Scînteia Tineretului, mai 1972 (Anul 28, nr. 7140-7165)

1972-05-16 / nr. 7152

In judeţul Timiş, semănatul culturilor a început în această primăvară încă din luna februa­rie, iar devansul de care s-a be­neficiat face ca, acum, stadiul de vegetaţie al culturilor să fie înaintat. Raidul anchetă între­prins in această zonă a ţării ne-a dat posibilitatea constatării unui tablou îmbucurător­­ al câmpu­lui , culturi viguroase ce dau ga­ranţia unor recolte sporite. Con­statările din unităţile agricole cu­prinse în perimetrul raidului nos­tru demonstrează că participarea mecanizatorilor şi a cooperatori­lor la executarea lucrărilor de în­treţinere este mai bună compara­tiv cu alţi ani, dar că realizările puteau fi altele dacă se lucra mai susţinut. La Sînpetru Mare de pildă, preşedintele coopera­tivei agricole tovarăşul Svetozar Petrov, ne-a spus că în câmp, la prăşitul culturilor sunt prezenţi zilnic aproape 300 de coopera­tori, de două ori mai mult decit in alţi ani. Cu o asemenea parti­cipare credem, însă, că suprafeţe­le de sfeclă de zahăr şi floarea­­soarelui prăşite a doua oară pu­teau fi mai mari. Or, aici, praşi­­la a doua nu era aplicată decit pe 20 hectare din totalul de 510, deşi stadiul culturii cerea impe­rios intrarea sapelor, pentru dis­trugerea buruienilor. Este adevă­rat, datorită faptului că unitatea dispune de braţe de muncă p pu­­ţine, suprafaţa ce revine pe membru cooperator angajat în a­­cord global este nare, (numai porumb câte două hectare). Dar aşa cum mărturisea şeful de e­­chipă Milan Radivoi, mulţi oa­meni ies la lucru numai dacă timpul e bun şi sânt siguri că vor avea în faţă o zi întreagă de muncă. Cu ploile căzute în a­­ceastă perioadă însă „tactica“ se impune a fi schimbată, fiecare trebuind să meargă la prăşit în oricare moment al zilei dacă sta­rea terenului permite. Aşa au procedat mecanizatorii reuşind să aplice prima praşilă la timp pe cele 30 hectare sfeclă de zahăr, 130 hectare floarea-soarelui, 30 hectare sfeclă furajeră, 32 hecta­re cartofi, 100 hectare porumb iar praşila a doua pe întreaga su­prafaţă de floarea-soarelui şi sfe­cla de zahăr. „Din 26 de meca­nizatori ai secţiei, 20 sunt tineri “, ne spune tovarăşul Ion An­­draş, aflat la prăşitul porumbului. Aplicîndu-se acordul global am hotărît cu toţi să efectuăm foar­te bine toate categoriile de lu­crări. De altfel fiecare dintre noi este repartizat pe formaţii de lu­cru, răspunzând de anume tere­nuri pe care le-am şi semănat şi pe care le vom îngriji pina la re­coltare. In cadrul organizaţiei XJ.T.C. s-a lansat şi o întrecere, care formaţie de cooperatori de­servită de noi va recolta cea mai mare producţie de porumb, sfe­clă şi floarea-soarelui. Eu sper OCTAVIAN MILEA (Continuare în pag. a V-a) IN FIECARE CEAS PRIELNIC, TOATE FORŢELE LA PRĂŞIT! Proletari din toate ţările, uniţi-va! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXVtd­. SERIA H Nr. 7152­6 PAGINI —30 BANI MARŢI 16 MAI 1972 Ieri­ în prezenţa tovarăşului locuitorii din Drobeta Turnu Severin au sărbătorit 1850 de ani de existenţă a municipiului şi 90 de ani de la înfiinţarea Uzinei de vagoane INTILNIRE CU ŢARA LA PORŢILE ISTORIEI, LA PORŢILE LUMINII Plecarea din Capitală Secretarul general al Partidu­lui Comunist Român, preşedin­tele Consiliului de Stat, tovară­şul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, a plecat, luni dimineaţa, la Turnu Severin, pentru a participa la inaugurarea oficială a Sistemu­lui hidroenergetic şi de naviga­ţie Porţile de Fier. ,­ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este in­soţit de tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezi­diului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, cu soţia, Emil Bod­­naraş, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Perma­nent al C.C. al P.C.R., vicepre­şedinte al Consiliului de Stat, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Pre­zidiului Permanent al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consi­liului de Miniştri, Virgil Trofin, membru al Comitetului Execu­tiv­ al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Con­­siliului­ Central al­­­.G.S.R., E­­mil Dragănescu, membru al Co­mitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consi­liului de Miniştri, preşedintele părţii române în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Ştefan Andrei, secre­tar al C.C. al P.C.R. La plecare, pe aeroportul Bă­­neasa, se aflau tovarăşii Manea Mănescu, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Ilie Ver­­deţ, Maxim Berghianu, Gheor­ghe Cioară, Florian Dănălache, Janos Fazekas, Petre Lupu, Du­mitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec cu soţiile, Iosif Banc, Petre Bla­­jovici, Cornel Burtică, Miron Constantînescu, Miu Dobrescu, Mihai Gere, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion Păţan. Erau prezenţi Bojidar Buku­­mbrici, consilier al Ambasadei R.S.F. Iugoslavia la Bucureşti, cu soţia, şi membri ai ambasadei. Pe aeroportul municipiului Craiova, în întîmpinare au venit primul secretar al Comitetului judeţean Dolj al P.C.R., Con­stantin Băbălău, membrii Birou­lui Comitetului judeţean de partid, ai Comitetului Executiv al Consiliului popular judeţean, activişti de partid şi de stat. Conducătorii de partid şi de stat îmbarcă apoi , în eli­­cofitere, continuîndu-şi drumul spre Turnu Severin. « Marea adunare populară — grandioasă manifestare a unităţii de nezdruncinat dintre partid şi popor, a ataşamentului profund faţă de politica internă şi externă a ţării noastre, a hotăririi de a da viaţă măreţului program de înfăptuire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate P­rimăvara s-a aşezat de­plin peste cetatea Severi­­nului. După zile de vreme incertă, cu ploi repezite şi înseninări rapide, după săp­­tămîni de staţionare din­colo de păturile opace ale no­rilor, soarele şi-a revărsat astăzi întreaga strălucire peste aceste plaiuri mehedinţene, ca oaspe­te şi martor al evenimentelor sărbătoreşti care domină în a­­ceste zile viaţa locuitorilor de la ţărmul Dunării drobetane. La mijloc de mai, un plin aflux al primăverii îndelung aşteptate, harnicii locuitori ai oraşului Tr. Severin, şi o dată cu ei întreaga ţară, celebrează date memora­bile.­ Se împlinesc 1850 de ani de atestare documentară a mu­nicipiului, atestare care se păs­trează ca un mesaj prin­ mile­nii al activităţii noastre, pre­ţioasă relicvă a legăturii de sin­ge dintre locuitorii bravi ai ţi­nuturilor de dincoace de Du­năre şi mesagerii Romei antice. Tot în aceste zile se împlinesc 9 decenii de cînd pe malul bă­­trînului Danubiu au prins con­tur atelierele menite să asigure repararea mecanismelor purtate pe calea ferată ce fusese, în a­­cea vreme, nu de mult con­­struită între Bucureşti şi Vîr­­ciorova. La Gura Văii este pre­gătită panglica inaugurală a sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, gran­dioasă operă a industrializării, ilustrind, prin dimensiunile teh­nice şi prin efortul de construc­ţie fără precedent în această parte a lumii, capacitatea de a gîndi şi de a construi, vocaţia de creator a poporului nostru şi, totodată, constituind o înaltă expresie a roadelor conlucrării dintre două ţări vecine şi prie­tene, înfrăţite prin dorinţa co­mună de a valorifica la maxi­mum condiţiile oferite de orîn­­duirea socialistă. Cele 3 sărbători au fost pre­gătite de harnicii mehedinţeni cu multă vreme înainte, iar vestea că vor avea ca oaspeţi pe conducătorii partidului şi statului i-a însufleţit şi mai puternic, stimulîndu-i în vred­nicia, minuţia şi fantezia cu care s-au pregătit de sărbă­toare. In primul rînd, prin re­marcabile succese în efortul productiv — nici o întreprinde­re mehedinţeană nu s-a aflat în această perioadă sub plan —, apoi prin bogatul program de acţiuni politico-ideologice şi cultural-educative desfăşurat pe întreg cuprinsul judeţului ; în sfîrşit, prin­­ sîrguinţa emoţionan­tă cu care au dat un nou chip — proaspăt, multicolor, incan­descent — oraşului Tr. Severin, întregului judeţ. In această di­mineaţă municipiul a îmbrăcat veşmintele cele mai frumoase. Pe marile bulevarde inundate de verdeaţă, în parcuri, frumoa­sele parcu­ri severinene, alune­­cînd coline spre unda domoală a fluviului, pe clădiri, la bal­coanele caselor, au fost aşezate însemnele festive,: scuturi cu cifra 1850, cu emblema oraşului, afişe aniversare, panouri, foto­montaje. In adierea uşoară a vîntului flutură drapele, aleile străjuite de castani au devenit superbe arcuri de triumf, adău­gind, prin policromia lor, o notă aparte. Au apărut pretu­tindeni splendidele covoare ol­teneşti, alunecînd pe înălţimea zidurilor pastelate. Oamenii au scos la vedere tot, ce au mai frumos, iar oraşul a scos­ şi el în stradă ceea ce, are, mai fru­mos , oamenii. Ei au inundat la această oră a dimineţii artera principală a municipiului, ne­răbdători să-şi salute fierbinte înaltul oaspete, să transmită din adîncul fiinţei lor un bun sosit tovarăşului Nicolae Ceauşescu, conducătorul iubit, care a fost de atîtea ori în mijlocul severi­nenilor dîndu-le imbold şi spri­jin în cele mai importante mo­mente ale activităţii lor con­structive dedicate dezvoltării socialiste a acestor locuri. Este ora 10:00. Elicopterul la bordul căruia au călătorit tova­răşii Nicolae Ceauşescu, Elena Ceauşescu, Ion Gheorghe Mau­rer, împreună cu soţia, Elena Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Emil Drăgănescu, Ştefan An­drei, aterizează în uralele mul­ţimii. In întîmpinarea conducători­lor de partid şi de stat au venit tovarăşii Traian Dudaş, prim­­secretar al Comitetului judeţean Mehedinţi al P.C.R., preşedin­tele Consiliului popular jude­ţean. Ion Radu, prim-secretar al Comitetului municipal de partid Turnu Severin, primarul municipiului, membrii birourilor comitetelor judeţean şi muni­cipal de partid şi ai comitetelor executive ale consiliilor popu­lare judeţean şi municipal. Sunt prezenţi primi-secretari ai comitetelor municipale de partid şi primari ai municipii­lor d­in întreaga ţară, precum şi delegaţii de partid şi de stat din oraşele riverane Kladovo şi PETRE DRAGU. NEAGU UDROIU Foto : GHEORGHE CUCU­ (Continuare în pag. a IV-a) Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România DECRET Cu prilejul aniversării a 1850 de ani de existenţă atestată docu­mentar a municipiului Turnu Severin, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: Articol unic. — Incepînd cu data prezentului decret, municipiul Turnu Severin va purta denumirea de municipiul Drobeta Turnu Severin. Președintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUȘESCU DECRET privind conferirea Ordinului „Steaua Republicii Socialiste România" clasa I municipiului Dro­beta Turnu Severin Dînd o înaltă apreciere istoriei străvechi a municipiului Drobeta Turnu Severin, contribuţiei aduse de locuitorii săi în decursul veacurilor la lupta întregului popor pentru libertate şi progres so­cial, participării la acţiunile conduse de Partidul Comunist Român în anii ilegalităţii, la insurecţia armată şi la cucerirea puterii poli­tice de către clasa muncitoare, precum şi pentru participarea activă la înfăptuirea politicii partidului şi statului de construire şi dezvol­tare a societăţii socialiste în patria noastră, cu prilejul aniversării a 1850 de ani de existență atestată docu­mentar, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează : Articol­ unic. — Se conferă ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I, municipiului Drobeta Turnu Severin. Preşedintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUŞESCU DECRET privind conferirea „Ordinului Muncii" clasa I Uzinei de vagoane din municipiul Drobeta Turnu Severin . Pentru contribuţia deosebită adusă la industrializarea socialistă şi participarea activă a colectivului de oameni ai muncii de la Uzina de vagoane din municipiul Drobeta Turnu Severin la opera de construire a socialismului, în patria noastră, cu prilejul aniver­sării a 90 de ani de activitate neîntreruptă a uzinei, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: Articol unic. — Se conferă „Ordinul Muncii“ clasa I Uzinei de vagoane din municipiul Drobeta Turnu Severin. Preşedintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUŞESCU Populaţia oraşului sărbătorit a făcut o primiră entuziastă tovarăşului Nicolae Ceauşescu, celorlalţi conducători de partid şi de stat. Ca întotdeauna şi de astădată vizita secretarului general al partidului a căpătat un pronunţat caracter de lucru. I La posturile de radio şi televiziune Astăzi, 16 mai 1972, în jurul orei 11,45 postu-I rile noastre de radio şi televiziune vor transmi­te direct de la Porţile I de Fier întîlnirea dintre tovarăşul Nicolae I Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Co­munist Român, preşedin- I tele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste I România, şi tovarăşul Josip Broz Tito, preşedin-t tele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, preşedintele Uniunii Co- I muniştilor din Iugoslavia,­­ cu prilejul inaugurării o­ I­ficiale a Sistemului hi­droenergetic şi de navi­gație Porțile de Fier. DECRET privind conferirea titlului de „Erou al Muncii Socialiste" Cu prilejul aniversării a 90 de ani de activitate neîntreruptă a Uzinei de vagoane din municipiul Drobeta Turnu Severin, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: Articol unic. — Pentru rezultatele remarcabile obţinute în muncă şi pentru contribuţia personală adusă la dezvoltarea Uzinei de vagoane din municipiul Drobeta Turnu Severin şi la realizarea an de an a sarcinilor de plan, se conferă titlul de „Erou al Muncii Socialiste“ şi medalia de aur „Secera şi Ciocanul“ tovarăşilor . Dumitru M. Dumitrescu — lăcătuş mecanic, maistru la Uzina de vagoane. Gheorghe A. Zaharia — lăcătuş construcţii metalice. Preşedintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUŞESCU

Next