material a rezultat. Ceva, ceva se înregistrează, totuşi, dar puţin de tot, de ochii lumii. Cărămida (vreo 7 000 de bucăţi), şi lemnăria (în valoare de peste 50 000 lei), provenite atît din demolarea grajdului cit şi a unui şopron evaluat la 15 000 de lei, sînt depozitate lingă sediu şi în magazie. Treptat-treptat dispar misterios. Au mai rămas 7 scînduri Atît! Mai tîrziu, tot fără aprobarea adunării generale se demolează şi sera. Parte din bunurile recuperate de aici, ca şi din fostul adăpost pentru porci, arzătoarele, de exemplu, sunt vîndute la 15 persoane din Gheorghe Doja, Ilieni şi Leordeni. Ce-i drept preşedintele a eliberat cinci chitanţe dar a „uitat" să depună banii la casieria cooperativei. Acelaşi lucru l-a făcut şi atunci cînd oamenii au început să întrebe unde au dispărut butoaiele. A întocmit procese-verbale cum că acestea au fost duse de apă. Probabil, credea că apa spală totul, orice urmă, chiar şi necinstea, încălcarea flagrantă a legilor. Există o lege care reglementează strict cine, cum şi în ce împrejurări primeşte pămînt pentru construcţia de locuinţe. Dar Samuel Takacs, cu de la sine putere, dă o suprafaţă de 0,16 ari de pămînt, ca din propria grădină, lui Csiki Andrei din Tirimia. Primeşte în schimb alt pămînt de la Tirimia , bineînțeles, pe hîrtie, pentru că cooperativa de aici nu poate să încal-LAZAR LADARIU coresp. „Satului socialist" (Continuare in pag. a 2-a) ABUZUL, NECINSTEA NU POT RĂMlNE NESANCTIONATE \ \ s \ s\ . s\ \ ss s \ \ s \\ \\ s\\ \ \di In urma topirii zăpezilor, pe suprafețe mari de teren agricol a apărut excesul de apă. Pentru a salva semănăturile, pentru a putea ara rapid terenurile pe care nu s-a putut intoarce brazdă in toamna trecută apa se cere rapid eliminată. Aceasta impune mobilizarea tuturor forţelor mecanice ale intreprinderilor de îmbunătăţiri funciare şi ale unităţilor agricole, cit şi antrenarea cooperatorilor, mecanizatorilor, a tuturor cetăţenilor satelor in vederea săpării şanţurilor de scurgere. Fiecare suprafaţă de pamint redată cit mai repede circuitului agricol, acesta trebuie să fie, acum, cuvîntul de ordine al lucrătorilor de pe ogoare. Aşa cum se vede şi din fotografiile alăturate, cooperatorii din Bujoreni-Teleorman şi Câlugâreni-Ilfov dau curs cu promptitudine acestei cerinţe. SIHUI SOCIALIST H | ian eratat del aăt.............. ............a.,„peratîvelor Agricole de Pte ‘ ........ w ■■ ■..--**» .......... ANUL V Nr. 1204 VINERI 23 MARTIE 1973 4 pagini — 30 de bani | L ACŢIUNILE ÎMPOTRIVA BĂLTIRILOR CONTINUĂ ZIUA ŞI NOAPTEA JUDEŢUL BRAILA De cîteva zile, în judeţul Brăila bătălia cu apa care bălteşte pe mii de hectare nu mai conteneşte. Se lucrează zi şi noapte, cu forţe din ce în ce mai mari, căci, pe măsura topirii zăpezii, noi şi noi suprafeţe sunt în pericol de a fi acoperite de ape. Mobilizarea este generală. Se poate spune, fără exagerare, că „satele au ieşit în cîmp". Şi, ajutaţi permanent, la faţa locului, de către specialiştii de la Direcţia generală agricolă, Oficiul de îmbunătăţiri funciare, Oficiul de gospodărire a apelor, întreprinderea pentru exploatarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare şi gospodărirea apelor şi din alte unităţi, care au fost repartizaţi pe consilii intercooperatiste pentru a acorda asistenţă tehnică, mecanizatorii, cooperatorii şi lucrătorii din întreprinderile agricole de stat reuşesc să înfrîngă vitregia naturii. La cooperativa agricolă din Jirlău, de pildă, sint prezenţi in cîmp, zilnic, peste 400 de bărbaţi şi femei. Desfundă cei peste 3 600 m.l. de canale şi rigole, bloci de zăpadă, deschid noi rigole, şanţuri pe suprafeţele afectate de excesul de umiditate. Preşedintele cooperativei agricole, Ion Calcan, sublinia, printre altele, că mobilizarea în masă a tuturor forţelor la lucrările de îmbunătăţiri funciare s-a soldat, pînă acum, cu scurgerea apei de pe 100 de hectare. Paralel, specialiştii şi cei patru brigadieri de cîmp au trecut la controlul stării de vegetaţie a culturilor de toamnă, făcînd un inventar concret al situaţiei de pe teren în scopul aplicării operative a celor mai eficiente măsuri. Astfel, s-a stabilit ca pe o suprafaţă de 100 de hectare ocupată cu grîu și lucernă să se execute rigole pentru scurgerea apelor iar pe altele, unde griul a răsărit mai slab, să se administreze azotat de amoniu imediat ce terenul va permite. Una din cooperativele agricole cele mai afectate de excesul de umiditate este cea din Surdila Găiseanca. Aici, terenurile afectate însumează 1 000 de hectare. Se acţionează, însă, cu toate mijloacele : cu motopompele se evacuează apa în canalele de desecări, iar bărbaţii continuă să desfunde rigolele şi să sape şanţuri. Zilnic se sapă peste 100-150 m liniari de canale şi rigole şi se elimină mii de metri cubi de apă. Şi la I.A.S. Tichileşti, unde apa bălteşte pe 400 de hectare, se acţionează prompt. — întregul nostru sector de hidroamelioraţii — ne spune inginerul Coraman Alexandru, directorul întreprinderii — participă, alături de cei peste 200 de salariaţi, la evacuarea apelor de pe terenurile inundate. S-au adoptat soluţii tehnice în funcţie de condiţiile noi create. La Bejani acţionează motopompe pentru salvarea sectorului zootehnic, care este supus inundaţiilor. In punctele Gropeni şi Tichileşti se folosesc mijloace mecanice şi manuale de săpare a unor canale şi rigole. In zonele depresionare se utilizează motopompe mobile acţionate de tractoare care intervin operativ. Ca urmare, s-a evacuat apa de pe aproape 200 hectare, teren ce poate fi semănat cu ciltură de primă urgenţă, imediat ce timpul va deveni favorabil. Măsuri energice se întreprind şi la I.A.S. Mircea Vodă, Baldovineşti şi Dunărea, în cooperativele agricole din Siliştea, Deduleşti, Făurei, Corbu, Măxineni şi altele, ele soldîndu-se cu recuperarea rapidă a mii de hectare aflate, momentan, sub apă. GH. ŞTEFAN f Aspect de la ora de istorie ce se desfăşoară în cabinetul de ştiinţe sociale al Şcolii generale din Olteni-Teleorman. Foto : EMANUEL TINJALĂ ANCHETA NOASTRĂ Sunt necesari ajutorii de şefi de fermă? Problema funcţiilor de conducere şi a folosirii raţionale a forţei de muncă s-a pus totdeauna, la toate nivelele organizatorice. Niciodată nu s-a pus, însă, cu ascuţimea de acum, întrecerea în care este angajată întreaga ţară impune o structură organizatorică în care proporţia celor care produc nemijlocit, a celor care creează venit naţional să crească sistematic. Din acest punct de vedere, care este situaţia în cooperativele agricole ? Există şi aici funcţii la care se poate renunţa ? Am pus această întrebare mai multor lucrători ai sucursalei Suceava a Băncii pentru agricultură şi industrie alimentară. Ei au fost unanim de părere că pentru conducerea tehnică şi organizatorică a unei ferme, un om este de ajuns. Ni s-a dat şi un exemplu din activitatea de anul trecut. Fiecare fermă a cooperativei din Fîntînele era încadrată ca specialist cu studii superioare. Specialistul da indicaţii, de aplicat le aplica un cooperator mai priceput, ajutor al şefului de fermă. Este oare nevoie de cineva a cărui singură obligaţie este doar aceea de a spune iarăm la atît, semănăm la atît, după care pleacă şi mai dă a doua zi pe la fermă ca să vadă dacă sunt necesare şi alte indicaţii ? Răspunsul este categoric negativ. „Nici eu nu văd necesar ca la conducerea fermelor să se afle câte doi oameni" — ne spune Dumitru Albu, inspector şef la filiala din Corabia a Băncii pentru agricultură şi industrie alimentară. Să vedem, însă, ce spun şi cei direct în cauză. Inginerul Traian Iana de la cooperativa din Slăveni, judeţul Olt, ne declară că el n-a avut niciodată ajutor de şef de fermă. Ce să facem doi inşi la nici o mie de hectare ? — Dar ferma e seminceră, terenul e tot irigat, pe zeci de hectare aveţi culturi de mare intensivitate. — Intr-adevăr, cultura de arpagic e pretenţioasă şi consumă 1115 norme de muncă la hectar, dar tot nu este nevoie de ajutor de şef de fermă. De aceeaşi părere este şi şeful celeilalte ferme de cîmp de la cooperativa din Slăveni, deşi dacă transformăm terenul pe care îl cultivă în hectare arabile convenţionale, numărul acestora trece de 2 000. Inginerul Adrian Andronache, şeful fermei legumicole, consideră că el are nevoie de ajutor de şef de fermă. — Dacă s-ar da ferma în două, ar ieşi două ferme de categoria întîi. Avem seră înmulţitor, solar încălzit, solar simplu. Culturile forţate ocupă 10 la sută din suprafaţă, iar cele duble circa 40 la sută. Nedivizînd ferma, reducem, de fapt, un post cu studii superioare. — Consideraţi, deci, că problema ajutorului de şef de fermă trebuie rezolvată în funcţie de mărimea fiecărei ferme ? — Desigur. Inginerul Nicolae Popescu, preşedintele cooperativei din Fărcaşele, e de părere că hotărîrea de a se desfiinţa postul de ajutor de şef de fermă poate fi luată de la caz la caz. — în condiţiile acordului global cu tarif de plată la mia de lei producţie marfă vîndută şi încasată consider că tocmai la ferma legumicolă nu este nevoie de ajutor de şef de fermă. Aceasta în cooperativele în care cel care se ocupă cu aprovizionarea şi desfacerea este, intr-adevăr, priceput. Merceologul nostru aproape că şi-a scos salariul pe un an dintr-o singură operaţie. Rogojinile pentru răsadniţe trebuiau să ne coste 26 000 de lei, el le-a achiziţionat cu preţ pe jumătate. Cînd nu este M. CALIANU (Continuare In pag. a 3-a) co UNICAT în ziua de 22 martie 1973 a avut loc şedinţa Consiliului de Stat prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat. Consiliul de Stat a dezbătut şi adoptat Decretul privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unităţile economice CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA DECRET pentru convocarea Marii Adunări Naţionale în temeiul articolului 64 punctul 1 din Constituţie, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: ARTICOL UNIC. — Se convoacă Marea Adunare Naţională în a zecea sesiune a celei de-a şasea legislaturi, în ziua de 28 martie 1973, ora 10 dimineaţa. Preşedintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUŞESCU în pag. a 3-a; 0 HOTĂRÎRE A CONSILIULUI DE MINISTRI PRIVIND DECRET GRADUL DE OCUPARE privind stabilirea normelor A TERENURILOR AGRICOLE unitare de structură pentru CU OBIECTIVE DE INVESTIȚII unitafile economice IN PAG. A 3-a