Scînteia Tineretului, aprilie 1966 (Anul 22, nr. 5247-5272)

1966-04-08 / nr. 5253

ŞI POLITEŢEA E PROFESIA LOR... Zilnic» de 15 000 de ori „Bine aţi venit“ — într-un singur magazin „Vă recomand modelul acesta...“ Politeţea - atribut al culturii şi civilizaţiei N­ici un indicator de profesii nu a omologat pînă în pre­zent o asemenea speciali­tate .Şi totuşi, în cîte din ocupaţiile obişnuite poli­teţea nu se constituie în­­tr-o veritabilă profesie ? Zilnic perindîndu-se prin marile sau micile magazine, sute de mii de cetăţeni apelează la serviciile lucratorilor comerciali. Desigur, comerţul reclamă nenumărate cu­noştinţe. Unele sunt pur comerciale, altele din domeniul tehnologiei materialelor, organiză­rii locului de muncă, precum şi alte calităţi de mare importanţă ca : gust, intuiţie, simţ psihologic. O bună parte din calităţile enu­merate se însuşesc în şcolile speciale ale reţelei comerciale. Politeţea, amabilitatea, solicitudinea se materializează chiar în­­tr-un obiect de studiu în şcolile profesio­nale.­­ Aceste calităţi se dobîndesc aşadar în şcoală, în viaţă şi se consolidează în relaţia directă cumpărător-vînzător. Este, totuşi, politeţea a doua profesie pentru lucrătorii reţelei comerciale ? în reportajul de faţă ne-am propus să prezentăm cîteva aspecte din activitatea ti­nerilor vînzători din magazinele bucureştene precum şi din alte unităţi de deservire co­mercială. Un prim popas la etajul IV al Magazinu­lui universal „Victoria“. La secţia confecţii de dam­ă, tînăra vînzătoare Bucur Elena îi explică unei eventuale cumpărătoare avan­tajele şi dezavantajele (pentru dînsa) ale unora din modelele expuse pe stelaje. De­­z­avanta­jele nu se referă, bineînţeles, la ca­lităţile mărfurilor, ci la ceva extrem de simplu şi de complicat, în acelaşi timp, ceva ce ţine de ceea ce, în limbaj obişnuit, se nu­­meşte „a-ţi sta bine“, a ţi se potrivi. Cum­­părătoarea nu părea însă prea convinsă de argumentele vînzătoarei. In consecinţă a rămas la părerile proprii şi cerea ba una, ba alta, în total nouă modele. Calmă, sigură pe cunoştinţele ei, fără să intervină mai mult decît trebuia, vînzătoarea a reuşit să se facă înţeleasă : modelul oferit de ea s-a dovedit a fi cel mai frumos, cel mai potri­vit.. „Imi­ vine ca turnat“ — a spus în cele din urmă cumpărătoarea surîzînd. Timp de o oră cit am stat la etajul IV, zîmbetul acesta l-am văzut multiplicat în,, nenumă­rate variante, datorită" fetei de la " standul magazinului. Despre tovarăşa Bucur Elena am mai aflat şi alte întîmplări la fel de elocvente. O scrisoare de mulţumire sosită din Piteşti de la doi soţi aflaţi în trecere prin Capi­tală aduce laude nu numai competenţei pro­fesionale a tinerei vînzătoare, cît mai ales răbdării şi amabilităţii acesteia. O însemnare din cutia de sugestii îi aduce încă o notă de laudă. Cineva dorea un balonseide pentru îm­blănit. O vînzătoare mai tînără în profesie TOMA ATANASIE PAVEL AIOANEI (Continuare în pag. a III-a) — Voi recomand modelul acesta... — spune tînăra vînzătoare Bucur Elena că­tre clienta exigentă Foto : EMIL COJOCARU LA BRAŞOV. FESTIVALUL STUDENŢESC DE ARTĂ In sala clubului Uzinei „Tractorul“ a început ieri, Festivalul artistic studenţesc. Dedicat celei de a 45-a ani­versări a Partidului Comunist Român, această tradiţională manifestare cultural-artistică organizată de comitetul U.T.C. şi consiliul U.A.S. din centrul universitar . Braşov prileju­ieşte încă o dată afirmarea pu­blică a măiestriei formaţiilor artistice studenţeşti. Intr-un spectacol viu, atră­gător, au evoluat, corul, ta­raful şi formaţia de dansuri, orchestra de muzicuţe, or­chestra de estradă şi formaţia de chitare electrice „Electon“ de la Casa de cultură a stu­denţilor. Festivalul continuă azi şi mîine cu spectacolul brigăzi­lor artistice şi formaţiilor ar­tistice de teatru ale Institu­tului politehnic şi Institutului pedagogic. ION TRONAC i­I­ HrTlflVVlPI ŞCOALA­PERIOADA MAXIMEI RECEPTIVITĂŢI­ ocietatea so­cialistă pe care o construim presupune o viaţă ştiinţifică deosebit de in­tensă şi capa­citatea pentru foarte mulţi din membrii ei de a utiliza cele mai noi cuceriri ale ştiin­ţei şi tehnicii. Această reali­tate creează şcolii de azi o obligaţie pe cît de frumoasă pe atît de plină de răspundere şi anume formarea unor ti­neri capabili nu numai să-şi de acad. prof. C. Vrănceanu însuşească cunoştinţe temei­nice din toate domeniile gîn­­dirii umane, dar care să aibă şi pregătirea necesară pentru a contribui ei înşişi la noi descoperiri ştiinţifice. Ce calităţi particulare vor face din elevul de azi, omul de ştiinţă de mîine, nu se pot spune cu precizie , fără în­doială însă că trăsăturile co­mune care definesc omul de ştiinţă se formează încă la această vîrstă fragedă. Printre acestea aş cita in primul rînd curiozitatea de a cunoaşte tot mai mult, do­rinţa de a dobîndi o pregătire temeinică şi multilaterală care nu poate fi însuşită de­cît în şcoala de cultură gene­rală. Condiţia esenţială este ca tinărul să folosească pe de­plin anii pe care-i petrece în şcoală, anii cei mai receptivi din viaţa omului. Aceasta presupune însă o mare voinţă de muncă, o voinţă tenace ■H pentru dobîndirea unui larg orizont de cunoştinţe, chiar dacă preferinţele înclină mo­mentan spre un domeniu ori altul. Iată să presupunem că un elev din ultimii ani de liceu se hotărăşte să îmbrăţişeze o ca­rieră în domeniul ştiinţelor fundamentale : matematica, fizica, chimia ori biologia. De­sigur, el va trebui să dea atenţie deosebită domeniului ales, dar va fi necesar să se pregătească, de asemenea. (Continuare in pag. a II-a) - Viaţa de organizaţie, invăţind unii de la alţii (pag. a Il-a) - Carnet muzical. Atractivitatea muzicii contemporane (pag. a Il-a) - „Aşa se poartă“ ? —■ Foileton (pag. a Il-a) — Din legendele şi tradiţiile po­porului nostru. Movila lui Burcel (pag. a Il-a) — Interviu cu oaspeţii noştri. Eroicul tineret al Republicii Democrate Vietnam (pag. a III-a) — SPORT (pag. a III-a) AVIAŢIA UTILITARĂ ÎN PLINĂ CAMPANIE In această primă­vară, aviaţia utili­tară aduce o con­tribuţie mai mare la împrăştierea îngră­şămintelor chimice şi combaterea dău­nătorilor de pe o­­goare. Suprafeţele agricole îngrijite pe această cale în re­giunile Bucureşti, Oltenia, Galaţi, Do­­brogea, Ploieşti şi Banat sunt cu circa 100 000 de hectare mai mare decît a­­nul trecut. Numai de la începutul a­­nului şi pînă acum echipajele aviaţiei agricole au zburat 3 400 ore peste prevederi, împrăş­tiind 25 000 tone de substanţe chimice. După terminarea lucrărilor agricole de primăvară vor fi întreprinse acţiuni de sprijinire a sil­­vicultorilor în com­baterea dăunători­lor. (Agerpres) În producţie de serie Constructorii de transfor­matoare de la Uzinele „Elec­­troputere“ din Craiova au îm­bunătăţit documentaţia tehni­că şi tehnologia de fabricaţie a unor tipuri de transforma­toare. Cîteva dintre acestea au şi intrat recent în produc­ţia de serie. Este vorba de transformatoarele de 6.3 M.V.A. de 25 kV și de un altul de 315 kV. DEBUT IN PRODUCŢIA AGRICOLĂ In a doua jumătate a lunii august 1965, ziarul nostru a publicat reporta­jul intitulat „Nemiraculoasa dispariţie a lacului Polelu", infăţişind impresio­nantul efort al oamenilor din sudul Ol­teniei pentru a reda agriculturii a­­proape 30 000 hectare de „pămint nou“ născut din păduri de sălcii şi stufăriş, din bălţi şi mlaştină, in zona Chidici — Corabia. Angajamentul lucrătorilor de pe acest vast şantier de hidroamelio­raţii consemna redarea ,in­­circuitul a­­gricol încă la începutul anului 1966 a 2 485 hectare. Acum, in plină campanie de primă­vară aceste terenuri îşi fac „debutul“ in producţia agricolă ? Răspunsul ni-l dau solele întinse, ca în palmă, pe mai bine de 2 500 hectare brăzdate geometric de canale. Prima confirmare ne-au adus-o mecanizatorii încă din toamnă, cînd au trecut să are mai bine de jumătate din noul pămint. Pe terenul negru, proaspăt arat, rămas încă pe toate hărţile însemnat cu ver­de deschis indicînd mlaştină şi bălţi, ne întîmpină tovarăşul Mihai Pădurea­­nu, preşedintele cooperativei agricole din Catane. „In prezent, pregătim in Baltă — denumirea a rămas aceeaşi, de cînd pe aceste locuri era o mare de apă — 700 de hectare pentru insă­­mintarea porumbului. Experienţele din anii trecuţi ne-au convins că pe acest pămint fertil cel mai bun randament il dă hibridul dublu 409. Avem pregătită întreaga cantitate de sămintă necesară din acest soi. Am chibzuit bine ce avem de făcut. Vom asigura 40 000 plante la hectar, dind o singură dată, la însămînţări, 100 kg azotat de amo­niu la fiecare hectar, îngrăşăminte pe care le avem deja depozitate sub şo­­proane“. Facem un scurt popas şi in comuna Rast ai cărei cooperatori au pus umă­rul cu nădejde, alături de cei din Ghi­d­­ici, Negoi ,Bistreţ la stăvilirea apelor, „să­ scoată la lumină“, cum le place lo­calnicilor să spună, cele 2 500 hectare de pământ nou. Tinărul inginer agro­nom Dobre Zamfirescu îmbrăţişează cu privirea întinderile. „Ceea ce vedeţi acum nu-i totul. Nu socotim încheiată acţiunea. Anul acesta vom cultiva porumbul neirigat. Nu am avut timpul să facem amenajările ce­rute. De fapt, nici nu este recomandat să irigi un teren imediat ce a fost scos de sub ape. Dar in anul viitor, alături de canalele prin care apele in exces se vor scurge către Dunăre vor fi amena­jate altele cu o înclinaţie inversă. Noi avem cam 200 de hectare. Vecinii noş­tri de la gospodăria de stat Rast au de asemenea, gata pregătite pentru a fi insamintate cu porumb, peste 1 000 de hectare. Şi imaginaţi-vă că doar cu un an în urmă, pe aici se circula numai cu barca. MIHAIL DUMITRESCU corespondentul „Scînteii tineretului“ pentru regiunea Oltenia (Continuare în pag. a III-a) Uzina de tractoare din Braşov. La terminarea schimbului de dimineaţă Foto : AGERPRES STUDIU. Pio­niera Olguta Fotescu din cla­sa a IV -a a Scolii generale de 8 ani nr. 6 din Hunedoara Foto.. .. . .. N. STELOKIAN Constructorii de pe şan­tierul cetăţii chimiei de la Craiova au avut ieri o du­blă satisfacţie: predarea „la cheie“ a fabricilor de uree şi catalizatori organici care au intrat în probe tehno­logice cu mult mai devreme decît se prevedea în­ plan. Cu acestea numărul fabri­cilor care produc din plin sau se află în probe tehno­logice a ajuns la 7 din cele 14 stabilite pentru etapa fi­nală. „Acest important eveni­ment — ne relata tov. com­ în probe tehnologice Liliu Iacobescu, directorul tehnic cu problemele de in­vestiţii — stabileşte un nou succes al chimiştilor craio­­veni. Atenţia noastră este acum îndreptată spre asi­gurarea unei funcţionări cît mai corecte a agregatelor în timpul probelor tehnolo­gice, spre asigurarea intră­rii depline în funcţiune şi a acestor două fabrici“. Trebuie amintită, de ase­menea, şi hotărîrea colecti­vului de muncă al fabricii de uree, aceea de a asigura în cinstea celei de a 45-a aniversări a P.C.R., produ­cerea a 1 000 tone din pre­ţiosul îngrăşămînt. GH. FECIORU Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Anul XXII, seria II, Nr. 5253 4 PAGINI — 25 BANI Vineri 8 aprilie 1966 ­ Se reînnoieşte­­ o tradiţie I CLUBUL SPORTIV­­ „I. C. F.“ De cîtva timp la ordinea zilei a acti­vităţii sportive stu­denţeşti se află con­stituirea cluburilor sportive. Prilej de trecere în revistă a sportului de masă şi de performanţă din facultăţi şi Universi­tăţi, constituirea clu­burilor oferă şi posi­bilitatea consemnării obiectivelor de pers­pectivă ale sportului studenţesc. Am solicitat, de a­­ceea, cîteva pă­reri tovarăşu­lui LEON TEO­­DORESCU, rec­torul Institu­tului de Cultu­ră Fizică pe te­ma actualităţii şi perspectivei. ___ deschise de con­stituirea Clubului sportiv studenţesc, în activitatea sportivi­lor „k­efişti“, viitori specialişti ai mişcă­rii noastre sportive. „Actualitatea în­tr-un institut de în­­văţămînt superior în­seamnă de fapt pers­pectiva. Sarcina noa­stră instructiv edu­cativă este aceea de a pregăti cadre de înal­tă calificare nu nu­mai pentru etapa ac­tuală ci mai ales pen­tru etapele viitoare ale perspectivei prin­cipalilor noştri bene­ficiari : învăţămîntul şi mişcarea de cul­tură fizică şi sport. In consecinţă, conţi­nutul procesului di­dactic din institut trebuie să aibă în ve­dere perspectiva: ab­solvenţii noştri tre­buie să fie înarmaţi, între altele, cu cunoş­tinţele corespunzătoa­re predării educaţiei fizice în şcoală înce­­pînd chiar din clasa I, cu specificul predă­rii educaţiei fizice în liceele speciale în curs de înfiinţare, în raport cu noua orien­tare în privinţa spor­tului şcolar şi univer­sitar. Aceasta pe li­nia verigilor sistemu­lui nostru de învăţă­­mint, diversificat la rîndul lui tocmai pentru a corespunde progresului vertigi­nos în domeniul eco­nomic, social şi cultu­ral pe care-l reali­zează zi de zi Româ­nia socialistă. In ceea ce priveşte celălalt beneficiar, prin pre­gătirea lor absolven­ţii I.C.F. trebuie să aibă cunoştinţele co­respunzătoare pregă­tirii unor astfel de sportivi care trebuie nu numai să conso­lideze ci să ridice şi mai sus prestigiul sportului românesc pe plan internaţional. In această direcţie, ca aspect metodic rela­tiv nou, apare pro­blema bazei de masă a sportului de perfor­manţă. IOREL PAUNESCU Convorbire cu tovarăşul LEON TEODORESCU rectorul Institutului de Cultură Fizică (Continuare în pag. a III-a)

Next