Scînteia Tineretului, ianuarie 1986 (Anul 42, nr. 11381-11405)
1986-01-15 / nr. 11391
Răspunzind inflamatelor chemări ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu DIPRM LI1E ! WIIL MLIW HEM PH DEPĂŞIREA «TlŢIMĂSURi DE PLAN! întreaga producţie, sub semnul înnoirii şi al eficienţei LA I. P. I. C. C. F. BUZĂU • întreaga gamă de aparate cale, butelii gaze comprimate, prefabricate din beton pentru construcţia de tunete, echipamente pentru metrou, box-paleţi, pregătită şi lansată in producţie din prima zi a noului an . Au început să prindă contur o serie de noutăţi tehnico-productive : aparatele cale tip60 destinate magistralelor, aparatele cale montate pe traverse metalice • Pentru reducerea consumului de metal şi de energie este un curs de asimilare o gamă de elemente pentru prinderea căii ferate, echiparea unor trenuri şi vagoane destinate lucrărilor de construcţie • Faţă de anul trecut, volumul producţiei destinate partenerilor străini s-a triplat • In prima decadă, a acestei luni a fost livrat primul lot de traverse metalice in Brazilia, 300 recipienti butelii de inaltă presiune, 800 tone alte produse. PRIN BUNA PREGĂTIRE A FABRICATEI, RITMURI ÎNALTE DE LUCRU întreprinderea de producție industrială pentru construcţii căi ferate, situată pe moderna platformă industrială a Buzăului- a debutat in anul 1986 cu rezultate semnificative in toate domeniile. Secretul acestor demersuri ne este dezvăluit de tovarăşul Petre Bura, directorul tehnic al unităţii, „încă de la sfirşitul lunii decembrie, planul a fost defalcat pe fabrici şi pe secţii, la fiecare loc de muncă cunoscîndu-se structura şi sortimentele nominalizate. în toate secţiile planul a fost acoperit cu comenzi, pe trimestrele I şi II, în afară de aparatele de cale, produsul nostru de bază, mai realizăm butelii pentru gaze comprimate, utilaje pentru stingerea incendiilor, prefabricate din beton pentru construcţia de tunele, în cadrul fabricii Flacăra, unitate componentă a întreprinderii, executăm produse din cauciuc şi materiale plastice destinatecăilor ferate, echipamente pentru metrou, echipamente de protecţie. O noutate o constituie realizarea la unitatea din Pogoanele a box-paleţilor, repere destinate in exclusivitate exportului. Centrul de greutate la Pogoanele îl constituie recondiţionarea aparatelor de cale. Numai în acest an vor fi reciclate în jur de 2 500— 3 000 tone de material cale, cantitate care pină acum era dirijată spre turnătorii“. O gamă extrem de diversă de repere care impune eforturi constante atit in planul organizatoric, cit și tehnic, în cadrul întreprinderii buzoiene in 1986 vor fi realizate aparate cale de tip 60 destinate magistralelor, precum şi primele serii destinate metroului bucureştean. Vor fi asimilate în producţia de serie cantităţi însemnate de aparate cale montate pe traverse metalice. In egală măsură, se va diversifica producţia de recipienţi de DUMITRU ION DINCA Foto: ILIE MARIAN Realizarea exemplară a planului de producţie pe luna ianuarie reprezintă o cerinţă esenţială pentru un bun demaraj in anul 1086 şi în noul cincinal. Un obiectiv de maximă importanţă pentru toate colectivele de muncă din unităţile economice, căruia i s-au circumscris şi eforturile şi preocupările specialiştilor din majoritatea întreprinderilor timişorene. Aşadar, peste tot, in general, s-au găsit o serie de soluţii concrete şi realiste, ţinind cont de posibilităţile existente in fiecare unitate, astfel incit prin mobilizarea întregului potenţial tehnic şi uman să fie create condiţii favorabile pentru îndeplinirea şi chiar depăşirea tuturor sarcinilor acestei luni. în acest sens, prezentăm şi experienţa pozitivă din două mari întreprinderi timişorene. MASURI TEHNICO-ORGANIZATORICE CU O EFICACITATE SPORITA ÎNTREPRINDEREA „6 MARTIE“ reprezintă cu siguranţă un adevărat „mecanic şef“ al lucrărilor construcţiei, fiind principalul furnizor de maşini şi utilaje pentru toate şantierele ţării. O întreprindere cu activitate dinamică care şi-a schimbat în timp nomenclatorul de produse in proporţie de 90 la sută, fiind astfel realizatoarea unor instalaţii complexe, de mare randament, multe din ele în premieră naţională s-au reducîrjd aproape total nevoile din import. „Pornind de la realizările deosebite ale anului trecut şi de la cele ale cincinalului (pe care l-am încheiat cu 4 luni înainte de termcien) am pregătit în bune condiţiuni startul în noul an, avînd resurse importante pentru a finaliza sarcinile de plan încă din prima lună, la nivelele stabilite. în acest sens, se derulează in unitate un plan unic de acţiune, cuprinzind peste 100 de obiective, a cărui urmărire se face, fapt demn de subliniat, cu ajutorul calculatorului electronic. Consider de altfel că la baza acestor bune rezultate stau o eficientă muncă organizatorică şi o creştere pronunţată, a productivităţii muncii, în special pe seama introducerii progresului tehnic (cu o pondere de aproape 60 la sută)“, mărturisea inginerul Valentin Artenie, directorul întreprinderii. Aceste elemente definitorii ale modului de acţiune a harnicului colectiv de aici ne-au fost subliniate şi de Ilie Hilde, şeful serviciului plan . „Desigur, cheia succeselor obţinute rezidă şi din promovarea cu curaj a noului, din introducerea unor tehnologii de mare eficienţă şi asimilarea unor produse competitive, realizate la parametrii calitativi de nivel mondial. La loc de frunte se află insă şi buna organizare a muncii. Iată, bunăoară, contractarea întregii producţii a anului 1986 ne-a permis o pregătire a fabricaţiei în raport cu posibilităţile de aprovizionare şi cu capacităţile existente. Din această perspectivă, avînd şi experienţa anilor trecuţi am luat măsuri pentru aprovizionarea ritmică de materii prime şi materiale in principal cu aparate electrice şi cu sîrmă de cupru, repere care ne-au creat anumite greutăţi GH. CRIŞAN (Continuare in pag. a V-a) (Continuare in pag. a V-a) Valorificate din plin toate resursele de obţinere a unor producţii suplimentare Proletari din toate tarile, uniţi-vă! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XLII SERIA II NR. 11 391 6 PAGINI 1986 50 BAN! MIERCURI 15 IANUARIE j TBNiH.fl ŞB TÍN1H.1? j j Acţionînd cu toată energia J \ şi fermitatea pentru realizarea j j integrală a sarcinilor de plan \ j şi depăşirea angajamentelor \ J asumate încă din prima lună j S a anului, contribuiţi în mod j J hotărîtor la înfăptuirea \ J măreţelor obiective ale noului \ j cincinal, ale noii etape de j \ dezvoltare economico-socială | j a ţării| \ i ----------------------- | Bucureşti Foto : V. TANASOF idei-forţă ale devenirii noastre comuniste Strategia revoluţionară a progresului multilateral şi permanent al României socialiste De-a lungul întregului proces de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate pe pămintul patriei, şi mai cu seamă in perioada de înalt dinamism şi măreţe realizări in toate domeniile, inaugurată în viaţa şi munca naţiunii noastre de Congresul al IX-lea al partidului, adevărul fundamental că socialismul se construieşte cu poporul şi pentru popor a fost pe deplin validat in practică. Partidul Comunist Român — uriaşa forţă diriguitoare a societăţii româneşti, marele strateg vizionar al devenirii patriei pe coordonatele socialismului şi comunismului — a elaborat şi aplicat de la o etapă istorică la alta, cu admirabilă consecvenţă revoluţionară, o politică ştiinţific fundamentată, profund novatoare, în concordanţă deplină cu realităţile noastre social-istorice, cu cerinţele înfloririi continue a României şi ridicării ei pe noi trepte de progres, bunăstare şi civilizaţie. Congresul al XIII-lea al partidului, prin hotărîrile istorice stabilite, prin grandioasele şi cutezătoarele programe de dezvoltare economico-socială adoptate, a deschis in faţa naţiunii noastre perspective luminoase şi largi orizonturi, marcînd trecerea României socialiste intr-o etapă istorică decisivă, calitativ superioară şi accelerarea mersului nostru înainte spre comunism. în acest sfirşit de secol şi de mileniu, in condiţiile in care pe plan mondial se înregistrează tendinţe contradictorii la scara dezvoltării sociale, cînd fenomene simptomatice, de criză şi recul se manifestă din ce ,în ce mai pregnant, afectind întreg sistemul capitalist, toate laturile vieţii economice, sociale şi politice din lumea capitalului. România se află înscrisă pe un drum ascendent, străbătind intr-un ritm impetuos, intr-un interval de timp relativ scurt, un capitol de istorie, care, îrn existenţa altor popoare, se întinde pe parcursul mai multor decenii şi secole chiar. Pentru societatea noastră socialistă nu poate fi vorba de o alta cale de urmat sau de vreo altă alternativă viabilă in raport cu opţiunea conştientă pentru dezvoltarea permanentă multilaterală a patriei. Neîndoielnic, continuarea cu succes a operei de edificare al socialismului şi comunismului in România reclamă eforturi gigantice, susţinute, presupune înlăturarea, depăşirea multor obstacole, învingerea unor greutăţi, multe dintre ele de ordin obiectiv. Un lucru este insă cert. Şi acesta priveşte caracterul irevocabil al voinţei noastre. Stă în puterea noastră colectivă de a înfăptui tot ceea ce ne-am propus, de a ne făuri în mod liber, cu deplina conştiinţă a vocaţiei şi misiunii noastre istorice, viitorul , un viitor fericit, pe măsura trecutului eroic şi a prezentului tumultuos, pe măsura aspiraţiilor nobile ce ne însufleţesc. Hotărîrile celui de-al XIII- lea Congres al partidului, indicaţiile şi orientările trasate de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, îşi află nu numai ecoul advne in conştiinţa maselor de oameni ai muncii, a întregului tineret al patriei, ci şi expresia vie, nemijlocită, trainică în faptele1 exemplare de muncă prin care, intr-o admirabilă şi indestructibilă unitate, toţi fiii acestei ţări înţeleg să transpună in practică programul şi politica partidului. Noua etapă de muncă şi luptă revoluţionară in care ne MIHAI MILCA (Continuare în pag. a V-a) ANTOLOGIA POEZIEI PATRIOTICE ŞI REVOLUŢIONARE Început de an vesteşte ianuarie şi în ianuarie, sub zodia albului imaculat al zăpezii, au venit pe lume spre a o înfrumuseţa şi a o schimba în bine cu gindirea şi cu inspiraţia lor aleasă oameni aleşi ai pămintului românesc, în acest ianuarie înalt aniversar, în ziua cînd s-a născut cel mai mare poet al românilor, Mihai Eminescu, deschidem, un semn de cinstire a Lui, o rubrică în fereastra căreia voim a cuprinde sentimentul cel mai de preţ al fiinţei noastre, iubirea de ţară şi de tot ce înnoind-o contribuie la nemurirea ei. Rubrica noastră de Antologie a poeziei patriotice şi revoluţionare sperăm să vină în aşteptarea cercurilor şi cenaclurilor literare, a caselor ştiinţei şi tehnicii pentru tineret, a activităţii cultural-artistice a tinerilor care vor găsi aici materia bogată a unei literaturi exemplare, scrisă la flacăra dragostei pentru patrie, pentru prezentul ei socialist. Totodată ea ne oferă prilejul de a constata cum, in timp, literatura română, poezia în cazul de faţă, se constituie intr-un adevărat tezaur al sentimentelor patriotice animind în istorie sensibilitatea atîtor creatori. E o flacără nestinsă pe care tinerii poeţi de astăzi au datoria de nobleţe de a o înălţa tot mai sus, într-o puritate hrănită din spiritul lor viu şi cutezător. Prima filă a acestei antologii poate trezi în conştiinţa tînărului creator fiorul sfînt al glasului patriei, acea simţire a „Dulcei Românii“ din care s-a adăpat, ca la izvorul cel mai curat de sensibilitate şi cugetare naţională, însuşi Mihai Eminescu. Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie! Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie, Ţara mea de glorii, ţara mea de dor ? Braţele nervoase, arma de tărie, La trecutu-ţi mare, mare viitor ! Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul, Dacă fiii-ţi mîndri aste le nutresc ; Căci rămîne stînca, deşi moare valul, Dulce Românie, asta ţi-o doresc. Vis de răzbunare negru ca mormântul, Spada ta de singe duşman fumegînd, Şi deasupra idrei fluture ca vîntul, Visul tău de glorii falnic triumfind, Spună lumii large steaguri tricolore. Spună ce-i poporul mare, românesc, Cînd s-aprinde sacru candida-i viitoare, Dulce Românie, asta ţi-o doresc. îngerul iubirii, îngerul de pace, Pe altarul Vestei tainic surîzînd, Ca pe Marte-n glorii să orbească-l face, Cînd cu lampa-i zboară lumea luminînd, El pe sînu-ţi vergin încă să coboare, Guste fericirea raiului ceresc, Tu îl strînge-n braţe, tu îi fă altare, Dulce Românie, asta ţi-o doresc. Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie, Tînără mireasă, mamă cu amor ! . Fiii tăi trăiască numai în frăţie Ca a nopţii stele, ca a zilei zori. Viaţa în vecie, glorii, bucurie, Arme cu tărie, suflet românesc, Vis de vitejie, fală şi mîndrie, Dulce Românie, asta ţi-o doresc ! MIHAI EMINESCU „De ce tocmai eu?“ — o întrebare pe care sondorii nu şi-o pun Să încep cu sfirşitul : după ce am văzut parcurile, sondele, rezervoarele, după ce-am străbătut zeci de kilometri (făcind incă o dată şi ceva distanţa de la Bucureşti la Videle) pentru a sta de vorbă cu oamenii, mi-am pus întrebarea : ciţi dintre cei ce consumă/ (folosesc) risipesc, ca pe un dar al naturii benzina sau energia electrică de exemplu, ştiu cu cit greu se obţine o tonă de petrol ? Ciţi sesizează in spatele confortului personal, munca, eforturile deosebite ale multor, foarte multor oameni? Şi, mai ales, ciţi ar voi să o facă ? Există, mai există din păcate, mentalitatea, gindirea mediocră, meschină a struţului, nevoind să se gindească de unde provin şi cu ce eforturi provin datele unei civilizaţii, unii cred că problema e ca şi rezolvată, după principiul că cineva trebuie s-o facă şi p-asta ! Dar de ce altcineva şi nu chiar cel ce gîndeşte ? De ce consideră acela că el şi-ar fi cîştigat — prin ce merite ? — dreptul de a lăsa altora greul, asumindu-şi pentru ei plăcutul, asta-i altă poveste, o poveste care ţine de educaţie, conştiinţă, moralitate... Din fericire, există oameni care nu gîndesc aşa. Şi tăria caracterului, altruismul lor — pentru că munca lor este în măsură mai mare, mult mai mare în folosul oamenilor — se dovedesc, în primul rînd, prin absenţa acestei „păsări“ a responsabilităţii către alţii. De ce muncesc aici ? Pentru că aici este nevoie de ei ! De ce tocmai de ei ? Iată o întrebare pe care nu şi-o pun niciodată şi asta înseamnă tocmai că nu-şi gîndesc meseria nici ca pe o corvoadă, nici ca pe un eroism. Firescul cu care-şi îndeplinesc sarcinile, firescul cu care muncesc este o dovadă a tru că producţia depinde (şi) de ei, într-o maremăsură, ci (şi) pentru că munca lor este ceva deosebit, cere calităţi deosebite. Admirăm, In cazul in care avem această putere, ceea ce noi înşine nu putem face, nu am avea voinţa, puterea, sau priceperea de a face. La brigada nr. 6 Cosmeşti (şef de brigadă , inginerul Gheorghe Olteanu), ar fi treneri, sondorii de intervenţie. Obiectivul lor sună atit de simplu : repunerea în funcţiune a sondei în timpul cel mai scurt. Din acest moment începe lupta cu timpul. O cursă contracronometru a schimbului, a formaţiei de sondori. O cursă desfăşurată în orice condiţii, pe orice vreme, sub cupola albastră, cenuşie, lichidă a cerului. O cursă care cere : voinţă, pricepere, menit m-au rugat să scriu că printre petroliştii buni de la brigada 6 (Marin Ogăranu, Florea Valerică, Oancea Marin) se află şi Cristian Rădoi. Chiar în acea zi plecase în armată şi familia lui de petrolişti îi trimite, prin intermediul ziarului, un semn de neuitare... UN OM ŞI-O BICICLETA Zamfir Minea, secretarul comitetului de partid pe schelă, l-a pus în capul listei. Cu menţiunea : „neapărat cu Lăzărică să vorbiţi“. L-am căutat pe Lăzărică Gheorghe în mai multe puncte. Greu de aflat un om în imensitatea cîmpiei ! Greu dar nu imposibil, aşa că l-am reperat (l-a reperat, pentru a păstra adevărul, Lucian Militar, secretarul comitetului U.T.C.), trăgînd din greu la pedale. Pentru deplasări, acum cînd cîmpul e îngheţat, e bună şi bicicleta. Adică, e mai sigură. Primul lucru care mi-a atras atenţia la Gheorghe Lăzărică : mîinile.Cîndva, stind de vorbă cu un om care „cam greşise“, după cum încerca el să păstreze aparenţele, mă frapase gestul de a-şi ascunde mîinile. Erau mîini albe, delicate, nedeprinse cu munca şi, într-o vinovăţie asumată poate inconştient, omul încerca să şi CONSTANTIN STAN (Continuare în pag. a IV-a) să discutăm despre necesităţii înţelese. Adică, a libertăţii lor. Adică, a spiritului revoluţionar. O PUNERE ÎN TEMA Şi-n petrol, ca peste tot, locurile de muncă sunt diverse : unele mai comode, zise mai cârduţe, mai ferite de griji şi intemperii, altele — dimpotrivă. Acestea din urmă se numesc, metafizic, bărbăteşti, iar în nomenclator se cheamă sondor de intervenţii, în special despre ei am vrut să scriu la Schela de producţie petrolieră Videle. Şi toată lumea a fost de acord. Ba, mai mult, toată lumea de la schelă vorbeşte cu un neţărmurit respect despre ei, despre munca lor. Şi nu (numai) pentuit să-l întâlnim pe unul din cei mai buni tineri sondori din schelă : Paul Olteanu. Nu l-am aflat. Fusese în tura de noapte şi n-am vrut să-i intrerupem odihna. Dar maistrul Ion Alexe ne-a făcut o punere in ternă, prezentindu-ne punctul dispecer de urmărire a sondelor prin telemecanică. Este un punct important , acesta, pentru că el depistează defecţiunile, de orice natură, ale sondelor. Defecţiunile, de orice natură, au un mare neajuns : sonda nu mai extrage petrol ! Or, aici orice oprire înseamnă diminuarea producţiei. Orice diminuare a producţiei înseamnă... ştie fiecare dintre dumneavoastră. Depistarea unei defecţiuni nu-nseamnă şi repararea ei. De la această fază, intră în acţivforţă fizică. Şi mai presupune: o bună organizare, o bună pregătire profesională, putere de decizie. „Funcţie de funcţie“, după cum zice maistrul Ion Alexe, adică, acolo, la sondă, sondorul şef trebuie să decidă ordinea, priorităţile reparaţiilor, lucrărilor pentru ca sonda să producă iarăşi. Primul viscol al acestei ierni (pentru că vintul şi descărcările electrice sunt cei mai mari duşmani) a scos din funcţiune multe sonde. A fost nevoie de 3 zile şi 3 nopţi pentru ca să se raporteze că la Videle e linişte : sondele produc. Ah, şi încă un amănunt : formaţia lui Paul Olteanu este alcătuită numai şi numai din tineri ! Şi ca un post scriptum la argumentul de mai sus : ca