Scînteia Tineretului, iunie 1971 (Anul 27, nr. 6853-6878)
1971-06-11 / nr. 6862
CONVORBIRI OFICIALE ROMÂNO-COREENE Joi, 10 iunie, au început convorbirile oficiale între delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, şi delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Populare Democrate Coreene, condusă de tovarăşul Kim Ir Sen, secretar general al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, preşedintele Cabinetului de Miniştri. La convorbiri au participat membrii delegaţiei române : Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv,al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniştri, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal București al P.C.R., primarul general al Capitalei, Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P. C. R., George Macovescu, membru al C. C. al P. C. R., prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Aurel Mălnăşan, ambasadorul României în R.P.D. Coreeană, precum şi Ştefan Andrei, membru supleant al C.C. al P.C.R., prim-adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., Emilian Dobrescu şi Constantin Mitea, membri supleanţi ai C.C. al P.C.R., consilieri la C.C. al P.C.R. Din partea coreeană au participat : Toi En Ghen, membru al Comitetului Politic, secretar al C.C. al P.M.C., preşedintele Prezidiului Adunării Populare Supreme, Kim Ir, membru al Comitetului Politic, secretar al C.C. al P.M.C., prim-vicepreşedinte al Cabinetului de Miniştri, Pak Sen Cer, membru al Comitetului Politic al C.C. al P.M.C., al doilea vicepreşedinte al Cabinetului de Miniştri, general de armată O Jina, membru al Comitetului Politic, secretar al C.C. al P.M.C., şeful Marelui Stat Major al Armatei populare coreene, Zong Zun Thek, membru supleant al Comitetului Politic al C.C. al P.M.C., vicepreședinte al Cabinetului de Miniștri, Yang Hyang Sop, membru supleant al Comitetului Politic, secretar al C.C. al P.M.C., Hă Dam, membru al C.C. al P.M.C., ministrul afacerilor externe, Kim Jang Nam, membru al C.C. al P.M.C., adjunct de şef de secţie la C.C. al P.M.C., Kang Jang Săp, ambasadorul R.P.D. Coreene în România. In cadrul convorbirilor, a avut loc un schimb de păreri asupra dezvoltări pe mai departe a relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre cele două ţări, precum şi asupra unor probleme de interes comun. Convorbirile s-au desfăşurat într-o atmosferă de prietenie frăţească. Tovarăşul Kim Ir Sen, secretar general al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, preşedintele Cabinetului de Miniştri, împreună cu soţia sa, Kim Săngu, a făcut joi o vizită protocolară tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, şi soţiei sale, Elena Ceauşescu. La întrevedere, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, au luat parte tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Ion Iliescu, George Macovescu, prim-a doi dimineaţa, a avut loc solemnitatea acordării unor înalte distincţii române şi coreene. Tovarăşul Kim Ir Sen a înmînat tovarăşului Nicolae Ceauşescu, soţiei sale, Elena Ceauşescu, şi tovarăşului Ion Gheorghe Maurer ordinul „Drapelul Republicii“ — clasa I. Prezidiul Adunării Populare Supreme a conferit ordinul „Drapelul Republicii“ clasa a II-a, membrilor delegaţiei de partid şi guvernamentale române. Incadrul aceleiaşi solemnităţi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a înmînat tovarăşului Kim Ir Sen, soţiei sale, Kim Song E, tovarăşului Toi En Ghen, membru al Comitetului Politic, secretar al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, preşedintele Prezidiului Adunării Populare Supreme, şi tovarăşului Kim Ir, membru al Comitetului Politic al C. C. aljunct al ministrului afacerilor externe, şi Aurel Mălnăşan, ambasadorul român la Phenian. Din partea coreeană, au fost prezenţi tovarăşii Toi En Ghen, Kim Ir, Pak Sen Cer, O Jin U, membri ai Comitetului Politic al Comitetului Central al Partidului Muncii din Coreea, Zăng Zun Thek, Yang Hyong Sop, membri supleanţi ai Comitetului Politic, Hă Dam, ministrul afacerilor externe, Kang Jăng Sop, ambasadorul R.P.D. Coreene la Bucureşti, şi alte persoane oficiale. Partidului Muncii din Coreea, prim-vicepreşedinte al Cabinetului de Miniştri, ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I. Prin decret al Consiliului de Stat s-au conferit, de asemenea, ordinele „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa a II-a şi „23 August“ clasa a II-a unor tovarăşi din conducerea de partid şi de stat a R.P.D. Coreene. Conferirea acestor înalte distincţii române şi coreene, cu prilejul vizitei oficiale în R.P.D. Coreeană a delegaţiei de partid şi guvernamentale a ţării noastre, reprezintă o expresie grăitoare a legăturilor trainice de prietenie şi colaborare statornicite între cele două partide şi ţări, a sentimentelor de stimă şi solidaritate internaţionalistă pe care le nutresc reciproc popoarele român şi coreean. USS VIZITA DELEGAŢIEI DE PARTID ŞI GUVERNAMENTALE ROMÂNE, CONDUSE DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU, In r. p. d. coreeană Vizita protocolară la tovarășul NIcolae CSOLHU OM DECORĂRI COMUNICAT COMUN cu privire la convorbirile oficiale româno-cambodgiene La 2 iulie 1971, excelenţa sa domnul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al Republiciii Socialiste România, preşedintele Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, secretar general al Partidului Comunist Român, şi excelenţa sa domnul Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, s-au întîlnit la Pekin cu Samdech Norodom Sianik, şeful statului Cambodgia, preşedintele Frontului Unit Naţional al Cambodgiei, şi Samdech Penn Nouth, preşedintele Biroului Politic al Comitetului Central al F.U.N.K. şi prim ministru al Guvernului Regal de Unitate Naţională al Cambodgiei. Cu acest prilej, a avut loc o convorbire oficială, la care au participat , — din partea română , excelențele lor domnii Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului Municipal de partid București, primarul genneral al Capitalei, George Mașcovescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Aurel Duma, membru al C.C. al P.C.R., ambasadorul Republicii Socialiste România în R.P. Chipezu. — din partea cambodgiană : excelenţele lor domnii Keat Chon, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al F.U.N.R. şi ministru delegat la preşedinţia Consiliului de Miniştri, Thiounn Prasith, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al F.U.N.R. şi ministru însărcinat cu coordonarea eforturilor luptei pentru eliberarea naţională, alteţa sa Sisowath Methavi, directorul Cabinetului şefului statului, şi Ker Meas, ambasadorul Cambodgiei în R.P. Chineză. In cadrul convorbirilor, partea română a informat despre munca şi activitatea desfăşurată de poporul român, sub conducerea Partidului Comunist, pentru îndeplinirea sarcinilor trasate de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român în vederea construirii societăţii socialiste multilateral dezvoltate. La rîndul său, partea cambodgiană a informat despre situația din Cambodgia înainte și după lovitura de stat reacționară din 18 martie 1970, despre lupta unită a poporului cambodgian îmContinuare în pag. a VIII-a. ! Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXVII, SERIA K. Nr 6862 8 PAGINI — 30 BANI VINERI 11 IUNIE 1971 Uzina de utilaje şi piese de schimb pentru materiale de construcţii — secţia mecanică grea. Foto : GH. CUCU Vrem să redăm imaginea unei zile de muncă a tinerilor dintr-un anumit atelier, dintr-o anumită întreprindere. Motivul — să urmărim procesul muncii în desfăşurarea sa, să sesizăm aspectele procesului de producţie, în interdependenţa lor şi nu doar să le investigăm într-o singură direcţie, avînd în vedere cauzele şi consecinţele lor, vizînd măsurile pe care remedierea acestora Ie impune. Luni dimineaţa păşim pe poarta Şantierului Naval din Galaţi şi ne îndreptăm spre atelierul de strungărie. Avem motive în plus pentru a alege acest atelier, în ultimul timp am fost deseori sesizaţi de neîndeplinirea normelor din partea unor tineri de aici, de multele absenţe nemotivate sau întîrzieri care se înregistrează. Ochii se îndreaptă în căutarea maistrului de schimb, Răducan Grigoriu, om tînăr dar cu experienţă, în conducerea procesului de producte. II aflăm între strunguri, dînd indicaţii unuia, răspunzînd la solicitările altuia. Maşinile funcţionează aproape toate, dovadă că schimbul a fost preluat în condiţii bune, că aprovizionarea locurilor de muncă s-a efectuat operativ. Pentru a fi în termeni cit mai exacţi îl solicităm pe maistrul de schimb la un prim dialog. — Astăzi avem cîteva lucrări urgente, ne declară dînsul. Mă refer la reperele de la comanda inventar 606 şi 607 şi pentru proiectul 382. Materialul şi documentaţia au fost pregătite din timp şi acum se află repartizate la muncitori. Sperăm să avem o zi bună, deşi e luni, după duminică... — Totuşi, observăm că sunt şi maşini care nu funcţionează. Nu putem crede că ele sunt plus de... inventar. — Nu, nici vorbă. Dar doi tineri absentează nemotivat : Ion Blăgan şi Marin Alexandru, apoi doi au întirziat şi abia acum încep lucrul. Primul e Constantin Stratulat, al doilea e Tudorel Toader. — In aceste condiţii, cu doi absenţi nemotivaţi şi doi intirziaţi vă rămîne bineînţeles şi o parte din producţia zilnică neacoperită. Da, dar aceasta trebuie totuşi executată : vasul nu poate întîrzia pe cală fiindcă X sau Y întirzie sau absentează. Pentru a o realiza, am repartizat muncitorilor buni, conştiincioşi, lucrări in plus. Vor fi deci cîţiva care astăzi vor munci mai mult decit se cere şi pentru îndeplinirea normelor lor. Eora 8. Pornim de la un capăt la altul al atelierului, printre cele două şiruri de strunguri. Observăm că cinci maşini nu funcţionează. Unde sunt tinerii ? Trei sunt la polizor, să-şi ascută cuţitele, unul e după material, altul a terminat de executat o comandă. — Ce vei lucra în continuare ? îl întreb pe ultimul. — Să văd ce îmi va da maistrul. Se învîrte cîteva minute în jurul strungului, pina îl vede maistrul. Ne-am fi aşteptat să meargă el la maistru, să-i comunice că a terminat comanda încredinţată şi să-i ceară altă lucrare. Nu ar fi risipit astfel nişte minute preţioase. Dar nu procedează aşa, deşi tînărul în cauză, Ion Constantinescu, după cum avea să ni se spună, şi după cum ne vom convinge şi noi pînă la sfîrşitul zilei de muncă, e un meseriaş bun, sîrguincios. Să fie doar o indispoziţie de moment ? Mergem mai departe, printre cele două şiruri de strunguri. Remarcăm de pe acum cîţiva tineri care lucrează la maşini cu multă atenţie, cu o lume eleganţă în mişcări. Intîrziem cîteva clipe lingă Gheorghe Dragnea. Filetul pe care îl execută I. CHIRIC (Continuare în pag. a Vil-a) LUCRAŢI IN ACELEAŞI CONDIŢII. DE CE REZULTATELE DIFERĂ ? DIVERTISMENTUL De fapt, sezonul estival a început o dată cu posibilitatea desfăşurării activităţilor culturale în aer liber. Corespondenţii ziarului nostru au întreprins cel dinţii raid al sezonului estival cu intenţia mărturisită de a urmări, cum este şi firesc, la început, stadiul pregătirilor, intenţiile organizatorilor culturali. Municipiul Bucureşti Intîmpină stagiunea estivală 1971 cu un plus de exigenţă, manifestată prin buna pregătire a bazei materiale, prin susţinerea unui program adecvat, prin caracterul inedit al unor manifestări, prin inaugurarea unor noi baze de agrement etc. Cele dintii informaţii le primim de la tovarăşul VALERIU BUCUROIU, vicepreşedinte al Comitetului municipal pentru cultură şi artă . — Vom oferî publicului Capitalei mai multe genuri de manifestări. La teatrul de vară 23 August, Herăstrău, la Arenele Romane, vor avea loc spectacole ale teatrelor profesioniste, în funcţie de cum vor permite condiţiile meteorologice. Aproape zilnic sunt programate aici, spectacole. Pentru sezonul estival teatrele bucureştene au pregătit spectacole speciale. Teatrul „C. Tănase“, de exemplu, va avea stagiune permanentă la Grădina Boema. Scena din Lipscani va fi rezervată mai mult ansamblului „Rapsodia“, care va prezenta zilnic, pentru publicul bucureştean şi pentru turişti spectacole folclorice. Tot aici se inaugurează şi o stagiune permanentă a „artistului amator". Holul acestui lăcaş va deveni o expoziţie de obiecte de artizanat şi folclor. Formaţiile artistice şi de amatori vor desfăşura în această vară o amplă activitate pe scenele în aer liber din oraş şi din zonele de agrement din preajma Capitalei. O întrecereconcurs, ce va avea loc la Arenele Romane, va antrena , formaţiile artistice ale tuturor sectoarelor pentru cucerirea ..trofeului cu acelaşi, nume, întrecere devenită din acest" an" tradiţională. Formaţiile amatoare se pregătesc,pentru, spectacolele ce le vor susţine pe estradele din parcul Herăstrău, Pădurea Băneasa, Mogoşoaia, Andronache, în parcul Vitan etc. La locurile de agrement întreprinderile şi instituţiile au stabilit organizarea unor serbări cîmpeneşti. Noul complex de agrement Dumitrana (sectorul 6) inaugurat SEZONUL ESTIVAL cu prilejul sezonului estival, va beneficia şi de o estradă pe care vor evolua, în fiecare duminică, artişti amatori. La Expo flora va concerta în după amiezile calme fanfara. Cei mici vor asista, în plimbările lor prin parcul Herăstrău, la spectacolele teatrelor de păpuși. Asemenea programe vor fi pregătite pentru ei în această sta-ADINA VELEA, AL. BALGRADEAN, C. IONEL ION DANCEA, MIRCEA BORDA, V. RAVESCU (Continuare în pag. a Vil-a) A IN CENTRELE ŞI PREŞEDINŢII COMISIILOR EXAMENULUI DE BACALAUREAT LA LICEELE DE CULTURĂ GENERALĂ [MUNCA de AUREL DRAGOŞ MUNTEANU 3 Mă întrebam o dată ce e în capul şi în firea oamenilor care trudesc pe şoseaua asta din Balta Albă. De dimineaţa, într-un ritm egal, se întîmplă aici tot felul de lucruri. Am văzut întîi un drum de pămînt, ca acelea de pe dealurile copilăriei mele, undeva în Transilvania. Au adus apoi nişte linii de fier, ca şinele de tramvai, le-au pus pe margini, încetişor, turnînd în spaţiul dintre ele un fel de fundaţie a drumului. Mi-am adus aminte că am săpat un şanţ pe vremea cînd eram student şi că am tăiat o asemenea şosea. Era un drum de armată, de pe timpul austriecilor, şi ne-a ţinut în loc două zile. Fusese făcut cu conştiinţa veşniciei şi-mi place să-i văd pe oamenii ăştia mărunţi, cu haine de oraş peste cămăşile înflorate, că la sat, îi admir, cum zic, lucrînd în acelaşi fel, pentru totdeauna. Au pus deci o temelie, un temei, cum se face, încet, fără grabă ! Au adus drugii ăia de fier, apoi maşina ciudată din care au turnat fundaţia. Unul s-a aşezat pe un pietroi şi a privit cum se făcea totul. Bănuiesc, nu sunt sigur, că la un moment dat nu i-a plăcut ceva anumit. N-a spus nimic, s-a ridicat, tot aşa, liniştit şi a dres ceea ce trebuia dres. Maşina continua să meargă. Drumul se constituia sub ochii mei. De ce muncesc oamenii ăştia ? De ce fac ei ceea ce e de făcut, acolo, pe şoseaua aceea nouă ? Pentru că îi pune cineva ? Nu, nu cred asta. Pentru că am fost blestemaţi, ca în Biblie, să ne cîştigăm pîinea cu sudoarea frunţii ? Nici explicaţia mitică nu mai ajunge minţii noastre însetate de adevăr adevărat. Oamenii mei fac totul în mod natural, asta este viaţa lor, ei muncesc aşa cum alţii stau, undeva în fiinţa lor cea mai adîncă, există resortul care o determină să muncească. O dată, demult, oamenii au creat o imagine a gestului cutezător şi plin de umanitate , persoana lui Prometeu. Astăzi ni se pare că ne regăsim gestul grecului zănatec, care a preferat zeilor umanitaea. Vrem să facem. Defrişăm păduri, întindem şosele, construim oraşe, zburăm pe alte planete. Ne-ar putea ajunge, dacă ne-am gîndi numai la hrana cîştigată cu sudoarea nunţii. Dar nu este vorba numai de atît. Noi vrem mai mult, Atuncim. S-ar putea spune că literaturizez! La ce se gîndesc oamenii care fac şoseaua de peste drum ? Desigur ,ă nu la Prometeu. Ceea ce nu înseamnă că nu aparţin unei umanităţi ce se reclamă de la eroul legat cu lanţuri pedepsit pe o stîncă pentru nemaipomenita lui trufie. De a el a pornit cutezanţa şi cultul faptei. A munci înseamnă de fapt a crede în om, în puterea lui de a se afirma pe vne. Mă uit la oamenii din faţa mea şi sînt plin de invidie, atît de bine ceea ce fac ei. Uite, am fost azi acolo jos, frumul e gata ! Nu încape discuţie, în cîteva zile vor trece naşini pe şoseaua cea nouă. La urma urmei am putea spune ă e mai greu să faci un drum decît să scrii o carte. Şi atuşi, eu nu scriu bine întotdeauna, oamenii de acolo trebuie să facă şoseaua bine. Altă lege nu există. De aici probabil calmul lor, ştiinţa absolută a ceea ce reprezintă lunca lor. Fără a se gîndi la nu ştiu ce grozăvie, fără armări nici o himeră, ei sînt mai durabili, iar lucrul mîiilor lor seamănă cu eternitatea. Se vede că altfel nu e poate. Acolo se află secretul muncii, în atitudinea lor aţă de ceea ce fac. Atunci cînd voi înţelege marele lor adevăr voi fi cu siguranță un mare scriitor. ► ]