Scînteia Tineretului, octombrie 1956 (Anul 11, nr. 2305-2330)
1956-10-14 / nr. 2316
Se extinde iniţiativa tineretului de la „Progresul“ ★ ★ Economii egale cu costul a două vagoane G.V.S. Băieţii din secţia vagonaj-pregătire a uzinei de vagoane „Gh. ■Dimitrov“ din Arad s-au retras într-un colţ şi discută de zor. Constantin Preoteasa — responsabilul brigăzii formată din tinerii sudori — are ceva de spus: — Deci e vorba de economii! Eu zic să nu ne lăsăm mai prejos. Pînă la 7 Noiembrie sudorii tineri vor să realizeze, la electrozi şi alte materiale, economii în valoare de 5000 lei. Numai Ion Lungu va economisi 500 lei. Discuţiile s-au înteţit. Gheorghe Aldea a adus la cunoştinţă hotărîrea tinerilor care lucrează la foarfeci — economii în valoare de 4000 de lei. Inginerul Eugen Săvoaia — secretarul biroului de secţie U.T.M. — notează amănunţit angajamentele luate. Mai sînt 10 minute pină la sfirşitul pauzei. Tovarăşul Ioan Durgheu, şeful secţiei, îşi priveşte cu dragoste „băieţii“. Le cunoaşte puterea de muncă şi este bucuros că ei s-au hotărît să intensifice lupta pentru realizarea de economii. Cineva aduce vestea — care circulă cu repeziciune prin întreaga uzină — că toate brigăzile de tineret s-au sfătuit în legătură cu Posibilităţile de a realiza economii. — Ştii — i-a spus Vasile Sabău — din secţia mecanică lui Romulus Mezei — brigada lui Gheorghe Pintszes, de la forjă va economisi 18.840 lei. — Ehei, bună sumă, n-am ce zice, dar cum or să reuşească ? — In loc să forjeze cirligele „la ■liber“ le vor matriţa şi vor face La uzinele „Gh. Dimitrov"-Arad economii, şi nouă ne vor uşura munca. Doar ştii ce greutăţi erau la noi în secţie cu adausurile ! — Aici 18.840 lei? Dar angajamentul nostru e mai prejos ? Ce, puţini sunt cei 35.000 lei pe care-i vom economisi ? In ziua următoare, în uzină se cunoștea faptul că — pînă la 7 Noiembrie — tinerii din secția tineretului vor înscrie în contul de economii 60.000 lei, tîmplăria 100.000 Iei, sculeria 16.000 lei, forja, turnătoria și arcurile 240.000 lei etc. Tineretul uzinei de vagoane „Gh. Dimitrov“ este hotărît în muncă. Cînd s-a decis să urmeze exemplul iniţiatorilor brăileni şi să realizeze economii egale cu preţul de cost al unor importante produse finite, tinerii ştiau că aici în uzină există largi posibilităţi pentru economii. Aici întîlneşti tineri care, în munca lor, au trecut de mult pragul anilor viitori, ca Badea Pantelimon şi brigada ea de la vagonat, care dau produse în contul anului 1959. Tinerii au raportat celui de al II-lea Congres al U.T.M. că, alături de vîrstnici, în frunte cu comuniştii şi-au adus din plin aportul ca planul global să fie îndeplinit pe primul semestru in proporţie de 115—121 la sută, că s-au dat peste plan 2 vagoane de clasă, 36 vagoane G. S., 3 vagoane minereu, 2 vagoane cîntar şi diferite piese în greutate de 17.160 tone. ★ In ziua stabilită, tinerii s-au îndreptat nerăbdători spre locul de adunare. Erau acolo mulţi responsabili de brigadă, inovatori, raţionalizatori. In mitingul care a avut loc a fost adus la cunoştinţă angajamentul tineretului uzinei în cinstea zilei de 7 Noiembrie : „Economii egale cu preţul de cost a 2 vagoane G.V.S.“ Tineretul îşi va respecta cuvîntul. Există toate condiţiile. Muncitorii vîrstnici, maiştrii, inginerii, sînt cu tot sufletul alături de tineri. Ei vor primi oricînd sprijinul strungarului comunist Ludovic Cohani, al maiştrilor Aurel Bondoiu şi Ioan Durgheu, al inginerului Ion Ceriu şi al multor alţi muncitori tineri şi vîrstnici cu practică îndelungată în procesul de producţie. Tinerii vor simţi de asemenea sprijinul conducerii uzinei, care a îmbrăţişat cu multă căldură iniţiativa lor. Reuşita depinde şi de munca comitetului organizaţiei de bază U.T.M. Pavel Cimpoiaş — secretar — şi ceilalţi membri din comitet s-au gîndit mult la acest lucru. In planul de activitate au fost înscrise măsuri privind activizarea brigăzilor şi a posturilor utemiste de control, antrenarea în întrecerea socialistă a încă 400 de tineri — peste numărul existent — ajutorarea tinerilor mai slab pregătiţi de către cei fruntaşi, urmărirea permanentă a succeselor realizate şi popularizate fruntaşilor. Sînt numai cîteva zile de cînd constructorii de vagoane s-au înfrăţit cu tinerii de la uzinele „Progresul“ pentru a da patriei acumulări socialiste peste plan, întrecerea a început. Se munceşte cu sîrguinţă. Angajamentul nu trebuie să fie numai îndeplinit, ci şi depăşit. Chezăşie stau tinereţea, elanul, dragostea de muncă şi succesele repurtate în întrecerea care a avut loc în preajma Congresului U.T.M. LIDIA POPESCU CONSFĂTUIRE PE ŢARĂ La uzinele metalurgice „Progresul“ din Brăila a avut loc in ziua de 12 octombrie o consfătuire pe ţară iniţiată de Comitetul Central al U.T.M. La organizarea consfătuirii au contribuit: redacţia ziarului „Scinteia tineretului", Ministerul Industriei Metalurgice şi Construcţiilor de maşini şi C.C al Sindicatului muncitorilor din industria metalurgică şi construcţiilor de maşini. Consfătuirea s-a ţitut pentru discutarea măsurilor ce trebuie luate pentru reluarea şi extinderea organizată a iniţiativei „Să realizăm economii echivalente cu preţul de cost al unor importante produse finite". La consfătuire au participat secretari ai comitetelor U.T.M., membri ai comitetelor de întreprindere, ingineri, tehnicieni şi şefi contabili de la 26 mari întreprinderi metalurgice şi constructoare de maşini din ţară. Cu acest prilej tov. Gheorghe Iacob, secretarul comitetului U.T.M. al uzinelor metalurgice „Progresul“ a înfăţişat succesele tinerilor metalurgişti brăileni care în uzina iniţiatoare s-au angajat să realizeze pînă la 7 Noiembrie economii echivalente cu preţul de cost al unui rulou compresor. Până în prezent tinerii din uzină au realizat economii care acoperă aproape 60 la sută din valoarea acestui produs. Reluarea acestei iniţiative pornită de tinerii din uzina „Progresul“ a atras micşorarea consumurilor specifice de materiale îndeosebi în construcţia principalelor agregate şi produse , tinerii muncitori de la „Progresul" au economisit pînă acum 25.475 kg diferite materiale. Sprijinind acţiunea tineretului, ingineri şi tehnicieni din uzină au trecut la efectuarea unor modificări constructive şi la revizuirea tehnologiei de turnare a pieselor care compun diferite agregate cum sunt escavatoare, rulouri compresoare, gredere, reductoare etc. In cel de al doilea referat tov. Nicolae Vatău, sef contabil al uzinei metalurgice „Progresul“, a vorbit despre organizarea evidenţei economiilor şi deschiderea conturilor colective de economii pentru brigăzile de tineret. După vizitarea uzinelor participanţii la consfătuire au purtat discuţii pe marginea referatelor prezentate Participanţii la consfătuire au anunţat că în cinstea zilei de 7 Noiembrie tineretul din numeroase întreprinderi a îmbrăţişat iniţiativa reluată de tinerii de la uzina metalurgică „Progresul“ şi au obţinut realizări importante La uzinele „1 Mai" Ploeşti tinerii au realizat pînă în prezent economii egale cu preţul de cost al unei turle de foraj de mare adincime. Tinerii de la uzinele „Steagul Roşu“, Combinatul metalurgic Reşiţa, uzinele „Ghiorghi Dimitrov“ din Arad, Şantierul naval Galaţi, de la fabrica de piese de schimb C.F.R. şi altele, luptă acum cu abnegaţie pentru a realiza economii egale respectiv cu preţul de cost a 6 autocamioane, 3 compresoare, 2 vagoane, o şalupă KD-35, 13 conteinere etc. (Agerpres) Tărăgănări lipsuri la S.M.T. Podu lloaiei înţeleptele sfaturi bătrâneşti ne îndeamnă să judecăm omul nu după vorbe, ci după fapte Aşa vom şi face. Vom judeca, vom analiza munca S M.T. Podu lloaiei din regiunea laşi după fapte după felul in care-şi îndeplineşte sarcinile din plan. Situaţia încheiată la 6 octombrie arată că din 7624 hantri planificaţi in campania de toamnă, S.M.T. Podu Iloaiei realizase 2428 hantri, adică 33 la sută. La aceeaşi dată, scriptele vorbesc că din cele 960 hectare planificate spre a fi insăminţate, săminţa fusese îngropată doar pe 406 hectare. La data mai sus amintită contractările făcute acopereau doar 63 la sută din sarcina de plan a acestei campanii. Ce calificativ să dăm ? Ştiut este, şi lucrul acesta nu le este străin nici tovarăşilor de la S . T. Podu Iloaiei, că in ultimele comunicate Ministerul Agriculturii a precizat că însăminţările trebuie terminate cel mai tirziu la 30 octombrie Pentru tovarăşii în cauză nu e nici o noutate dacă le-am aminti că vremea ploilor a sosit. Fără a nedreptăţi deci pe nimeni, trebuie să constatăm că la S.M.T. Podu Iloaiei treburile nu merg prea bine, ba poate mai drept ar fi de-am spune, prost. De fapt, şi tovarăşii din conducerea staţiunii au recunoscut, in vorbe, acest lucru într-adevăr, treburile merg prost. Bine, dar faptul acesta aşa cum am mai spus, el recunoaşte şi conducerea staţiunii şi totuşi lucrurile continuă să rămină neschimbate Conducerea recunoaşte pentru că nu are încotro, împotriva cifrelor, a hantrilor din plan nerealizaţi e greu să obiectezi Din păcate insă constatările lor se opresc aci, fără a căuta cauzele, rădăcinile adinei ale lipsurilor motivele pentru care la S.M.T. Podu Iloaiei, staţiune fruntaşă pe regiune in primăvara acestui an, lucrurile merg acum atit de prost Chiar dacă sint căutate citeodată cauzele lipsurilor, din nefericire ele nu sint căutate acolo unde ar trebui Totuşi care sint motivele adevărate ale rămînerii in urmă a muncilor de la S.M.T. Podu Iloaiei ? Iată citeva aspecte ale acestei probleme. In primul rind trebuie amintit că la situaţia creată un cuvint — şi nu dintre cele mai uşoare — şi-a spus şi intirzierea, tărăgănarea şi prelungirea nepermisă a treierişului. Una din brigăzi, cea care a treierat la Focuri şi Leţcani s-a întors In staţiune la jumătatea lunii septembrie. Dreptul de a afirma că muncile din campania de vară, In special treierişul, au fost nepermis tărăgănate şi prelungite, ni-l dă coeficientul de 63 la sută cu care a încheiat această campanie S.M.T.Podu Iloaiei. Intirzierea terminării treierişului a dus aproape la imposibilitatea pregătirii minuţioase, şi atente a parcului de tractoare pentru campania de toamnă şi chiar la intirzierea ieşirii in cimp. Dar capitolul maşini şi pregătiri nu se sfirşeşte aci. Şi cel mai puţin iniţiat nu poate să nu rămină surprins de felul in care şi-au eşalonat, planificat şi executat reparaţiile tovarăşii din conducerea S.M.T.Podu Iloaiei. Orice argument nu poate totuşi justifica planificarea a 5751 ore reparaţii pentru 50 tractoare in luna septembrie, lună cunoscută ca Hind de vîrf in muncile din campania de toamnă. Apoi nimeni nu mai poate fi surprins dacă am adăuga că intr-adevăr în luna septembrie au fost consumate 2299 ore reparaţii in atelier şi brazdă la care se mai adaugă orele consumate la reparaţia generală a două tractoare încă neterminate. O analiză amănunţită ar scoate la iveală faptul că in această campanie, zi de zi nu au lucrat decit 32 de tractoare din cele 50 La ora actuală tovarăşul director declară că toate tractoarele funcţionează in afara celor 8 ce se află in staţie pentru reparaţii, lucru ce de altfel nu se prea impac cu realitatea. In primul rind in staţie sint 9 tractoare, iar la şedinţa de lucru din dimineaţa zilei de 9 octombrie tot el a fost cel care a anunţat că în cimp sint defecte incă alte cîteva tractoare şi anume: 3 la brigada a doua, 2 la brigada a treia, 3 la brigada a cincea, 2 la brigada a şasea şi alte două la brigada a şaptea. E drept că in această privinţă staţiunea a avut şi are greutăţi destule. Dacă lingă cele 720 de ore din luna septembrie, in care tractoarele au stat din lipsă de piese, adăugăm şi neglijenţa, nu o dată condamnată şi criticată, a Centrului mecanic Iaşi care le-a executat lucrări de reparaţii de proastă calitate, ar fi de ajuns. O greutate care s-a resimţit mult şi in această campanie a fost lipsa cadrelor calificate, prin plecarea in armată, încă din iarnă, a 25 de tineri, care nu au fost in întregime supliniţi de elevii practicanţi şi celelalte forţe venite in sprijinul staţiunii. Conducerea S.M.T.-Podu Iloaiei se pare insă că nu a tras învăţămintele necesare din acest neajuns. Cei 11 elevi ucenici pe care-i pregăteşte sunt încă prea puţini pentru nevoile mari şi urgente de cadre ale staţiunii. Se pune totuşi întrebarea cum au muncit, cum muncesc totuşi tractoriştii in această campanie? După cum spune proverbul • „Nu e pădure fără uscătură“, unii bine, alţii prost. Sunt la S.M.T.Podu Iloaiei tractorişti de frunte ca Dumitru Adam, Gheorghe Gocimah, Constantin Jurea, sau ca cei din brigăzile conduse de Mihai Mihai şi Gheorghe Gurzun, care au realizat pînă la 6 octombrie cite 80 şi chiar cite 110 hantri. Dar numai ION ŞERBU (Continuare in pag. 3-a) — După cum vedeţi, la noi situaţia e strălucită !... Desen de M. CARANFIL La deschiderea cercurilor politice U.T.M. Prima lecţie Lumina electrică n-a pătruns încă în sătucul din inima Bărăganului şi cele trei lămpi luminează cam slab încăperea spaţioasă. Cu toate acestea, stăruie aici o atmosferă de sărbătoare Un eveniment frumos pentru tinerii colectivişti din satul Săpunari — deschiderea anului de învăţămînt politic — a făcut ca în seara aceasta clădirea şcolii să cunoască o vie animaţie Unul cîte unul, intră pe uşă tinerii colectivişti din GA. „Pămînt desţelenit“. Cu părul vîlvoi, intră un flăcăiaş scund îşi reazimă biciuşca intr-un colt și apoi se așează pe bancă lingă alt tinerel cam de-o vîrstă cu el. Ai venit Ionică ? — îl întreabă șoptit, colegul. — Da M-am grăbit. De-abia am deshămat caii și am fugit încoace. Am uitat să las biciul acasă. Grigore Ion are 16 ani, iar Toma Ilie a plecat pe 15. Amîndoi s-au înscris la cercul politic şi au ţinut să fie punctuali din prima seară. Spre bucuria celor care au venit să deschidă anul de învăţămînt, toţi cursanţii au fost prezenţi Tovarăşul Nichifor Gheorghe, preşedintele gospodăriei, a spus la deschidere cîteva cuvinte calde După aceea, Vasile Georgescu secretarul comitetului U.T.M. din colectiva „Pămînt desţelenit" a dat cuvîntul propagandistului care a predat prima lecţie „Scumpa noastră patrie — Republica Populară Romînă“. Cursanţii au urmărit cu interes lecţia şi în caietele lor, noinouţe, au trecut primele notiţe. După terminarea prelegerii s-au înscris la cuvînt mulţi tineri. Anghel Petre a propus ca în zilele cinci se ţin lecţiile să se aibă în vedere faptul că tinerii sînt la cîmp pînă seara tîrziu. Pentru mobilizarea lor să fie numit pe rind cîte un tovarăş care să-i anunţe din timp El a criticat apoi faptul că dintre cei 27 de elevi, sînt numai trei fete. E o lipsă serioasă a comitetului U.T.M. din gospodărie că n-a ştiut să atragă cît mai multe fete în cercul politic. In încheiere a luat cuvîntul tovarăşul Costică Constantin, secretar al Comitetului raional U.T.M Lehliu. El a promis cursanţilor că-i va sprijini. Comitetul raional U.T.M. va trimite din cînd în cînd cîte un activist pentru a-l ajuta în muncă pe propagandistul Ciocan Ion. ...Prima lecţie a cercului politic din G.A.C., „Pămînt desţelenit“ din satul Săpunari, raionul Lehliu, a decurs bine. Rămîne ca în tot cursul anului tinerii să participe cu aceeaşi însufleţire la lecţii şi seminarii pentru ca la încheierea lui, roadele să fie cît mai bogate. NICOLAE BARBU corespondentul „Scînteii tineretului“ pentru regiunea Bucureşti Intenţii bune, dar... atît Vechiul proverb „la pomul lăudat să nu te duci niciodată cu sacul“ şi-a dovedit şi de data aceasta valabilitatea. Şi iată cum: Am vrut să scriu o informaţie despre deschiderea învăţămîntului politic în organizaţiile U.T.M. Am studiat în prealabil materialul documentar, planurile tematice şi bibliografia primelor lecţii. Şi ca informaţia să fie mai „puternică“ mi-am zis să nu mă duc la întîmplare ci să aleg o organizaţie cu activitate mai rodnică şi care a obţinut anul trecut rezultate bune. Comitetul orăşenesc U.T.M. Cluj m-a informat că pentru deschiderea noului an de învăţămînt politic cel mai bine s-a pregătit organizaţia U.T.M de la Uzinele Carbochim. Aşadar acolo am să merg, mi-am zis. 5 octombrie, orele 14,30 m-a găsit la poarta Carbochimului. Voiam să fiu punctual (ca un bun cursant) să mai stau de vorbă cu oamenii, să-i văd cum sosesc, ce gînduri îi preocupă. Dar, ghinion. Portarul nu ştia nimic despre o astfel de şedinţă, iar cei din biroul U.T.M. nu sosiseră. Abia la „fix“ (orele 15) cînd era stabilită deschiderea cercurilor politice a sosit şi tov. Manciuria, secretarul organizaţiei de bază U.T.M. M-a primit amabil, cu bună voinţă (deşi vizibil forţată) şi încă din curte a început să-mi povestească : — Noi am început pregătirile de mult, chiar imediat după încheierea anului trecut de învăţămînt politic. De atunci analizînd activitatea propagandiştilor ne-am gîndit la cei care să-i recrutăm pentru noul an Aşa se face că din cei 6 propagandişti selecţionaţi pentru cercurile care vor funcţiona anul acesta trei au mai îndeplinit această muncă. Apoi cu mîndrie mi-a povestit despre pregătirile propagandiştilor, despre faptul că aproape trei sferturi din tinerii uzinei s-au înscris la cele 6 cercuri politice, despre proiectata adunare U.T.M. care va preceda deschiderea învăţămîntului, şi care va avea ca ordine de zi tocmai această temă, pentru a mai convinge pe unii chiar „în ultimul moment“. Cînd i-am spus însă că vreau să particip şi eu la şedinţa de deschidere, la prima lecţie şi eventual să scriu despre acestea, tov. Manciuria şi-a mai pierdut din elocvenţă, începu grăbit cu un dar. .....dar să vedeţi, nu ştiu dacă o să aveţi noroc... dacă o să puteţi realiza acest lucru pentru că...“ Şi a înşirat un pomelnic întreg de „motive" că pentru această dată, zi şi oră sunt fixate alegeri sindicale, că nu au primit temele primelor lecţii decît cu două zile în urmă şi numai un propagandist s-a putut pregăti etc etc. Cu alte cuvinte : Intenţii bune, muncă intensă pînă în ultimul timp cînd... s-au poticnit. De ce această poticneală ?... Pentru că tov. Manciuria, secretarul organizaţiei U.T.M., a neglijat cîteva probleme „de amănunt“ şi anume: legătura cu conducerea întreprinderii, cu organizaţia de partid şi cea sindicală pentru stabilirea zilei în care să se deschidă cercurile ; nu s-au mobilizat cum se cuvine cursanţii Apoi nici comitetul orăşenesc U.T.M. nu s-a preocupat suficient de ajutarea acestei organizaţii, pentru a putea să deschidă în bune condiţiuni cercurile şi cursurile politice. Corespondent NICOLAE DUMITRESCU Proletari din toate ţările, uniti-vă! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XII, Seria II-a, Nr. 2316 4 PAGINI - 20 BANI Duminică 14 octombrie 1956 O ŞCOALĂ care nu trebuie uitată Zilele trecute am revăzut localul fostului Liceu de băieţi din Blaj, intre zidurile căruia a luat fiinţă cea mai veche şcoală secundară în limba romînă din ţara noastră. Era prin toamna anului 1754, cinci după lungi eforturi şi lupte pentru drepturi sociale şi naţionale, romînii ardeleni primeau încuviinţarea habsburgilor de a-şi deschide şcoli. Data a rămas memorabilă ,marcind începutul întregii şcoli secundare in limba romînă, cu mulţi ani înaintea ctitoriilor de acest gen datorate lui Asachi in Moldova şi lui Gheorghe Lazăr in Muntenia. Lua naştere atunci un focar de cultură şi de luminare a poporului oropsit, a iobagilor care n-aveau dreptul să înveţe scrisul in limba lor de baştină. Intre ei şi fulgerele culturii se întrepuneau împăratul, baronii şi conţii,spoliatorii mai mari sau mai mici, de toate naţiile, care se temeau că, apucînd o dată biciul luminii in iniinile sale, poporul de jos îl va întoarce împotriva lor. Temerea le era justificată. Cu toate acestea, Maria Tereza, stăpinitoarea de atunci a imperiului austro-ungar, a fost nevoită să aprobe, sub presiunea continuă şi insistentă a claselor de jos, deschiderea şcolii de la Blaj. Ctitorii acestui locaş de cultură spuneau în actul de deschidere : „Lingă toate acestea neincurmată şcoala de obşte va fi tuturor de toată virsta, de cetanie, de cintare şi de scrisoare, nici o piaţă de la ucenici aşteptindu-să" Astfel începeau şcolile care în scurt timp au devenit cunoscute învăţăceilor din întreaga Transilvanie. La 19 octombrie 1754, puţin timp după deschidere, „şcoala de obşte" (viitoarea şcoală normală), in care se preda numai romineşte, număra 79 de elevi, iar „şcoala latinească“ (viitorul gimnaziu şi apoi liceu), care se afla în aceeaşi clădire (în ea se preda latina, maghiara şi diversele ramuri ale ştiinţei) număra 74 de elevi. Au venit apoi şi dascălii cu renume, a căror serie celebră începe cu învăţaţii „Şcolii ardelene“ Samuil Mica, Gheorghe Şincai, Petru Maior. Printre cei care au studiat aici, ucenicul schimbîndu-se apoi un profesor, a fost şi Timotei Cipariu, fiul unor ţărani necăjiţi, cel care a învăţat singur, pe lingă limbile clasice, toate limbile moderne europene, precum şi citeva limbi orientale, (In care a şi scris) cel care se ducea călare la Constantinopol după cărţi şi manuscrise rare, viitorul preşedinte al Societăţii Academice, devenită apoi Academia Romînă. (In paranteză fie spus, pe casa bătrînă in care a muncit zeci de ani cărturarul, Academia noastră incă nu s-a gîndit să aşeze o placă comemorativă). Tot aici a studiat Aron Pumnul, dascălul lui Eminescu, autorul „Lepturariului", la care poetul ţinea foarte mult. Cred că sub influenţa acestui dascăl, atras de şcolile blăjene ca de un miraj, Eminescu a făcut acel drum lung şi obositor pe jos, din Moldova pină spre inima Transilvaniei. Se spune că ajuns pe dealul de deasupra orăşelului de la îmbinarea Tirnavelor s-ar fi oprit la teiul pe care elevii mai tîrziu l-au şi numit „teiul lui Eminescu", , s-a descoperit şi a exclamat: „Te salut din inimă, mică Romă !" De fapt, şcolile, cu prea multa lor greacă şi latină, pînă la urmă, l-au ispitit mai puţin decit poveştile „măgărarului", Ion Mihu, de la seminar, un ţăran din Veza, sat din care era şi Filimon Ilia, căruia poetul i-a dedicat poezia ,Amicului F. Şirul celor care au învăţat aici e lung. In afara miilor de dascăli răspindiţi in satele Întunecate ale Ardealului de atunci, am putea număra încă multe nume de profesori, oameni de ştiinţă, de ingineri, de muzicieni şi scriitori care şi-au tocit coatele pe băncile acestei instituţii şcolare blăjene. Aici s-a pus la cale proclamaţia de la 1848, citită pe Cîmpia Libertăţii, în faţa mulţimii ,2% peste 40.000 de oameni şi in prefuzenţa lui Bălcescu, Alecu Russail Alexandru loan Cuza, Vasile Alecsandri şi a altor paşoptişti veniţi de peste munţi. De asemenea aici au venit in 1911, la serbările „Astrei", Caragiale, Coşbuc, St. O. Iosif, Aurel Vlaicu, Octavian Goga, Emil Isac şi alţi reprezentanţi ai sterelor şi culturii româneşti. Mult mai tirziu şcoala de obşte" — devenită şcoala normală de învăţători — s-a mutat intr-un local nou. „Şcoala latinească", liceul, a funcţionat insă intre zidurile acestea masive, conştiente parcă de greutatea vremii scurse, purtată pe umeri, pină in 1948. Dintre lucrurile interesante ale şcolii s-ar putea aminti. In afara societăţii de lectură „Timotei Cipariu", veche de peste 80 de ani, şi a bibliotecii, interesante colecţii muzeale, de pietre şi animale, precum şi ierbarul lui Ambrozie Cheţan. Acest ierbar cuprindea foarte multe plante, atît cu numele latin cit şi cu cel popular, fiecare fiind întovărăşită de citeva versuri, căutate In ION BRAD (Continuare In pag. 3-a) * Citiți în pag. H- ȘTIINȚA PENTRU TOȚI Interviu cu I. L. Andronikov Am venit la hotel la o oră despre care s-ar putea spune că era oarecum matinală. Teama de a fi ales un moment nepotrivit pentru a sta de vorbă cu omul de cultură sovietic I. L. Andronikov mi-a fost risipită de imaginea plină de însufleţire a holului micuţ de la etajul trei. Pe un fotoliu, A. P. Maresiev răsfoia presa romînească de dimineaţă, A. M. Room înfrunta asaltul unui ziarist în vreme ce G. Z. loanisian scria de zor (mă gindeam că-i probabil „victima“ vreunui alt coleg de breaslă). Surîzător, cu aceeaşi bună dispoziţie pe care a afişat-o în toate împrejurările în care l-am cunoscut, I. L. Andronikov s-a declarat dispus să acorde un interviu. Intr-o asemenea împrejurare ziaristul nu mai aşteaptă invitaţii suplimentare. L-am rugat — conştient de vastitatea terenului — să-mi spună cîte ceva despre tinerii scriitori sovietici. — O să încep cu un fapt. în timpul războiului un poet foarte tînăr a scris versuri deosebit de frumoase. A. Tolstoi și A. Korneiciuk, l-au cunoscut și s-au îngrijit ca el să studieze și să obțină bursă. Se putea spera că apăruse un „copil minune". Totuși existau întrebări : acest talent surprinzător la băiatul respectiv va fi la fel de surprinzător atunci cînd el va deveni matur ? Sau : ctnd va crește va fi la fel de talentat ? Prietenii lui erau framintaji de aceste întrebări. Cînd a terminat școala a venit în vizită la mine. Mi-a cerut sfatul într-o problemă dificilă şi anume dacă să intre la Institutul de literatură. Eu nu l-am sfătuit să facă acest pas. I-am spus să-şi aleagă oricare altă profesie cu convingerea că acest lucru nu-l va putea Împiedica să fie un bun scriitor. A ascultat sfatul meu şi a devenit arheolog. Cea mai mare parte a timpului şi-o petrece în expediţii ştiinţifice. Pleacă pentru vreme îndelungată din Moscova,o munceşte şi trăieşte în colectiv. Aceasta nu-l împiedică să scrie versuri. Versurile sale mărturisesc insă cunoaşterea lumii, gindurile şi sentimentele unui tînăr savant in fata fenomenelor vieţii- Poezia lui s-a imbogătit, a devenit mai veridică. Versul lui defineste o pozifie precisă in viată. Poate vă interesează numele lui... — Da, desigur... — ...Se numeste Valentin Berestov. In curlnd ii va apare un volum de versuri. De cite ori ne intîlnim işi aminteşte de discufia noastră. — Se poate deduce de aci că studiul literar nu este menit să joace un rol important in formarea unui tinăr scriitor ? — Nicidecum. Nu încape îndoială că studiul literar este necesar, indispensabil. Dar poetul are nevoie de cunoştinţe largi, de Înţelegerea profundă a vieţii. Or aceasta se poate realiza prin prezenţa în frămîntările vieţii şi nicidecum privind viaţa din afară. Tînărul scriitor trebuie să trăiască şi să simtă ceea ce trăieşte şi simte însăşi poporul. Majoritatea tinerilor scriitori sovietici înţeleg acest lucru. Cum se reflectă aceasta vă voi spune referindumă la revista „Iunost“ (Tinereţe) care apare la Moscova şi la activitatea căreia particip... In cameră intrase neobservată E. K. Osipov. Ea intervine: — Foarte bună revistă. De altfel o găseşti greu la chioşcuri căci este foarte căutată. Tovarăşe Andronikov, să ne ajuţi să obţinem mai multe abonamente... I. L. Andronikov o asigură că-i va da o mină de ajutor ca să ob- EDGARD OBERST (Continuare in pag. 3-a) Vizitele delegaţiei de vechi militanţi ai P.GU.S. Membrii delegaţiei de vechi militanţi ai P.C.U.S. în frunte cu P. G. Moskatov şi-au continuat sîmbătă dimineaţa vizitele în Capitală. Oaspeţii au luat parte la conferinţa de partid a raionului „V. I. Lenin“. Participanţii la conferinţa raională au primit cu multă însufleţire pe vechii militanţi ai gloriosului P.C.U.S. înapoiaţi la reşedinţa ce le-a fost rezervată, membrii delegaţiei de vechi militanţi ai P.C.U.S au primit vizita delegaţiei oamenilor de ştiinţă şi cultură din U.R.S.S., condusă de V. N. Stoletov care participă la manifestările din cadrul Lunii prieteniei romîno-sovietice. Membrii celor două delegaţii — soli ai poporului sovietic care ne vizitează ţara — s-au întreţinut îndelung. Tot în cursul zilei de sîmbătă la Institutul de Geriatrie unde îşi desfăşoară o parte din activitatea sa ştiinţifică acad. prof. dr. C. I. Parhon, oaspeţii au fost salutaţi de ilustrul om de ştiinţă şi de prof. univ. dr. Anca Aslan, directoarea institutului. (Agerpres) Pe chipul experimental al fabricii de zahăr din Tg. Mureş toamna a adus preocupări deosebite pentru inginerul Nicolae Cosma. El cercetează cam cu mare atenţie rezultatele muncii de o vară in culturile comparative de sfeclă Poate că şi anul acesta va obţine o sămînţă de elită, cu calităţi superioare. Foto: R. COSTIN