Scînteia Tineretului, martie 1978 (Anul 34, nr. 8949-8975)

1978-03-15 / nr. 8961

Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXXIV, SERIA II, Nr. 8 961 4 PAGINI 30 BANI MIERCURI 15 MARTIE 1978 Sub semnul deplinei unităţi a tuturor cetăţenilor patriei în jurul partidului, al secretarului său general, ieri a avut loc, în prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu PLENARA COMUNĂ A CONSILIILOR OAMENILOR MUNCI DE NAŢIONALITATE MAGHIARĂ ŞI GERMANĂ 9 9 Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a participat, marţi dimineaţa, la plenara comună a consiliilor oa­menilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană. La sosirea în sală, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost întîm­­pinat cu entuziaste aplauze şi ovaţii, participanţii reafirmînd dragostea şi recunoştinţa fier­­binte, devotamentul profund pe care oamenii muncii de naţio­nalitate maghiară şi germană din ţara noastră le nutresc faţă de partid şi secretarul său ge­neral, pentru condiţiile asigurate de a participa efectiv, în con­diţii de egalitate, la întreaga viaţă politică, economică şi so­cială, la conducerea societăţii, de a-şi manifesta plenar capa­cităţile creatoare în toate sferele de activitate, de a se bucura din plin de cuceririle socialismului, pentru locul demn ce-l ocupă în marea şi unita familie a României socialiste. In prezidiul şedinţei, alături de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, au luat loc tovarăşii Virgil Ca­zacu, Constantin Dăscălescu, Ja­nos Fazekaş, Gheorghe Pană, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Iosif Uglar, Ilie Verdeţ, Ştefan Andrei, Iosif Banc, Vasile Ma­rin, Ştefan Peterfi, vicepreşedin­te al Consiliului de Stat, pre­şedintele Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate maghia­ră, Eduard Eisenburger, membru al Consiliului de Stat, preşedin­tele Consiliului oamenilor mun­cii de naţionalitate germană, precum şi vicepreşedinţii Con­siliului oamenilor muncii de na­ţionalitate maghiară şi ai Con­siliului oamenilor muncii de na­ţionalitate germană. Au participat, de asemenea, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guver­nului, reprezentanţi ai organiza­ţiilor de masă şi obşteşti, oameni de ştiinţă, artă şi cultură. In încheierea şedinţei, a luat cuvintul tovarăşul Ştefan Pe­terfi, care, în numele consiliilor oamenilor muncii de naţionali­tate maghiară şi germană, a sa­lutat cu deosebită stimă, cu multă căldură şi bucurie pre­zenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu la lucrările plenarei comune a celor două consilii. Au continuat dezbaterile pe marginea expunerilor prezentate în cadrul plenarelor celor două consilii. Au luat, cuvîntul tovarăşii Puskas Gheorghe, profesor la Institutul medico-farmaceutic din Tîrgu Mureş, Michael Web­­er, inginer-şef la întreprinde­rea „Porţelanul“ din Alba Iulia, Domokos Géza, directorul Edi­turii „Kriterion“, secretar al Uniunii Scriitorilor, Therese Necsasz, inspector general ad­junct la Inspectoratul şcolar al judeţului Timiş, Szabó Bela, strungar la întreprinderea ,,în­frăţirea“ din Oradea, Paul-Mi­­hai Berger, brigadier la C.A.P. Criş-Daneş, judeţul Mureş, Dancsuly Andrei, profesor la Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca, Josef Ecken­reiter, secretar al Comitetului judeţean Sibiu al P.C.R., şi Ma­­jai Adalbert, preşedintele Con-­­ siliului judeţean Harghita al oa­menilor muncii de naţionalitate maghiară. In numele membrilor celor două consilii, al tuturor parti­cipanţilor la plenara comună, tovarăşul Ştefan Peterfi a rugat pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, să ia cuvîntul. Primit cu cele mai calde sen­timente, cu însufleţită bucurie şi profundă satisfacţie, a luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Cuvîntarea secretarului gene­ral al partidului a fost urmărită cu deosebită atenţie şi larg in­teres, cu deplină aprobare, ea fiind subliniată, în repetate rîn­­duri, de prelungi aplauze, urale şi ovaţii. Cuvîntarea se va da publicităţii. La încheierea cuvîntării, par­ticipanţii aclamă din nou înde­lung, cu înflăcărare, pentru glo­riosul Partid Comunist Român, pentru conducătorul iubit al partidului şi statului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru patria comună, liberă, independentă şi înfloritoare — Republica Socialistă România. Sunt mom­ente care relevă cu puterea adevărului, a celei mai vii realităţi, coeziunea strînsă a oamenilor muncii de­ naţiona­litate maghiară şi germană în jurul partidului şi al secretarului său general, forţa şi unitatea societăţii noastre socialiste. Şedinţa a fost închisă de to­varăşul Eduard Eisenburger. ÎN PAGINA A II-A Din cuvîntul participanţilor la lucrările Plenarei comune a consiliilor oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană întreprinderea de strunguri din Arad, unitate reprezen­tativă a industriei noastre constructoare de maşini-unel­­te, va exporta în acest an o producţie reprezentînd o creştere de 27 la sută faţă de anul trecut. De la începutul anului şi pînă acum, între­prinderea a şi livrat în plus beneficiarilor săi externi maşini-unelte în valoare de peste 2,8 milioane lei, strun­gurile realizate la Arad fiind solicitate in numeroase ţări din întreaga lume. Sarcini sporite de export revin şi întreprinderii de va­goane, combinatului de pre­lucrare a lemnului, întreprin­derii textile, şi altor unităţi arădene. Planul producţiei destinate partenerilor externi de economia judeţului Arad prevede pe acest an o creş­tere de peste 3 la sută faţă de 1977. ★ Acţionînd pentru îndeplini­rea exemplară a sarcinilor fizice de plan şi a angaja­mentelor asumate în întrece­rea socialistă, colectivele de muncă din unităţile aparţi­nătoare întreprinderii electro­­centrale Mintia-Deva au pro­dus şi pulsat în reţeaua sis­temului energetic naţional, peste sarcinile de plan afe­rente perioadei care a trecut din acest an, 40 milioane kWh energie electrică. Sporul de producţie s-a obţinut îndeo­sebi pe seama aplicării unor măsuri şi acţiuni eficiente care s-au concretizat, între altele, în perfecţionarea teh­nologiilor de lucru, utiliza­rea la parametri ridicaţi a a­­gregatelor şi instalaţiilor şi reducerea duratei reparaţii­lor. Cu realizările din ultimul timp energeticienii din jude­ţul Hunedoara au majorat la 600 milioane kWh producţia de energie electrică, realizată în plus de la începutul cin­cinalului revoluţiei tehnico­­ştiinţifice. ★ Intensificînd ritmul activi­tăţii productive pentru înde­plinirea şi depăşirea preve­derilor fizice de plan şi a sarcinilor ce le revin din pro­gramul suplimentar de dez­voltare economico-socială a României pînă în 1980, side­­rurgiştii de la Hunedoara şi Călan au înscris în cronica întrecerii socialiste a 25 000­ a tonă de fontă şi oţel, elabo­rată în plus de la începutul anului. Cu cele mai mari suc­cese se prezintă şi de data aceasta jurnaliştii combina­tului din Hunedoara care au produs peste prevederi 10 400 tone fontă în condiţiile eco­nomisirii a 429 tone cocs metalurgic şi însemnate can­tităţi de combustibil conven­ţional. Ca rezultat al perfecţionă­rii tehnologiilor de topire, e­­laborare şi turnare a şarjelor, sporirea indicilor de utilizare a agregatelor şi îmbunătăţi­rea întregii activităţi produc­tive, formaţiile de lucru care deservesc cuptoarele Martin şi electrice din cadrul com­binatului hunedorean au dat peste prevederi 12 000 tone oțel aliat şi superior aliat. TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit delegaţia Partidului Muncii din Israel Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a primit, marţi după-amiază, delegaţia Partidului Muncii din Israel, condusă de Shimon Peres, pre­şedintele partidului, care face o vizită oficială în ţara noastră, la invitaţia C.C. al P.C.R. Din delegaţie fac parte Haim Bar Lev, membru al Biroului partidului, Moshe Shachol, mem­bru al Biroului partidului, pre­şedinte al fracţiunii parlamenta­re a Frontului Unit Muncitoresc (M.A.A.R.A.H.) şi Israel Gal, şe­ful Secţiei internaţionale a parti­dului. La primire au participat Vir­­­gil Cazacu, membru al Comite­tului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Leonte Răutu, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., Şte­fan Andrei, membru supleant al Comitetului Politic Executiv, se­cretar al C.C. al P.C.R. In numele membrilor delega­ţiei, oaspetele a mulţumit tova­răşului Nicolae Ceauşescu pentru primirea acordată, pentru invi­taţia de a vizita România. Pre­şedintele Partidului Muncii a e­­vocat impresiile deosebite pe care le-a produs asupra mem­brilor delegaţiei vizita în ţara noastră, exprimînd aprecieri elo­gioase la adresa poporului ro­mân, a succeselor sale pe calea progresului şi prosperităţii, a construcţiei socialiste. In timpul întrevederii s-a procedat la un schimb de pă­reri cu privire la activitatea si preocupările celor două partide, la relaţiile dintre România si Is­rael, precum si în legătură cu unele probleme actuale ale vietii internaţionale. De ambele părţi s-a apreciat că vizita întreprinsă în România de delegaţia Partidului Muncii din Israel constituie un moment important în dezvoltarea relaţii­lor dintre cele două partide, con­tribuind la extinderea colaboră­rii dintre România şi Israel în interesul cauzei înţelegerii şi pă­cii internaţionale. Preşedintele Partidului Muncii a invitat o de­legaţie a P.C.R. săi viziteze Is­raelul. Invitaţia a fost acceptată cu plăcere. Abordindu-se unele probleme internaţionale, a fost evidenţiată preocuparea celor două partide faţă de situaţia din Orientul Mijlociu, faţă de perpetuarea tensiunii din această zonă, care pune în pericol pacea şi secu­ritatea internaţională. In acest cadru, s-a acordat o atenţie deosebită căilor si mij­loacelor de înfăptuire pe cale politică a păcii în zonă, eviden­­ţiindu-se convingerea celor două partide că rezolvarea situaţiei complexe din Orientul Mijlociu implică mobilizarea tuturor for­ţelor politice realiste, responsa­bile şi iubitoare de pace din re­giune şi din afara ei, pentru a se ajunge la convenirea unor soluţii care să ducă la stingerea conflictului, la convieţuirea şi conlucrarea paşnică a tuturor popoarelor şi ţărilor din zonă. in conformitate cu interesele gene­rale ale păcii şi înţelegerii in­ternaţionale. Reafirmînd poziţia Partidului Comunist Român şi a Republicii Socialiste România faţă de si­tuaţia din Orientul Mijlociu, to­varăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat necesitatea de a se a­­junge de urgenţă la o reglemen­tare politică cuprinzătoare, care să ducă la o pace justă şi trai­nică, ceea ce presupune retra­gerea Israelului din teritoriile a­­rabe ocupate în urma războiului din 1967, la înfăptuirea aspira­ţiilor naţionale legitime ale po­porului arab palestinian — in­clusiv a dreptului său la auto­determinare şi la constituirea u­­nui stat propriu şi independent­­, la asigurarea integrităţii şi securităţii tuturor statelor din regiune, întrevederea s-a desfăşurat în­­tr-o atmosferă cordială, priete­nească. Primăvara pe dealuri • Istriţa podgoriilor, Istriţa oamenilor • Cum pot fi obţinute peste 11 000 kg struguri la hectar • Cooperatorii, şi alături de ei tinerii, veritabili specialişti d­in viticultură • La o normă de 300 butuci pe zi este firesc să nu lipsească recordmenii • Ideile des­prinse din recenta consfătuire a tinerilor cercetători din domeniul viticulturii prind viaţă şi aici, in această zonă a Dealului Mare. Istriţa a fost şi rămîne gene­roasă cu viţa de vie. Solul cal­­caros, dispunerea expoziţiilor in plenul solar, mina pricepută a omului au făcut ca solurile cul­tivate aici să devină arhicunos­cute. Un renume binemeritat şi-au cîştigat de-a lungul anilor cooperatorii din Merei, Pietroa­sele, Breaza, Năeni care au în­văţat şi s-au perfecţionat deve­nind acum adevăraţi artizani ai dealului. Coastele pe care altă­dată colţul pietrei spărgea talpa omului sînt acum inundate de podgorii. Pentru cooperatorii din Brea­za, în mijlocul cărora ne-am a­­flat zilele trecute, podgoria re­prezintă nu numai punctul de vîrf, ci şi elementul esenţial, de referinţă, al cooperativei şi al propriilor biografii ale oameni­lor. De cîţiva ani buni „trag“ după ei cele mai bune rezultate pe care le dau podgoriile din a­­ceastă zonă a Dealului Mare. Mărturie sînt cele două „Ordine ale Muncii şi un „Merit agri­col“ toate acordate pentru ob­ţinerea a peste 10 000 kg. stru­guri la hectar. Pînă acum pe toate cele 214 hectare cultivate cu soiuri nobile de vin şi de masă au fost administrate îngră­şăminte organice şi minerale. Pe mai bine de 50 de ha s-au efec­tuat dezgropările şi tăiatul viei, neexcluzindu-se, cum e şi firesc, celelalte operaţiuni, cum ar fi scoaterea viţei necorespunză­toare şi înlocuirea ei, revizuirea spalierilor etc. Tehniciană Octavia Dobrescu — secretara comitetului U.T.C. pe C.A.P. — îmi mărturisea că pentru ei, tinerii, podgoria re­prezintă momentul de vîrf al zi­lelor record. Chiar dacă vremea e umedă, vedeţi, negura pică într-una umezindu-te aici, pe coastele dealului, pînă la oase, oamenii, şi alături de ei tinerii, muncesc cu sirg. Numai în a­­ceastă zi sunt prezenţi peste 200 de cooperatori in punctele „La Căprn“, „Sub Bătrînele“ sau „în­tre garduri“ unde anul trecut s-au obţinut peste 11 000 kg struguri la hectar. La o normă de 300 butuci pe zi este firesc să nu lipsească nici recordmenii. Amintim aici pe Ana Cristea, Mihai Tranciu sau Emilia Rizea care lucrau, în ziua documen­tării noastre, în punctul „La Că­pin“, şi pe Emilian Stoican şi Constantin Boarcă, aflaţi în fruntea celor ce munceau în expoziţia de la „Sub Bătrînele“. Tot în acest punct o întîlnesc, lucrînd în rînd cu ceilalţi coo­peratori, pe tînăra ingineră Charlote Vărăticeanu, şefa fer­mei mixte nr. 1 din cadrul C.A.P. Breaza. „Care este s­ere­­n­tul rezultatelor obţinute pînă a­­cum ?“ „In nici un caz el nu­ este determinat numai de spe­cialist, ci în primul rînd de efor­tul permanent, extraordinar pe care îl depun zi de zi aceşti oa­meni minunaţi ai podgoriilor. Este adevărat, pînă nu de mult tăierea nu se făcea diferenţiat, după vîrsta butucului şi a soiu­lui, vigurozitatea şi direcţia de producţie a plantei. Un butuc mai slab dezvoltat rămîne acum doar cu o verigă de rod, iar la unele soiuri, cum ar fi de exem­plu aluzalia, coarda se taie mai lungă pentru că aşa rodeşte ea mai bine. Sigur că la ora actuală şi sub îndrumarea noastră per­manentă majoritatea operaţiuni­lor în vie se execută corespun­zător acestor cerinţe ale viticul­turii moderne. Dar dincolo de acestea.. . aşa cum aminteam înainte, exemplară rahiche dă­ruirea de care dau dovadă oa­menii“. Intr-un alt punct de la poa­lele Dealului Mare, la Ulmeni, cooperatorii execută tăierile de modernizare în punctele „Peste Dara“ și la „Locuri casă“. După cum ne relata Gheorghe Vasile, primarul comunei, „anul acesta am folosit cu mai mult succes fiecare fereastră bună de lucru pe care ne-a oferit-o iarna“. Iată de ce la ora actuală în punctul „Vărsături“ au fost exe­cutate lucrările de primăvară la viţa de vie puţind evidenţia, fără drept de replică, echipa ti­nerei Victoria Dinu care a în­cheiat această operaţiune încă din luna februarie, în ziua do­cumentării noastre peste 100 de cooperatori între care tinerele : Ioana Tatu, Victoria Dinu, Ele­na Chioveanu, Niculina Năstase, Ana Vintiloiu lucrau în sistemul intensiv din punctul „Peste Dara“. Două-trei zile şi vom fi gata şi cu aceste operaţiuni, ne declara Victoria Dinu. „Indica­ţiile secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, date la Consfătuirea de lucru cu cadrele din dome­niul agriculturii ne sunt de un real folos, ne mărturisea Gheor­ghe Vasile, secretarul comitetu­lui comunal de partid. Anul a­­cesta, mobilizaţi încă din luna ianuarie, cooperatorii, şi alături de ei tinerii, sunt în avans cu lucrările din viticultură faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Lucrul acesta ne îndreptăţeşte să credem în obţinerea unor re­colte care nu numai să depă­şească cantitativ cifrele de plan, dar să fie din punct de vedere calitativ net superioare faţă de cele ale anilor precedenţi“. DUMITRU ION DINCA ACŢIUNEA 1 000 000 DE APARTAMENTE Sălaj. UTECIŞTII PARTICIPĂ LA CONSTRUCŢIA UNUI NOU ORAŞ în pagina a 3-a Amplu efort de înnoire şi modernizare a producţiei La întreprinderea mecanică - Suceava: ASIMILAREA UNOR PRODUSE DE ÎNALTĂ TEHNICITATE La întreprinderea mecanică din Suceava, înnoirea produc­ţiei se situează intre obiective­le prioritare ale activităţii spe­cialiştilor si muncitorilor uni­tăţii. Acţiunile întreprinse aici îşi găsesc expresia în primul­­rînd în asimilarea unor pro­duse de înaltă tehnicitate care asigură mai buna valorificare a metalului. Multe din maşinil ce se rea­lizează în prezent înregistrează consumuri reduse. Fierăstrăul circular cu ciclu automat, de pildă, este în momentul de faţă cu 1000 kg mai uşor faţă de produsele de acelaşi tip exis­tente în ţară. La alte produse , se­ aduc substanţiale îmbu­tiri de funcţionare. Tot pentru acest an a fost prevăzută ex­tinderea gamei de linii tehno­logice (agregate complexe) pen­tru industria chimică. Numai pe această cale, constructorii de mașini suceveni vor contribui la reducerea efortului valutar al economiei naționale cu a­­proape 100 milioane lei valută. La „Electroputere" Craiova: ÎN FABRICAȚIE, PRIMELE TRANSFORMATOARE DESTINATE ECHIPĂRII CUPTOARELOR ELECTRICE La întreprinderea „Electro­­putere“­Craiova au fost reali­zate cele dinţii transformatoare din gama de puteri cuprinse între 400 şi 2 800 kVA destinate echipării cuptoarelor electrice cu inducţie pentru topit oţel. Concepute de specialişti ai in­stitutului de cercetări şi pro­iectări din cadrul unităţii, trans­formatoarele respective asigură alimentarea cu energie electrică a cuptoarelor cu inducţie de capacităţi pînă la 1,5 tone. Noi­le transformatoare permit au­tomatizarea procesului de topi­re a metalului, asigurînd astfel scurtarea duratei de elaborare a sarjelor și o calitate ridicată a otelului.

Next