Scînteia Tineretului, aprilie 1974 (Anul 30, nr. 7732-7757)
1974-04-27 / nr. 7755
Ample perspective relaţiilor de prietenie şi conlucrare dintre România şi Costa Rica Relaţiile româno-costaricane au cunoscut un moment bogat în semnificaţii: la invitaţia preşedintelui Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, ţara noastră a fost vizitată de către preşedintele Republicii Costa Rica, José Figueres Ferrer. Această nouă întîlnire a conducătorilor celor două state reflectă cursul ascendent al relaţiilor dintre România şi Costa Rica, ţări care, în pofida miilor de kilometri care le despart, sunt unite printr-o prietenie sinceră, găsesc un amplu teren de colaborare fructuoasă. Se dovedeşte, astfel, încă o dată, că distanţele geografice, oricît ar fi de mari, nu pot reprezenta un obstacol de netrecut pentru două popoare dornice să dezvolte legăturile dintre ele, să slujească, împreună, cauza păcii. Prin întreaga sa desfăşurare, vizita înaltului oaspete a reliefat, într-o multitudine de manifestări, sentimentele de preţuire şi stimă de care sunt animate popoarele noastre. La Bucureşti, ca şi în celelalte locuri vizitate, preşedintelui José Figueres Ferrer i s-a făcut o primire călduroasă care dă expresie unei tradiţionale ospitalităţi, satisfacţiei cu care opinia publică din ţara noastră salută progresele constante ale raporturilor româno-costaricane. Distinsul oaspete a putut cunoaşte, în timpul scurt petrecut în România, aspecte concludente ale eforturilor pe care poporul nostru le depune pentru construirea unei vieţi noi, pentru înflorirea economiei şi culturii, pentru propăşirea patriei sale socialiste. Convorbirile de la Bucureşti, continuare firească a dialogului fructuos purtat la San José în septembrie trecut, au îngăduit să se examineze evoluţia pozitivă a relaţiilor dintre cele două ţări. După cum relevă comunicatul comun dat publicităţii, cei doi preşedinţi au trecut in revistă stadiul actual şi perspectivele relaţiilor bilaterale, subliniind importanţa istorică a Tratatului de prietenie şi cooperare, semnat cu prilejul vizitei în Costa Rica a preşedintelui Republicii Socialiste România, precum şi a celorlalte documente încheiate cu acest prilej, instrumente menite să asigure o bază trainică adîncirii şi diversificării relaţiilor dintre cele două ţări. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu arăta: „Aş dori să exprim speranţa şi convingerea că popoarele noastre — care s-au înfrăţit, ca să spun aşa, printr-un Tratat de prietenie şi cooperare — vor întări tot mai mult solidaritatea şi conlucrarea dintre ele şi, împreună cu toate celelalte popoare, vor contribui la realizarea năzuinţelor spre mai bine, spre pace ale tuturor popoarelor lumii“. Documentul semnat la Bucureşti menţionează că preşedinţii celor două ţâri au reafirmat hotărirea de a accelera realizarea obiectivelor prevăzute în acordurile încheiate anterior şi au constatat cu satisfacţie că există posibilităţi pentru dezvoltarea pe multiple planuri a relaţiilor de prietenie şi colaborare româno-costaricane. In acest context s-a evidenţiat necesitatea intensificării contactelor şi schimburilor de vizite în diferite domenii în scopul unei mai bune cunoaşteri reciproce, amintindu-se şi organizaţiile de tineret. In comunicatul comun se evidenţiază faptul că preşedintele José Figueres Ferrer a felicitat călduros şi cu acest prilej pe preşedintele Nicolae Ceauşescu pentru investirea sa ca preşedinte al Republicii Socialiste România şi a exprimat satisfacţia şi întreaga sa admiraţie faţă de eforturile şi progresele realizate de România în crearea unei industrii moderne, al unei agriculturi înaintate, in domeniul ştiinţei şi culturii, care se reflectă in ridicarea nivelului de viaţă al poporului român, precum şi faţă de politica internaţională activă şi clarvăzătoare promovată de România, de preşedintele Nicolae Ceauşescu, politică pusă în slujba întăririi păcii şi dezvoltării cooperării între toate naţiunile lumii, a stabilirii unor relaţii noi între state, bazate pe respectarea principiilor dreptului internaţional. Preşedintele Republicii Costa Rica arăta în toastul său, rostit la dineul de la Palatul Republicii, că acelor persoane care l-au întrebat de ce vine în România le-a răspuns: „Mergem în România care a iniţiat o nouă societate şi care a cunoscut o mare renaştere să ne adăpăm din izvoarele inspiraţiei sale, să ne educăm, să învăţăm“. Dialogul la nivel înalt româno-costarican a oferit prilejul unui larg schimb de păreri în probleme esenţiale ale actualităţii internaţionale. Cei doi preşedinţi au exprimat opinia că tendinţa fundamentală a prezentului o constituie intensificarea cooperării dintre state, afirmarea puternică a dorinţei şi hotărîrii popoarelor de a asigura destinderea şi pacea în lume, de a acţiona pentru întronarea unor relaţii noi, democratice în viaţa internaţională. S-a reafirmat convingerea că pentru asigurarea unui climat stabil de pace şi securitate pe plan internaţional este imperios necesar ca raporturile dintre state să se bazeze pe respectarea strictă şi punerea in aplicare a principiilor independenţei şi suveranităţii naţionale, deplinei egalităţi în drepturi şi avantajului reciproc, neamestecului în treburile interne şi externe ale altor state, renunţării la forţă sau la ameninţarea cu forţa. Conducătorii celor două state au exprimat părerea comună că toate statele indiferent de mărime, potenţial şi regim social-politic pot şi trebuie să participe in mod activ la soluţionarea problemelor majore ale contemporaneităţii. Turul de orizont a inclus aspecte de cea mai mare importanţă ale evoluţiei mondiale: cursul pozitiv din Europa; eforturile ţărilor latino-americane pentru propăşirea economică, pentru valorificarea, în interesul naţional, a resurselor naturale proprii; succesele luptei împotriva colonialismului, neocolonialismului şi imperialismului; preocupările ţărilor în curs de dezvoltare pentru a micşora şi lichida decalajele ce le despart de ţările avansate din punct de vedere economic; situaţia din sud-estul Asiei; necesitatea reglementării pe cale politică a conflictului din Orientul Apropiat: imperativul realizării dezarmării generale şi, în primul rînd, a celei nucleare; rolul O.N.U. în rezolvarea problemelor internaţionale. Dialogul dintre cei doi preşedinţi — prin rezultatele sale rodnice, prin ambianţa cordială, prietenească în care s-a desfăşurat — reprezintă o valoroasă contribuţie la dezvoltarea în continuare a prieteniei şi cooperării dintre România şi Costa Rica, la întărirea păcii şi înţelegerii între popoare. M. RAMURĂ Sesiunea E.C.O.S.O.C. Comitetul social al Consiliului Economic şi Social al O.N.U. (E.C.O.S.O.C.) a trecut la examinarea raportului Comisiei pentru statutul femeii, cu privire la lucrările celei de-a 25-a sesiuni a acestui organism, raport care, între altele, conţine 14 proiecte de rezoluţii. Acestea vizează extinderea cooperării internaţionale pentru promovarea statutului, femeii in societatea contemporană, organizarea, în 1975, a „Anului internaţional al femeii“, aplicarea prevederilor declaraţiei pentru eliminarea discriminărilor pe considerente de sex. Luind cuvîntul în dezbaterile din comitet, reprezentantul ţării noastre, Gheorghe Chirilă, a evidenţiat interesul României faţă de cooperarea internaţională in vederea promovării statutului femeii, care îşi găseşte originea în politica sa internă, de respectare a principiului egalității depline în drepturi a femeii cu bărbatul, în toate domeniile de activitate. Wr.nemo SIMBATA. 27 APRILIE 1974 FRATII JDERI : Patria (orele 9, 12; 15; 18, 21); București (orele 8,30; 11,15; 14,15; 17,15; 20,15). TREI SCRISORI SECRETE : Central (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30). VALEA PRAFULUI DE PUSCA : Casa Filmului (Bd. Magheru Nr. 29) — orele 15 ; 17,30 ; 20; Favorit (orele 9,15; 11.30; 13,45; 16; 18,15; 20.30); Luceafărul (orele 9; 11.15; 13,30; 16; 18,30; 20.45); Festival (orele 9; 11; 13; 15; 17; 19, 21). OMUL DIN ÎNALTA SOCIETATE : Scala (orele 9; 11,15; 13.30; 16; 18,30; 20.45); Capitol (orele 9.15; 11,30; 14; 16,15; 18.30; 20.45). MAI TARI DECIT MOARTEA : Doina (orele 12.30; 14.45; 17.15; 19.45 — program pentru copii : orele 9.45; 11.15) RIO LOBO : Grivița (orele 8.45; 11.15; 13.30; 15.45; 18.15; 20.30) Flamura (orele 9; 11.13; 13.30; 16; 18.15; 20.30). PĂCALĂ : Dacia (orele 9; 11.45; 15; 17.45; 20.30); Lira (orele 15,30; 19); Cotroceni (orele 11; 14; 16,45; 19.15) . CE DRUM SA ALEGI : Excelsior (orele 9; 11.15; 13,30; 16; 18,15; 20,30); Melodia (orele 9; 11.15; 13,30; 16; 18.30; 20,45); Gloria (orele 8.30; 11; 13.15; 16; 18.15; 20.30) ; Modern (orele 9; 11.15; 13.30; 16; 18.15; 20,30). VALURILE DUNĂRII : Lumina (orele 9; 11.15; 13.30; 16; 18.15; 20.30) . CIDUL : Victoria (orele 9; 12.30; 16,15; 19.45); Volga (orele 9; 12.30; 16; 19,30). UN COMISAR ACUZA : Buzești (orele 9; 11,30; 13,45; 16; 38.30; 20,45); Aurora (orele 9; 11,15; 13.30; 15.45; 18; 20.15); Flacăra (orele 9; 11.15; 13.30; 15.45; 18; 20,15) LE MANS - Arta (orele 15,30; 17.45; 20); CĂLĂREŢUL FARA CAP : Bucegi (orele 15.45; 18; 20,15), Munca (orele 16; 18; 20) AURUL NEGRU DIN OKLAHOMA : Drumul Sării (orele 15.30; 18; 20.15) . ŢARUL IVAN ÎŞI SCHIMBA PROFESIA. Giuleşti (orele 15.30; 18; 20.15). CEA MAI FRUMOASA SEARA DIN VIATA MEA : Floreasca (orele 15.30; 18; 20.15). AL ŞAPTELEA CARTUS : Crîngaşi (orele 16; 18.15). FANTASTICA AVENTURA A LUI „NEPTUN“ : Ferentari (orele 15.30; 18; 20.15). UIMITOARELE AVENTURI ALE LUI ROBINSON CRUSOE : Pacea (orele 15.30; 17.45. 20). CINTECUL NORVEGIEI : Moşilor (orele 9; 12.30; 16: 19.30). SECRETUL LUI BUDDHA : Unirea (orele 15.45; 18: 20.15). CHEMAREA STRĂBUNILOR : Vitan (orele 15.30; 18: 20.15) PORŢILE ALBASTRE ALE ORAŞULUI : Cosmos (orele 15.30; 18: 20.15). Progresul (orele 15.30: 18: 20.15). CEAŢA Popular (ora 20.15). OMUL CU CREIERUL TRANSPLANTAT 2 Popular (orele 15.30. 18). STRUCTURA CRISTALULUI : Viitorul (ora 20). DRUMUL SPRE VEST: Viitorul (ora 16). LUNA FURIOASĂ; Rahova (orele 15.30: 18: 20.15) PROPRIETARII: înfrăţirea (orele 15.30: 18: 20,15); PLUGUL ȘI STELELE (orele 14.30; 16.30); PRIZONIERUL DIN INSULA RECHINILOR (ora 18.45) ; URAGANUL (ora 20.45); rulează la Cinemateca „Union“. SIMBATA, 27 APRILIE 1974 PROGRAMUL 1 9.00 De la Alfa la Omega — enciclopedie pentru elevi. 9.30 Film serial: „Eneida“. 10.20 Bucureştiul necunoscut: Muzeul Theodor Aman. 10.35 Telecinemateca. 16.30 Fotbal: Politehnica Timişoara )• Petrolul Ploieşti (divizia A) Transmisiune directă de la Timişoara. 18.15 Familia la... Brăila. 18.45 Nuntă la Băleşti. 19.00 Cum vorbim. 19.15 Publicitate. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnal. 1 Mai 1974 — sub semnul anului jubiliar • Cronica întrecerii pentru îndeplinirea cincinalului înainte de termen. 20.00 Tele-enciclopedia. 20.40 Film serial. ..Columbo“. Episodul : „Candidatul“. 22.15 Telejurnal. 22.20 Fotbal: Argentina— România. PROGRAMUL 2 -20.40 Vedete ale muzicii uşoare; 21.20 Itinerar turistic ; 21.35 Film de desen animat — Aventurile ursuleţului Yogi ; 22.15 Top ’74 la ORTF ; 22.30 Gala canţonetei DUMINICĂ, 28 APRILIE 1974 PROGRAMUL 1 8.30 Deschiderea programului. Gimnastica pentru toţi; 8.40 Cravatele roşii; 9.35 Film serial pentru copii: COMOARA DIN 13 CASE. Ultimul episod: 10.00 Viaţa satului; 11.15 Ce ştim şi ce nu ştim despre... 11.45 Bucuriile muzicii; 12.30 De strajă patriei; 13.00 Album duminical; 15.30 Drumuri în istorie. Cetatea Braşovului; 15.50 Magazin sportiv; 16.30 Film serial: 17 CLIPE ALE UNEI PRIMĂVERI , episodul II; 17,40 Cintare patriei. Concurs .coral interjudeţean; 19.00 Lumea copiilor; 19,30 Telejurnal. Săptămîna politică internă şi internaţională în imagini; 20.00 Reportajul săptămînii. Şase copii şi ţin muzeu: 20.20 Publicitate: 20,25 Film artistic : CĂLĂREŢUL SINGURATIC — producţie a studiourilor americane — premieră pe ţară cu Anthony Perkins; 21.50 Muzică uşoară cu formaţia ..Capitol“: 22,05 Telejurnal: 22,15 Duminica sportivă. PROGRAMUL 2 10.00—11,45 Matineu simfonic: Orchestra Filarmonicii de stat „George Enescu“: 20,00 Film serial pentru copii: GEORGE. Episodul ,,Cursele lui Freddie“: 20,25 Teatru liric TV. Selecţiuni din opera „Pescuitorii de perle“ de Bizet: 20.55 Film serial : COLUMBO. Constituirea grupului angro- român de cooperare economică Sub auspiciile Confederaţiei Industriei Britanice, la Londra a luat fiinţă grupul de colaborare şi cooperare economică cu Republica Socialistă România, la care participă reprezentanţii unor mari firme şi bănci din Marea Britanie. Luind cuvîntul, J. Ferguson-Smith, directorul general al companiei British Aircraft Corporation, a subliniat că, în urma vizitei făcute in octombrie 1973 în România, a convorbirilor avute cu preşedintele Nicolae Ceauşescu şi cu alţi factori de răspundere, membrii delegaţiei Confederaţiei Industriei Britanice s-au convins de largile posibilităţi de dezvoltare pe multiple planuri a schimburilor economice dintre ţara noastră şi Marea Britanie. Ca rezultat, o serie de mari firme din Anglia — ca „Bac“, „Hawker Sidderey“, „Barklay’s Bank“, „Dowly Group Limited“, „Dunlop“, „Herbert Machine Tools Limited“, „Black and Decker Limited“, „British Oxigen Company“, „Metal Box Company“, „Joseph Lucas Limited“ şi altele — au hotărît să constituie acest grup, al cărui scop este de a contribui la lărgirea şi adîncirea relaţiilor de colaborare şi cooperare în domeniul industrial şi tehnicoştiinţific între cele două ţări. Conferinţa securităţii 99 şi cooperării europene In contextul măsurilor de creştere a încrederii şi de întărire a stabilităţii pe continent, subcomisia pentru problemele militare a Conferinţei pentru securitate şi cooperare în Europa a examinat conţinutul pe care ar urma să-l aibă notificarea manevrelor militare. Luind cuvîntul în cadrul discuţiilor pe această temă, reprezentantul român Romulus Neagu a prezentat poziţia ţării noastre privind elaborarea de prevederi complete, clare şi precise, de natură să contribuie efectiv la creşterea încrederii între state şi a securităţii acestora. In această ordine de idei, el a relevat că notificările ar trebui să cuprindă date privitoare la denumirea, natura, scopul, anvergura, calendarul şi zona de desfăşurare a manevrelor. In acest stadiu al lucrărilor subcomisiei, participanţii au ajuns la un acord ca notificarea să cuprindă denumirea, calendarul şi zona de desfăşurare a manevrelor. Pentru perioada următoare, au rămas să fie negociate propunerile prezentate de diferite state privind includerea in formulările documentelor finale ale conferinţei a datelor referitoare la natura, scopul, valoarea efectivelor şi genul unităţilor participante, data începerii şi încheierii mişcărilor de trupe, legate de manevre, inclusiv durata absenţei lor din cazărmile de dislocare, precum şi alte asemenea elemente menite să ofere o imagine cit mai clară a manevrelor notificate. TOGO „Ţara de dincolo de mare“, cum este denumită Republica Togo, stat african (56.000 km. p.) situat in Golful Guineei, între Ghana şi Dahomey, sărbătoreşte la 27 aprilie împlinirea a 14 ani de la proclamarea independenţei sale naţionale. Datorită anilor lungi de dominaţie colonială, care au lăsat urme adinei asupra dezvoltării economice şi sociale a ţării, Republica Togo are o economie bazată în principal pe agricultură. Aproape 75 la sută din locuitori (o populaţie de circa două milioane) se ocupă cu cultivarea pămintului (condiţiile climatice, din sudul ţării îndeosebi, favorizînd plantaţiile de cafea, cacao, bumbac, arahide, mei, porumb), cu creşterea vitelor, iar cei de pe litoral cu pescuitul. Subsolul ţării este foarte bogat în zăcăminte de petrol, minereu de fier (mai ales în regiunea Bossaci-Bangeli), fosforite, crom, bauxită, grafit etc. Republica Togo este una dintre principalele ţări exportatoare de fosfaţi. In luna ianuarie a acestui an, preşedintele Republicii Togo, Etienne Eyadema, a anunţat într-un mesaj televizat că guvernul său a hotărît să naţionalizeze exploatările de resurse minerale ale ţării. „Interesele naţionale — a spus preşedintele Eyadema — cer să ne asumăm responsabilitatea exploatării şi valorificării resurselor noastre minerale. Vom deveni cu adevărat independenţi numai atunci cînd economia noastră va înceta să mai fie un apendice al intereselor economice străine“. Ca urmare a eforturilor pentru valorificarea resurselor naturale au fost descoperite noi zăcăminte de fosfați, construindu-se o uzină modernă la Kpeme care livrează anual peste un milion de tone fosfați pentru export. Au mai fost construite în ultimii ani unităţi ale industriei alimentare, o fabrică pentru exploatarea marmurei, o fabrică de ulei de palmier. O largă dezvoltare cunoaşte industria metalurgică în care, potrivit statisticilor, îşi desfăşoară activitatea peste 40.000 de persoane. Pentru mai buna desfăşurare a activităţii în economie au fost create cinci centre ale „Societăţii regionale de amenajare şi dezvoltare“ care acţionează cu succes in vederea dezvoltării culturilor alimentare şi pentru creşterea producţiei industriale. Pornind de la faptul că tineretul reprezintă 50 la sută din populaţia ţării, statul togolez depune eforturi însemnate pentru a asigura, prin creşterea reţelei învăţămîntului, cadrele necesare economiei. De patru ani, în capitala Republicii Togo, Lome, există o universitate cu numeroase facultăţi. Preocupat de consolidarea independenţei, de progresul ţării, guvernul togolez promovează pe plan extern o politică de solidaritate cu ţările africane, cu mişcările de eliberare naţională, de prietenie şi colaborare cu toate statele lumii, potrivit principiului coexistenţei paşnice, în scopul unei mai bune cunoaşteri şi al dezvoltării cooperării bilaterale, guvernele român şi togolez au hotărît in urmă cu trei ani să stabilească relaţii diplomatice. Relaţiile dintre ţările noastre cunosc o evoluţie pozitivă, ascendentă. RODICA ŢEPEŞ Portugalia după răsturnarea guvernului Caetano După ce, in dimineaţa zilei de 25 aprilie, unităţi ale armatei portugheze au declanşat acţiunea insurecţională denumită „Mişcarea forţelor armate“, care a dus la înlăturarea guvernului prezidat de Marcello Caetano şi la preluarea puterii de către o juntă militară, in noaptea de joi spre vineri au fost semnalate incidente între unităţi ale armatei şi ocupanţii sediului poliţiei secrete, care au refuzat să se predea, deschizind focul. Ciocniri între militari şi membrii poliţiei au avut loc şi la închisoarea Caxias, unde se află deţinuţii politici. In cursul zilei de vineri, în urma apelurilor radiodifuzate ale autorităţilor, activitatea economică s-a desfăşurat, în condiţii normale. In cursul unei conferinţe de presă organizate la cazarma Pontinha — cartierul general al juntei militare , generalul Antonio de Spinola, şeful „Mişcării forţelor armate“, a prezentat programul noului guvern. Acesta prevede că exercitarea puterii politice se va face prin intermediul juntei militare pînă la formarea, într-un termen scurt, a unui guvern provizoriu civil. Junta va decreta destituirea imediată a preşedintelui republicii şi a guvernului Caetano, dizolvarea Adunării Naţionale, desfiinţarea imediată a organizaţiei Acţiunea Naţională Populară — grupare politică a lui Marcello Caetano, singura autorizată, în trecut, în Portugalia. Este prevăzută, de asemenea, desfiinţarea imediată a Direcţiei Generale a Siguranţei, a Legiunii portugheze şi a Organizaţiei politice a tineretului. Guvernul provizoriu va guverna prin decrete-lege, în cadrul strict al programului menţionat. El se angajează, de asemenea, să respecte libertatea de întrunire şi asociere, să desfiinţeze tribunalele speciale şi să revizuiască procedura penală. Guvernul provizoriu va pune bazele unei noi politici economice, având ca preocupare imediată lupta împotriva inflaţiei, în domeniul politicii externe, guvernul provizoriu işi va desfăşura activitatea pe baza principiului potrivit căruia soluţia războaielor din aşa-numitele teritorii de peste mări (regiunile menţinute sub dominaţie colonială din Africa — n. n.) este de natură politică şi nu militară, încercind, totodată, să creeze condiţiile pentru angajarea unei dezbateri la nivel naţional a problemei acestor teritorii. Programul menţionează decretarea unei amnistii imediate în favoarea tuturor deţinuţilor politici, urmînd ca forţele militarizate (jandarmeria, poliţia) să fie reorganizate. Programul precizează că, după alegerea Adunării Naţionale Constituante şi a noului preşedinte al republicii, junta militară va fi dizolvată. Răspunzînd, apoi, unor întrebări, generalul Spinola a menţionat că „toţi portughezii care s-au refugiat în străinătate sunt liberi să se reîntoarcă în ţară“. Referindu-se la „teritoriile de peste mări“, el a adăugat că nu intenţionează, încă, să înceapă dialogul cu liderii mişcărilor de eliberare naţională din aceste teritorii. Agostinho Neto, preşedintele Partidului. Mişcarea Populară pentru Eliberarea Angolei, (M.P.L.A.), aflat în capitala canadiană, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă că lupta M.P.L.A. nu va lua sfârşit decit odată cu eliberarea completă a Angolei. „Noi suntem gata să negociem cu Portugalia" — a spus Agostinho Neto, relevînd însă că „federaţia aşa cum a propus-o generalul Spinola, în care Portugalia ar avea ultimul cuvint, nu ne convine deloc“. „M.P.L.A. luptă din totdeauna pentru o independenţă completă a Angolei, şi numai pe acest principiu se pot stabili bazele cooperării cu alte țări“, a relevat în încheiere Agostinho Neto. .. . CAMBODGIA : Elevi în recreaţie în curtea şcolii Khan Du Sun din provincia Kratie eliberată de forţele patriotice. Conferinţa de la Mogadiscio Sub auspiciile Federaţiei Mondiale a Tineretului Democrat şi ale Mişcării Panafricane a Tineretului, la Mogadiscio — capitala Somaliei — se desfăşoară lucrările unei conferinţe internaţionale la care participă reprezentanţi ai organizaţiilor de tineret din 42 de state din Africa, Asia, America Latină şi Europa, precum şi reprezentanţii mişcărilor de eliberare naţională. Dezbaterile sunt consacrate consolidării relaţiilor dintre mişcările de tineret în lupta împotriva colonialismului, neocolonialismului, imperialismului şi a regimurilor rasiste şi discriminării rasiale, pentru libertatea şi independenţa popoarelor care se mai află încă sub jugul dominaţiei coloniale. Seychelles pe calea independenţei • PARTIDUL DEMOCRAT DIN INSULELE SEYCHELLES a repurtat victoria în alegerile generale care s-au desfăşurat, joi, în această ţară. Prin obţinerea a 52,3 la sută din totalul sufragiilor exprimate, Partidul Democrat işi adjudecă 13 locuri în Adunarea Legislativă, faţă de două locuri care au revenit principalului său rival, Partidul unificat al poporului, care a obţinut 47,7 la sută din voturi. Ambele partide au luat poziţie, în cadrul campaniei electorale, in favoarea obţinerii independenţei Insulelor Seychelles — actualmente colonie a Marii Britanii. Guvernul ce va fi format va avea misiunea să pregătească împlinirea acestui obiectiv. COMUNICAT CU PRIVIRE LA CEA DE-A 67-A ŞEDINŢĂ A COMITETULUI EXECUTIV AL C.A.E.R. între 23 şi 25 aprilie a avut loc la Moscova cea de-a 67-a şedinţă a Comitetului Executiv al Consiliului de Ajutor Economic Reciproc. La şedinţă au participat vicepreşedinţii guvernelor ţărilor membre ale C.A.E.R., reprezentanţi permanenţi în Consiliul de Ajutor Economic Reciproc, precum şi reprezentantul R.S.F.I. pe lingă C.A.E.R. Şedinţa a fost prezidată de T. Tolov, reprezentantul Republicii Populare Bulgaria, primvicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R. P. Bulgaria. Comitetul Executiv a examinat problemele ce vor fi prezentate sesiunii ordinare a C.A.E.R. Au fost adoptate, in vederea prezentării la sesiune , raportul Comitetului Executiv al C.A.E.R. cu privire la activitatea Consiliului de Ajutor Economic Reciproc intre sesiunile a XXVI-a şi a XXVIII-a ale Consiliului, raportul Comitetului C.A.E.R. pentru colaborare în domeniul activităţii de planificare cu privire la rezultatele preliminare ale elaborării, in cursul coordonării planurilor ţărilor membre ale C.A.E.R., a problemelor colaborării economice pe perioada 1976—1960, precum şi cu privire la stadiul elaborării proiectului planului convenit al acţiunilor multilaterale ale ţărilor membre ale C.A.E.R. pe anii 1976—1980 referitoare la adincirea şi perfecţionarea in continuare a colaborării şi dezvoltării integrării economice socialiste. Comitetul Executiv a relevat cu satisfacţie că, in timpul celei de-a 43-a şedinţe a Comisiei permanente C.A.E.R, pentru industria chimică, împuterniciţii guvernelor Bulgariei, Cehoslovaciei, R.D. Germane, Poloniei, României, Ungariei şi Uniunii Sovietice au semnat convenţia privind crearea de capacităţi pentru producţia de coloranţi sintetici şi produse intermediare organice necesare fabricării acestora în anii 1976—1980, ţinindu-se seama de specializarea şi cooperarea în producţia acestor produse, convenţie adoptată de Comisia permanentă C.A.E.R. pentru industria chimică şi de Consiliul „Interchim“. Realizarea convenţiei menţionate va permite creşterea însemnată a producţiei unor grupe de coloranţi de cadă, activi şi de alţi coloranţi de cea mai bună calitate, în vederea satisfacerii mai depline a necesarului de coloranţi al industriei uşoare din ţările membre ale C.A.E.R. In timpul şedinţei Comitetului Executiv au fost semnate convenţiile generale multilaterale privind dezvoltarea pe teritoriul U.R.S.S. a producţiei de materii prime cu conţinut de fier şi a unor tipuri de feroaliaje, pregătite de Comitetul C.A.E.R. pentru colaborare in domeniul activităţii de planificare. Convenţia privind colaborarea în dezvoltarea pe teritoriul U.R.S.S. a producţiei de materii prime cu conţinut de fier a fost semnată de preşedinţii organelor centrale de planificare din Bulgaria, Cehoslovacia, R.D. Germană, Polonia, Ungaria şi Uniunea Sovietică. Ca urmare a realizării convenţiei privind colaborarea în dezvoltarea producţiei de materii prime cu conţinut de fier, livrările acestor materii prime, calculate în metal, din U.R.S.S.in ţările respective europene, membre ale C.A.E.R., menţionate mai sus, vor creşte, începind din anul 1980, cu aproximativ 25 la sută faţă de nivelul livrărilor din anul 1975. Convenţia privind colaborarea în dezvoltarea pe teritoriul U.R.S.S. a producţiei unor tipuri de feroaliaje a fost semnată de reprezentanţii împuterniciţi ai Bulgariei, Cehoslovaciei, R.D. Germane, Poloniei, României, Ungariei şi Uniunii Sovietice. In conformitate cu aceste convenţii, în U.R.S.S. vor fi livrate, in vederea construirii şi extinderii întreprinderilor miniere de preparare şi de feroaliaje, elemente de construcţie, materiale, maşini şi utilaje, precum şi mărfuri de larg consum şi alte produse. Convenţiile menţionate reprezintă încă un pas important pe calea înfăptuirii Programului complex al adîncirii şi perfecţionării in continuare a colaborării şi dezvoltării integrării economice socialiste a ţărilor membre ale C.A.E.R. şi permit să se soluţioneze in mod planic, pe o bază eficientă, probleme ale asigurării ţărilor membre ale Consiliului, care au semnat convenţiile respective, cu aceste tipuri de materii prime ale economiilor naţionale. Şedinţa Comitetului Executiv s-a desfăşurat într-o atmosferă de prietenie şi înţelegere reciprocă. MOSCOVA 26. — Corespondentul Agerpres, N. Creţu, transmite : Tovarăşul Gheorghe Rădulescu, viceprim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România, preşedintele părţii române in Comisia interguvernamentală româno-sovietică de colaborare economică, a avut, in cursul zilei de 26 aprilie, o întilnire de lucru cu M. A. Leseciko, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., preşedintele părţii sovietice în aceeaşi comisie, fiind examinate probleme de interes reciproc ale colaborării şi cooperării economice şi tehnice. întîlnirea s-a desfăşurat într-o atmosferă prietenească. • ÎN CADRUL MANIFESTĂRILOR dedicate celei de-a 30-a aniversări a eliberării patriei noastre de sub dominaţia fascistă, in zilele de 25 şi 26 aprilie, a avut loc, la Hamburg, R. F. Germania, in cadrul Institutului pentru, economie şi politică „Hans Riessen”, seminarul româno-vest-german cu tema „Marketingul in România şi posibilităţile de cooperare dintre România şi R.F.G.", organizat de Institutul pentru studierea conjuncturii internaţionale din Bucureşti şi „Hans Riessen“ din Hamburg. • LA NICOSIA AU ÎNCEPUT lucrările celui de-al XlII-lea Congres al Partidului Progresist al Oamenilor Muncii din Cipru — Abel, la care participă delegaţi ai organizaţiilor din întreaga ţară. Sunt prezenţi invitaţi din partea unor partide comuniste şi muncitoreşti. Partidul Comunist Român este reprezentat la lucrările congresului de tovarăşul Iosif Uglar, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Satu Mare al P.C.R. • S.U.A. ŞI R.F.G. au semnat, joi, la Bonn, un acord potrivit căruia Statele Unite vor primi in următorii doi ani suma de 2,22 miliarde dolari pentru acoperirea cheltuielilor necesitate de menţinerea trupelor americane in R.F.G. Acordul, încheiat joi, il înlocuieşte pe cel realizat anterior, care a expirat la 30 iunie 1973. Există posibilităţi deosebit de favorabile pentru dezvoltarea relaţiilor dintre Argentina şi ţările socialiste — a declarat ministrul argentinian al economiei, José Gelbani. Argentina — a spus el în continuare — speră ca, pe calea extinderii relaţiilor sale cu statele socialiste, să întărească legăturile de prietenie cu popoarele acestor ţări şi să-şi consolideze suveranitatea naţională. • PATRIOŢII DIN REPUBLICA GUINEEA-BISSAU continuă cu succes — potrivit unui comunicat oficial al PAIGC, difuzat la Dakar — acţiunile împotriva trupelor colonialiştilor portughezi, provocindu-le serioase pierderi în oameni şi tehnică de luptăAstfel, în zona oraşului Farim, ei au reuşit să doboare încă un avion portughez, în acest fel, numărul avioanelor doborîte de patrioţi din luna martie anul trecut se ridică la 41. In acelaşi sector au fost scufundate două nave militare cu soldaţi portughezi la bord. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA : Bucureşti. Piaţa „Scinteii“. Tel : 1760 10. 17 60 10. Abonamentele se fac la oficiile poştale şi difuzorii din întreprinderi şi Instituţii — Tiparul „ Combinatul poligrafic ,,Casa Scinteii“. Cititorii din străinătate pot face abonamente prin „ROMPRESFILATELIA“ — Serviciul Import Export Presă — Bucureşti — Calea Griviţei nr. 64—66 P.O.B. — 2001. 40.362.