Scînteia Tineretului, octombrie 1971 (Anul 27, nr. 6959-6984)
1971-10-27 / nr. 6981
LA PĂUNEŞTI-VRANCEA 500 DE TINERI - 500 DE SEMNATARI LA PROPĂŞIREA COMUNEI Dacă este vestită în judeţul Vrancea, comuna Păuneşti nu-şi datorează renumele nici teritoriului întins, nici numărului mare al populaţiei, pentru că din aceste puncte de vedere se situează în categoria de mijloc, ci în special hărniciei locuitorilor ei. în fiecare an, bilanţurile unităţilor economice existente, printre care cooperativa agricolă de producţie „Podgoria“ ocupă primul loc, consemnează obţinerea unor venituri sporite, oglindite, fidel în numărul mare, în creştere, al caselor noi, al gospodăriilor arătoase, în ceea ce se găseşte în aceste case şi gospodării. Dragostea deosebită pe care i-o poartă toţi locuitorii ni s-a părut a fi un element esenţial în dobîndirea şi perpetuarea acestei bunăstări. De la primarul comunei, şi pînă la ultimul membru cooperator, toţi cei solicitaţi să ne vorbească despre acest „decret“, au ţinut să accentueze asupra legăturii trainice care există între vatra comunei şi oamenii care s-au aşezat pe ea. „Am moştenit de la Vrîncioaia dragostea de acest pămînt, ne mărturisea, cu o uşoară emoţie în glas, Costică Bogdan, secretarul comitetului comunal U.T.C. De aceea, să nu vă mire că în sat au rămas aşa mulţi tineri acum cînd şantierele oraşului cheamă pretutindeni la lucru pe cei din mediul rural. Această dragoste însă nu se mărgineşte numai la a rămîne aici. Fiecare locuitor, fiecare tînăr, doreşte din toată inima şi munceşte pe măsură ca să contribuie cu o parte cît mai mare la înfrumuseţarea satelor componente, la creşterea bunăstării oamenilor. Atît la cooperativa agricolă de producţie, cît şi în cele 33 de secţii de deservire ale cooperativei de consum, la fabrica de cărămidă, la centrul Vinalcool, în ferma viticolă a I.A.S. Panciu, în secţia de mecanizare, peste tot unde tinerii lucrează, rezultatele sunt în permanentă ascensiune. Anul acesta recoltele, atît la grîu cît şi la vie, au depăşit sarcinile de plan, fiind superioare anilor anteriori. La grîu, spre exemplu, de pe fiecare hectar s-au strîns cîte 3 040 kilograme (la ferma Novăceşti chiar 3 800 kilograme), ceea ce pentru o regiune deluroasă ca a noastră înseamnă ceva. Sîntem convinşi de un lucru : pămîntul nostru e roditor şi pînă acum nu i-am smuls toată dăruirea lui. Trebuie să muncim mai mult şi OCTAVIAN MILEA (Continuare în pag. a V-a) Proletari din toate tarile, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXVII. SERIA II. Nr. 6981 6 PAGINI —30 BANI MIERCURI 27 OCTOMBRIE 1971 Importantă etapă in procesul istoric de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate In urmă cu cîteva zile Marea Adunare Naţională a adoptat în unanimitate planul cincinal de dezvoltare economico - socială a Republicii Socialiste România pe perioada 1971—1975 — program amplu de muncă şi viaţă, care jalonează ferm coordonatele fundamentale ale unei etape de imensă importanţă pentru progresul impetuos şi multilateral al patriei. Desigur, pentru generaţia tinără ca şi pentru întregul nostru popor prevederile esenţiale ale noii legi, liniile sale directoare erau, la acea dată, cunoscute in linii mari. Căci, aşa cum se sublinia şi la marele sfat al ţării, planul cincinal a fost întocmit în deplină concordanţă cu directivele Congresului al X-lea al partidului. Apoi, elaborarea proiectului de plan a însemnat o amplă acţiune de identificare şi mobilizare a resurselor materiale şi umane, acţiune desfăşurată sub directa conducere a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, care, în fruntea unei comisii centrale de partid şi de stat a iniţiat ample şi laborioase analize şi dezbateri în scopul găsirii soluţiilor optime de natură să dea un răspuns limpede problemelor complexe ridicate de creşterea economică in următorii ani, privind ritmurile, proporţiile, modificarea structurilor şi aspectele calitative, de eficienţă a muncii. In sfîrşit, ca o expresie elocventă a adîncirii democratismului orînduirii noastre, munca de elaborare şi lansare a cincinalului a beneficiat de participarea largă şi entuziastă a celor ce muncesc de pe întreg cuprinsul ţării care, in adunări generale, au analizat cu maturitate şi răspundere sarcinile ce le revin, determinând o mai intensă mobilizare a resurselor materiale şi spirituale în scopul accelerării progresului economic şi social. Au fost identificate astfel posibilităţi suplimentare pentru accelerarea dezvoltării producţiei materiale, creşterea eficienţei economice şi ridicarea bunăstării populaţiei, superioare celor avute în vedere iniţial în directivele Congresului al X-lea al partidului. Care sunt caracteristicile de bază ale noului cincinal? PUTERNIC ŞI SUSŢINUT DINAMISM ECONOMIC Ritmurile înalte de creştere a producţiei materiale — printre cele mai ridicate din lume — au devenit de mult timp o caracteristica dominantă a economiei româneşti. Infirmînd prin constanţă orice aprecieri de caracter conjunctural ele dau expresia unui rar dinamism a unei forţe şi robusteţi economice deosebite. Acelaşi ritm ridicat de dezvoltare economică îl regăsim şi în Legea votată recent prin care a fost adoptat planul cincinal. în primul rînd o dezvoltare viguroasă va cunoaşte industria, în următorii cinci ani producţia globală industrială va spori într-un ritm mediu anual de 11—12,2 la sută, ceea ce înseamnă că în anul 1975 va fi cu 71—81 la sută mai mare decît în 1970 şi de aproximativ trei ori mai mare faţă de 1965. Se înfăptuieşte astfel pas cu pas obiectivul central al politicii VASILE BARAC (Continuare în pag. a Ill-a) ACTIVISTUL U.T.C. TREBUIE SA ŞTIE: MUNCA CU TINERII NU SE FACE cu hârtii „In ceea ce priveşte munca mea, preocuparea principală constă în participarea la rezolvarea problemelor ridicate de organizaţiile U.T.C. din oraş. Am căutat întotdeauna ca contactele mele cu colectivele de utecişti să se păstreze permanent pe acest teren.“ Aprecierea de mai sus a constituit începutul dialogului pe care l-am purtat cu Alexandru Amariei, secretarul Comitetului orăşenesc Sinaia al U.T.C. Vorbeam, aşadar, despre munca activistului, despre modul de realizare concretă a responsabilităţilor cu care este investit. Din acest punct de vedere părerea interlocutorului despre propria sa activitate se dovedea o utilă bază de discuţie. Urma firesc să aflăm şi cum se exercită, in practica obişnuită a muncii secretarului comitetului orăşenesc, preocuparea pe care o declinase, sesizînd cu luciditate şi mult adevăr elementul central al atribuţiilor ce-i revin. „Trebuie să vă spun, însă, că dacă problemele organizaţiilor U.T.C. formează preocuparea mea esenţială, nu înseamnă că tot ce fac priveşte direct acest obiectiv. Prin natura funcţiei pe care o deţin sunt obligat să fac şi alte lucruri.“ Participarea lui Alexandru Amariei, reprezentantul celor 2 700 de utecişti din Sinaia, la funcţionarea unor comitete şi comisii, a unor organisme la nivelul oraşului este unul din lucrurile la care se referă. Această situaţie face ca, o bună parte din timpul, din volumul muncii lui, să se îndrepte, după cum el însuşi o afirmă, intr-o divezie care il depărtează de preocuparea majoră pe care o afirmase la început. Ne-a precizat, însă, şi un alt aspect al problemei. „In activitatea mea trebuie să respect şi să duc la îndeplinire instrucţiunile comitetului judeţean. Numai că în multe cazuri ele nu aduc nimic pozitiv activităţii pe care o depun. Multe instrucţiuni nu fac decit să pună in principiu o problemă ştiută deja şi să dea un termen de rezolvare a ei. Prin aceasta se asigură doar un cadru formal, administrativ muncii“. • Consecinţele acestei stări de fapt sunt cel puţin două: într-o măsură, Alexandru Amariei, îşi consumă timpul prin prezenţa la şedinţele comitetelor şi comi- TRAIAN GÎNJU (Continuare in pag. a TV-a) ■J ţin minte ca pe una din cele mai bune eleve ale mele, ne spunea directorul adjunct al Grupului şcolar profesional Cisnădie la numai cîteva minute după ce Maria Mutu obţinuse primul loc şi „Cupa Măiestriei“ în întrecerea cu colegele sale din întreaga ţară. Au trecut cîţiva ani de cînd MARIA MUTU a absolvit şcoala, dar imaginea elevei silitoare a rămas în memoria profesorilor. Muncitoarea de astăzi face dovada vocaţiei certe pentru muncă împlinind cum nu se poate mai bine semnele ataşamentului faţă de profesie întrezărit încă din anii de şcoală. „îmi place meseria pentru că am inţeles-o, răspunde fără ezitare FLORICA NICOLAE, muncitoare la „Postăvăria română“ din Bucureşti, cîştigătoare la rîndul ei în grupa ţesătoarelor. Pentru Florica Nicolae primul lucru plăcut a fost să descopere la Grupul şcolar F.R.B. pe profesoara Adriana Ionescu, prezentă în seara finalei la succesul elevei sale. Ne-a convins că a fost elementul hotărîtor pentru a deveni o bună ţesătoare. Ne-a lăsat să înţelegem că bucuria ei este mai ales aceea de a fi procurat dirigintei ultimilor ani de şcoală o mare bucurie. Foto Pavel Tînjală MARIA MUTU — Întreprinderea „Firul Roşu“ — Tilmaciu FLORICA NICOLAE „Postăvaria Română“ Bucureşti CU FAŢA SPRE REALITATE de HORIA PĂTRAŞCU Există, cred, momente în istoria unei culturi a căror însemnătate — depăşind firescul mediu diurn — obligă la o multilaterală analiză colectivă. Este, din acest punct de vedere, şi cazul fenomenului literar contemporan din România. Multiplele întîlniri dintre scriitori şi conducătorii de partid şi de stat, intervenţiile, opiniile oamenilor de cultură şi artă, dezbaterile din revistele de literatură, ca şi din presa cotidiană, dovedesc din plin că literatura noastră trăieşte astăzi (traversează, mai bine-zis !) o fază deosebit de importantă, ale cărei rezultate practice, privite în perspectiva timpului, sînt lesne de bănuit. Se dă, de fapt, şi pentru a cîta oară ?. ., o nouă bătălie în sprijinul realismului, în sprijinul angajării depline a scriitorului în construcţia socialistă. Spre deosebire însă de nişte ani trecuţi, de data asta nu este vorba de a „impune" realismul, ci pur şi simplu de a-l „consolida" pe un teren de acuma de mult cîştigat. Am avut dintotdeauna oroare faţă de speculaţia literară gratuită, faţă de exhibiţionismul intelectual menit a epata. Am citit, stupefiat, rînduri tipărite alandala de către oameni alandala, ce-și făcuseră din munca literară o proprie grădină — ei înșiși devenind cîntăreții, „trubadurii" propriilor lor_ grădini ! Am fost revoltat uneori — alteori m-a cuprins tristeţea , tristeţea pe care o ai văzînd o muncă irosită aiurea !... Au fost și cazuri cînd, pripit, fără prea (Continuare în pag. a IV-a) O BIRUINŢA A RAŢIUNII Vestea că Adunarea Generală a O.N.U. a aprobat cu o mare majoritate de voturi proiectul de rezoluţie al celor 23 de state — printre care şi România — privind restabilirea drepturilor legitime ale Republicii Populare Chineze în Organizaţia Naţiunilor Unite mi-a produs o înaltă satisfacţie. Ne aflăm, fără îndoială, în faţa unuia dintre cele mai importante şi mai îmbucurătoare evenimente politice mondiale din ultimii ani. Prin această hotărîre, O.N.U. face un nou şi important pas înainte în realizarea vocaţiei sale de universalitate. Prof. dr. docent I. CETERCHI vicepreşedinte al Academiei de ştiinţe sociale şi politice (Continuare în pag. a VI-a) Criterii obiective ştiinţifice 2 ş1j pentru utilizarea judicioasă a cadrelor tovarăşul MIRCEA MORARIU, consilier în Ministerul Muncii Zilele trecute, Marea Adunare Naţională a adoptat Legea privind încadrarea şi promovarea în muncă a personalului din unităţile socialiste de stat. Convorbirea pe care o publicăm în pagina a V lll-a îşi propune să releve cîteva din importantele semnificaţii ale prevederilor acestei legi. • Reflectarea preocupărilor partidului şi statului nostru pentru perfecţionarea conducerii întregii vieţi economice şi sociale. • Expresie a adîncirii democraţiei noastre muncitoreşti, democraţiei socialiste. ® Sistemul de apreciere anuală — important element în cunoaşterea posibilităţilor şi perspectivelor de dezvoltare , promovare a cadrelor. Adunarea Generală a hotărit restabilirea drepturilor R. P. Chineze la 0.10. Tovarăşului MAO TZEDUN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarăşului CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Dragi tovarăşi, Luînd cunoştinţă cu deosebită satisfacţie de rezultatul votului celei de-a 26-a sesiuni a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, dorim ca în numele Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri ale Republicii Socialiste România, în numele întregului popor român și al nostru personal, să vă adresăm dumneavoastră, Partidului Comunist Chinez, Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze și poporului frate chinez, cele mai calde felicitări cu prilejul restabilirii drepturilor legitime ale Republicii Populare Chineze in Organizaţia Naţiunilor Unite şi în toate organismele sale. , Repunerea Republicii Populare Chineze în drepturile sale la O.N.U. constituie un act de dreptate, de o deosebită însemnătate pentru activitatea Organizaţiei Naţiunilor Unite, pentru cauza progresului şi păcii in lume ; ea constituie o victorie a politicii juste de recunoaştere a rolului şi importanţei deosebite a Republicii Populare Chineze în viaţa internaţională, a faptului că în zilele noastre rezolvarea durabilă şi în conformitate cu aspiraţiile popoarelor a marilor probleme ale contemporaneităţii nu poate fi concepută fără participarea, cu drepturi egale, a Chinei Populare, a tuturor statelor — fie ele mari, mijlocii sau mici. Această hotărîre consacră, în mod solemn, realitatea de netăgăduit că în lume există o singură Chină, guvernul Republicii Populare Chineze fiind unicul reprezentant legal al întregului popor chinez. Ne exprimăm profunda încredere că prezenţa Republicii Populare Chineze în O.N.U. va constitui o contribuţie esenţială la respectarea normelor dreptului internaţional, la creşterea rolului Organizaţiei Naţiunilor Unite în promovarea principiilor independenţei şi suveranităţii naţionale, deplinei egalităţi în drepturi, neamestecului in treburile interne, avantajului reciproc, ale nerecurgerii la forţă şi la ameninţarea cu folosirea forţei, care trebuie să guverneze relaţiile dintre state. Folosim acest prilej pentru a ne reafirma convingerea că relaţiile de prietenie şi colaborare multilaterală dintre partidele şi ţările noastre, întemeiate trainic pe stimă şi respect reciproc, pe principiile marxism-leninismului şi internaţionalismului socialist, vor cunoaşte o dezvoltare continuă, în interesul celor două popoare, al întăririi forţelor antiimperialiste, al cauzei socialismului şi păcii în lume. Urăm din toată inima succes deplin în activitatea pe care Republica Populară Chineză o va desfăşura în Organizaţia Naţiunilor Unite şi în celelalte organisme internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România UN ACT POLITIC DE MARE ÎNSEMNĂTATE Votul din Adunarea Generală a O.N.U. — prin care au fost restabilite drepturile Republicii Populare Chineze la Naţiunile Unite şi au fost eliminaţi uzurpatorii danbaisişti — constituie un act politic de o mare însemnătate. Prin adoptarea proiectului de rezoluţie a celor 23 de state, printre care şi România, îşi găsesc o nouă afirmare tendinţele realiste din viaţa internaţională, tendinţe exprimate viguros şi în cadrul dezbaterilor din actuala sesiune a Adunării Generale a O.N.U. în conformitate cu prevederile Cartei O.N.U., cu normele dreptului internaţional, Adunarea Generală a consacrat realitatea incontestabilă a existenţei unei singure Chine, a faptului că Taiwanul aparţine R.P. Chineze şi că R.P. Chineză este singurul reprezentant legal al poporului chinez de 800 000 000 oameni. Prof. dr. docent MIHAIL GHELMEGEANU, preşedinte al secţiei de drept internaţional a A.D.I.R.I. (Continuare în pag. a VI-a)