Scînteia Tineretului, ianuarie 1986 (Anul 42, nr. 11381-11405)

1986-01-15 / nr. 11391

Răspunzind inflamatelor chemări ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu DIPRM LI1E ! WIIL MLIW HEM PH DEPĂŞIREA «TlŢIMĂ­­­SURi DE PLAN! întreaga producţie, sub semnul înnoirii şi al eficienţei LA I. P. I. C. C. F. BUZĂU • întreaga gamă de aparate cale, butelii gaze comprimate, prefabricate din beton pentru construcţia de tunete, echipamente pentru metrou, box-paleţi, pregătită şi lansată in producţie din prima zi a noului an . Au început să prindă contur o serie de noutăţi tehnico-productive : aparatele cale tip­­60 destinate magistralelor, aparatele cale montate pe traverse metalice • Pentru reducerea consumului de metal şi de energie este un curs de asimilare o gamă de elemente pentru prinderea căii ferate, echiparea unor trenuri şi vagoane destinate lucrărilor de construcţie • Faţă de anul trecut, volumul producţiei destinate partenerilor străini s-a triplat • In prima decadă, a acestei luni a fost livrat primul lot de traverse metalice in Brazilia, 300 recipienti butelii de inaltă presiune, 800 tone alte produse. PRIN BUNA PREGĂTIRE A FA­BRICATEI, RITMURI ÎNALTE DE LUCRU întreprinderea de produc­ție industrială pentru construc­ţii căi ferate, situată pe mo­derna platformă industrială a Buzăului- a debutat in anul 1986 cu rezultate semnificati­ve in toate domeniile. Secretul acestor demersuri ne este dez­văluit de tovarăşul Petre Bura, directorul tehnic al unităţii, „încă de la sfirşitul lunii de­cembrie, planul a­ fost de­falcat pe fabrici şi pe secţii, la fiecare loc de muncă cu­­noscîndu-se structura şi sorti­mentele nominalizate. în toa­te secţiile planul a fost aco­perit cu comenzi, pe trimes­trele I şi II, în afară de a­­paratele de cale, produsul nostru de bază, mai realizăm butelii pentru gaze compri­mate, utilaje pentru stingerea incendiilor, prefabricate din beton pentru construcţia de tunele, în cadrul fabricii Flacăra, unitate componentă a întreprinderii, executăm pro­duse din cauciuc şi materiale plastice destinate­­căilor fera­te, echipamente pentru me­trou, echipamente de protec­ţie. O noutate o constituie rea­lizarea la unitatea din Pogoa­nele a box-paleţilor, repere destinate in exclusivitate ex­portului. Centrul de greutate la Pogoanele îl constituie re­­condiţionarea aparatelor de cale. Numai în acest an vor fi reciclate în jur de 2 500— 3 000 tone de material cale, cantitate care pină acum era dirijată spre turnătorii“. O gamă extrem de diversă de repere care impune eforturi constante atit in planul orga­nizatoric, cit și tehnic, în ca­drul întreprinderii buzoiene in 1986 vor fi realizate aparate cale de tip 60 destinate ma­gistralelor, precum şi primele serii destinate metroului bucu­­reştean. Vor fi asimilate în producţia de serie cantităţi în­semnate de aparate cale mon­tate pe traverse metalice. In egală măsură, se va diversifi­ca producţia de recipienţi de DUMITRU ION DINCA Foto: ILIE MARIAN Realizarea exemplară a planului de producţie pe luna ianua­rie reprezintă o cerinţă esenţială pentru un bun demaraj in anul 1086 şi în noul cincinal. Un obiectiv de maximă importanţă pentru toate colectivele de muncă din unităţile economice, căruia i s-au circumscris şi eforturile şi preocupările specialiş­tilor din majoritatea întreprinderilor timişorene. Aşadar, peste tot, in general, s-au găsit o serie de soluţii concrete şi realiste, ţinind cont de posibilităţile existente in fiecare unitate, astfel incit prin mobilizarea întregului potenţial tehnic şi uman să fie create condiţii favorabile pentru îndeplinirea şi chiar depăşirea tuturor sarcinilor acestei luni. în acest sens, prezen­tăm şi experienţa pozitivă din două mari întreprinderi timişo­rene. MASURI TEHNICO-ORGANI­­ZATORICE CU O EFICACITATE SPORITA ÎNTREPRINDEREA „6 MAR­TIE“ reprezintă cu siguranţă un adevărat „mecanic şef“ al lucrărilor construcţiei, fiind principalul furnizor de maşini şi utilaje pentru toate şantie­rele ţării. O întreprindere cu activitate dinamică care şi-a schimbat în timp nomenclato­rul de produse in proporţie de 90 la sută, fiin­d astfel realiza­toarea unor instalaţii comple­xe, de mare randament, multe din ele în premieră naţională s-au reducîrjd aproape total nevoile din import. „Pornind de la realizările deosebite ale anului trecut şi de la cele ale cincinalului (pe care l-am în­cheiat cu 4 luni înainte de termcien) am pregătit în bune condiţiuni startul în noul an, avînd resurse importante pen­tru a finaliza sarcinile de plan încă din prima lună, la nive­lele stabilite. în acest sens, se derulează in unitate un plan unic de acţiune, cuprinzind peste 100 de obiective, a că­rui urmărire se face, fapt demn de subliniat, cu ajuto­rul calculatorului electronic. Consider de altfel că la baza acestor bune rezultate stau o eficientă muncă organizatori­că şi o creştere pronunţată, a productivităţii muncii, în spe­cial pe seama introducerii progresului tehnic (cu o pon­dere de aproape 60 la sută)“, mărturisea inginerul Valentin Artenie, directorul întreprin­derii. Aceste elemente definitorii ale modului de acţiune a har­nicului colectiv de aici ne-au fost subliniate şi de Ilie Hi­­ld­e, şeful serviciului plan . „Desigur, cheia succeselor ob­ţinute rezidă şi din promova­rea cu curaj a noului, din in­troducerea unor tehnologii de mare eficienţă şi asimilarea unor produse competitive, realizate la parametrii calita­tivi de nivel mondial. La loc de frunte se află insă şi buna organizare a muncii. Iată, bunăoară, contractarea între­gii producţii a anului 1986 ne-a permis o pregătire a fa­bricaţiei în raport cu posibi­lităţile de aprovizionare şi cu capacităţile existente. Din a­­ceastă perspectivă, avînd şi experienţa anilor trecuţi am luat măsu­ri pentru aprovizio­narea ritmică de materii pri­me şi materiale in principal cu aparate electrice şi cu sîrmă de cupru, repere care ne-au creat anumite greutăţi GH. CRIŞAN (Continuare in pag. a V-a) (Continuare in pag. a V-a) Valorificate din plin toate resursele de obţinere a unor producţii suplimentare Proletari din toate tarile, uniţi-vă! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XLII SERIA II NR. 11 391 6 PAGINI 1986 50 BAN! MIERCURI 15 IANUARIE j TBNiH.fl ŞB TÍN1H.1? j j Acţionînd cu toată energia J \ şi fermitatea pentru realizarea j j integrală a sarcinilor de plan \ j şi depăşirea angajamentelor \ J asumate încă din prima lună j S a anului, contribuiţi în mod j J hotărîtor la înfăptuirea \ J măreţelor obiective ale noului \ j cincinal, ale noii etape de j \ dezvoltare economico-socială | j a ţării| \ i ----------------------- | Bucureşti Foto : V. TANASOF idei-forţă ale devenirii noastre comuniste Strategia revoluţionară a progresului multilateral şi permanent al României socialiste De-a lungul întregului pro­ces de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvol­tate pe pămintul patriei, şi mai cu seamă in perioada de înalt dinamism şi măreţe realizări in toate domeniile, inaugurată în viaţa şi munca naţiunii noastre de Congresul al IX-lea al partidului, adevă­rul fundamental că socialismul se construieşte cu poporul şi pentru popor a fost pe deplin validat in practică. Partidul Comunist Român — uriaşa forţă diriguitoare a societăţii româneşti, marele strateg vi­zionar al devenirii patriei pe coordonatele socialismului şi comunismului — a elaborat şi aplicat de la o etapă istorică la alta, cu admirabilă consec­venţă revoluţionară, o politică ştiinţific fundamentată, pro­fund novatoare, în concordan­ţă deplină cu realităţile noas­tre social-istorice, cu cerinţele înfloririi continue a României şi ridicării ei pe noi trepte de progres, bunăstare şi civili­zaţie. Congresul al XIII-lea al partidului, prin hotărîrile is­torice stabilite, prin grandioa­sele şi cutezătoarele programe de dezvoltare economico-so­cială adoptate, a deschis in faţa naţiunii noastre perspec­tive luminoase şi largi orizon­turi, marcînd trecerea Româ­niei socialiste intr-o etapă is­torică decisivă, calitativ su­perioară şi accelerarea mersu­lui nostru înainte spre comu­nism. în acest sfirşit de secol şi de mileniu, in condiţiile in care pe plan mondial se înregis­trează tendinţe contradictorii la scara dezvoltării sociale, cînd fenomene simptomatice, de criză şi recul se manifestă din ce ,în ce mai pregnant, afectind întreg sistemul capi­talist, toate laturile vieţii eco­nomice, sociale şi politice din lumea capitalului. România se află înscrisă pe un drum as­cendent, străbătind intr-un ritm impetuos, intr-un inter­val de timp relativ scurt, un capitol de istorie, care, îrn existenţa altor popoare, se în­tinde pe parcursul mai multor decenii şi secole chiar. Pentru societatea noastră socialistă nu poate fi vorba de o alta cale de urmat sau de vreo altă alternativă viabilă in raport cu opţiunea conştientă pentru dezvoltarea permanentă mul­tilaterală a patriei. Neîndoiel­nic, continuarea cu succes a operei de edificare al socialis­mului şi comunismului in România reclamă eforturi gi­gantice, susţinute, presupune înlăturarea, depăşirea multor obstacole, învingerea unor greutăţi, multe dintre ele de ordin obiectiv. Un lucru este insă cert. Şi acesta priveşte caracterul irevocabil al voinţei noastre. Stă în puterea noastră colectivă de a înfăptui tot ceea ce ne-am propus, de a ne făuri în mod liber, cu deplina conştiinţă a vocaţiei şi misi­unii noastre istorice, viitorul , un viitor fericit, pe măsura trecutului eroic şi a prezentu­lui tumultuos, pe măsura as­piraţiilor nobile ce ne însufle­ţesc. Hotărîrile celui de-al XIII- lea Congres al partidului, in­dicaţiile şi orientările trasate de secretarul general al parti­dului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, îşi află nu numai ecoul advne in conştiinţa ma­selor de oameni ai muncii, a întregului tineret al patriei, ci şi expresia vie, nemijlocită, trainică în faptele1 exemplare de muncă prin care, intr-o admirabilă şi indestructibilă unitate, toţi fiii acestei ţări înţeleg să transpună in prac­tică programul şi politica partidului. Noua etapă de muncă şi luptă revoluţionară in care ne MI­HAI MILCA (Continuare în pag. a V-a) ANTOLOGIA POEZIEI PATRIOTICE ŞI REVOLUŢIONARE Început de an vesteşte ianu­arie şi în ianuarie, sub zodia albului imaculat al zăpezii, au venit pe lume spre a o înfru­museţa şi a o schimba în bine cu gindirea şi cu inspiraţia lor aleasă oameni aleşi ai pămin­­tului românesc, în acest ianua­rie înalt aniversar, în ziua cînd s-a născut cel mai mare poet al românilor, Mihai Eminescu, deschidem, un semn de cinstire a Lui, o rubrică în fereastra căreia voim a cuprinde senti­mentul cel mai de preţ al fiin­ţei noastre, iubirea de ţară şi de tot ce înnoind-o contribuie la nemurirea ei. Rubrica noastră de Antologie a poeziei patriotice şi revolu­ţionare sperăm să vină în aş­teptarea cercurilor şi cenaclu­rilor literare, a caselor ştiinţei şi tehnicii pentru tineret, a ac­tivităţii cultural-artistice a ti­nerilor care vor găsi aici ma­teria bogată a unei literaturi exemplare, scrisă la flacăra dragostei pentru patrie, pentru prezentul ei socialist. Totodată ea ne oferă prilejul de a con­stata cum, in timp, literatura română, poezia în cazul de fa­ţă, se constituie intr-un adevă­rat tezaur al sentimentelor pa­triotice animind în istorie sen­sibilitatea atîtor creatori. E o flacără nestinsă pe care tinerii poeţi de astăzi au datoria de nobleţe de a o înălţa tot mai sus, într-o puritate hrănită din spiritul lor viu şi cutezător. Prima filă a acestei antologii poate trezi în conştiinţa tînă­­rului creator fiorul sfînt al glasului patriei, acea simţire a „Dulcei Românii“ din care s-a adăpat, ca la izvorul cel mai curat de sensibilitate şi cuge­tare naţională, însuşi Mihai Eminescu. Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie! Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie, Ţara mea de glorii, ţara mea de dor ? Braţele nervoase, arma de tărie, La trecutu-ţi mare, mare viitor ! Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul, Dacă fiii-ţi mîndri aste le nutresc ; Căci rămîne stînca, deşi moare valul, Dulce Românie, asta ţi-o doresc. Vis de răzbunare negru ca mormântul, Spada ta de singe duşman fumegînd, Şi deasupra idrei fluture ca vîntul, Visul tău de glorii falnic triumfind, Spună lumii large steaguri tricolore. Spună ce-i poporul mare, românesc, Cînd s-aprinde sacru candida-i viitoare, Dulce Românie, asta ţi-o doresc. îngerul iubirii, îngerul de pace, Pe altarul Vestei tainic surîzînd, Ca pe Marte-n glorii să orbească-l face, Cînd cu lampa-i zboară lumea luminînd, El pe sînu-ţi vergin încă să coboare, Guste fericirea raiului ceresc, Tu îl strînge-n braţe, tu îi fă altare, Dulce Românie, asta ţi-o doresc. Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie, Tînără mireasă, mamă cu amor ! . Fiii tăi trăiască numai în frăţie Ca a nopţii stele, ca a zilei zori. Viaţa în vecie, glorii, bucurie, Arme cu tărie, suflet românesc, Vis de vitejie, fală şi mîndrie, Dulce Românie, asta ţi-o doresc ! MIHAI EMINESCU „De ce tocmai eu?“ — o întrebare pe care sondorii nu şi-o pun Să încep cu sfirşitul : după ce am văzut parcurile, sonde­le, rezervoarele, după ce-am străbătut zeci de kilometri (fă­­cind incă o dată şi ceva dis­tanţa de la Bucureşti la Vide­le) pentru a sta de vorbă cu oamenii, mi-am pus întreba­rea : ciţi dintre cei ce consumă/ (folosesc) risipesc, ca pe un dar al naturii benzina sau energia electrică de exemplu, ştiu cu cit greu se obţine o tonă de petrol ? Ciţi sesizează in spa­tele confortului personal, mun­ca, eforturile deosebite ale multor, foarte multor oameni? Şi, mai ales, ciţi ar voi să o facă ? Există, mai există din păcate, mentalitatea, gindirea mediocră, meschină a struţului, nevoind să se gindească de unde provin şi cu ce eforturi provin datele unei civilizaţii, unii cred că problema e ca şi rezolvată, după principiul că cineva tre­buie s-o facă şi p-asta ! Dar de ce altcineva şi nu chiar cel ce gîndeşte ? De ce consideră a­­cela că el şi-ar fi cîştigat — prin ce merite ? — dreptul de a lăsa altora greul, asumin­­du-şi pentru ei plăcutul, asta-i altă poveste, o poveste care ţine de educaţie, conştiinţă, moralitate... Din fericire, există oameni care nu gîndesc aşa. Şi tăria caracterului, altruismul lor — pentru că munca lor este în măsură mai mare, mult mai mare în folosul oamenilor — se dovedesc, în primul rînd, prin absenţa acestei „păsări“ a responsabilităţii către alţii. De ce muncesc aici ? Pentru că aici este nevoie de ei ! De ce tocmai de ei ? Iată o întrebare pe care nu şi-o pun niciodată şi asta înseamnă tocmai că nu-şi gîndesc meseria nici ca pe o corvoadă, nici ca pe un eroism. Firescul cu care-şi în­deplinesc sarcinile, firescul cu care muncesc este o dovadă a tru că producţia depinde (şi) de ei, într-o mare­­măsură, ci (şi) pentru că munca lor este ceva deosebit, cere calităţi deo­sebite. Admirăm, In cazul in care avem această putere, ceea ce noi înşine nu putem face, nu am avea voinţa, puterea, sau priceperea de a face. La brigada nr. 6 Cosmeşti (şef de brigadă , inginerul Gheorghe Olteanu), ar fi tre­­ne­ri, sondorii de intervenţie. Obiectivul lor sună atit de simplu : repunerea în funcţiune a sondei în timpul cel mai scurt. Din acest moment începe lupta cu timpul. O cursă contracrono­­metru a schimbului, a formaţiei de sondori. O cursă desfăşurată în orice condiţii, pe orice vre­me, sub cupola albastră, cenu­şie, lichidă a cerului. O cursă care cere : voinţă, pricepere, menit m-au rugat să scriu că printre petroliştii buni de la brigada 6 (Marin Ogăranu, Florea Valerică, Oancea Marin) se află şi Cristian Rădoi. Chiar în acea zi plecase în armată şi familia lui­ de petrolişti îi tri­mite, prin intermediul ziarului, un semn de neuitare... UN OM ŞI-O BICICLETA Zamfir Minea, secretarul co­mitetului de partid pe schelă, l-a pus în capul listei. Cu men­ţiunea : „neapărat cu Lăzărică să vorbiţi“. L-am căutat pe Lă­zărică Gheorghe în mai multe puncte. Greu de aflat un om în imensitatea cîmpiei ! Greu dar nu imposibil, aşa că l-am re­perat (l-a reperat, pentru a păstra adevărul, Lucian Mili­tar, secretarul comitetului U.T.C.), trăgînd din greu la pe­dale. Pentru deplasări, acum cînd cîmpul e îngheţat, e bună şi bicicleta. Adică, e mai si­gură. Primul lucru care mi-a atras atenţia la Gheorghe Lă­zărică : mîinile.­­Cîndva, stind de vorbă cu un om care „cam greşise“, după cum încerca el să păstreze aparenţele, mă fra­pase gestul de a-şi ascunde mîinile. Erau mîini albe, deli­cate, nedeprinse cu munca şi, într-o vinovăţie asumată poate inconştient, omul încerca să şi CONSTANTIN STAN (Continuare în pag. a IV-a) să discutăm despre necesităţii înţelese. Adică, a li­bertăţii lor. Adică, a spiritului revoluţionar. O PUNERE ÎN TEMA Şi-n petrol, ca peste tot, locurile de muncă sunt diverse : unele mai comode, zise mai cârduţe, mai ferite de griji şi intemperii, altele — dimpotrivă. Acestea­ din urmă se numesc, metafizic, bărbăteşti, iar în no­menclator se cheamă sondor de intervenţii, în special despre ei am vrut să scriu la Schela de producţie petrolieră Videle. Şi toată lumea a fost de acord. Ba, mai mult, toată lumea de la schelă vorbeşte cu un neţăr­murit respect despre ei, despre munca lor. Şi nu (numai) pen­tuit să-l întâlnim pe unul din cei mai buni tineri sondori d­in schelă : Paul Olteanu. Nu l-am aflat. Fusese în tura de noapte şi n-am vrut să-i intrerupem odihna. Dar maistrul Ion A­­lexe ne-a făcut o punere in ternă, prezentindu-ne punctul dispecer de urmărire a sonde­lor prin telemecanică. Este un punct important , acesta, pentru că el depistează defecţiunile, de orice natură, ale sondelor. Defecţiunile, de orice natură, au un mare neajuns : sonda nu mai extrage petrol ! Or, aici orice oprire înseamnă diminua­rea producţiei. Orice diminuare a producţiei înseamnă... ştie fiecare dintre dumneavoastră. Depistarea unei defecţiuni nu-nseamnă şi repararea ei. De la această fază, intră în acţiv­forţă fizică. Şi mai presupune: o bună organizare, o bună pre­gătire profesională, putere de decizie. „Funcţie de funcţie“, după cum zice maistrul Ion A­­lexe, adică, acolo, la sondă, sondorul şef trebuie să decidă ordinea, priorităţile reparaţii­lor, lucrărilor pentru ca sonda să producă iarăşi. Primul viscol al acestei ierni (pentru că vin­­tul şi descărcările electrice sunt cei mai mari duşmani) a scos din funcţiune multe sonde. A fost nevoie de 3 zile şi 3 nopţi pentru ca să se raporteze că la Videle e linişte : sondele pro­duc. Ah, şi încă un amănunt : for­maţia lui Paul Olteanu este al­cătuită numai şi numai din ti­neri ! Şi ca un post scriptum la argumentul de mai sus : ca­

Next