Scînteia Tineretului, aprilie 1972 (Anul 28, nr. 7115-7139)

1972-04-08 / nr. 7121

„SCвNTEIA TINERETULUI« pag. 2 SIM­BÂTĂ 8 APRILIE 7972 Convorbiri pe teme economice româno-franceze Vineri dimineaţa, au început convorbirile dintre preşedintele Consiliului Economic al Repu­blicii Socialiste România, Ma­nea Mănescu, şi ministrul de­legat pe lingă primul ministru al Franţei, însărcinat cu pro­bleme de planificare şi ame­najarea teritoriului Franţei, Andre Bettencourt, în cadrul convorbirilor, care s-au desfăşurat într-o atmos­feră cordială, a avut loc un schimb de vederi cu privire la relaţiile economice dintre Ro­mânia şi Franţa, precum şi a­­supra posibilităţilor concrete de intensificare a colaborării şi cooperării in diferite domenii de activitate economică, schim­buri comerciale, cooperare­ in­dustrială şi tehnico-ştiinţifică. Au participat Ion St. Ion, vi­cepreşedinte al Consiliului E­­conomic, Virgil Pirvu, vicepre­şedinte al Comitetului de Stat al Planificării, Iulian Văcărel, prim-adjunct al ministrului fi­nanţelor, Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor exter­ne. Au luat parte Roger Ginoc­­chio, Jean-Marie Le Breton, în­sărcinat cu afaceri ad-interim al Franţei la Bucureşti şi Ray­mond Lagier. • VINERI LA AMIAZA, vi­cepreşedintele Consiliului de Miniştri, Gheorghe Rădulescu, a primit pe preşedintele Comite­tului de Stat pentru problemele de muncă şi salarii al Consiliu­lui de Miniştri ai U.R.S.S., A. P. Volkov, care, împreună cu un grup de specialişti, se află în ţara noastră la invitaţia minis­trului muncii. La întrevedere, desfăşurată într-o atmosferă caldă, priete­nească, a luat parte ministrul muncii, Petre Lupu. A fost de faţă V. I. Drozden­­ko, ambasadorul Uniunii Sovie­tice la Bucureşti. • VICEPREŞEDINTELE CON­SILIULUI DE MINIŞTRI, Emi Drăgănescu, a primit, vineri di­mineaţa, delegaţia guvernamen­tală a Republicii Populare Chi­neze, condusă de Ma Jen-huei, adjunct al şefului Administraţi­ei Generale a Aviaţiei Civile, care a făcut o vizită în ţara noastră. La primire au participat Flo­rian Dănălache, ministrul trans­porturilor şi telecomunicaţiilor, Laurian Medvedovici, adjunct al ministrului transporturilor şi te­lecomunicaţiilor, preşedintele Consiliului Aviaţiei Civile. A fost prezent Cian Hai-fun, ambasadorul R. P. Chineze la Bucureşti. Primirea s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, prietenească. Delegaţia guvernamentală a R. P. Chineze, condusă de Ma Jen-huei, adjunct al şefului Ad­ministraţiei generale a aviaţiei civile care a semnat Acor­dul între Republica Socialistă Ro­mânia şi Republica Populară Chineză privind transporturile aeriene civile, a părăsit vineri la amiază Capitala. La plecare, delegaţia a fost condusă de Laurian Medvedo­vici, adjunct al ministrului transporturilor şi telecomunica­ţiilor, preşedintele Consiliului Aviaţiei Civile, de membri ai conducerii Ministerului Trans­porturilor şi Telecomunicaţiilor şi întreprinderii de transporturi aeriene române „TAROM“. Erau prezenţi Cian Hai-fun, ambasadorul R. P. Chineze la Bucureşti, şi membri ai amba­sadei. • PE BAZA PLANULUI pus de acord, în a doua decadă a lunii aprilie a.c., urmează să aibă loc la Bucureşti şedinţa ordinară a Consiliului militar al Forţelor Armate Unite ale statelor participante la Tra­tatul de la Varşovia. • IERI — 7 APRILIE A.C. — s-au deschis în Bucureşti, Iaşi, Cluj şi Timişoara cursuri de partid pentru perfecţionarea pregătirii politico-ideologice a cadrelor didactice din întreaga ţară, care predau ştiinţele socia­le in învăţămîntul de cultură generală, profesional şi liceal de specialitate. Cursurile sunt organizate, pe baza Hotăririi Comitetului Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., de către Academia „Ştefan Gheorghiu“ şi Ministerul Educaţiei şi învă­ţământului. La deschiderea cursului orga­nizat în centrul Bucureşti au participat tovarăşii Virgil Caza­­cu, prim-adjunct al ministrului educaţiei şi învăţămîntului şi Alexandru Kopandi, prorector al Academiei „Ştefan Gheorghiu“. LA COMBINATUL pentru exploatarea şi industrializarea lemnului din Rm. Vîlcea a avut loc vineri după-amiază o adu­nare festivă, prilejuită de sărbătoarea naţională a R. P. Ungare, la care au luat parte aproape 300 de muncitori, ingi­neri şi tehnicieni, reprezentanţi ai Consiliului judeţean Vîlcea al Frontului Unităţii Socialiste, conducători de întreprinderi in­dustriale, instituţii şi organiza­ţii obşteşti din Rm. Vîlcea. Au fost prezenţi membri ai Amba­sadei R. P. Ungare la Bucureşti. ■ 20,30). DECOLAREA : rulează la Feren­­­­tari (orele 15,30; 17,45, 20). ÎNCEPUTURI (Urmare din pag. I) maistrul şi chipurile oamenilor se luminează, cu două maşini vor avea beton. Maistrul Aurel Vida e un băr­bat masiv, în puterea vîrstei, cu un chip care inspiră încredere. Are vreo 50 de ani, e din Reşiţa şi lucrează pe şantiere din 1948. De la Văliug, prima centrală elec­trică ridicată după Eliberare, a plecat la Bicaz, de aici la Argeş, apoi la Porţile de Fier, la Tirgu Mureş. Pe Someş se află de la începutul anului trecut. Mă interesează începuturile di­na­i şantier. — Aici n-am apucat începutul. Cite ceva ar putea să vă poves­tească băieţii ăştia, că-s de pe aici. Mergeau cu oile şi cu va­cile la păscut. Cei doi flăcăi din Someşul Cald nu sunt prea vorbăreţi. Sunt noi pe şantier şi lucrează la vi­bratoare, muncă grea, aproape necalificată. — Ce-a fost pe-aici? Nimic. Pășune, pădure, ce să fie ? ★ — Începutul e greu, ca orice început, continuă maistrul Vida. Uite, de pildă, în '60, cînd s-au atacat lucrările la Argeș, la Baraj. Nu exista drum, căram totul în spate, ne cățăram pe stînci. Nu aveam acolo nici baracă, nici cantină. De la Corbeni urca un trenuleţ al I.F.-ului, pe linie în­gustă. Cu el ni se aducea mîn­­carea. Şi ploua al dracului, dar tot timpul. Luam strachina cu ciorbă, o mai adăposteam noi de ploaie, mîncam jumătate şi ploaia o umplea la loc. Goleam strachi­na de apă şi mai ceream una. Aşa era acolo la început. Loco­motiva aia, veche din 1905, am poreclit-o Ciorbaru. Dacă o fi ajuns astăzi la muzeu, eu cred că tot Ciorbaru îi zice şi acolo. Aţi văzut pe aici pe cineva muncind cu roaba ? Sigur că n-aţi văzut. Apoi acolo, la Argeş, am muncit la început şi cu tîrnăcopul şi lopata, ca acum douăzeci de ani. Cînd s-au adus acolo sus, pe munte, primele şapte roabe, a fost un eveniment. Apoi s-a făcut drumul şi a urcat prima Tatra. Făceam naveta de la 14 km. Pe şantiere oamenii sînt de tot fe­lul , şi buni şi răi. Primii oameni acolo la Baraj erau oameni vechi, oameni de bază de la Bicaz. Cel mai greu a fost în iarna lui 62—63. Zăpadă mare, viscol. Mașinile nu mai circulau. Făceau naveta din colonie pe jos. Ne orientam după vîrful stîlpilor de telegraf, atît se mai vedea din zăpadă. Era ger și trebuia să di­namităm gheața de la gura ga­leriei ca­ să iasă apa, să nu ne inunde. Ne-am obişnuit cu în­ceputurile, cu greul. Puteam să rămîn la Tirgu-Mu­reş, în oraş. Mi-au făcut oferta asta. N-am vrut. Poate la bătrîneţe... De ce vin oamenii pe şantier cu fami­liile. Să ştiţi că nu se poate re­zista dacă nu există o familie. Aici pe şantier e viaţa noastră, munca noastră. ★ Afară, în soare, lucrul nu s-a întrerupt nici o clipă. Autobascu­lantele îşi descarcă povara de beton în bena de 18 tone a ma­caralei. Bena se ridică uşor, face un semicerc larg şi se goleşte deasupra barajului care se înalţă centimetru cu centimetru în su­netul pătrunzător şi familiar al vibratoarelor. Peste forfota muncii se ridică o ceaţă uşoară, albastră, care stă­ruie în înalt ca un nimb. FELIX şi OTILIA : rulează la Patria (orele 9,30; 13; 16,30; 20).I Floreasca (orele 15,30; 19). PENTRU CA SE IUBESC : ru­lează la Central (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Melodia (o-­­rele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45). HEI, PUSTIULE 1 : rulează la Doina (orele 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30; la orele 10 Program pentru­ copii). EVADARE DIN PLANETA MAIMUȚELOR : rulează la Lucea­fărul (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 1 20,45), București (orele 9; 11,15; 13,30; 16,30; 18,45; 21). PRERIA : rulează la Festival (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 1 20,43). FACEREA LUMII : rulează la Lumina (orele 9; 12; 15; 18; 20,30), MARY POPPINS : rulează la I Scala (orele 13; 16,30; 20), Favorit (orele 9,30; 12,30; 16,30; 19,30), Ca­pitol (orele 9,15; 13,30; 16,15; 19,45), Sala Palatului (orele 17,15; 20,30).I MICUL SCALDATOR : rulează la Victoria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45), Mioriţa (orele 10; 12,30; 15; 17 30; 20).I PĂDUREA PIERDUTA­­ rulează la Gri­vi­ţa (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Aurora (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15).I INCIDENTUL : rulează la Fero­viar (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45), Volga (orele 10; 12,30; 15; 17.30; 20), Gloria (orele 9; 11,15;­­ 18,30; 16; 18,15; 20,30). INTRAREA LIBERA LA OFI­CIUL STĂRII CIVILE : rulează la Viitorul (orele 16; 18. 20).­ TARZAN OMUL JUNGLEI : ru­­lează la Timpuri Noi (orele 9. — 18.30 în continuare); Program de documentare (ora 20.15).I AVENTURI IN ONTARIO : ru­lează la Progresul (orele 15 30; 18; 20.15). PUTEREA ȘI ADEVĂRUL : ru-I lează la Rahova (orele 15.30; 19), Scala (ora 8,30). ADIO, DOMNULE CHIPS : ru­lează la Excelsior (orele 9.30; 13.00;­­ 16.15; 19.30). Modern (orele 9; 12.30; 16; 19.30).I FACEREA LUMII : rulează la Unirea (orele 15.30; 18. 20,15) FERICIT CEL CARE CA ULI­­SE... : rulează la Tomis (orele 9;­­ 11.15 13.30. 16; 18.15; 20.30). Flamu- 1 ra (orele 9; 11.15; 13.30; 16; 18,15; STEAUA SUDULUI ! rulează la Bucegi (orele 15,30; 18; 20,30). VIAŢA DE FAMILIE : rulează la Popular (orele 15,30; 18; 20,15). SACCO ŞI VANZETTI . rulează la Buzeşti (orele 15,30; 18; 20,30). TORENTUL DE FIER. rulează la Munca (orele 16, 18, 20). LOVE STORY : rulează la Pa­cea (orele 11; 15,45; 18, 20). TATA CU DE-A SILA : rulează la Arta (orele 15,30; 18; 20,15). ULTIMUL RĂZBOINIC : rulează la Lira (orele 15,30; 18, 20,15). GREȘEALA FATALĂ : rulează la Laromet (orele 15,30; 17,30; 19,30) . LOCOTENENTUL BULLITT : ru­lează la Drumul Sării (orele 15.30; 17.45; 20), Giuleşti (orele 15.30; 18; 20.30) . DREPTUL DE­ A TE NAŞTE ! rulează la Moşilor (orele 15.30; 18. 20;15). OSCEOLA: rulează la Crîngaşi­ (orele 15.30; 18. 20). WATERLOO : rulează la Cosmos (orele 15.30; 19). UNIRII ANULUI II , rulează la Vitan (orele 15,30; 17,45; 20). TOM ŞI JERRY (orele 10, 12; 14.30) . FRATII MARS AGENTI SE­CREŢI (orele 16,30; 18,45). S-AU INTILNIT LA MOSCOVA­­ (ora 21), rulează la Cinemateca „Union“. SIMBATA, 8 APRILIE 1972 Opera Română : LUCIA DI LAMMERMOOR — ora 19,30; Tea­trul de Operetă : LĂSAŢI.MA SA CINT — ora 10,30; PRINŢESA CIRCULUI — ora 19,30; Teatrul National „I. L. Caragiale" (Sala Comedia) : O SCRISOARE PIER­DUTA — ora 20; (Sala Studio) : JOCUL DE-A VACANTA — ora 15; MOARTEA ULTIMULUI GO­LAN — ora 20; Teatrul de Come­die : INTERESUL GENERAL — ora 20; Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (Schitu Măgureanu) ; O SCRISOARE PIERDUTĂ — ora 15; PLAY STRINDBERG — ora 20; (Sala Studio) ; SPECTACOL DE POEZIE ŞI MUZICA - orele 15 şi 20; Teatrul Giuleşti . ..ESCU — ora 19,30; Teatrul ,,C. I. Nottara“ (Sala Magheru) ; SI EU AM FOST IN ARCADIA — ora 19,30; Teatrul Mic : VICLENIILE LUI SCAPIN — ora 19,30; Teatrul ,,C. Tănase“ (Sala Savoy) ; BIMBIRICA — ora 19,30; (Sala Victoria); SI FEMEILE JOACA FOTBAL — ora 19,30; Tea­trul Evreiesc : CONSTRUCTORUL SOLNESS — ora 19,30; Teatrul „Ion Vasilescu“ ; CINTECELE FANTOSEI — ora 19.30; Teatrul „Ţăndărică" (Sala Victoria) : BU ALI — ora 10; (Sala Academiei) : RAI ŞI NAT­ARAI — ora 10; Cir­cul Globus : PLANETELE RID SUB CUPOLA — orele 16 şi 19.30; Teatrul „Ion Creangă“ : SNOAVE CU MĂŞTI — ora 10; Studioul „Casandra“ al I.A.T.C. : NEÎNŢE­LEGEREA (premieră) — ora 20. DUMINICA, 9 APRILIE 1972 Opera Română : MOTANUL ÎN­CĂLȚAT — ora 11; SEARA VIE­­NEZA — ora 19,30; Teatrul de Operetă : CONTELE DE LUXEM­BURG — ora 19,30; SOARELE LONDREI — ora 10,30; Teatrul Naţional ,,I. L. Caragiale“ , (Sala Comedia) :FANNY — ora 10,30; SAPTAMINA PATIMILOR — ora 15,30; CUI I-E FRICA DE VIRGI­NIA WOOLF ? — ora 20; (Sala Studio) ; PĂRINŢII TERIBILI — ora 10,30; SA NU-ŢI FACI PRĂ­VĂLIE CU SCARA — ora 15; DULCEA PASARE A TINEREŢII — ora 20; Teatrul de Comedie : DISPARIŢIA LUI GALY GAY — ora 20; Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (Schitu Măgureanu): O SCRISOARE PIERDUTA — ora 10,30; PLAY STRINDBERG — ora 20; (Sala Studio) ; VICARUL — ora 10,30; SPECTACOL DE POE­ZIE ȘI MUZICA — ora 20; Teatrul Giulesti : MĂSURA PENTRU MĂ­SURĂ — ora 10; COMEDIE CU OLTENI — ora 15; ...ESCU — ora 19,30; Teatrul ,C. I. Nottara" (Sala Magheru) ; BUNA SEARA DOM­NULE WILDE — ora 10; ADIO CHARLIE — ora 15,30; OMUL CARE... — ora 19,30; (Sala Studio); SORA CEA MARE — ora 16; GAI­ȚELE — ora 20; Teatrul Mic ; ZADARNICE JOCURI DE IUBI­­RE — ora 10,30; VICLENIILE LUI SCAPIN — ora 19,30; Teatrul ,,C. Tănase“ (Sala Savoy) ; BIMBIRI­CA — ora 19,30; (Sala Victoria) : ŞI FEMEILE JOACA FOTBAL — ora 19,30; Studioul „Casandra“ al I.A.T.C. : NEÎNŢELEGEREA — ora 20; Teatrul Evreiesc : ADAM ŞI EVA — ora 11; BARASEUM ’72 — ora 19,30; Teatrul „Ion Vasi­lescu“ : FETELE DIDINEI — ora 10; SICILIANA - ora 19,30; Tea­trul „Ţăndărică” (Sala Victoria) : ELEFANŢELUL CURIOS — ora 11; (Sala Academiei) : RAI ŞI NĂTĂ­RĂI — ora 11; Circul Globus : PLANETELE RID SUB CUPOLĂ — orele 10, 16 şi 19,30; Teatrul­­,Ion Creangă” : PINOCCHIO — ora 10; ELECTRA — ora 16. SIMBATA, 8 APRILIE 1972 PROGRAMUL I 9,00 Deschiderea emisiunii de di­mineaţă. Telex. 9,05 Biblioteca pentru toţi : Vasile Alecsandri (III). Teatru. 9,40 De vorbă cu gospodinele. 9,55 Tele-enciclope­­dia. 10,40 Bucureştiul necunoscut : „Palatele oraşului”. 11,05 Desen a­­nimat : „Lupul şi mielul”. 11,15 „Mindrele“. Program de cîntece şi dansuri populare. 11,35 Emisiune de educaţie sanitară. 12,10 Telejur­nal. 15,20 Matineu de vacanţă. A­­venturile echipajului Val-Virtej : „Dinosaurul singuratic. 16,25 Des­chiderea emisiunii de după-amia­ză. Fotbal : România — Franţa. Transmisiune directă de la Sta­dionul „23 August”. 18,15 Emisiu­ne in limba germană. 19,00 Ritm, tinereţe, dans. 19,20 1001 de seri : Aventurile celor doi căţei. 19,30 Telejurnal. 21,00 Muzică populară cu : Flonca Ungur, Aneta Stan, Elena Macarie şi Tiberiu Ceia. 21,15 Film serial „Invadatorii”. 22,05 Emisiune de divertisment : „Mai ceva ca-n filme". Interpre­tează : Coca Andronescu, Dem. Rădulescu, Ştefan Bănică, Mihai Fotino, Jean Constantin, ştefan Tapalagă, Puiu Călinescu, Ovid Teodorescu şi Atena Demetriad. Cintă : Corina Chiriac, Acvilina Severin, Marina Voica, Aurelian Andreescu şi Cornel Constantiniu. Scenariul şi realizarea : Dan Mi­­hăescu. 22,40 Telejurnal. 22,50 Săp­­tămîna sportivă. 23,10 Gala vede­telor. Melodii celebre. Interpreţi preferaţi : Dalida, Duke Ellington, Sergio Endrigo, Lili Ivanova, Udo Jürgens, Theresa Kesovija, Enri­co Macias, Mina, Mireille Ma­thieu, Edith Pieha, Margareta Pis­­laru, Raphael, Cliff Richard, An­­gela Similea, Dan Spataru. 23:50 | Romanţe cu Mia Barbu, Maria­n Vladescu, Mariana Bălănescu, Ni­­colae Secăreanu, Octavian Huianu şi Viorel Diaconescu. Emisiune­a de Mihai Miron şi Virgil Sacerdo-­ã­ţeanu. PROGRAMUL II 16,30 Cîntece şi dansuri popu- | lare prezentate de Ansamblul fol­cloric al judeţului Ilfov. 17,00 Re- _ portaj bucureştean. 17,20 Pagini I muzicale de mare popularitate. 1­­.Mica serenadă“ de Mozart. 17,40 Agenda. 17,50 Amintiri bucu- _ reştene.­­■ DUMINICA, 9 APRILIE 1972 PROGRAMUL I 8,15 Gimnastică pentru toţi. 8,30­­ Cravatele roşii. 10,00 Viaţa satu­lui. 11,10 Să înţelegem muzica — un Ciclu de emisiuni de educaţie I muzicală. 12,00 De strajă Patriei.­­ 12,30 Emisiune în limba maghiară. 14,00 Tele­sport. Handbal feminin­­ — Universitatea Bucureşti—Sport- I Club Leipzig ; Marele Premiu al­­ Angliei la călărie ; Fotbal : Di­­namo-Berlin — Dinamo-Moscova­­ (repriza a II-a) în semifinalele I „Cupei Cupelor“, înregistrare de­­ la Berlin. 16,00 Postmeridian. 18,10 Film serial pentru tineret ; Pla­­n­­eta giganţilor. 19,00 Farmecul a­ I peretei. Selecţiuni din „Soarele I Londrei” de Florin Comişel. 19,20 1001 de seri. 19.30 Telejurnal. ■ 20.00 Vizita tovarăşului Nicolae I Ceauşescu în unele ţări din Afri- ■ ca. 21.00 Rapsodie de primă­vară. Cîntece şi dansuri populare. M 21.20 Film artistic : Iubire, ură, 5 iubire. Premieră pe țară. 22.30 ■ Telejurnal. 22.45 Campionatul mondial de hochei. Grupa A :­­ Suedia — Cehoslovacia (repriza a­­ IlI-a), înregistrare de la Fraga. ■ PROGRAMUL II | 12.30 Promenada duminicală. E 15.00 închiderea emisiunii de­­ prînz. 20.00 Deschiderea emisiunii de seară. Prezenţe ieşene în via­­g­­a de concert a Capitalei. 20.40 A- I­genda. 20.50 Săptămîna culturală ■ bucureşteană. 21.05 Seară de ro­manţe. Laureaţi ai concursului R ..Crizantema de aur“. 51.50 Din­­ lumea ştiinţei. 22.10 Film serial : ■ Invadatorii (reluare). fciVACăiNfTJlSSI UN POSIBIL CONCURS DE VACANŢĂ: „CEA MAI FRUMOASĂ ACŢI­UNE PIONIEREASCA" Deci, a inceput vacanţa. Nu este foarte mare. Dar e foarte densă. Cel puţin din punct de vedere... pionieresc. Aşa că nu putem decide unde să-i invităm mai întîi pe purtătorii cravate­lor roşii. Dar, de fapt, ei nu aşteaptă invitaţiile noastre, mai de­grabă ni le adresează. Aşa cum a început şi cum se anunţă printr-o succintă agen­dă, vacanţa de primăvară pare a fi vacanţa fanteziei reunind în filele ei tabere locale, con­cursuri, demonstraţii sportive, tehnice, de pregătire pentru a­­părarea patriei, în timp ce la Bucureşti, cor­tina Teatrului Giuleşti s-a ri­dicat pentru întrecerea din ca­drul concursului artistic pionie­resc — a formaţiilor de estradă, brigăzi artistice, montaje lite­rar muzicale, recitatori şi po­vestitori — pionierii realizatori de micromodele îşi pregătesc creaţiile pentru concursul ce le este destinat şi care va fi găz­duit, începînd de astăzi, în pa­vilionul central al grupului ex­­poziţional din Piaţa Scînteii. La o distanţă de cîteva zile trenul spre Piatra Neamţ va transporta pe cei mai mici ac­tori de teatru — mici ca virstă şi „mari“ ca pasiune. Teatrul Tineretului din localitate va îndeplini timp de trei zile ofi­ciul de gazdă a concursului de teatru pionieresc, aşa după cum Braşovul, ceva mai tîrziu — 15—16 aprilie — îi primeşte pe păpuşarii aflaţi şi ei în concurs pionieresc. Dar concurenţa... concursuri­lor este extrem de strinsă şi, mai cu seamă, extrem de in­genioasă, aşa cum se potriveşte virstei. Din Moldova, ieşenii anunţă două zile de concurs de carturi dotat cu „Cupa Moldo­vei“. Din Bistriţa se comunică pregătiri intense pentru con­cursul „Vinătoare de vulpi“, în timp ce Doljul va decerna tro­feul „Păunaşul codrilor“, — concurs de tir cu arcul şi „Cupa Doljului“ in concursul de scri­mă, judo, gimnastică modernă şi orientare turistică. Piteştenii se impun cu o iniţiativă deose­bită un dialog intre micii şi marii inventatori, cu sediul la Uzinele de autoturisme din Pi­teşti, prilej de a inaugura şi expoziţia judeţeană „Miniteh­­nicus“. „Floarea prieteniei“ îi reuneşte într-o competiţie ci­cloturistică pe pionierii din judeţele Mehedinţi şi Covasna. Avem veşti cum că „Racheta Oltului“ şi „Racheta Moldovei“ înseamnă, vor însemna pasio­nante concursuri de rachete­­modele. Se pare, după numărul concursurilor, că pionierii do­vedesc mare interes pentru car­turi. „Cupa Someş“, ştafeta de carturi Mediaş-Sibiu şi retur, pe un traseu­­ de 112 km, con­cursul de carturi la Făgăraş vor desemna pe cei mai buni cartişti, după cum „Cupa spe­ranţelor“, la Hunedoara, va în­cerca să depisteze speranţe ale sportului. Şi în timp ce mii de pionieri — concurenţi şi suporteri — consumă zilele vacanţei de pri­măvară în acest mod, colegi de-ai lor, membri ai activelor pioniereşti, îşi dau întîlnire în cadrul unor acţiuni judeţene de instruire ; în vacanţă vor în­văţa la modul practic cum să organizeze mai frumos, mai di­vers, mai educativ viaţa pio­nierească in fiecare detaşament şi unitate. Aplauze, deci, pentru iniţia­tivă. Beneficiarii vor aplauda, fără îndoială, materializarea i­­nițiativelor. L. L. EXPOZIŢIE ŞCOLARĂ Intr-una din, sălile de clasă ale Liceului „Eftimie Murgu“ din Ti­mişoara, elevii din clasele V—VIII şi-au expus produsele realizate în cadrul orelor de practică tehnică productivă. Un fapt care în ulti­mul timp a devenit frecvent în şcolile noastre. Ceea ce atrage în mod deosebit atenţia e, în primul rînd, varietatea exponatelor, ca şi calitatea lor , de la masă de tele­fon, veioze, cuiere metalice, lam­padare, şi pînă la delicatele bro­derii şi cusături de mînă, totul evidenţiază depăşirea unei faze de simplii diletanţi. De altfel, ca ur­mare a indiscutabilelor calităţi ale exponatelor, estetice şi func­ţionale, după primele două zile, o bună parte dintre ele au şi fost vîndute. Valoarea „producţiei marfă“ din acest an realizată în atelierele şcolii se va ridica pînă în vară, la aproape 13 000 lei faţă de numai... 600 în anul şcolar precedent. Un salt care vorbeşte de la sine. I. DANCEA ACŢIUNI CU CARTEA SOCIAL-POLITICA Recent, la Turnu Măgurele s-a organizat, în cadrul mani­festărilor prilejuite de Semicen­tenarul U.T.C., o acţiune de difuzare a cărţii social-politice la şcoala de conducători auto. In legătură cu aceasta, Creţu Cornei, secretar al organizaţiei U.T.C. din şcoală ne-a relatat următoarele : Această manifes­tare întreprinsă de organizaţia U.T.C. a demonstrat interesul deosebit al elevilor pentru li­teratura social-politică, întocmi­rea de către Librăria noastră „Mihail Eminescu“ din localita­te, împreună cu noi, a unor lis­te tematice legate de procesul de învăţămînt politic şi prezen­tarea unui stand de carte cu ultimele noutăţi apărute din acest domeniu a dus la realiza­rea unei difuzări în valoare de peste 5000 lei. SCHIMBĂRI IN BUNE (Urmare din pag. I) doar pe hîrtie, a devenit un fapt real. S-a dovedit mai multă ini­ţiativă, mai multă perseverenţă, mai multă grijă in formarea tî­­nărului constructor“. Iată-ne, deci, pe noi coordo­nate in considerarea activităţii organizaţiei U.T.C. de la şantie­rul Uzinei de alumină din Tul­­cea. Şi în acest caz e firesc să ne întrebăm : cum s-a realizat acest salt ? cum a procedat co­mitetul U.T.C. pentru a se obţi­ne o trecere rapidă de la o mun­că formală la una vie, concretă, de rual sprijin pentru activitatea­ productivă de pe şantier ? — Mai întîi, ne spune Vasile Burlacu, secretarul comitetului U.T.C., am iniţiat în organizaţii dezbateri pe tema contribuţiei tineretului la îndeplinirea sarci­nilor de plan. Cum la aceste dezbateri au participat şi şefii de unităţi, secretarii organizaţi­ilor de partid, şi întregul activ U.T.C. am putut întreprinde o analiză temeinică a neajunsuri­lor şi a cauzelor care le-au ge­nerat, ceea ce a dus, în final, la măsuri eficiente, la sarcini concrete pentru fiecare tinăr. Aşa, de pildă, tinerii care deser­vesc utilajelele de transport, pentru a favoriza condiţiile nea­cesare recuperării rămînerilor în urmă, au practicat, după ore­le de program sau duminica, ore de muncă voluntară transpor­ted diferite materiale de con­strucţie în apropierea punctelor de lucru. La fel tinerii de la loturile de­­­ontaj care, folosind aceeaşi modalitate, au continuat unele lucrări întrerupte sîmbăta după-amiază, aşa incit luni di­mineaţa, colegii lor mai în virstă le găseau intr-un cu totul alt stadiu fizic. O dată conturată linia ascen­dentă au apărut noi iniţiative. Aşa este acţiunea intitulată „Nici un tinăr sub normă“ care cuprinde pe toţi membrii organi­zaţiei şi la a cărei bună desfă­şurare au fost solicitaţi să-şi a­­ducă aportul toţi maiştrii şi şefii de echipă. Eficienţa acţiunii este cu totul Îmbucurătoare, pe luna februarie şi martie nu a mai rămas din vină proprie, nici un tinăr sub normă. Mai merită a fi menţionate, desigur pentru rezultatele lor, şi alte acţiuni, precum cele care urmăresc în­lăturarea absenţelor nemotivate, a întîrzierilor, ridicarea nivelului profesional, sporirea responsabi­lităţii vnerilor faţă de calitatea lucrărilor. Un lucru e limpede : pe şan­tierul uzinei de alumină în acti­vitatea organizaţiei U.T.C. de aici s-a petrecut o schimbare în bine. Nu întîmplâtor şi realiză­rile obţinute în cadrul procesu­lui de producţie sunt cu totul altele. Am spune că organizaţia U.T.C. de aici se află în plin proces de maturizare. Aceasta înseamnă că ea trebuie sprijini­tă în continuare, cu aceeaşi in­sistenţă dacă nu mai mult, de comitetul municipal U.T.C. Ne gîndim în primul rînd la noi eforturi pentru sporirea coeziu­nii colectivului de constructori, a capacităţii acestuia de mobi­lizare — necesitate subliniată cu insistentă in convorbirea noas­tră şi de secretarul comitetului de partid. Studenţi, la practică Foto: GH. CUCU Meciul România-Franţa, pro­gramat sîmbătă 8 aprilie pe ma­rele stadion „23 August“, are multiple semnificaţii pentru fot­balul românesc. Mai întîi, este primul joc oficial al „tricolori­lor“ din acest an (ca şi al fran­cezilor), şi el reprezintă începu­tul efectiv al pregătirilor pentru dubla întîlnire cu reprezenta­tiva Ungariei din sferturile de finală ale Campionatului Euro­pei. In acelaşi timp, partida are un caracter de revanşă pentru că în ultimele două întîlniri cu reprezentanţii „cocoşului galic“ aceştia au obţinut două victorii la zero. Dată fiind valoarea certă a fotbaliştilor francezi, meciul va constitui un serios test pen­tru echipa noastră naţională. Este pentru prima dată cînd la noi un joc inter-ţări se dispută (la cererea forului francez) în­tr-o sîmbătă, în fine, ca mo­ment cu caracter istoric, această partidă are loc după 50 de ani de la prima întîlnire internaţio­nală disputată la Bucureşti, după primul război mondial (la 9 aprilie 1922 , Bucureşti-Bel­grad 2—2). Toate aceste semnificaţii, ca şi perspectivele unui spectacol fotbalistic de bună calitate, fac din al 238-lea meci al selecţiona­tei noastre , şi al 338-lea joc al Franţei, un eveniment sportiv cu larg ecou printre amatorii de fotbal. Desigur că, în primul rînd, suporterii reprezentativei noastre vor să-i revadă pe jucă­torii care au reuşit remarcabila performanţă de a se situa între primele opt ţări din Europa şi, bineînţeles, să-i vadă jucînd la fel de bine ca în partidele, încă vii în memoria tuturor, cu Ce­hoslovacia şi Ţara Galilor, şi să-i aplaude pentru o victorie asupra Franţei. Fotbaliştii ro­mâni au de luat o revanşă şi de restabilit un avantaj in fa­voarea lor în palmaresul jocu­rilor România-Franţa. Pînă a­­cum, România şi-a înscris două victorii la activ : 6—3 la 12 iu­nie 1932 la Bucureşti şi 2—1 la 22 martie 1967 la Paris, iar echi­pa Franţei tot atîtea : cu 1—0 la 30 aprilie 1969 la Paris şi cu 2—0 la 28 aprilie 1970 la Reims. Toţi iubitorii de fotbal speră că Ră­ducanu, Dinu, Sătmăreanu, Du­mitru, Nunweiller VI, Dembrov­­schi, Lucescu (care cu acest pri­lej susţine al 35-lea său joc in­ternaţional) şi ceilalţi interna­ţionali români le vor oferi sa­tisfacţia revanşei. Echipa Franţei se bucură în România de bune aprecieri pen­tru fotbalul practicat de inter­naţionali reputaţi ca fundaşii Djorkaeff şi Bosquier, mijloca­şii Michel şi Mezy, înaintaşii Revelli, Loubet sau Georges Lech. Păstrînd un nucleu de bază de cîţiva ani, antrenorul federal Georges Boulogne a reuşit să creeze un ansamblu sudat, cu acţiuni tehnice de fineţe şi manevre tac­tice ingenioase, totul bazat pe vivacitate şi rapiditate, dublate de un accentuat angajament fi­zic. Jucătorii francezi sunt teh­nici dar ştiu să folosească la fel de bine calităţile lor atletice şi să se „bată“ pentru rezultat, aşa cum au făcut anul trecut, la Budapesta, unde au reuşit un excelent 1-1 cu selecţionata Ungariei. Iată de ce echipa Franţei va fi un partener redu­tabil pentru reprezentativa Ro­mâniei. Meciul, care va începe la ora 16.30, va fi condus de o brigadă de arbitri iugoslavi . J. Strmecki la centru, I. Fran­­kovici şi M. Kovacevici, la tuşă. Azi, la ora 16,30 pe stadionul „23 August66 CU GÂNDUL LA O REVANȘĂ MEMORIA ARENELOR SPORTIVE Măsurători moderne, efec­tuate de topometri pe anticul traseu ce leagă un sat oareca­re, Marathon, de Atena au stabilit cu exactitate distanta : 42,195 km. Atît a trebuit să a­­lerge legendarul soldat grec al lui Milthiade, în anul 490 î.e.n., ca să anunțe victoria asupra perșilor. Celebra bătălie n-ar­ fi fost, de fapt, atît de bine memorată de sute de generaţii de-a rîndul fără această nu mai puţin celebră ispravă a cu­rierului antic. ...Sint, de atunci, mai mult de 24 de secole. Numele micii aşezări s-a substantivat, in mod curios, de-a lungul timpu­lui, modificindu-şi sensul, de­venind o probă, o distanţă a­­nume de alergare, consacrată în programul olimpic : mara­tonul. Cînd la Roma, în 1960, un atlet necunoscut din Etiopia — soldatul în garda imperială Bikila Abebe -- avea să cîşti­­ge această „probă a supremu­lui efort al organismului“ cum le place ziariştilor s-o denu­mească, puţini, poate nimeni nu s-a mai gîndit la istoria veche. Toţi au amuţit în faţa supremei performanţe a celui care alergase desculţ şi învin­sese o întreagă pleiadă de fa­voriţi. N-au trecut decît 4 ani şi, la Tokio, In 1964, fenomenul s-a repetat cu exactitate : mi­lioane de telespectatori 11 reve­­deau pe același etiopian cum se relexa zburdînd de o bună bucată de timp pe gazonul Sta­dionului nipon în timp ce al doilea, medaliatul cu argint, abia venea la ultimul tur de pistă, cu adevărat la capătul puterilor. Imaginile, transmise lumii prin satelitul de comuni­caţii erau atunci halucinante : soldatul etiopian făcuse pentru a doua oară să pălească au­reola soldatului lui Milthiade ! ...La Mexico, în 1968, Bikila — favorit cu o cotă de 100 la sută — avea să abandoneze la kilometrul 17 în urma unei crize de periostită. Milioanele de telespectatori au fost sin­cer mîhnite de stupiditatea a­­bandonului. Era ca şi­­ o în­­fringere a celor mai bune nă­zuinţe din fiecare om care au­zise de el. N-a trecut decît un an şi, la 20 martie 1969, cîţiva kilometri mai departe de Addis Abeba, un nefericit accident de automobil a făcut şi mai tristă înfrîngerea idolului alergărilor pe distanţa de 42,195 km. : el, Bikila, super-fenomenul, după 13 ore de la accident, timp în care a zăcut fără ajutor în a­­fara şoselei, cu grave fracturi la coloană, nu-şi mai putea mişca picioarele ! Diagnosticul medicilor a fost implacabil și zguduitor —­ paralizie... Citeam recent, într-o revis­tă, că zeci de reporteri și o­­peratori de cinema nu conte­nesc să-l viziteze pe fostul mare campion olimpic. Adesea, ferit de obiectivele iscoditoare ale aparatelor lor cu lentile, Bikila îşi face exerciţiile de gimnastică pe o saltea in aer liber. Aceleaşi milioane de ad­miratori îi urmăresc titanicul efort de voinţă ca şi atunci cînd alerga desculţ maratoane­­le gloriei olimpice. Sute de necunoscuţi ii scriu în fiecare zi. Este, în gestul lor, ca şi al celor care aşteaptă veşti de bine în legătură cu starea să­nătăţii sale, aceeaşi fărîmă scînteietoare de admiraţie. A­­ceeaşi fărîmă a celor mai bune năzuinţe din fiecare om care fi auzit de el... VIOREL RABA SOLDATUL DE LA MARATHON • •• Echipa Franţei a sosit la Bucureşti Ieri la amiază, cursa „Air France“ a adus la Bucureşti re­prezentativa de fotbal a Franţei, în vederea întîlnirii amicale pe care o va susţine astăzi după­­amiază cu echipa României. Din ea au coborît, printre alţii, şi ju­cătorii al căror nume au ieşit din anonimat, precum Cam­us, Bos­quier, Djorkaeff şi bineînţeles antrenorul acestora, Georges Boulogne. Intervievat de reporteri, Boulogne a declarat : „De doi ani nu am mai văzut echipa României. Cunosc totul numai din auzite. In orice caz, însă, faptul că dum­neavoastră jucaţi în aprilie cu e­­chipa Ungariei în Campionatul European spune mult. Prezenţa noastră la Bucureşti are un scop precis. O comportare onorabilă şi de ce nu, victorie, asta în limita posibilităţilor. Personal doresc foarte mult o victorie la Bucu­reşti în faţa unei echipe care în cel mai rău caz se poate consi­dera a 8-a în Europa. Şi recu­nosc nu este un lucru puţin“. întrebat asupra formaţiei pe care o va alinia astăzi, domnia-sa a spus că ultimul cuvînt îl va a­­­ea antrenamentul de după-amiază (n.r. după sosirea la Bucureşti, echipa Franţei urma să facă un antrenament de acomodare), însă, în principiu, echipa este urmă­toarea : CARNUS — TREZOR, BOSQUIER, NOVI, ROSTAGNI — MICHEL, MEZY — BLANCHER, G. LECH, FLOCH, BERETTA. In autocarul echipei franceze, de la Aeroportul Otopeni la Bucu­reşti, am remarcat prezenţa unui fost mare jucător al reprezenta­tivei cocoşului galic“. Remmeter, de nenumărate ori internaţional, întrebat ce părere are asupra par­tidei de mîine a răspuns : „Doresc în primul rînd un joc spectaculos, în care rolul de dirijor să-l aibă, bineînţeles, echipa Franţei. Aştept cu nerăbdare evoluţia echipei României şi, în mod special, pe a lui Răducanu care la Paris a fă­cut o partidă remarcabilă“. Puţin afectat de hotărîrea lui Boulogne de a-l trece împreună cu Quittet, pe banca rezervelor ca fundaş, Djorkaeff s-a abţinut de la orice pronostic, spunînd că, dacă va avea ceva de spus, a­­ceasta o va face cu plăcere după meci. De asemenea, Bosquier, u­­nul dintre veteranii echipei, a de­clarat că victoria depinde în spe­cial de faptul dacă atacul fran­cez reuşeşte să marcheze. Iată a­­cum şi echipa României care va încerca să confirme sau să infir­me, azi, pe stadionul „23 August“? părerile cel puţin optimiste refe­ritoare la soarta partidei, expri­mate de oaspeţi : RĂDUCANU, — SĂTMĂREANU, LUPESCU, DINU, DELEANU — DUMITRU, RADU NUNWEILLER — LUCESCU, DEM­­BROVSCHI, SANDU MIRCEA, IORDANESCU, C. IONESCU Producţie a studioului cinematografic „Bucureşti". Ecrani­zarea romanului „Enigma Otiliei" de George Călinescu. SCENARIUL : Ioan Grigorescu. REGIA : Iulian Mihu. Cu : Radu Boruzescu, Julieta Szonyi, Sergiu Nicolaescu, Clody Ber­­tola, Gheorghe Dinică, Gina Patrichi, Eliza Petrăchescu, Elena Dacian, Violeta Andrei, Ovidiu Schumacher, Herman Chrodower, Șerban Sturza, Árpád Kemény. IMAGINEA : Alex. Iriforsursanu, Gh. Fischer. MUZICA : Anatol Vieru. COSTUME : Miruna Boruzescu. DECORURI : Radu Boru­zescu, Liviu Popa. SUNETUL : Dan Ionescu. MONTAJUL : Lucia Anton. i regia «am IULIAN MIHU^rgai Kük.

Next