Scînteia Tineretului, octombrie 1971 (Anul 27, nr. 6959-6984)

1971-10-27 / nr. 6981

Cu ocazia aniversării zilei de naştere a Maiestăţii Sale impe­riale Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr — Ziua naţională a Iranului, ambasadorul Tiranului la Bucureşti, Sadegh Sadrieh, a oferit marţi, în saloanele Casei Centrale a Armatei, o recepţie. Au luat parte Emil Bodnaraş, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţionale, Con­stantin Stătescu, secretarul Con­siliului de Stat, Corneliu Mă­­nescu, ministrul afacerilor ex­terne, membri ai Consiliului de Stat, ai Consiliului de Miniştri, reprezentanţi ai conducerii unor instituţii centrale, oameni de artă şi cultură, şefi ai cultelor, generali şi ofiţeri superiori, zia­rişti. Au participat şefi de misiuni diplomatice acreditaţi la Bucu­reşti şi alţi membri ai corpului diplomatic. Marţi dimineaţa a sosit în Capitală o delegaţie a Direc­ţiei Superioare Politice a ar­matei sovietice, condusă de general colonel N. A. Na­­cinkin, locţiitor al şefului D.S.P.A., care va face o vizită de prietenie în ţara noastră. La sosire, oaspeţii au fost întîmpinaţi de general colonel Ion Coman, adjunct, al mini­strului forţelor armate şi se­cretar al Consiliului Politic Superior, de generali şi ofiţeri superiori. Au fost prezenţi V. S. Tikuriov, însărcinat cu­­ afaceri ad-interim al Uniunii Sovietice la Bucureşti, şi co­lonel A. F. Musatov, ataşat militar, aero şi naval al U.R.S.S. la Bucureşti. Continuîndu-şi vizita în ţara noastră, Gerhard Schröder, preşedintele Comisiei pentru politică externă a Bundesta­gului, însoţit de Tudor Dră­ganu, vicepreşedinte al Grupu­lui român din Uniunea inter­parlamentară, şi de Erwin Wickert, ambasadorul R.F. a Germaniei la Bucureşti, a fă­cut marţi o călătorie în nor­dul Moldovei. * Marţi după-amiază, Ger­hard Schröder s-a înapoiat în Capitală. Marţi seara, ambasadorul Republicii Federale a Germaniei la Bucureşti, Erwin Wickert, a oferit un dineu în onoarea pre­şedintelui Comisiei pentru poli­tica externă a Bundestagului, Gerhard Schröder, care face o vizită oficială în ţara noastră. Au luat parte Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţionale, Mihai Dalea, pre­şedintele Comisiei pentru poli­tica externă a M.A.N., Ion Pă­­ţan, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Ion Mărgineanu, se­cretar al M.A.N., Cristofor Simi­­onescu, preşedintele Grupului parlamentar pentm relaţii de pri­etenie România —R. F. a Germa­niei, Tudor Drăganu, vicepreşe­dinte al Grupului român al Uniu­nii interparlamentare, miniştri, deputaţi ai M.A.N., reprezentanţi ai unor organe centrale. Marţi la amiază, a plecat la Varşovia o delegaţie a Uniunii Naţionale a Cooperativelor A­­gricole de Producţie, condusă de Gheorghe Popa, vicepre­şedinte al Uniunii, care, la invitaţia Uniunii Centrale a Cooperativelor agricole de producţie din R.P. Polonă, va face o vizită în această ţară. Cu prilejul sărbătorii naţio­nale a Republicii Austria, dr. Eduard Tschöp, ambasadorul a­­cestei ţări la Bucureşti, a oferit marţi o recepţie în saloanele am­basadei. Au luat parte : Ilie Murgu­­lescu, vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor ex­terne, miniştri, membri ai con­ducerii unor instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, deputaţi în Marea Adunare Naţională, oameni de ştiinţă, artă şi cultură, generali şi ofiţeri superiori, zia­rişti. ★ Datele furnizate de Ministerul Sănătăţii arată că, în ultimul timp, în cîteva judeţe din cen­trul Transilvaniei au apărut pre­coce îmbolnăviri de gripă, ca­racteristice sezonului rece. Pînă în prezent nu se remar­că o contagiozitate deosebită a bolii. Au fost afectate în special persoanele adulte şi adolescenţii. In ultima săptămînă, aseme­nea cazuri au fost înregistrate şi în Capitală. Tulpinile de virus gripal re­coltat de la uniii bolnavi şi izo­late de laboratoare sunt asemă­nătoare celor din anii trecuţi. Ministerul Sănătăţii, prin uni­tăţile medico-sanitare din ţară, a luat măsurile corespunzătoare a­­sigurării asistenţei medicale am­bulatorii şi spitaliceşti a cazuri­lor. Pentru unele grupe de popu­laţie mai expuse, prin specificul muncii lor, se va face vaccina­rea antigripală. Totodată, s-au pus la dispoziţia reţelei de far­macii și puncte, farmaceutice me­dicamente antigripale în canti­tăți suficiente. CRONICA U.T.C. Ieri s-a înapoiat în ţară delegaţia Uniunii Tineretu­lui Comunist, alcătuită din tovarăşii Martin Kraus, ad­junct de şef de secţie la C.C. al U.T.C., Ioan Noja, secretar al comitetului ju­deţean Cluj al U.T.C., Ioan Bar, activist al C.C. al U. T. C., Gloria Doina Bu­ruiană, cercetătoare la Centrul de cercetări pentru problemele tineretului şi Dan Fruntelată, redactor la revista „Viaţa Studenţea­scă", care la invitaţia Co­mitetului pentru relaţii in­ternaţionale din Franţa (C.R.I.F.) a făcut o vizită în această ţară. Mult căutata formă sportivă Ne mirăm, la fiecare etapă, de comportările şi — in consecinţă — de rezultatele contradictorii din divizia noastră primă. Las la o parte faptul (dacă credeţi că este neglijabil) că fără aceste fluctuaţii care ne îngrijorează atita, tot farmecul fotbalului şi campionatului ar dispare, sacri­ficat de platonica satisfacţie a simetriei rezultatelor şi adeve­ririi „calculelor hirtiei“. Dar, in­diferent de asta, scorurile de re­gularitate sunt încă imposibile intr-un campionat de fotbal pen­tru că nu deţinem incă întreaga artă a menţinerii formei veşni­ce. Avem, deocamdată, doar maeştri ai unei remarcabile pre­lungiri a momentului de maxi­mă dispoziţie, fizică şi psihică, al elevilor lor. Viaţa fotbalului — din trecut şi de acum — notea­ză, ca oameni de prim plan ai specialităţii, pe: Vittorio Pozzo (Italia), Hugo Meisl (Austria), Gustav Sebeş (Ungaria), Ali Ramsey (Anglia), Helmuth Schön (R. F. a Germaniei), ca să a­­mintim personalităţile de peste hotare. La noi, tehnicienii cu reunite remarcabile, garantate de performanţe, sunt Gheorghe Po­­pescu d in perioada cind a an­trenat formaţia C.C.A.­­, Tra­­ian Ionescu şi, ca nume al ac­tualităţii, Nicolae Dumitrescu. Referindu-ne la ultimul, să sub­liniem că reuşitele echipei din Arad, utilizind un invariabil unsprezece, ţin, înainte de orice, de arta antrenorului ei de a o feri de ieşirile totale, brutale şi cu efecte uneori ireparabile, din­ albia unei forme satisfăcătoare. Găsim, in această realitate, principala carenţă a învinşilor etapei de duminică şi a celor care vor apare­a cu constanţă pe acest tabel In etapele care vin. Sigur că a nesocoti valoa­rea generala a lotului este egal cu a judeca cu ochii închişi si­tuaţia. Dar mă gindesc la obţi­nerea unui randament maxim, pe o durată cit mai lungă, a între­gului grup de jucători. Rapidul, spre pildă, după un început as­cendent, înregistrează o coborire pe care tonicul succes din faţa Legiei n-a reuşit s-o întrerupă . Politehnica a pornit de la o treaptă foarte joasă a valorii jocului ei şi eforturile tind Spre­ anularea acestui teren pierdut , C.F.R. Cluj şi Crişul resimt, mai mult, efectele psihice ale startului fără satisfacţii (vezi acele zerouri din dreptul rubri­cii „victorii“ ale poziţiei lor în clasament), inamic la fel de greu de învins ca şi cei ţinind de domeniul fizic, tehnic sau tactic de la colectiv la individual. Trebuie să descoperim adeseori, înapoia unor­ gesturi de nervo­zitate, de indisciplină sau de demoralizare, tot pe duşmanul acesta numit ieşire din formă. Dacă ar fi­­ să stăruim numai asupra cazului Dumitrache şi ar fi mai mult decit elocvent. Ju­cător de mare talent, crezind mai mult decit era permis doar in serviciile calităţilor lui natu­rale, şi permiţîndu-şi capricii la capitolul „viaţă sportivă“, în momentul când randamentul său a început să scadă, internaţiona­lul care a adus reale servicii fotbalului nostru, a intrat într-o panică, peste care a sosit şi o suită de accidentări, dereglind considerabil echilibrul său ner­vos. Ce a urmat, se ştie... Mai rău ar fi, acum, ca Dumitrache să­ fie dat uitării, ca neglijenţa celor din jurul său să adâncească gravitatea unui moment, moment care poate interveni în orice bio­grafie a jucătorului de perfor­manţă solicitat intens, uneori peste forţele lui, dar şi abai­do­­nind regulile de disciplină şi sobrietate, într-o­ situaţie asemă­nătoare, dar cu date mult mai puţin grave, îl aflăm pe colegul din centrul liniei de atac al „corsarului roib“, pe Neagu, dar tratamentul psihic de urmat este acelaşi. Tare bine ar fi ca noi, cei din tribune, să nu uităm nici­ o clipă că cele 90 de minu­te de apariţie publică nu repre­zintă chiar totul în viaţa unui sportiv. înainte­­şi după ele există atîtea şi atîtei fapte, atî­tea împrejurări care le pot in­fluenţa. Arta stăpînirii cit mai îndelungate a formei maxime nu are hotare stabilite doar la du­rata antrenamentului. Ea trebuie să pătrundă peste tot, să desco­pere, chiar în ascunzişurile vie­ţii intime a jucătorului, originea răului care minează randamen­tul normal al acestuia , pentru o competiţie de durată, punînd ca regulă existenţa unei dispo­ziţii prelungite a unui grup, atît, de divers, ca acela al unei echi­pe de fotbal, ştiinţa formei veş­nice sau măcar prelungite rămî­­ne prima şi marea condiţie a reuşitei... EFTIMIE IONESCU AZI, IN NOCTURNĂ PE STADIONUL 23 AUGUST » ASTAZI PE STADIONUL ,,23 august- din Capitală se dispută ,un interesant­­ cuplaj­­fotbalistic internaţional. In primul meci se intîlnesc, Cu începere de la ora 16,30, echipele Bonsucceso (Brazi­lia) si selecţionata de tineret a României care va utiliza urmă­torul lot : Ştefan Vidac, Nicules­­cu, Sătmăreanul II, Smarandache, Popov­ici, Sandu Gabriel, Marin Popescu, Simionaş,­ Botoni, Lică, Barbu, Broşotschi şi Kun II. In cea de-a doua partidă, prima re­prezentativă a României, care se pregăteşte în vederea meciurilor retur din cadrul Campionatului european, întîlneşte intr-un meci de verificare lotul olimpic al Bul­gariei. Antrenorul Angelo Nicu­­lescu a anunţat că va folosi în această partidă următorii jucă­torii Răducanu (Ghiţă), Sătmă­­reanu, Lupescu Dinu, Deleanu (Vigu), Dumitru, Radu Nunweiler, Dembrovschi, Dobrin, Năstase (Domide), Lucescu. (Agerpres) DRUM CĂTRE NOI AFIRMĂRI In succesiunea aceluiaşi mo­ment politic, ceremonialului des­părţirii de pionierat i-a urmat inminarea carnetului roşu de utecist, în semn de merit şi de cinste pentru cei care trec, ast­fel, dinspre copilărie către ado­lescenţă, dobindind statutul tâ­nărului membru al organizaţiei revoluţionare de tineret. Pentru 9 elevi din clasa a VIII-a a Şcolii generale nr. 5 — Tîrgo­­vişte, cadrul solemn, bogat în profunde semnificaţii educative, s-a constituit de-a lungul unei emoţionante festivităţi pionie­reşti, alături de colegi, în pre­zenţa profesorilor şi a părinţilor. Locurile unde Turnul Chindiei şi atîtea alte vestigii ale vechii cetăţi domneşti sînt nu numai monumente ale luptei şi gloriei străbune, ci şi îndemn statornic şi pildă vie către fiii de azi ai patriei, au fost martore la des­făşurarea unui moment încăr­cat de semnificaţii, care mar­chează o nouă etapă în viaţa fiecărui tinăr. Astfel, îndepli­­nindu-şi legămîntul de a învăţa şi munci pentru a deveni fii de nădjde ai patriei noastre, elevii Silvia Tudose, Victor Bordea, Aurelia Cîrstea, Adrian Ducu, Romeo Ion, Gabriela Bănică, Gheorghe Stanciu, Mihaela To­mesen şi Adriana Oprescu au, pornit să străbată noi trepte ale devenirii lor cetăţeneşti, ale răs­punderii pentru viitorul şi pro­păşirea ţării. Firesc, drumul lor continuă calităţile şi învăţămin­tele cu care pionieria, an de an, le-a pregătit formaţia cetăţe­nească, poartă către noi afirmări nobilele idealuri comuniste cu care au pornit în viaţă, purtind la git cravata roşie de pionier. ION TRONAC IN AMFITEATRU — STUDENŢII CRAIOVENI Pe ogoarele cîmpiei Olteniei bătălia pentru strîngerea recol­tei, operativ şi fără pierderi, antrenează într-un front comun mii de braţe de muncă. Alături de harnicii lucrători ai ogoare­lor i-am întîlnit şi pe studenţii craioveni. La fermele 18 şi 19 ­­ n SCÎNTEIA TINERETULUI" pag. 2 MIERCURI 27 OCTOMBRIE 1971 din circa două grupe ale viito­rilor ingineri agronomi de la Facultatea craioveană mun­cesc zi de zi, de la începutul lunii, la transportul porumbu­lui din cîmp. Imbinînd practi­ca cîmpului cu munca fizică, ei sînt astfel coautori la cea mai importantă activitate a a­­cestei campanii.­Sub deviza „nici o zi pierdută“, studenţii şi-au organizat munca în aşa fel in­cit cea mai mare parte a timpu­lui optim să poată fi utilizată cu maximum de randament. Chiar şi zilele de odihnă au fost transformate în zile de lu­cru. Duminică dimineaţa i-am găsit la datorie. In acea zi ei au descărcat 9 remorci de po­rumb în hambarul celor două ferme ale Î.A.S. Birca. Şi cu acest prilej i-am remarcat pe cei mai harnici : Mihai Amariei, Iustina Turnea, Ciorîia Oprea, Constantin Badea, Sabina Pîrvu, Florian Pop, Dumitru Catargiu, Constantin Badea. Pentru ei şi pentru toţi colegii prezenţi în bătălia pentru recolta bogată a acestei toamne, nu găsim alte cuvinte de laudă decit aprecie­rea fucută de inginerul Octa­­viani­u Stafie : „Sunt mult mai­ harnici,­şi mai fermi în acţiune decit ne aşteptam. De fapt aşa-i stă bine unui viitor ingi­ner agronom“. V. R. FESTIVALUL FILMULUI SOVIETIC Azi, la cinematograful CAPI­­TOL se deschide tradiţionala manifestare cinematografică a toamnei, organizată în cadrul schimburilor culturale româno­­sovietice: „FESTIVALUL FIL­MULUI SOVIETIC“. Prezentăm cu această ocazie cititorilor noştri cele şase filme care vor rula în premieră în ca­drul,, festivalului: PIAŢA ROŞIE, film regizat de Vasili Ordînski — care conduce şi delegaţia de cineaşti sovietici sosită în Capitală la invitaţia Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste — este o evocare a luptelor duse de armata sovieti­că în perioada imediat următoa­re revoluţiei din octombrie. Adaptare cinematografică după piesa■ scriitorului Mihail Bu­lga­­kov — cunoscut la noi mai ales TROFEUL „CARPAŢI" Meciul de debut — Iugo­slavia—U.R.S.S. — slab, fară virtuţi. Iugoslavia a jucat mult sub posibilităţile pe care le are în faţa unei echipe a Uniunii Sovietice, complet reîntinerite (doar două jucătoare mai su­pravieţuiesc din vechea gardă). Spectatorii destul de­ numeroşi pentru început, nu au asistat la ceea ce se numeşte un specta­col handbalistic, în schimb au putut urmări un festival al a­­runcărilor de la 7 m, determi­nat şi de jocul obstrucţionist şi dur al combatanţelor. Au fost acordate nu mai puţin­­de 16 lo­vituri de la 7 mi — fapt puţin o­­bişnuit — împărțite ce-i drept exact cite­a fiecăreia dintre cele două echipe. Dar în vreme ce sportivele iugoslave le-au tran­sformat pe toate, adversarele lor nu au reuşit, culmea, decit o sin­gură transformare. Aşa­ se ex­plică şi victoria echipei Iugo­slaviei în final cu 10—8. Meciul următor dintre repre­zentativele R.D.G. şi Ungariei a fost mult mai dinamic şi spec­taculos. S-a jucat intr-adevăr handbal cu acţiuni inspirate şi finalizări electrizante. Poate este prematur, dar s-ar putea spune că în acest meci am vă­zut vechea echipă campioană şi poate viitoarea, pentru că hand­balistele din R.D.G. s-au pre­zentat într-o excelentă condiţie fizică, poftă de joc şi de go­luri. Ele au învins cu scorul de 13—10 (9—6). In partida vedetă s-au întîl­nit echipele România—Olanda. Reprezentantele noastre au cîş­­tigat uşor­ fără să se întrebuin­ţeze, cu categoricul scor de 20—9 (11—2)­. Au înscris Soos 7, Ar­­ghir 3, Ibadula, Miclos şi Furcoi cite 2 etc Meciul n-a suscitat in­teres din punct de vedere al ve­rificării potenţialului de joc al echipei noastre întrucît adver­sara sa — gazdă a C.M. — nu le-a pus nici o clipă vreo pro­blemă . V. CABULEA prin romanul „Diavolul şi Mar­gareta“ — filmul FUGA este biografia unora dintre emigranţii ruşi care au înţeles tîrziu de tot lecţia istoriei, evenimentele revo­luţionare ce au dus la apariţia şi consolidarea statului sovietic. Re­gizat de celebrul cuplu Alec şi Naumov în acest film sunt dis­tribuiţi reputaţi interpreţi: Ale­xei Batalov şi Liudmila Save­lieva. UNCHIUL VANIA — ecrani­zarea celebrei piese de teatru a lui Cehov de către cineastul An­drei Mihalkov — Koncialovski are în rolul titular pe Innokenti Smoktunovski, neuitatul interpret al filmelor „Nouă zile dintr-un an“ şi „Hamlet“. Pentru cei mai mici spectatori dar în aceeaşi măsură şi pentru cei mari, filmul lui L. Makari­­cev, UN AMANET CIUDAT, o­­feră prilejul unor meditaţii asu­pra educaţiei copiilor. GARA BIELORUSA, filmul cu care debutează pe ecrane Andrei Smirnov, ne prezintă destinele a patru prieteni care s-au cunos­cut în anii războiului şi se reîn­­tîlnesc astăzi, depăşindu-şi amin­tirile vieţii lor exemplare. Ultimele două serii, „Bătălia pentru Berlin“ şi „Ultimul asalt“, ale filmului ELIBERAREA, regi­zat de Iuri Ozerov, evocare­a luptelor pentru înfrîngerea hitle­­rismului, va încheia festivalul. TUDOR STANESCU In „Unchiul Vania“ apare şi re­numitul actor şi regizor Serghei Bodnarciuc Ieri, 26 octombrie a.c., cu prile­jul „Zilei şcolarului econom“ au avut loc în întreaga ţară acţiuni variate, menite să cultive spiritul de economie, chibzuinţă şi cum­pătare în rindul tineretului stu­dios. In cadrul şcolilor, la casele pionierilor, cu sprijinul cadrelor didactice, al organizaţiilor de pio­nieri şi U.T.C. au fost organizate în această zi, „Colţul şcolarului econom“, concursuri şi scurte ex­puneri pe tema economiei. . Combinatul siderurgic Hunedoara şi-a onorat în întregime cele :: 514 contracte cu beneficiarii interni, fivrind în avans, în cele 9 luni 19 tone metale » La Uzina mecanică din Sibiu a început fa­bricaţia seriei 0 a pieselor P.AJ. 25 şi P.A.I. 40 » întreprinderile care aparţin de Centrala industriei bumbacului au creat pentru anul 1972 articole din poliesteri în amestec.­­ Tinerii din muni­cipiul Tulcea participă zilnic la amenajarea pieţii oraşului şi a aeroportului Kogălniceanu . La Uzinele „Unirea“ din Cluj a avut loc sesiunea cercului ştiinţific . La oţelăria II a Combinatului siderurgic din Hunedoara cuptorul nr. 1 a fost încredinţat tinere­tului . In Arad se desfăşoară concursurile „Cel mai harnic şi mai priceput legumicultor“ şi „Cel mai harnic şi mai priceput viticultor“ . Elevii din Tg. Jiu beneficiază de o ospătărie deschi­să în cadrul restaurantului „Modern" . Colectivul Fabricii de confecţii din Brăila­­ şi-a depăşit angajamentul anual, realizînd o producţie suplimentară în valoare de 10 milioane lei, 150 de modele pentru­ export, şi 200 pentru piaţa internă a Tînărul medic Constantin Dogaru, doctorand în chimie biologică, şeful serviciului laborator de la Spitalul unificat din Hunedoara a în­fiinţat un laborator de diagnosticat T.B.C. prin culturi . Parti­­cipînd la construcţia Stadionului „1 Mai“ din Botoşani tinerii au executat lucrări în valoare de 1 653 000 lei, la bazinul de înot de la Liceul „M. Eminescu“ valoarea lucrărilor de muncă patriotică a fost de 274 000 Iei . La Oradea s-a redeschis Muzeul Baroc cu o parte din cele 62 de săli restaurate . Tinerii şi elevii din Capri­na (Covasna) participă la construcţia unei şcoli noi . In urmă cu un an pe lingă şcolile agricole din judeţul Vîlcea au fost or­ganizate 72 de microcooperative însumînd o suprafaţă de 227 ha. Retribuţia pionierilor şi şcolarilor se face în bani sau în zile mun­că. Prima consfătuire a reprezentanţilor a avut loc recent la Dră­­găşani prilej cu care s-a vizitat şi Staţiunea experimentală viti­colă . Dora Pop de la Muzeul de artă din Cluj a prezentat ele­vilor Grupului şcolar de transporturi din localitate expunerea „Arta militantă românească contemporană“ . In localul bibliote­cii din comuna Cîmpa, judeţul Hunedoara a fost inaugurat un Muzeu etnografic In judeţul Olt au avut loc fazele judeţene ale concursurilor „Mercur“ şi „Stăpîn pe volan“ . Cei mai talentaţi elevi ai Şcolii generale nr. 3 din Piteşti s-au constituit într-un cerc de pirogravură .De la corespondenţii noştri : Vasile Venţer, B. Ion, Maria Jugănariu, Ioan Vlad, Acuța P., Aurel Crîng, Ale­xandru Kulcsár, Gh. Bora, Ionel Andraşoni, Costea Marinoiu). De asemenea, în această zi, s-au acordat elevilor de către C.E.C., numeroase premii în cecuri de e­­conomii şcolare şi diferite obiecte. Acţiunea de economisire la C.E.C. a cunoscut şi în rindul ce­lor mai tineri cetăţeni ai ţării o importantă dezvoltare. La începu­tul acestui an 487 oot elevi econo­miseau pe librete de economii, iar alte sute de mii economisesc pe foi cu timbre de economii şi pe cecuri de economii şcolare. Mi­cile economii ale elevilor depuse la C.E.C. cu stăruinţă de-a lun­gul întregului an le dă posibili­tatea să-şi satisfacă unele din do­rinţele proprii vîrstei lor : com­pletarea bibliotecii personale cu cărţile noi apărute, organizarea de excursii în vacanţe, procura­rea de echipament sportiv etc. ★ 90 la sută din elevii Şcolii gene­rale nr 1 din Codrea (judeţul Braşov) sunt depunători la C.E.C. O parte din sumele strînse au fost utilizate de elevii acestei şcoli pentru excursia pe care au organizat-o împreună cu cadrele didactice în vacanţa de vară din acest an. „Ziua şcolarului econom“ a fost intîmpinată de elevii scolii gene­rale nr. 32 din Capitală prin în­scrierea unor noi sume in libre­tele lor de economii. Un număr de 32 elevi au devenit in această zi depunători. I HOŢUL ERA CHIAR PAZ­NICUL II APA IN BENZINA IN­ RAVAGIILE ALCOOLISMULUI !) De la locul de garare al co­loanei auto a fost furată, noaptea, autobasculanta nr. 31 MH — 383. După 24 de ore de investigaţii, miliţia a descoperit pe făptaş : era chiar paznicul coloanei — tî­nărul Aristică Borontiş. Acesta, crezîndu-se acoperit de funcţia sa, a furat autobasculanta, a con­dus-o (fără permis) pînă la lotul Şimian de la Şantierul I.C.P.E.— Orşova de unde a furat 10 saci cu ciment şi i-a transportat la domiciliul său din comuna Căză- Petri. Apoi a abandonat maşina. Intimplarea aminteşte povestea ursului pus paznic la stupi. Doar că în ce-l priveşte pe A. B. de-a­­cum înainte el nu va mai fi paz­nic, ci va avea... paznici. ( II) Intr-una din nopţile trecute şoferii autocamioanelor care transportă porumbul din Balta Brăilei au venit în oraş pentru alimentarea maşinilor cu benzină La pornire au avut o surpriză : benzina era amestecată cu apă. Despre apă în ţuică sau în vin a auzit toată lumea, dar în benzi­­nă !... La control s-a constatat că la cei 4 000 litri benzină, peste 500 erau apă. Se cercetează acum care este cauza acestei „infiltrări“ neobişnuite. Oricum, este vorba fie de o neglijenţă, fie de un act necinstit. A treia ipoteză nu e­­xistă. Pentru că nu-şi poate ni­meni închipui că a plouat în con­ductă. III) Ravagiile alcoolismului îm­bracă uneori forme tragicomice , ca în cazul lui loan Stuparu din comuna Satulung. Intr-o seară a­­cesta a băut ca de obicei la bufe­tul comunei. La un moment dat, fără să-l fi provocat nimeni, a luat paharul cu băutură şi l-a aruncat în raftul cu sticle. Apoi a aruncat şi sticla din care bea. După care a spart şi scrumiera de pe masă... Cînd s-a apropiat cineva să-l liniştească, I. S. l-a prins de revere şi i-a rupt haina. Continuarea s-a desfăşurat în aer liber, în faţa intrării bufetului . I. S. a luat bicicletele rezemate de zid şi le-a aruncat în drum iar oamenilor care l-au înconju­rat să-l potolească, le-a aruncat cu nisip în ochi. Pînă la urmă, desigur, a fost imobilizat și ajutat să se răcorească... A apărut nr. 9/1971 a­ „REVISTEI DE FI­­LOZOFIE" Recent, în editura BILGÎ YAYÎNEVI din Ankara a a­­părut romanul SATRA de Zaharia Stancu. Traducerea în limba turcă a fost făcută de Attila To­­katiî. Aelenei . L-aţi văzut duminică pe Ae­lenei ? Din tribuna de­­ la „23 August“ ori din faţa micului ecran instalat în casa dumnea­voastră, l-aţi văzut pe Aelenei ce-a făcut cu Rapiduleţul ? Era minutul 72, scorul 1—1, şi atit steliştii cit şi giuleştenii înotau în teren, jucîndu-se într-o dulce armonie de-a na­ţi-o ţie, dă­­mi-o mie şi viceversa. Atunci, în al 72-lea minut al acelui derbi care n-a fost derbi, Va­lentin Stănescu (acest antrenor dîrz şi bătut de vînturi ca bă­­trînul pescar Santiago al lui Hemingwai) a avut o inspiraţie pe care nici marii maeştri n-o au în fiecare zi , a introdus în teren doi “puști. Unul dintre ei era Aelenei, care cum a in­trat s-a și apucat de lucru : fugi încolo, fugi încoace ; a luat o minge, a pasat, a luat alta, a driblat, treci pe o parte, treci pe alta, pînă cînd la un moment dat a pornit ca din tun c-o minge luată nu ș­tiu de la cine­ a driblat tot ce-a văzut în faţă şi apoi l-a servit pe celălalt nou intrat (Marcu) în­ aşa fel incit acesta nici n-avea altceva de făcut decit să... schimbe ta­bela de marcaj. Deci, 2—1 pen­tru Steaua, datorită mai cu sea­­mă acestui imberb lung, şi deşi­rat, dar talentat. Notaţi, vă rog, cîteva date din fişa personală a acestui­ ju­­ventist recomandat cu­­ răbdare şi încăpăţînare la rubrica noas­tră de cel puţin un an de zile : deşi are nume moldovenesc (Al Elenei, cum s-ar zice), flăcăul s-a născut în Bucureşti, la 4 ianuarie 1954 , a învăţat fotbal la Centrul de copii „23 August“ al Clubului Steaua, sub ochiul atît de priceput la copii al fos­tului internaţional Francisc Fa­bian. Datorită jocului bun, reu­şit de el ,duminică (şi „Sportul“ şi „Fotbal“ l-au notat cu 8) Aelenei a adunat 105 puncte, cu care a urcat pe locul al cinci­lea în clasamentul întocmit de noi pentru cel mai bun juven­­tist promovat la „A“ în acest carm­­onat. Pe primul loc este acum Licău (122 de puncte), ur­mat de Böloni (care după ce jucase la București de nota 10, s-a comportat acasă de nota 5 !!), Costaş şi Söllosi. Dar n-am terminat cu poves­tea lui Aelenei. După cum bine vă amintiţi, rapidiştii , intraţi în derută, speriaţi de viteza de­bordantă şi fentele înşelătoare ale plăpîndului stelist, au înce­put să-l ia cu fulgi cu tot. Poate n-aş fi scris despre in­trarea dură şi intenţionată a lui Boc (a fost limpede că­ stoperul rapidist l-a cosit pe puştan fi­indcă, fără să vrea, acesta îl lovise la mină cu un minut îna­inte), dacă ea ar fi răm­­as sin­gulară. Dar au mai urmat şi alte faulturi, care au culminat cu in­tervenţia disperată a lui Pop d­in urma căreia stelistul Aelenei a văzut stele verzi („Ce, era să-l las să ne mai dea un gol ?“ — declara Pop după meci). Noi, dragi apărători, nu-l lă­saţi pe acest incisiv Aelenei să-şi facă de cap în preajma porţii ce cu onoare o păziţi, zăvoriţi careu! dacă puteţi, dar cinstit şi omeneşte este să-i luaţi copilului mingea cu mij­loace sportive nu trîntindu-l la pămînt (ceea ce nici nu e o problemă cind e vorba de Ae­lenei cel de­ 20 de kilograme!). Nu puteţi să-i „suflaţi“ min­gea, fiţi oneşti şi scoateţi-vă pălăria în faţa celui mai bun. Mă gindesc acum, cînd scriu aceste rînduri, la viitorii fun­daşi cu care urmează să aibă de-a face Aelenei in etapele următoare : la Comănescu­­ şi Kiss, la Rusu şi Ivăncescu, la Pal şi Romila, la Deleanu şi Cheran. Fiţi sportivi, stimaţi fundaşi, vedeţi-vă de joc şi de fotbal, fiţi oameni şi­­nu tra­geţi în pianist Nu trageţi, fiindcă­­ abia acum a prins să cînte şi e păcat să-l amuţiţi. Evident, mai avem şi alte pro­bleme de discutat la rubrica de astuzi. Mai ales în privinţa bă­ieţilor noştri de la tineret-re­­zerve, care continuă, sărăcuţii, să danseze pe întuneric. De data aceasta s-au „supărat“ şi n-au mai vrut să prefigureze rezul­­tatele celor mari. In etapa a VIII-a, ei, juventiștii, au fost ei — drept pentru care au în­scris 26 de goluri (aproape du­blu decit primele echipe — ceea ce este­ lăudabil chiar dacă, nejucînd pe „boabe“, ei pot în­scrie...mai, lesne). O ...singură echipă^ juventistă a reușit sa învingă pe teren propriu (A.S.A., 1—0 cu studenţii din Bănie, mînj­ii de pe Mureş de­­so­lidarizîndu-se astfel cu senio­rii lui Bone). In rest, două ega­lităţi (Crişul la Bacău şi Jiul la Iaşi), trei victorii în depla­sare (Petrolul 6—2 la Piteşti­­ ; U.T.A., 1—0 la Braşov, în cin­stea lui Loli Lereter; Dinantic, 2—0 la Constanţa, rezultat nor­mal pentru lider). N-am soco­tit aici cele două întilniri to­t cale (U-Cluj-C.F.R. Cluj 5—2 şi Steaua Bucureşti-Rapid Bucu­reşti 2—1) în care nimeni n-a fost în deplasare, combatantele ju­cînd toate acasă. Clasamen­tul ? Primele trei locuri — r­es­­schimbate : Dinamo (15 puncte), Petrolul (14), U-Cluj (ÎS). II, sub­sol, rocada obişnuită A S.A. a predat lanterna ceferiştilor clu­jeni pentru a stabili simetria cu clasamentul mare. Azi, după amiază, pe „23 Au­gust“ vom vedea la lucru na­ţionala de tineret. Antrenorul Gheorghe Oia (care zilele tre­cute m-a căutat pentru a mă asigura că n-are nici un ames­tec în cazul Iordache), a inclus pe lista selecţionaţilor şi un nume luat direct dintr-o forma­ţie de tineret-rezerve : Dobrău, de la Dinamo. Să credem in naţionala noastră de tineret, ca să credem în viitorul fotbalului nostru. G. MITROI MIERCURI, 27 OCTOMBRIE 1971 N-AM CVNTAT NICIODATĂ PENTRU TATA : rulează la Ca­pitol (Or­ele 9,30; 1945; 14; 16,30; Gala. filmului sovietic: PIAŢA „ ROŞIE (ora 20), Favorit (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30), Melo­dia (orele 9,15; 11,15­,13,30; 18; 18,15; 20,30) , Modern (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18;15, 20,30). VOI SARI DIN NOU PESTE *r BĂLTOACE : rulează la Central » (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30) . FRAȚII KARAMAZOV : rulează la Doina (ora 19).. — LAMPA LUI ALADIN : rulează la Doina (orele 11,30; 13,45; 16). MOTODRAMA : rulează la Fia- ** căra (orele 15,30; 18; 20,15). * POVESTIRILE LUI HOFFMANN: _ rulează la Unirea (orele 15,30; 18; 20.30) . FRAȚII : rulează la Crîngași (o­­rele 15,30; 18; 20,15). CROMWELL rulează la Viito­rul (orele 16, 19), Arta (orele 16; 19.30) . ASEDIUL : rulează la Cosmos (orele 15,30; 18; 20,15). AȘTEPTAREA : rulează la Vitan (orele 15,30; 17,45; 20,15). MARELE PREMIU : rulează la Patria (orele 9,30; 13; 16,30; 20). TIMPUL BERZELOR : rulează­­la Drumul Sării (orele 15,30; 17,45; 20). FLOAREA DE CACTUS : rulea­ză la Sala Palatului (orele 17,15;­­20,15) , Scala (orele 9; 11,15; 13,30;­­ 16,15; 18,45 21,15) Festival (orele 9; 11,15; 13 30; 16; 18,30; 21). ROMANTICII : rulează la Mo­ - silor (orele 15,30; 17,45; 20). RITMURI SPANIOLE : rulează la Luceafărul (orele 9; 11,15; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 21). Feroviar (orele 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ;­ 18,30 ; 20,45). SIMON BOLIVAR : rulează la Victoria (orele 8,30; 10.45; 13; 15,30; 18, 20.30) PARADA CIRCULUI : rulează la Timpuri Noi (orele 9,15; 11; 12.45; 14.30- 16.15; PROGRAM DE « DOCUMENTARE ÎN PREMIERA „ (orele 18.30; 20.15). STEAUA DE TINICHEA : rulea­ză la București (orele 9, 11;15;­­13,30; 16,30; 13,45; 21), Excelsior­­(orele 9; 11,15; 13.30; 16; 18.30;­­ 20.45), Gloria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18;15; 20,30) Tomis (orele 9;­­11,15; 13.30 16 18.15 ; 20.30). -SAPTAMINA NEBUNILOR : ru­­­ lează la Buzești (orele 15,45; 18;­­ 20.15) . - AEROPORTUL : rulează la Gri­viţa (orele 8:30; 11;15: 14 15: 17; •» 20) Mioriţa (orele 9: 12,15: 15,45; . 19:15) . Flamura (orele 9: 12,30: 16; ^ 19:30) . BRIGADA DIVERSE TN ALER­ * TA : rulează la Pacea (orele 15,45; ^ 18: 20,20). OMUL ORCHESTRA : rulează la * Lumina (orele 9:21 în conti-­­ nuare). CERMEN rulează la înfrăţirea­­ (orele 15,30; 17,45; 20). DUPĂ VULPE : rulează la Bu­­cegi (orele 15,45; 18, 20;15), Giulești (orele 15,30; 18; 20,15). BOXERUL ( rulează la Lira (o­rele 15,30; 18, 20;15). TICK, TICK, TICK : rulează la Muncă (orele 16, 18; 20). HAinuCD LU) ȘAPTECAI : ru­lează la Laromet (orele 15,30; 17,30; 19,30). HELLO DOLLY : rulează la Flo­­reasca (orele 15,30; 19), Aurora (orele 9, 12; 16; 19,30). SANSA : rulează la Rahova (o­­rele 15,30; 18; 20,15). GRESEALA FATALA : rulează la Ferentari (orele 15;30: 17.45; 20). O FLOARE ŞI DOI GRĂDI­NARI : rulează la Volga (orele 9; 12,15; 15,45; 19,15). CELE ȘAPTE LOGODNICE ALE CAPORALULUI ZBRUEV : rulea­ză la Progresul (orele 15,30; 18, 20). START LA MOSTENIRE : rulea­ză la Popular (orele 15,30; 18; 20,15). HAMLET : rulează la Cinema­teca Union (orele 10, 13), VOCI IN INSULA (ora 16,30), CASA MULT VISATA (orele 18:45, 21), Em­anuel Petruţ într-unul din ro­lurile principale ale filmului „FRAŢII“. Teatrul de Operetă : SOARELE LONDREI — ora 19,30; Teatrul „C. I. Nottara“ (B-dul Magheru) : ADIO CHARLIE — ora 19,30; Tea­trul „Lucia Sturdza Bulandra“ (Sala Studio) : IUBIRE PENTRU IUBIRE — ora 20; Teatrul de Co­medie : NICNIC — ora 20; Teatrul Giulești : OMUL CARE A VĂZUT MOARTEA — ora 19,30; Teatrul „Ion Vasilescu“: FLOARE DE CACTUS — ora 19,30; Teatrul „Țăndărică (Calea Victoriei) : O POVESTE CU CÎNTEC — ora 17; (Str. Acadeimi) : CARTEA CU A­­POLODOR — ora 15; Teatrul „Ion­ Creangă“ : CINCI SAPTAMINI IN BALCON — ora 8,30. 18,00 Deschiderea emisiunii. „Mi­cii meşteri mari" — Transmisiune de la Expoziţia „Tineretul şcolar şi munca» deschisă la Palatul Pio­nierilor; 18,25 Tragerea Pronoex­­pres; 13,30 Handbal feminin : România —­ U.R.S.S. (Trofeul Car­­paţi). In pauză, la ora 18,55 : 1001 de seri — emisiune pentru cei mici; 19,30 Telejurnalul de seară. Cincinalul în acţiune; 20,00 An­cheta TV. : „O întrebare despre tinereţe“. Emisiune de Alexandru Stark ; 20,50 Telecinemateca ; 22,25 Teleglob : Teheran ; 23,46 Tele­jurnalul de noapte: sg,ss Fotbal: Cehoslovacia — Ţara Galilor (Campionatul european), înregis­trare de la Praga.

Next