Scînteia Tineretului, aprilie 1966 (Anul 22, nr. 5247-5272)
1966-04-08 / nr. 5253
ŞI POLITEŢEA E PROFESIA LOR... Zilnic» de 15 000 de ori „Bine aţi venit“ — într-un singur magazin „Vă recomand modelul acesta...“ Politeţea - atribut al culturii şi civilizaţiei Nici un indicator de profesii nu a omologat pînă în prezent o asemenea specialitate .Şi totuşi, în cîte din ocupaţiile obişnuite politeţea nu se constituie într-o veritabilă profesie ? Zilnic perindîndu-se prin marile sau micile magazine, sute de mii de cetăţeni apelează la serviciile lucratorilor comerciali. Desigur, comerţul reclamă nenumărate cunoştinţe. Unele sunt pur comerciale, altele din domeniul tehnologiei materialelor, organizării locului de muncă, precum şi alte calităţi de mare importanţă ca : gust, intuiţie, simţ psihologic. O bună parte din calităţile enumerate se însuşesc în şcolile speciale ale reţelei comerciale. Politeţea, amabilitatea, solicitudinea se materializează chiar într-un obiect de studiu în şcolile profesionale. Aceste calităţi se dobîndesc aşadar în şcoală, în viaţă şi se consolidează în relaţia directă cumpărător-vînzător. Este, totuşi, politeţea a doua profesie pentru lucrătorii reţelei comerciale ? în reportajul de faţă ne-am propus să prezentăm cîteva aspecte din activitatea tinerilor vînzători din magazinele bucureştene precum şi din alte unităţi de deservire comercială. Un prim popas la etajul IV al Magazinului universal „Victoria“. La secţia confecţii de damă, tînăra vînzătoare Bucur Elena îi explică unei eventuale cumpărătoare avantajele şi dezavantajele (pentru dînsa) ale unora din modelele expuse pe stelaje. Dezavantajele nu se referă, bineînţeles, la calităţile mărfurilor, ci la ceva extrem de simplu şi de complicat, în acelaşi timp, ceva ce ţine de ceea ce, în limbaj obişnuit, se numeşte „a-ţi sta bine“, a ţi se potrivi. Cumpărătoarea nu părea însă prea convinsă de argumentele vînzătoarei. In consecinţă a rămas la părerile proprii şi cerea ba una, ba alta, în total nouă modele. Calmă, sigură pe cunoştinţele ei, fără să intervină mai mult decît trebuia, vînzătoarea a reuşit să se facă înţeleasă : modelul oferit de ea s-a dovedit a fi cel mai frumos, cel mai potrivit.. „Imi vine ca turnat“ — a spus în cele din urmă cumpărătoarea surîzînd. Timp de o oră cit am stat la etajul IV, zîmbetul acesta l-am văzut multiplicat în,, nenumărate variante, datorită" fetei de la " standul magazinului. Despre tovarăşa Bucur Elena am mai aflat şi alte întîmplări la fel de elocvente. O scrisoare de mulţumire sosită din Piteşti de la doi soţi aflaţi în trecere prin Capitală aduce laude nu numai competenţei profesionale a tinerei vînzătoare, cît mai ales răbdării şi amabilităţii acesteia. O însemnare din cutia de sugestii îi aduce încă o notă de laudă. Cineva dorea un balonseide pentru îmblănit. O vînzătoare mai tînără în profesie TOMA ATANASIE PAVEL AIOANEI (Continuare în pag. a III-a) — Voi recomand modelul acesta... — spune tînăra vînzătoare Bucur Elena către clienta exigentă Foto : EMIL COJOCARU LA BRAŞOV. FESTIVALUL STUDENŢESC DE ARTĂ In sala clubului Uzinei „Tractorul“ a început ieri, Festivalul artistic studenţesc. Dedicat celei de a 45-a aniversări a Partidului Comunist Român, această tradiţională manifestare cultural-artistică organizată de comitetul U.T.C. şi consiliul U.A.S. din centrul universitar . Braşov prilejuieşte încă o dată afirmarea publică a măiestriei formaţiilor artistice studenţeşti. Intr-un spectacol viu, atrăgător, au evoluat, corul, taraful şi formaţia de dansuri, orchestra de muzicuţe, orchestra de estradă şi formaţia de chitare electrice „Electon“ de la Casa de cultură a studenţilor. Festivalul continuă azi şi mîine cu spectacolul brigăzilor artistice şi formaţiilor artistice de teatru ale Institutului politehnic şi Institutului pedagogic. ION TRONAC iI HrTlflVVlPI ŞCOALAPERIOADA MAXIMEI RECEPTIVITĂŢI ocietatea socialistă pe care o construim presupune o viaţă ştiinţifică deosebit de intensă şi capacitatea pentru foarte mulţi din membrii ei de a utiliza cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii. Această realitate creează şcolii de azi o obligaţie pe cît de frumoasă pe atît de plină de răspundere şi anume formarea unor tineri capabili nu numai să-şi de acad. prof. C. Vrănceanu însuşească cunoştinţe temeinice din toate domeniile gîndirii umane, dar care să aibă şi pregătirea necesară pentru a contribui ei înşişi la noi descoperiri ştiinţifice. Ce calităţi particulare vor face din elevul de azi, omul de ştiinţă de mîine, nu se pot spune cu precizie , fără îndoială însă că trăsăturile comune care definesc omul de ştiinţă se formează încă la această vîrstă fragedă. Printre acestea aş cita in primul rînd curiozitatea de a cunoaşte tot mai mult, dorinţa de a dobîndi o pregătire temeinică şi multilaterală care nu poate fi însuşită decît în şcoala de cultură generală. Condiţia esenţială este ca tinărul să folosească pe deplin anii pe care-i petrece în şcoală, anii cei mai receptivi din viaţa omului. Aceasta presupune însă o mare voinţă de muncă, o voinţă tenace ■H pentru dobîndirea unui larg orizont de cunoştinţe, chiar dacă preferinţele înclină momentan spre un domeniu ori altul. Iată să presupunem că un elev din ultimii ani de liceu se hotărăşte să îmbrăţişeze o carieră în domeniul ştiinţelor fundamentale : matematica, fizica, chimia ori biologia. Desigur, el va trebui să dea atenţie deosebită domeniului ales, dar va fi necesar să se pregătească, de asemenea. (Continuare in pag. a II-a) - Viaţa de organizaţie, invăţind unii de la alţii (pag. a Il-a) - Carnet muzical. Atractivitatea muzicii contemporane (pag. a Il-a) - „Aşa se poartă“ ? —■ Foileton (pag. a Il-a) — Din legendele şi tradiţiile poporului nostru. Movila lui Burcel (pag. a Il-a) — Interviu cu oaspeţii noştri. Eroicul tineret al Republicii Democrate Vietnam (pag. a III-a) — SPORT (pag. a III-a) AVIAŢIA UTILITARĂ ÎN PLINĂ CAMPANIE In această primăvară, aviaţia utilitară aduce o contribuţie mai mare la împrăştierea îngrăşămintelor chimice şi combaterea dăunătorilor de pe ogoare. Suprafeţele agricole îngrijite pe această cale în regiunile Bucureşti, Oltenia, Galaţi, Dobrogea, Ploieşti şi Banat sunt cu circa 100 000 de hectare mai mare decît anul trecut. Numai de la începutul anului şi pînă acum echipajele aviaţiei agricole au zburat 3 400 ore peste prevederi, împrăştiind 25 000 tone de substanţe chimice. După terminarea lucrărilor agricole de primăvară vor fi întreprinse acţiuni de sprijinire a silvicultorilor în combaterea dăunătorilor. (Agerpres) În producţie de serie Constructorii de transformatoare de la Uzinele „Electroputere“ din Craiova au îmbunătăţit documentaţia tehnică şi tehnologia de fabricaţie a unor tipuri de transformatoare. Cîteva dintre acestea au şi intrat recent în producţia de serie. Este vorba de transformatoarele de 6.3 M.V.A. de 25 kV și de un altul de 315 kV. DEBUT IN PRODUCŢIA AGRICOLĂ In a doua jumătate a lunii august 1965, ziarul nostru a publicat reportajul intitulat „Nemiraculoasa dispariţie a lacului Polelu", infăţişind impresionantul efort al oamenilor din sudul Olteniei pentru a reda agriculturii aproape 30 000 hectare de „pămint nou“ născut din păduri de sălcii şi stufăriş, din bălţi şi mlaştină, in zona Chidici — Corabia. Angajamentul lucrătorilor de pe acest vast şantier de hidroamelioraţii consemna redarea ,incircuitul agricol încă la începutul anului 1966 a 2 485 hectare. Acum, in plină campanie de primăvară aceste terenuri îşi fac „debutul“ in producţia agricolă ? Răspunsul ni-l dau solele întinse, ca în palmă, pe mai bine de 2 500 hectare brăzdate geometric de canale. Prima confirmare ne-au adus-o mecanizatorii încă din toamnă, cînd au trecut să are mai bine de jumătate din noul pămint. Pe terenul negru, proaspăt arat, rămas încă pe toate hărţile însemnat cu verde deschis indicînd mlaştină şi bălţi, ne întîmpină tovarăşul Mihai Pădureanu, preşedintele cooperativei agricole din Catane. „In prezent, pregătim in Baltă — denumirea a rămas aceeaşi, de cînd pe aceste locuri era o mare de apă — 700 de hectare pentru insămintarea porumbului. Experienţele din anii trecuţi ne-au convins că pe acest pămint fertil cel mai bun randament il dă hibridul dublu 409. Avem pregătită întreaga cantitate de sămintă necesară din acest soi. Am chibzuit bine ce avem de făcut. Vom asigura 40 000 plante la hectar, dind o singură dată, la însămînţări, 100 kg azotat de amoniu la fiecare hectar, îngrăşăminte pe care le avem deja depozitate sub şoproane“. Facem un scurt popas şi in comuna Rast ai cărei cooperatori au pus umărul cu nădejde, alături de cei din Ghidici, Negoi ,Bistreţ la stăvilirea apelor, „să scoată la lumină“, cum le place localnicilor să spună, cele 2 500 hectare de pământ nou. Tinărul inginer agronom Dobre Zamfirescu îmbrăţişează cu privirea întinderile. „Ceea ce vedeţi acum nu-i totul. Nu socotim încheiată acţiunea. Anul acesta vom cultiva porumbul neirigat. Nu am avut timpul să facem amenajările cerute. De fapt, nici nu este recomandat să irigi un teren imediat ce a fost scos de sub ape. Dar in anul viitor, alături de canalele prin care apele in exces se vor scurge către Dunăre vor fi amenajate altele cu o înclinaţie inversă. Noi avem cam 200 de hectare. Vecinii noştri de la gospodăria de stat Rast au de asemenea, gata pregătite pentru a fi insamintate cu porumb, peste 1 000 de hectare. Şi imaginaţi-vă că doar cu un an în urmă, pe aici se circula numai cu barca. MIHAIL DUMITRESCU corespondentul „Scînteii tineretului“ pentru regiunea Oltenia (Continuare în pag. a III-a) Uzina de tractoare din Braşov. La terminarea schimbului de dimineaţă Foto : AGERPRES STUDIU. Pioniera Olguta Fotescu din clasa a IV -a a Scolii generale de 8 ani nr. 6 din Hunedoara Foto.. .. . .. N. STELOKIAN Constructorii de pe şantierul cetăţii chimiei de la Craiova au avut ieri o dublă satisfacţie: predarea „la cheie“ a fabricilor de uree şi catalizatori organici care au intrat în probe tehnologice cu mult mai devreme decît se prevedea în plan. Cu acestea numărul fabricilor care produc din plin sau se află în probe tehnologice a ajuns la 7 din cele 14 stabilite pentru etapa finală. „Acest important eveniment — ne relata tov. com în probe tehnologice Liliu Iacobescu, directorul tehnic cu problemele de investiţii — stabileşte un nou succes al chimiştilor craioveni. Atenţia noastră este acum îndreptată spre asigurarea unei funcţionări cît mai corecte a agregatelor în timpul probelor tehnologice, spre asigurarea intrării depline în funcţiune şi a acestor două fabrici“. Trebuie amintită, de asemenea, şi hotărîrea colectivului de muncă al fabricii de uree, aceea de a asigura în cinstea celei de a 45-a aniversări a P.C.R., producerea a 1 000 tone din preţiosul îngrăşămînt. GH. FECIORU Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Anul XXII, seria II, Nr. 5253 4 PAGINI — 25 BANI Vineri 8 aprilie 1966 Se reînnoieşte o tradiţie I CLUBUL SPORTIV „I. C. F.“ De cîtva timp la ordinea zilei a activităţii sportive studenţeşti se află constituirea cluburilor sportive. Prilej de trecere în revistă a sportului de masă şi de performanţă din facultăţi şi Universităţi, constituirea cluburilor oferă şi posibilitatea consemnării obiectivelor de perspectivă ale sportului studenţesc. Am solicitat, de aceea, cîteva păreri tovarăşului LEON TEODORESCU, rectorul Institutului de Cultură Fizică pe tema actualităţii şi perspectivei. ___ deschise de constituirea Clubului sportiv studenţesc, în activitatea sportivilor „kefişti“, viitori specialişti ai mişcării noastre sportive. „Actualitatea într-un institut de învăţămînt superior înseamnă de fapt perspectiva. Sarcina noastră instructiv educativă este aceea de a pregăti cadre de înaltă calificare nu numai pentru etapa actuală ci mai ales pentru etapele viitoare ale perspectivei principalilor noştri beneficiari : învăţămîntul şi mişcarea de cultură fizică şi sport. In consecinţă, conţinutul procesului didactic din institut trebuie să aibă în vedere perspectiva: absolvenţii noştri trebuie să fie înarmaţi, între altele, cu cunoştinţele corespunzătoare predării educaţiei fizice în şcoală începînd chiar din clasa I, cu specificul predării educaţiei fizice în liceele speciale în curs de înfiinţare, în raport cu noua orientare în privinţa sportului şcolar şi universitar. Aceasta pe linia verigilor sistemului nostru de învăţămint, diversificat la rîndul lui tocmai pentru a corespunde progresului vertiginos în domeniul economic, social şi cultural pe care-l realizează zi de zi România socialistă. In ceea ce priveşte celălalt beneficiar, prin pregătirea lor absolvenţii I.C.F. trebuie să aibă cunoştinţele corespunzătoare pregătirii unor astfel de sportivi care trebuie nu numai să consolideze ci să ridice şi mai sus prestigiul sportului românesc pe plan internaţional. In această direcţie, ca aspect metodic relativ nou, apare problema bazei de masă a sportului de performanţă. IOREL PAUNESCU Convorbire cu tovarăşul LEON TEODORESCU rectorul Institutului de Cultură Fizică (Continuare în pag. a III-a)