Scînteia Tineretului, decembrie 1969 (Anul 25, nr. 6365-6390)

1969-11-19 / nr. 6380

IA EXPLOATAREA MINIERĂ VOIEVOZI PRIMUL ABATAJ FRONTAL A INTRAT ÎN FUNCŢIUNE In cadrul noului sector minier Cuzap 2, aparţi­­nînd exploatării miniere Voievozi, a fost pus în funcţiune primul abataj frontal, al cărui front de lucru este de 11 metri. Din acest abataj se extrag, în prezent, în trei schimburi, 450 tone de lignit, urmînd ca la începutul anului viitor, cînd vor fi atinşi parametrii proiectaţi, să se realizeze o pro­ducţie de 970 tone cărbune. (Agerpres) LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAŢIONALE Marea Adunare Naţională a Republicii Socialiste România şi-a continuat, marţi dimineaţa, lucrările celei de-a treia sesiuni a celei de-a şasea legislaturi. In sală se aflau deputaţii Ma­rii Adunări Naţionale, precum şi numeroşi invitaţi — conducători de instituţii centrale şi organiza­ţii obşteşti, activişti de partid şi de stat, personalităţi ale vieţii e­­conomice, ştiinţifice şi culturale, ziarişti. Erau prezenţi şefi ai misiuni­lor diplomatice acreditaţi la Bucureşti, corespondenţi ai pre­sei străine. Deputaţii şi invitaţii au întîm­­pinat cu puternice şi îndelungi aplauze sosirea în sala de şedinţe a tovarăşilor : Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Rădulescu, Virgil Tro­­fin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghia­­nu, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu. Trecîndu-se la punctul 2 de pe ordinea de zi, deputatul Cor­nel Onescu, ministrul afacerilor interne, a prezentat expunerea la proiecul de lege privind orga­nizarea şi funcţionarea Miliţiei. Raportul Comisiei pentru consi­liile populare şi administraţia de stat şi al Comisiei juridice la a­­cest proiect de lege, a fost pre­zentat de deputatul Dumitru Balalia, preşedintele Comisiei pentru consiliile populare şi ad­ministraţia de stat. La dezbaterea proiectului de lege au luat cuvîntul deputaţii Simion Dobrovici, prim-secretar al Comitetului judeţean Vrancea al P.C.R­, preşedintele Consiliului popular judeţean, şi Ioan B­enkö, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean Mureş• După discutarea pe articole, Marea A­­dunare Naţională a adoptat prin vot secret, cu bile, Legea privind organizarea şi funcţionarea Mili­ţiei. La următorul punct de pe or­dinea de zi, deputatul Florea Du­­mitrescu, ministrul finanţelor, a prezentat expunerea la Proiectul de lege privind angajarea gestio­narilor, constituirea de garanţii şi răspunderea în legătură cu ges­tionarea bunurilor organizaţiilor socialiste. Deputatul Aurel Vijoli, preşedintele Comisiei economico­­financiare, a prezentat raportul acestei comisii şi al Comisiei ju­ridice. In legătură cu proiectul de lege supus dezbaterii, au luat cuvîntul deputaţii Iosif Uglar, prim-secre­tar al Comitetului judeţean Satu Mare al P.C.R., preşedintele Con­siliului popular judeţean, Eleono­ra Nilea, director general al Combinatului textil din Cisnădie, şi Paraschiv Benescu, preşedintele Consiliului judeţean Galaţi al sin­dicatelor. Proiectul de lege a fost apoi discutat pe articole. In continua­re, prin vot secret, cu bile, Marea Adunare Naţională a adoptat Le­gea privind angajarea gestionari­lor, constituirea de garanţii şi răspunderea în legătură cu gestio­narea bunurilor organizaţiilor so­cialiste. La cel de-al 4-lea punct al or­­dinei de zi, ministrul justiţiei, Adrian Dimitriu, a prezentat ex­punerea la Proiectul de lege pri­vind executarea pedepselor, iar deputatul Mihail Ghelmegeanu, vicepreşedinte al Comisiei juridi­ce, raportul acestei comisii la pro­iectul de lege în discuţie. (Continuare în pag. a IV-a) ÎN PAG. 2­3: . LEGE privind organizarea şi funcţionarea miliţiei LEGE privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor organizaţiilor socialiste LEGE privind executarea pedepselor TREI INIŢIATIVE PE CARE LE PROPUNEM ORGANIZAŢIILOR U.T.C. 7. Analize decadale ale îndeplinirii planului de export de către fiecare tinăr 2. Schimburi de experienţă 3. Raidul-anchetă in toate schimburile Fără îndoială îndeplinirea exemplară a sarcinilor de pro­ducţie pe cele zece luni ale anului de către Combinatul de ■bumbac nr. 1 Bucureşti, de cu­rînd constituit ca urmare a aplicării măsurilor preconizate de partid pentru îmbunătă­ţirea organizării şi conducerii economiei naţionale, se dato­­reşte realizării indicatorilor planificaţi de către fiecare din unităţile care-l compun. Ne referim în speţă la întreprin­derea textilă „Dacia“, între­prinderea de industrializare a bumbacului şi „Aurora“ din Capitală, la întreprinderea „Bucegi“ din Pucioasa. Dintre ele se cuvine menţionată în­deosebi contribuţia însemnată pe care şi-a adus-o întreprin­derea textilă „Dacia“. Faptul este evident dacă avem în ve­dere că aici s-au produs circa 38 de tone fire tip bumbac din cele 60 de tone obţinute peste plan r de întreg combinatul, că în valoarea totală a producţiei marfă vîndută şi încasată cea GH. GHIDRIGAN (Continuare în pag. a­­V-a) Foto: O. PLEC­AN Sondă de foraj 4 L. D. con­struită la uzinele „1 Mai“ din Ploieşti O CAUZA IGNORATĂ SI EXPLICAŢIILE EI ' LĂTURALNICE Acumulîndu-se mereu, întîrzie-' rile, sesisabile la Horia nu numai în via tînără dar şi pe cîmp, în cultura mare, au ajuns să contu­reze laturile unui fenomen. Un fenomen care persistă de cîţiva ani. Fiecare campanie agricolă este delimitată de timpii săi op­timi. Dar, la Horia, aceşti timpi optimi sunt mereu depăşiţi, încăl­caţi, lucrările specifice unei peri­oade ajung să se execute în pe-^ rioada următoare cînd alte preo­cupări devin actuale şi aceste transferuri repetate se soldează cu pierderi apreciabile, în via des­pre care aminteam pagubele gra­vitează, deocamdată, în jurul a jumătate milion de lei. Investiţia făcută acum trei ani, în loc să aducă venituri, va continua să provoace pagube pentru că negli­jenţele de acum vor dăuna, vor vămui­ şi munca anilor viitori. Explicaţiile, justificările pe care le-am auzit fac apel, în special la cauze exterioare împrejurării. Mai întîi am fost asiguraţi că n-a rămas în vie nici un ciorchine necules. Apoi, că n-a fost recoltat decît ceea ce a mai rămas de pe urma unui atac de mătură. Ca să ajungem, în sfîrşit, la recunoaş­terea deschisă că, de fapt, via n-a fost culeasă pentru că, pur şi sim­plu, veniturile ei nu fuseseră pla­nificate. O singură cauză este ocolită cu grijă. Aceea a dezinte­resului faţă de averea obştească, a organizării defectuoase a mun­cii, a nefolosirii raţionale a forţei disponibile. In angrenajul uman al coopera­tivei agricole, tinerii reprezintă un adevărat ax cardanic. Ei pot fi mobilizaţi la efectuarea lucră­rilor de primă importanţă, a lu­crărilor de cea mai mare urgen­ţă. Dar, la Horia, organizaţia U.T.C. nu se cuplează totdeauna la eforturile colectivului în mo­mentele de maximă solicitare ale acestuia. De fapt, era tocmai ceea ce îşi propusese să urmărească şi an­cheta noastră în judeţul Tulcea —cite din problemele acute care preocupă cooperativa se află în­scrise în programul de activitate al organizaţiei U.T.C. ? Intr-un anumit fel, comitetul comunal­­ U. T. C. din Horia ne şi răs­punsese la întrebare. Dar acest răspuns practic pe care nu-1 poa­te contrabalansa nici o intenţie frumos exprimată pe hîrtie ne-a stîrit nenumărate alte întrebări. Ion Tăbăcaru, secretarul comite­tului comunal U.T.C. lucrează direct în cooperativa agricolă. Ca­­şi mulţi alţi membri ai comitetu­lui. Ca şi Marioara Gemănaru, de exemplu. Dar nici unuia dintre ei nu-i sunt cunoscute realităţile din cooperativă, nici unul nu de­păşeşte, prin ceea ce ştie despre greutăţile unităţii elementele în­guste ale locului lor de muncă. Iar ceea ce ştiu îi lasă indiferenţi. Intervenţiile prompte ale organi­zaţiei U­T­C­ se discută, de aceea, mai mult la modul teoretic, de principiu. „Dacă sîntem chemaţi la o acţiune, atunci ne ducem“, „Noi locuim în centrul de comu­nă, de unde să aflăm ce se în­­timplă în satele aparţinătoare ?“. „Sigur că da, sîntem capabili să intervenim dar unde şi cum nu depinde de unul sau de altul ci de toţi şi toţi ne întîlnim mai tt rar . Aşa se face că ceea ce ar fi trebuit să realizeze înşişi tinerii din Horia, recoltatul şi sortatul celor 40 de hectare de ceapă, de exemplu, ca şi alte lucrări la care ar fi trebuit să-şi aducă din plin contribuţia, transportul produse­lor din cîmp, eliberarea terenu-MIRCEA TACCIU NICOLAE COŞOVEANU (Continuare în pag. a V-a) AVEREA COOPERATIVEI ESTE AVEREA LOR 500000 lei tiputrezesc d­in cîmp şi tinerii din comuna Horia râmin nepăsătorii cu toate că vecinii lor din Izvoarele le demonstrează practic ceea ce ar trebui să facă S-ar putea să părem anacronici. Acum, cînd se recoltează port­alion pentru şcolile de viţă, cînd se execută tăieri şi cînd butucii care au dat rodul boga­t acestui an sunt îngropaţi în aşteptarea timpului rece, noi vom vorbi, pentru începu , despre o vie care lasă impresia altui moment. Al aceluia din preajma culesu­ri. La Horia, comună din judeţul Tulcea, pe un bot de deal de aproape 10 hectare vîntul leagănă ciorchini de Afuzali pre­schimbaţi în stafide. Corzi nelegate, netă­iate, pulberea boabelor risipite printre bolovani, buruiana uscată, ciulinii, bălă­riile care acoperă omul pe alocuri dau sentimentul paraginii. Pentru oricine se opreşte aici devine limpede că de-a lun­gul ultimelor luni nimeni n-a mai trecut pragul plantaţiei, că lucrările de întreţinere au fost animate una cîte una. Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ANUL XXVI, SERIA II, NR. 6380­6 PAGINI — 30 BANI MIERCURI 19 NOIEMBRIE 1969 CONSTRUCTORUL DUMITRU BUDA sau notorietatea unui tinăr anonim Aşadar, ne-am întrebat, i, care poate fi „ideea“ spre \ ► care ne îndreaptă întîlnirea cu ›' Dumitru Buda, tînărul mais- % tru finisor despre care ni se­­ vorbise atit de mult şi cu a- , a­tîta căldură la Şantierul 503 › * (Grupul 5 construcţii) d­in­­ Gheorghienii Clujului, mare­­ * raion de urbanistică modernă ,­­ destinat să găzduiască 30 000 * ► de locatari ? Ne-a fost foarte greu s-o desprindem, căci 4, toţi cei care ni l-au recoman-­ţi dat, începînd cu inginerul-şef , 4 Lazăr Stan, om matur şi as- 1­u­pru, dar a cărui vorbă meta- -, lică nu izbutea să ascundă * ► dragostea de părinte cu care ¡ * înconjoară pe tinerii săi­­ subalterni, nu ne-au indicat,­­ în legătură cu Dumitru Buda, i ■ nici un fel de faptă ieșită din › * comun, nici un gest de ca- 4­a­tegoria celor numite „eroice“, , ► nici o înttmplare insolită• Şi ‚­­ totuşi, numele tînărului con­structor apărea invariabil pe buzele tuturor interlocutorilor, Buda Dumitru vădindu-se, › › prin aceasta, posesorul unei ‚► PETRE DRAGU ›1 (Continuare în pag. a V-a) ‚ * ÎN PAG. A 4-A 3 • CRONICA TEATRALĂ — „Al patrulea anotimp*4 de Horia Lovinescu­ • CALENDAR: 50 de ani de la moartea lui AL Vlahuţă • CE SCRIE în programul de activităţi al organi­zaţiilor U.T.C. privitor la organizarea intr-un mod cit mai plăcut a timpului liber de sîmbătă seara ? • CINE ESTE secretarul U.T.C. la dumneata în întreprindere ? • CINE — şi de ce — vine la dans? • TOVARĂŞI DIRECTORI ai cluburilor, cum colaboraţi cu organizaţia U.T.C. la reuşita unor manifestări cultural­­educative ? Cele de mai sus sunt cîteva din posibilele întrebări care s-au decantat la sfîrşitul unui raid-anchetă întreprins de către Comitetul judeţean Timiş al U.T.C. în colaborare cu miliţia municipiului Timişoara. Moti­vele care au dus la efectuarea acestei acţiuni au fost determi­nate de sporirea numărului de infracţiuni săvîrşite de către tineri. Din punctul de vedere al ga­zetarului, ancheta a fost — din fericire — „săracă“ în materie de „cazuri“, spre surprinderea chiar a organelor de miliţie. In schimb, ne-a oferit prilejul unor observaţii pe marginea atmosfe­rei ce se creează in localurile unde, sub îndrumarea organiza­ţiilor U.T.C., tineretul îşi pe­trece timpul liber de sîmbătă seara. Observaţii care ne per­mit tragerea unor concluzii ce nu vor fi altceva decît răspun­surile la întrebările enunţate mai sus. Deci : 1. „In vederea petrecerii cit mai plăcute a timpului liber din întreprinderea noastră, organiza­ţia U.T.C. va organiza la sediul clubului scurte programe cul­­tural-distractiv, urmate de dans“. Iată o frază aproape in­variabilă, existentă în progra­mul de activităţi al multora dintre organizaţiile U.T.C. Asu­pra felului cum se realizează a­­ceastă „acţiune“ am dorit să ne documentăm. Am mers la clu­bul Fabricii „Bumbacul“. Clu­bul era însă închis. La clubu­rile întreprinderii „Garofiţa“, „Banatul“, „Industria linii“, ne-a întîmpinat aceeaşi linişte, îmi amintesc oftatul secretaru­lui­ de comitet U.T.C. de la în­treprinderea „Electromotor“ . „De-am avea şi noi un club, ce activităţi am face !“ Nu cumva la fel vor fi oftat­e pînă să obţină actualele cluburi inac­tive şi cei de la „Garofiţa“, „Banatul“, „Industria linii“ ? Ce oferă clubul C.F.R. şi „Tehnolemn"? Dans. At­t. Mai e clubul „Lira“, care nu se ştie precis al cui e, deşi se zice că ar aparţine Casei de cultură a municipiului. Şi aici — dans. ION D. DANCEA (Continuare în pag. a V-a) E EDUCA­TIA IN SPIRIT MUNCITORESC A TINERETULUI Ideea că, în orînduirea socia­listă, tineretul reprezintă o im­portantă forţă socială, un iz­vor nesecat de iniţiativă şi dă­ruire, în deplin consens cu inte­resele generale ale societăţii, se susţine prin fapte. Prezenţa ma­sivă a tinerilor în viaţa socia­lă a ţării noastre se cere, însă, apreciată şi dintr-un alt punct de vedere, şi anume prin pris­ma capacităţii generaţiilor ti­nere de a se afirma conştiente în prelungirea unei tradiţii, cu convingerea fermă că ceea ce ele sunt chemate să perpetueze este, înainte de toate, un spi­rit, o mentalitate, care, guver­­nîndu-le activităţile practice, productive, se constituie în în­săşi esenţa spirituală a orîndui­­rii noastre socialiste. In acest sens, după cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu în Raportul prezen­tat la cel de-al X-lea Congres al partidului, „apreciind rolul tot mai important pe care tine­retul il are în diferite domenii ale vieţii sociale, partidul nostru acordă o atenţie deosebită for­mării şi educării constructorilor de mîine ai socialismului, pre­gătirii tinerei generaţii chemate să ducă mai departe măreaţa o­­peră pe care o întreprinde po­porul român". Intrucit am apreciat că edu­caţia muncitorească a tineretu­lui presupune, înainte de toate, contactul nemijlocit cu realităţi­le mediului muncitoresc ca a­­tare, cu ambianţa proprie do­meniilor în care se hotărăşte soarta producţiei materiale a societăţii, ne-am adresat cu precădere unor factori de răs­pundere care, în ceea ce îi pri­veşte pe tineri şi organizaţia lor politică, sunt implicaţi direct in activitatea întreprinderilor pro­ductive. De asemenea, încer­­cînd să definim mai pregnant circumstanţele specifice ale am­plului proces educativ care, des­­făşurîndu-se la scara întregii ţări, are în vedere generaţiile tinere, am ales un oraş pretabil la o dublă raportare : atit prin prisma spiritualităţii lui mar­cante, cit şi în ceea ce priveşte vocaţia lui industrială, afirmată cu precădere în anii socialismu­lui. Interlocutorii noştri sunt se­cretari şi membri ai comitete­lor U.T.C. din întreprinderi industriale de diferite profiluri. Oraşul pe care l-am ales este Clujul. De la bun început, interlocu­torii noştri din Cluj au accen­tuat asupra necesităţii însuşirii principiilor de bază ale politicii partidului nostru, ca o compo-MIHAI PELIN (Continuare în pag. a IV-a)

Next