Scînteia Tineretului, mai 1972 (Anul 28, nr. 7140-7165)
1972-05-16 / nr. 7152
In judeţul Timiş, semănatul culturilor a început în această primăvară încă din luna februarie, iar devansul de care s-a beneficiat face ca, acum, stadiul de vegetaţie al culturilor să fie înaintat. Raidul anchetă întreprins in această zonă a ţării ne-a dat posibilitatea constatării unui tablou îmbucurător al câmpului , culturi viguroase ce dau garanţia unor recolte sporite. Constatările din unităţile agricole cuprinse în perimetrul raidului nostru demonstrează că participarea mecanizatorilor şi a cooperatorilor la executarea lucrărilor de întreţinere este mai bună comparativ cu alţi ani, dar că realizările puteau fi altele dacă se lucra mai susţinut. La Sînpetru Mare de pildă, preşedintele cooperativei agricole tovarăşul Svetozar Petrov, ne-a spus că în câmp, la prăşitul culturilor sunt prezenţi zilnic aproape 300 de cooperatori, de două ori mai mult decit in alţi ani. Cu o asemenea participare credem, însă, că suprafeţele de sfeclă de zahăr şi floareasoarelui prăşite a doua oară puteau fi mai mari. Or, aici, praşila a doua nu era aplicată decit pe 20 hectare din totalul de 510, deşi stadiul culturii cerea imperios intrarea sapelor, pentru distrugerea buruienilor. Este adevărat, datorită faptului că unitatea dispune de braţe de muncă p puţine, suprafaţa ce revine pe membru cooperator angajat în acord global este nare, (numai porumb câte două hectare). Dar aşa cum mărturisea şeful de echipă Milan Radivoi, mulţi oameni ies la lucru numai dacă timpul e bun şi sânt siguri că vor avea în faţă o zi întreagă de muncă. Cu ploile căzute în această perioadă însă „tactica“ se impune a fi schimbată, fiecare trebuind să meargă la prăşit în oricare moment al zilei dacă starea terenului permite. Aşa au procedat mecanizatorii reuşind să aplice prima praşilă la timp pe cele 30 hectare sfeclă de zahăr, 130 hectare floarea-soarelui, 30 hectare sfeclă furajeră, 32 hectare cartofi, 100 hectare porumb iar praşila a doua pe întreaga suprafaţă de floarea-soarelui şi sfecla de zahăr. „Din 26 de mecanizatori ai secţiei, 20 sunt tineri “, ne spune tovarăşul Ion Andraş, aflat la prăşitul porumbului. Aplicîndu-se acordul global am hotărît cu toţi să efectuăm foarte bine toate categoriile de lucrări. De altfel fiecare dintre noi este repartizat pe formaţii de lucru, răspunzând de anume terenuri pe care le-am şi semănat şi pe care le vom îngriji pina la recoltare. In cadrul organizaţiei XJ.T.C. s-a lansat şi o întrecere, care formaţie de cooperatori deservită de noi va recolta cea mai mare producţie de porumb, sfeclă şi floarea-soarelui. Eu sper OCTAVIAN MILEA (Continuare în pag. a V-a) IN FIECARE CEAS PRIELNIC, TOATE FORŢELE LA PRĂŞIT! Proletari din toate ţările, uniţi-va! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXVtd. SERIA H Nr. 71526 PAGINI —30 BANI MARŢI 16 MAI 1972 Ieri în prezenţa tovarăşului locuitorii din Drobeta Turnu Severin au sărbătorit 1850 de ani de existenţă a municipiului şi 90 de ani de la înfiinţarea Uzinei de vagoane INTILNIRE CU ŢARA LA PORŢILE ISTORIEI, LA PORŢILE LUMINII Plecarea din Capitală Secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, a plecat, luni dimineaţa, la Turnu Severin, pentru a participa la inaugurarea oficială a Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier. , Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este insoţit de tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, cu soţia, Emil Bodnaraş, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Virgil Trofin, membru al Comitetului Executiv al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului Central al.G.S.R., Emil Dragănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele părţii române în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R. La plecare, pe aeroportul Băneasa, se aflau tovarăşii Manea Mănescu, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Florian Dănălache, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec cu soţiile, Iosif Banc, Petre Blajovici, Cornel Burtică, Miron Constantînescu, Miu Dobrescu, Mihai Gere, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion Păţan. Erau prezenţi Bojidar Bukumbrici, consilier al Ambasadei R.S.F. Iugoslavia la Bucureşti, cu soţia, şi membri ai ambasadei. Pe aeroportul municipiului Craiova, în întîmpinare au venit primul secretar al Comitetului judeţean Dolj al P.C.R., Constantin Băbălău, membrii Biroului Comitetului judeţean de partid, ai Comitetului Executiv al Consiliului popular judeţean, activişti de partid şi de stat. Conducătorii de partid şi de stat îmbarcă apoi , în elicofitere, continuîndu-şi drumul spre Turnu Severin. « Marea adunare populară — grandioasă manifestare a unităţii de nezdruncinat dintre partid şi popor, a ataşamentului profund faţă de politica internă şi externă a ţării noastre, a hotăririi de a da viaţă măreţului program de înfăptuire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate Primăvara s-a aşezat deplin peste cetatea Severinului. După zile de vreme incertă, cu ploi repezite şi înseninări rapide, după săptămîni de staţionare dincolo de păturile opace ale norilor, soarele şi-a revărsat astăzi întreaga strălucire peste aceste plaiuri mehedinţene, ca oaspete şi martor al evenimentelor sărbătoreşti care domină în aceste zile viaţa locuitorilor de la ţărmul Dunării drobetane. La mijloc de mai, un plin aflux al primăverii îndelung aşteptate, harnicii locuitori ai oraşului Tr. Severin, şi o dată cu ei întreaga ţară, celebrează date memorabile. Se împlinesc 1850 de ani de atestare documentară a municipiului, atestare care se păstrează ca un mesaj prin milenii al activităţii noastre, preţioasă relicvă a legăturii de singe dintre locuitorii bravi ai ţinuturilor de dincoace de Dunăre şi mesagerii Romei antice. Tot în aceste zile se împlinesc 9 decenii de cînd pe malul bătrînului Danubiu au prins contur atelierele menite să asigure repararea mecanismelor purtate pe calea ferată ce fusese, în acea vreme, nu de mult construită între Bucureşti şi Vîrciorova. La Gura Văii este pregătită panglica inaugurală a sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, grandioasă operă a industrializării, ilustrind, prin dimensiunile tehnice şi prin efortul de construcţie fără precedent în această parte a lumii, capacitatea de a gîndi şi de a construi, vocaţia de creator a poporului nostru şi, totodată, constituind o înaltă expresie a roadelor conlucrării dintre două ţări vecine şi prietene, înfrăţite prin dorinţa comună de a valorifica la maximum condiţiile oferite de orînduirea socialistă. Cele 3 sărbători au fost pregătite de harnicii mehedinţeni cu multă vreme înainte, iar vestea că vor avea ca oaspeţi pe conducătorii partidului şi statului i-a însufleţit şi mai puternic, stimulîndu-i în vrednicia, minuţia şi fantezia cu care s-au pregătit de sărbătoare. In primul rînd, prin remarcabile succese în efortul productiv — nici o întreprindere mehedinţeană nu s-a aflat în această perioadă sub plan —, apoi prin bogatul program de acţiuni politico-ideologice şi cultural-educative desfăşurat pe întreg cuprinsul judeţului ; în sfîrşit, prin sîrguinţa emoţionantă cu care au dat un nou chip — proaspăt, multicolor, incandescent — oraşului Tr. Severin, întregului judeţ. In această dimineaţă municipiul a îmbrăcat veşmintele cele mai frumoase. Pe marile bulevarde inundate de verdeaţă, în parcuri, frumoasele parcuri severinene, alunecînd coline spre unda domoală a fluviului, pe clădiri, la balcoanele caselor, au fost aşezate însemnele festive,: scuturi cu cifra 1850, cu emblema oraşului, afişe aniversare, panouri, fotomontaje. In adierea uşoară a vîntului flutură drapele, aleile străjuite de castani au devenit superbe arcuri de triumf, adăugind, prin policromia lor, o notă aparte. Au apărut pretutindeni splendidele covoare olteneşti, alunecînd pe înălţimea zidurilor pastelate. Oamenii au scos la vedere tot, ce au mai frumos, iar oraşul a scos şi el în stradă ceea ce, are, mai frumos , oamenii. Ei au inundat la această oră a dimineţii artera principală a municipiului, nerăbdători să-şi salute fierbinte înaltul oaspete, să transmită din adîncul fiinţei lor un bun sosit tovarăşului Nicolae Ceauşescu, conducătorul iubit, care a fost de atîtea ori în mijlocul severinenilor dîndu-le imbold şi sprijin în cele mai importante momente ale activităţii lor constructive dedicate dezvoltării socialiste a acestor locuri. Este ora 10:00. Elicopterul la bordul căruia au călătorit tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Elena Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, împreună cu soţia, Elena Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Emil Drăgănescu, Ştefan Andrei, aterizează în uralele mulţimii. In întîmpinarea conducătorilor de partid şi de stat au venit tovarăşii Traian Dudaş, primsecretar al Comitetului judeţean Mehedinţi al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean. Ion Radu, prim-secretar al Comitetului municipal de partid Turnu Severin, primarul municipiului, membrii birourilor comitetelor judeţean şi municipal de partid şi ai comitetelor executive ale consiliilor populare judeţean şi municipal. Sunt prezenţi primi-secretari ai comitetelor municipale de partid şi primari ai municipiilor din întreaga ţară, precum şi delegaţii de partid şi de stat din oraşele riverane Kladovo şi PETRE DRAGU. NEAGU UDROIU Foto : GHEORGHE CUCU (Continuare în pag. a IV-a) Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România DECRET Cu prilejul aniversării a 1850 de ani de existenţă atestată documentar a municipiului Turnu Severin, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: Articol unic. — Incepînd cu data prezentului decret, municipiul Turnu Severin va purta denumirea de municipiul Drobeta Turnu Severin. Președintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUȘESCU DECRET privind conferirea Ordinului „Steaua Republicii Socialiste România" clasa I municipiului Drobeta Turnu Severin Dînd o înaltă apreciere istoriei străvechi a municipiului Drobeta Turnu Severin, contribuţiei aduse de locuitorii săi în decursul veacurilor la lupta întregului popor pentru libertate şi progres social, participării la acţiunile conduse de Partidul Comunist Român în anii ilegalităţii, la insurecţia armată şi la cucerirea puterii politice de către clasa muncitoare, precum şi pentru participarea activă la înfăptuirea politicii partidului şi statului de construire şi dezvoltare a societăţii socialiste în patria noastră, cu prilejul aniversării a 1850 de ani de existență atestată documentar, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează : Articol unic. — Se conferă ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I, municipiului Drobeta Turnu Severin. Preşedintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUŞESCU DECRET privind conferirea „Ordinului Muncii" clasa I Uzinei de vagoane din municipiul Drobeta Turnu Severin . Pentru contribuţia deosebită adusă la industrializarea socialistă şi participarea activă a colectivului de oameni ai muncii de la Uzina de vagoane din municipiul Drobeta Turnu Severin la opera de construire a socialismului, în patria noastră, cu prilejul aniversării a 90 de ani de activitate neîntreruptă a uzinei, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: Articol unic. — Se conferă „Ordinul Muncii“ clasa I Uzinei de vagoane din municipiul Drobeta Turnu Severin. Preşedintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUŞESCU Populaţia oraşului sărbătorit a făcut o primiră entuziastă tovarăşului Nicolae Ceauşescu, celorlalţi conducători de partid şi de stat. Ca întotdeauna şi de astădată vizita secretarului general al partidului a căpătat un pronunţat caracter de lucru. I La posturile de radio şi televiziune Astăzi, 16 mai 1972, în jurul orei 11,45 postu-I rile noastre de radio şi televiziune vor transmite direct de la Porţile I de Fier întîlnirea dintre tovarăşul Nicolae I Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedin- I tele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste I România, şi tovarăşul Josip Broz Tito, preşedin-t tele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, preşedintele Uniunii Co- I muniştilor din Iugoslavia, cu prilejul inaugurării o Ificiale a Sistemului hidroenergetic şi de navigație Porțile de Fier. DECRET privind conferirea titlului de „Erou al Muncii Socialiste" Cu prilejul aniversării a 90 de ani de activitate neîntreruptă a Uzinei de vagoane din municipiul Drobeta Turnu Severin, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: Articol unic. — Pentru rezultatele remarcabile obţinute în muncă şi pentru contribuţia personală adusă la dezvoltarea Uzinei de vagoane din municipiul Drobeta Turnu Severin şi la realizarea an de an a sarcinilor de plan, se conferă titlul de „Erou al Muncii Socialiste“ şi medalia de aur „Secera şi Ciocanul“ tovarăşilor . Dumitru M. Dumitrescu — lăcătuş mecanic, maistru la Uzina de vagoane. Gheorghe A. Zaharia — lăcătuş construcţii metalice. Preşedintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUŞESCU