Scînteia Tineretului, octombrie 1971 (Anul 27, nr. 6959-6984)

1971-10-27 / nr. 6981

LA PĂUNEŞTI-VRANCEA 500 DE TINERI - 500 DE SEMNATARI LA PROPĂŞIREA COMUNEI Dacă este vestită în judeţul Vrancea, comuna Păuneşti nu-şi datorează renumele nici terito­riului întins, nici numărului mare al populaţiei, pentru că din a­­ceste puncte de vedere se situ­ează în categoria de mijloc, ci în special hărniciei locuitorilor ei. în fiecare an, bilanţurile uni­tăţilor economice existente, prin­tre care cooperativa agricolă de producţie „Podgoria“ ocupă pri­mul loc, consemnează obţinerea unor venituri sporite, oglindite, fidel în numărul mare, în creş­tere, al caselor noi, al gospodă­riilor arătoase, în ceea ce se gă­seşte în aceste case şi gospodă­rii. Dragostea deosebită pe care i-o poartă toţi locuitorii ni s-a părut a fi un element esenţial în dobîndirea şi perpetuarea acestei bunăstări. De la primarul comu­nei, şi pînă la ultimul membru cooperator, toţi cei solicitaţi să ne vorbească despre acest „decret“, au ţinut să accentueze asupra le­­găturii trainice care există între vatra comunei şi oamenii care s-au aşezat pe ea. „Am moştenit de la Vrîncioaia dragostea de acest pă­­mînt,­­ ne mărturisea, cu o u­­şoară emoţie în glas, Costică Bogdan, secretarul comitetului comunal U.T.C. De aceea, să nu vă mire că în sat au rămas aşa mulţi tineri acum cînd şantierele oraşului cheamă pretutindeni la lucru pe cei din mediul rural. Această dragoste însă nu se măr­gineşte numai la a rămîne aici. Fiecare locuitor, fiecare tînăr, doreşte din toată inima şi mun­ceşte pe măsură ca să contri­buie cu o parte cît mai mare la înfrumuseţarea satelor compo­nente, la creşterea bunăstării oa­menilor. Atît la cooperativa agri­colă de producţie, cît şi în cele 33 de secţii de deservire ale coo­perativei de consum, la fabrica de cărămidă, la centrul Vinal­­cool, în ferma viticolă a I.A.S. Panciu, în secţia de mecanizare, peste tot unde tinerii lucrează, rezultatele sunt în permanentă as­censiune. Anul acesta recoltele, atît la grîu cît şi la vie, au de­păşit sarcinile de plan, fiind su­perioare anilor anteriori. La grîu, spre exemplu, de pe fiecare hec­tar s-a­u strîns cîte 3 040 kilogra­me (la ferma Novăceşti chiar 3 800 kilograme), ceea ce pentru o regiune deluroasă ca a noas­tră înseamnă ceva. Sîntem con­vinşi de un lucru : pămîntul nos­tru e roditor şi pînă acum nu i-am smuls toată dăruirea lui. Trebuie să muncim mai mult şi OCTAVIAN MILEA (Continuare în pag. a V-a) Proletari din toate tarile, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXVII. SERIA II. Nr. 6981 6 PAGINI —30 BANI MIERCURI 27 OCTOMBRIE 1971 Importantă etapă in procesul istoric de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate In urmă cu cîteva zile Marea Adunare Na­ţională a adoptat în unanimitate planul cincinal de dezvoltare economico - socială a Republicii Socialiste România pe perioada 1971—1975 — program amplu de muncă şi viaţă, care jalonează ferm coordonatele fundamentale ale unei etape de imensă importanţă pentru progresul impetuos şi multilateral al patriei. Desigur, pentru generaţia tinără ca şi pentru întregul nostru popor prevederile esenţiale ale­ noii legi, liniile sale directoare erau, la acea dată, cunoscute in linii mari. Căci, aşa cum se sublinia şi la marele sfat al ţării, planul cin­cinal a fost întocmit în deplină concordanţă cu directivele Congresului al X-lea al partidului. Apoi, elaborarea proiectului de plan a însem­nat o amplă acţiune de identificare şi mobilizare a resurselor materiale şi umane, acţiune desfă­şurată sub directa conducere a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, care, în fruntea unei comisii centrale de partid şi de stat a iniţiat ample şi laborioase analize şi dezbateri în scopul găsirii soluţiilor optime de natură să dea un răspuns limpede problemelor complexe ridicate de creş­terea economică in următorii ani, privind rit­murile, proporţiile, modificarea structurilor şi aspectele calitative, de eficienţă a muncii. In sfîrşit, ca o expresie elocventă a adîncirii de­mocratismului orînduirii noastre, munca de ela­borare şi lansare a cincinalului a beneficiat de participarea largă şi entuziastă a celor ce mun­cesc de pe întreg cuprinsul ţării care, in adunări generale, au analizat cu maturitate şi răspun­dere sarcinile ce le revin, determinând o mai intensă mobilizare a resurselor materiale şi spi­rituale în scopul accelerării progresului eco­nomic şi social. Au fost identificate astfel posi­bilităţi suplimentare pentru accelerarea dezvol­tării producţiei materiale, creşterea eficienţei economice şi ridicarea bunăstării populaţiei, su­perioare celor avute în vedere iniţial în direc­tivele Congresului al X-lea al partidului. Care sunt caracteristicile de bază ale noului cincinal? PUTERNIC ŞI SUSŢINUT DINAMISM ECONOMIC Ritmurile înalte de creştere a producţiei materiale — printre cele mai ridicate din lume — au devenit de mult timp o ca­­racteristica dominantă a econo­miei româneşti. Infirmînd prin constanţă orice aprecieri de ca­racter conjunctural ele dau expre­sia unui rar dinamism a unei forţe şi robusteţi economice deo­sebite. Acelaşi rit­m­ ridicat de dezvoltare economică îl regăsim şi în Legea votată recent prin care a fost adoptat planul cinci­nal. în primul rînd o dezvoltare viguroasă va cunoaşte industria, în următorii cinci ani producţia globală industrială va spori în­­­­tr-un ritm mediu anual de 11—12,2 la sută, ceea ce înseam­nă că în anul 1975 va fi cu 71—81 la sută mai mare decît în 1970 şi de aproximativ trei ori mai mare faţă de 1965. Se înfăptuieşte astfel pas cu pas obiectivul central al politicii VASILE BARAC (Continuare în pag. a Ill-a) ACTIVISTUL U.T.C. TREBUIE SA ŞTIE: MUNCA CU TINERII NU SE FACE cu hârt­­ii „In ceea ce priveşte munca mea, preocuparea principală constă în participarea la rezol­varea problemelor ridicate de organizaţiile U.T.C. din oraş. Am căutat întotdeauna ca contactele mele cu colectivele de utecişti să se păstreze permanent pe acest teren.“ Aprecierea de mai sus a con­stituit începutul dialogului pe care l-am purtat cu Alexandru Amariei, secretarul Comitetului orăşenesc Sinaia al U.T.C. Vor­beam, aşadar, despre munca ac­tivistului, despre modul de rea­lizare concretă a responsabili­tăţilor cu care este investit. Din acest punct de vedere pă­rerea interlocutorului despre propria sa activitate se dovedea o utilă bază de discuţie. Urma firesc să aflăm şi cum se exer­­cită, in practica obişnuită a muncii secretarului comitetului orăşenesc, preocuparea pe care o declinase, sesizînd cu lucidi­tate­ şi mult adevăr elementul central al atribuţiilor ce-i revin. „Trebuie să vă spun, însă, că dacă problemele organizaţiilor U.T.C. formează preocuparea mea esenţială, nu înseamnă că tot ce fac priveşte direct acest obiectiv. Prin natura funcţiei pe care o deţin sunt obligat să fac şi alte lucruri.“ Participarea lui Alexandru Amariei, reprezentantul celor 2 700 de utecişti din Sinaia, la funcţionarea unor comitete şi comisii, a unor organisme la nivelul oraşului este unul din lucrurile la care se referă. A­­ceastă situaţie face ca, o bună parte din timpul, din volumul muncii lui, să se îndrepte, după cum el însuşi o afirmă, intr-o divezie care il depărtează de preocuparea majoră pe care o afirmase la început. Ne-a preci­zat, însă, şi un alt aspect al problemei. „In activitatea mea trebuie să respect şi să duc la îndeplinire instrucţiunile comitetului jude­ţean. Numai că în multe cazuri ele nu aduc nimic pozitiv acti­vităţii pe care o depun. Multe instrucţiuni nu fac decit să pună in principiu o problemă ştiută deja şi să dea un termen de rezolvare a ei. Prin aceasta se asigură doar un cadru formal, administrativ muncii“. • Consecinţele acestei stări de fapt sunt cel puţin două: într-o măsură, Alexandru Amariei, îşi consumă timpul prin prezenţa la şedinţele comitetelor şi comi- TRAIAN GÎNJU (Continuare in pag. a TV-a) ­■J ţin minte ca­­ pe una din cele mai bune eleve ale mele, ne spunea directorul adjunct al Grupu­lui şcolar profesio­nal Cisnădie la numai cîteva minu­te după ce Maria Mutu obţinuse pri­mul loc şi „Cupa Măiestriei“ în în­trecerea cu colegele sale din întreaga ţară. Au trecut cîţiva ani de cînd MARIA MUTU a absolvit şcoala, dar imaginea elevei si­litoare a rămas în memoria profesori­lor. Muncitoarea de astăzi face do­vada vocaţiei certe pentru muncă îm­plinind cum nu se poate mai bine semnele ataşamen­tului faţă de pro­fesie întrezărit încă din anii de şcoală. „îmi place mese­ria pentru că am inţeles-o, răspunde fără ezitare FLO­­RICA NICOLAE, muncitoare la „Pos­­tăvăria română“ din Bucureşti, cîş­­tigătoare la rîndul ei în grupa ţesătoa­relor. Pentru Florica Nicolae primul lu­cru plăcut a fost să descopere la Gru­pul şcolar F.R.B. pe profesoara Adri­ana Ionescu, pre­zentă în seara fina­lei la succesul ele­vei sale. Ne-a con­vins că a fost ele­mentul hotărîtor pentru a deveni o bună ţesătoare. Ne-a lăsat să înţe­legem că bucuria ei este mai ales aceea de a fi pro­curat dirigintei ul­timilor ani de şcoa­lă o mare bucurie. Foto Pavel Tînjală MARIA MUTU — Întreprinderea „Firul Roşu“ — Tilmaciu FLORICA NICOLAE „Postă­varia Română“ Bucureşti CU FAŢA SPRE REALITATE de HORIA PĂTRAŞCU Există, cred, momente în istoria unei culturi a căror în­semnătate — depăşind firescul mediu diurn — obligă la o multilaterală analiză colectivă. Este, din acest punct de vedere, şi cazul fenomenului literar contemporan din România. Multiplele întîlniri dintre scriitori şi conducătorii de partid şi de stat, intervenţiile, opiniile oamenilor de cultură şi artă, dezbaterile din revistele de literatură, ca şi din pre­sa cotidiană, dovedesc din plin că literatura noastră trăieş­te astăzi (traversează, mai bine-zis !) o fază deosebit de importantă, ale cărei rezultate practice, privite în per­spectiva timpului, sînt lesne de bănuit. Se dă, de fapt, şi pentru a cîta oară ?. ., o nouă bătălie în sprijinul realismului, în sprijinul angajării depline a scriitorului în construcţia socialistă. Spre deosebire însă de nişte ani trecuţi, de data asta nu este vorba de a „impu­ne" realismul, ci pur şi simplu de a-l „consolida" pe un teren de acuma de mult cîştigat. Am avut dintotdeauna oroare faţă de speculaţia literară gratuită, faţă de exhibiţionismul intelectual menit a epata. Am citit, stupefiat, rînduri tipărite alandala de către oa­meni alandala, ce-și făcuseră din munca literară o proprie grădină — ei înșiși devenind cîntăreții, „trubadurii" pro­priilor lor_ grădini ! Am fost revoltat uneori — alteori m-a cuprins tristeţea , tristeţea pe care o ai văzînd o muncă irosită aiurea !... Au fost și cazuri cînd, pripit, fără prea (Continuare în pag. a IV-a) O BIRUINŢA A RAŢIUNII Vestea că Adunarea Generală a O.N.U. a aprobat cu o mare majoritate de voturi proiectul de rezoluţie al celor 23 de state — printre care şi România — privind restabilirea drep­turilor legitime ale Repu­­blicii Populare Chineze în Or­ganizaţia Naţiunilor Unite mi-a produs o înaltă satisfacţie. Ne aflăm, fără îndoială, în faţa u­­nuia dintre cele mai importan­te şi mai îmbucurătoare eveni­mente politice mondiale din ul­timii ani. Prin această hotărîre, O.N.U. face un nou şi impor­tant pas înainte în realizarea vocaţiei sale de universalitate. Prof. dr. docent I. CETERCHI vicepreşedinte al Academiei de ştiinţe sociale şi politice (Continuare în pag. a VI-a) Criterii obiective ştiinţifice 2 ş­1j pentru utilizarea judicioasă a cadrelor tovarăşul MIRCEA MORARIU, consilier în Ministerul Muncii Zilele trecute, Marea Adu­nare Naţională a adoptat Legea privind încadrarea şi promovarea în muncă a per­sonalului din unităţile socia­liste de stat. Convorbirea pe care o publicăm în pagina a V lll-a îşi propune să releve cîteva din importantele sem­nificaţii ale prevederilor a­­cestei legi. • Reflectarea preo­cupărilor partidului şi statului nostru pen­tru perfecţionarea conducerii întregii vieţi economice şi so­ciale. • Expresie a adînci­rii democraţiei noas­tre muncitoreşti, democraţiei socialis­te. ® Sistemul de apre­ciere anuală — im­portant element în cunoaşterea posibili­tăţilor şi perspective­lor de dezvoltare , promovare a cadre­lor. Adunarea Generală a hotărit restabilirea drepturilor R. P. Chineze la 0.10. Tovarăşului MAO TZEDUN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarăşului CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Dragi tovarăşi, Luînd cunoştinţă cu deosebită satisfacţie de rezultatul votului celei de-a 26-a sesiuni a Adu­nării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, dorim ca în numele Partidului Comunist Ro­mân, Consiliului de Stat şi Consiliului de Mi­niştri ale Republicii Socialiste România, în nu­mele întregului popor român și al nostru per­sonal, să vă adresăm dumneavoastră, Partidului Comunist Chinez, Consiliului de Stat al Repu­blicii Populare Chineze și poporului frate chinez, cele mai calde felicitări cu prilejul restabilirii drepturilor legitime ale Republicii Populare Chineze in Organizaţia Naţiunilor Unite şi în toate organismele sale. , Repunerea Republicii Populare Chineze în drepturile sale la O.N.U. constituie un act de dreptate, de o deosebită însemnătate pentru ac­tivitatea Organizaţiei Naţiunilor Unite, pentru cauza progresului şi păcii in lume ; ea consti­tuie o victorie a politicii juste de recunoaştere a rolului şi importanţei deosebite a Republicii Populare Chineze în viaţa internaţională, a fap­tului că în zilele noastre rezolvarea durabilă şi în conformitate cu aspiraţiile popoarelor a marilor probleme ale contemporaneităţii nu poate fi concepută fără participarea, cu drepturi egale, a Chinei Populare, a tuturor statelor — fie ele mari, mijlocii sau mici. Această hotărîre consacră, în mod solemn,­­ realitatea de netăgăduit că în lume există o sin­gură Chină, guvernul Republicii Populare Chi­neze fiind unicul reprezentant legal al întregu­lui popor chinez. Ne exprimăm profunda încredere că prezenţa Republicii Populare Chineze în O.N.U. va con­stitui o contribuţie esenţială la respectarea nor­melor dreptului internaţional, la creşterea rolu­lui Organizaţiei Naţiunilor Unite în promova­rea principiilor independenţei şi suveranităţii naţionale, deplinei egalităţi în drepturi, neames­tecului in treburile interne, avantajului reciproc, ale nerecurgerii la forţă şi la ameninţarea cu folosirea forţei, care trebuie să guverneze re­laţiile dintre state. Folosim acest prilej pentru a ne reafirma con­vingerea că relaţiile de prietenie şi colaborare multilaterală dintre partidele şi ţările noastre, întemeiate trainic pe stimă şi respect reciproc, pe principiile marxism-leninismului şi interna­ţionalismului socialist, vor cunoaşte o dezvoltare continuă, în interesul celor două popoare, al întăririi forţelor antiimperialiste, al cauzei so­cialismului şi păcii în lume. Urăm din toată inima succes deplin în acti­vitatea pe care Republica Populară Chineză o va desfăşura în Organizaţia Naţiunilor Unite şi în celelalte organisme internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al­ Partidului Comunist Român Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România UN ACT POLITIC DE MARE ÎNSEMNĂTATE Votul din Adunarea Generală a O.N.U. — prin care au fost restabilite drepturile Republicii Populare Chineze la Naţiunile Unite şi au fost eliminaţi uzur­patorii d­anbaisişti — consti­tuie un act politic de o mare însemnătate. Prin adoptarea proiectului de rezoluţie a­ ce­lor 23 de state, printre care şi România, îşi găsesc o nouă afirmare tendinţele realiste din viaţa internaţională, ten­dinţe exprimate viguros şi în cadrul dezbaterilor din actuala sesiune a Adunării Generale a O.N.U. în confor­mitate cu prevederile Cartei O.N.U., cu normele dreptului internaţional, Adunarea Gene­rală a consacrat realitatea incontestabilă a existenţei unei singure Chine, a faptului că Tai­­wanul aparţine R.P. Chineze şi că R.P. Chineză este singurul reprezentant legal al poporului chinez de 800 000 000 oameni. Prof. dr. docent MIHAIL GHELMEGEANU, preşedinte al secţiei de drept in­ternaţional a A.D.I.R.I. (Continuare în pag. a VI-a)

Next