Scânteia, februarie 1946 (Anul 3, nr. 440-463)

1946-02-01 / nr. 440

Sale da­rt** * Criminalii de război finlandezi & Co Rytti, Tanner p© ba•ina acuzării ! Procurorul dă la iveală documente senzaţionale. — Planul de atac fino-ger­­man asupra U. R. S. S a fost gata cu două luni înainte de începerea războiu­lui. — Războiul Finlandei a fost un războiu de jaf și cotropire. — Reportaj special din sala tribunalului din Helsinki Publicăm azi o interesantă corespondență din Helsinki, asupra des- general al „fuehrer"­“lui-^Timpul­­baterilor procesului criminalilor de război finlandezi, semnată de N. BA- 22 Mai 1941, adică DOUA LUNI CANOV, trimisul special al ziarului „Izvesti­t“. J?j£INTE ?E INC®PUTU^ RAZ­BOIULUI. In acel document se a-Tarianme declară că acuzarea dispune de documente noi, care arată într’o lumină mult mai gravă vina lui Rytti, Tanner, Ranghel, Limikomies, Ramsai și Reinike. După o întrerupere de câteva săp­tămâni, dezbaterile în procesul crimi­nalilor de răz­boiu din Finlandia au fost reluate în ziua de 11 ianuarie. Cancelarul justiţiei, Tarianne, în re­chizitoriul său a produs documente noi, care dezvăluie, fără posibilitate ce cuprind documentele de controversă, rolul criminal pe care l-au jucat persoanele aflate astăzi pe banca acuz&rii, cuprinsul acelor este arhiplină. Zia­topurile. Iată pe scurt documente : DOCUMENTUL Nr. 1: Tratati­­vele au Finlanda. Locul: Cartierul iată că planul operativ german pentru frontul de Nord prevedea invadarea şi anexarea ţărilor bal­­tice şi a Leningradului şi distru­gerea flotei ruseşti din Marea Bal­tică, ocuparea de către trupele ger­mane a regiunii Petsamo, pentru a îndrepta de aici lovitura împotriva oraşului Murmanse. In legătură cu aceste misiuni, Finlanda este (Continuare in pag. 2­ a) SERIA (II—ANUL XVII—Nr. 440 VWI' '*«• 4 pjg gg |^£| Proletari din toate țările, uniti-vă î PARTIDUL COMUNIST IfIOMUTTM ORGAN CENTRAI al P. C. Director­­ Miron Constantinescu Telef.t Centrala 3.20.20 —Str. Belvedere O. Redacţia etaj 1 şi 2. Administraţia etaj P Tipografia telefon 4.84.48. Nr. Cec poştal 1.381 O atitudine noua In zilele de 2?—29 Ianuarie a. c. a avut loc în Bucureşti şedinţa plenară a C. C. P. C. R. — Comi­tetul Central a examinat activitatea Partidului în perioada de după Conferinţa Naţională a P. C. R., situaţia economică şi politică a ţării, precum şi pro­bleme organizatorice şi propagandistice ale Par­tidului. Una din chestiunile centrale de care s’a ocupat şedinţa plenară a C. C. a fost cea a alegerilor parla­mentare. Pe baza hotărîrii luată în unanimitate, P. C. R. preconizează prezentarea unită în alegerile parla­mentare a tuturor forţelor democratice componente ale guvernului democrat instaurat la 6 Martie 1945. Comitetul Central a hotărît intensificarea activi­tăţii întregului Partid, pentru ca în unire cu toate ce­lelalte forţe democratice, să asigure deplina victorie a democraţiei în bătălia alegerilor, pentru a garanta astfel independenţa naţională, libera desvoltare şi în­florire a ţării noastre. De multe ori, in vâltoarea unei epoci atât de frământate, anumite fapte care-şi au semnificaţia lor adâncă, scapă din vedere observaţiei şi se pierd parcă în fluviul eveni­mentelor cotidiane. Dar atunci când ele prezintă o a­­ntimilă continuitate, când unele se leagă de altele şi toate apar ca un semn izbitor al unor stări noui, a­­ceste fapte se impun atenţiei oame­nilor. Intr’adevăr, in fabricile şi uzinele româneşti, se produce o schimbare neobişnuită, care va intra în istorie ca unul din fenomenele cele mai ca­racteristice ale tinerei democraţii ro­mâneşti. Muncitorul FLORIAN VASILE de la Malaxa, după multă caznă, a fău­rit un aparat de tăiat fierul, înlocu­ind folosirea carbidului greu­­de gă­sit la preţul de 8­ 10.000 lei kgr, cu benzina al cărei cost este de 200 lei litrul. După modelul prim se fac sute şi mii de asemenea aparate. Introducând un con de fier în axa strungului, tov. MAŞALA ION, de la Atelierele Griviţa, a înlăturat uzajul rapid al maşinii, iar PETRUŢ GHEORGHE din aceleaşi ateliere, a aplicat o serie de dispozitive cam­ a­­daptate strungului, dau ca rezultat 15 serpentine pe zi în loc de 6. O echipă de 80 metalurgişti de la VULCAN, specializaţi în fabricarea bombelor şi brandurilor, au luat-o de la început, învăţând construirea unei locomotive şi procurând, prin căutări îndârjite, piesele şi materia primă necesară. Linia trecută a ieşit pe poarta uzinei prima locomotivă construită la Vulcan. In Valea Jiului, acolo unde până mai­eri se căuta „pitorescul“ sau nu mai ştim ce „specific“, minerii aduc mereu inovaţii în muncă, uimind pe ingineri prin inventivitatea lor. Şi aici — ca şi peste tot unde apar e­­forturile constructive — colifuniştii se găsesc în prima linie de bătaie. Iniţiatori, organizatori şi agitatori neosteniţi, aşa cum i-a învăţat Par­tid­ul ,comuniştii provoacă întreceri intre oameni şi echipe, fiind cei din­­tâiu cari ştiu să îmbrăţişeze o inova­ţie. Dar minerii din Valea Jiului apar în această mare bătălie patriotică, ca un nod central, de care se leagă strâns o seamă de eforturi din toate sec­toarele muncii româneşti. Exemplul Înalt de organizare pla­nificată a muncii, de prevedere, de elan combativ şi nobil spirit de ab­negaţie patriotică pe care l-au trans­mis întregii clase muncitoare, nu a întârziat de a da roade. ,Jucătăria voastră este şi a noastră“ — le-au răspuns muncitorii pielari din Capi­tală, cari s-au angajat să se asigure minerilor încălţămintea. Nici mun­citorii brutali nu s’au lăsat mai pre jos şi o parte din tainul lor de făină va fi trimis in Valea Jiului. Şi toate acestea şi încă multe alte­le asemenea natură crestează răbo­jul unei singure luni: IANUARIE 1946. Care este — însă — sensul acestui fenomen? Nu suntem oare in faţa unor fapte, aşa cum nu au fost încă in istoria României? Muncitorii au acumulat o uriaşă experienţă în munca lor de zi la zi. Dar anii de cruntă exploatare şi săl­batecă teroare cari au dominat ulti­mele decenii de viaţă românească nu ofereau condiţiuni favorabile pen­tru ca rodul acestei experienţe să iasă la suprafaţă. Ea se consuma de cele mai multe ori în treburile ca­sei, unde într’adevăr muncitorii îşi desfăşurau dibăcia şi priceperea do­bândită. Patria, colectivitatea naţio­nală nu aveau nimic de câştigat. Ceea ce se întâmplă acum nu este decât consecinţa logică a schimbări­lor ce s’au produs in viaţa muncitori­mii române şi în primul rând a con­diţiunilor de libertate în care se desfăşoară activitatea ei profesio­nală, culturală, politică. In ciuda nepotrivirii strigătoare a condiţiilor de traiu ale masselor, in comparaţie cu desmăţul clicii profi­toare şi speculante, care mai ocupă poziţii importante în economia ţă­rii, clasa muncitoare face eforturi de multe ori supraomeneşti, aşezând piatră cu piatră la temelia democra­ţiei româneşti. Muncitorii români au învăţat să preţuiască factorul timp în muncă, au învăţat să socotească timpul nu numai în minute ci şi în secunde. Ei ştiu că vor triumfa numai printr-o inaită productivitate a muncii. O clasă care posedă forţa de a sfă­râma atâtea rezistenţe, de a înfrânge atâtea dificultăţi, poartă în ea ger­menii din care va creşte o democra­te de neînvins. Nu putem trece cu vederea — a­­tunci când facem aceste considera­­ţiuni — faptul că o parte din presa noastră ignorează complet acest fe­nomen de cea mai mare însemnătate. Este o atitudine nouă a muncito­rului român faţă de unealtă, de ma­şină, de întreprindere, faţă de mun­că, o legătură sensibilă NOUA, o po­ziţie concretă NOUA. De la muncitorul care privea cu ură uzina în care lucra, — pentru că vedea în ea izvorul necazurilor şi ne­dreptăţilor la care era supus — la muncitorul de azi care îşi priveşte întreprinderea şi unealta cu dragoste, este un drum, este o modificare ce nu poate scăpa nimănui. O NOUA atitudine îşi face drum în sânul muncitorimii, în sânul În­tregului popor român. Este de fapt semnul cel mai adânc al democraţiei triumfătoare. romit mumii cimoist romii FATA DE ALEGERI „Prezentarea unită în alegerile parlamentare a tuturor forţelor democratice componente guvernului democrat instaurat la 6 Martie 1945" este hotărîrea luată în şedinţa plenară a C. C. P. C. R. ale Un an dela înfiinţarea G. G. M. Ieri s’a serbat în cadrul unor mari festivaluri un an de existenţă a C.G.M. IN CLIŞEU. Un aspect dela S.T.B. — Reportajul In pag. III-a — Ce OiU realizat comuniştii in Valea Jiului Producţia de cărbuni in V.Jiului pe anul 1945 Graficele arată clar variaţia producţiei de cărbuni in Valea Jiului, scoţând in evident* re­zultatul efortului depus de mi­neri in mărirea producţiei. Graficul A, indică scăderea bruscă a producţiei de cărbuni In cursul lunei M­­ai 1945, scă­dere care a mers continuu până In Octombrie 1945, când pro­­ducţia medie pe zi ajunsese de la 6778 tone la 4225 tone I în­cepând cu luna Noembrie 1945, odată cu schimbările interve­nite in conducerea societăţii Petroşani, producţia a început să crească treptat, cu acelaş efectiv (Graficul B.). Graficul C. In care s'a repre­zentat variaţia tonajului de cărbuni comercializaţi, prezin­tă aceeaşi tendinţă de creştere a producţiei livrată Căilor Fe­rate, în luna Decembrie livrân­­du-se cu 32 m/o mai mulţi cărbuni decult in luna Octombrie. Acest succes necunoscut încă In Valea Jiului, se datoreşte In primul rând comuniştilor, spi­ritului lor de sacrificiu şi ve-­i ghe neîntreruptă, faptului că au I ştiut să mobilizeze şi să antre-­­ neze in uriaşul efort pe tofi minerii. El se datoreşte deopotrivă­­ nouii conduceri democratice a­­ societăţii Petroşani care a luat­­ măsuri energice pentru îmbu­nătăţirea stării materiale a mi­nerilor, pentru o bună aprovi­zionare, pentru revizuirea tota­lă a serviciilor technice şi ad­ministrative, asigurând astfel celor ce trudesc eroii In Valea Jiului o viată omenească. Ca o massă compactă, unită, minerii, funcţionarii, directorii de la Petroşani merg înainte spre noui succese. MS 4. Variaţia mediei­­zilnice in: Cursul anului 194­ S . ( Graficul A) lunilor xj vX/l rpis (OraJiojio) ■S- ir: „ Petroşani I Sa r. , 'Lonea" Variația producției' _ comercializate în cursul anului sgt. CZ3 CI.R Part. FEMEI DIN CAPITALA­ I Gospodine IHun «■■* os»« e voi toate oare doriţi o viaţă mai bună , voi toate oare luptaţi pentru câştigarea drepturilor poli­tice ! voi toate oare voiţi o egală pre­ţuire a muncii voastre. Vreţi să aflaţi ce s'a hotărît pentru viitorul vostru la Con­gresul Mondial Feminin de la Paris 7 Veniţi, Vineri 1 Februa­rie a. c. la ora 3,30 la Sa­voy la Marea adunare organizată de COMITETUL DE INIŢIATIVA AL FEMEILOR DIN ROMANIA care a pregătit participarea ţării noastre la acest congres Vor vorbi d-nele ! • Hargareta Ghelme­­geanu, preşedintă a Comitetului de Ini­ţiativă I • Eugenia Rădăceanu. fi • Ana Pauker delegate la congres ROMA­NI­ ROI­LAND —­ Festivalul din sala Dalfes — n r­o, PARTIDUL COMUNIST ROMAN D. ILARIE VORONCA rostit.du-ţi conferinţa a comemorat 80 de ani de la naşterea marelui scriitor şi luptător „Romain Rolland a fost printre scriitorii care nu şi-au pierdut niciodată credinţa în oameni, care au creşu­t în zilele victoriei...” Ilarie Voronca mult înainte de ora anunţată, sala, holul şi curtea fundaţiei Dalles — până departe în stradă — erau pline de oameni entuziaşti, doritori să as­culte cuvântul de omagiu al Partidu­lui Comunist Român în memoria ma­relui luptător şi scriitor Romain Rolland. Au fost mulţi muncitori şi mulţi, foarte mulţi intelectuali. Cu o însufleţire egală, încercau să pătrundă în sală, sau să capete un loc mai a­­propiat, de megafoane, contemporani ai lui Romain Rolland sau studenţi şi elevi de liceu. Numărul neobişnuit de mare al participanţilor şi entuziasm­­ul publicului la sărbătorirea unui mare scriitor progresist reprezintă — aşa cum a spus Ilarie Voronca — do­vada unei profunde schimbări în via­ţa poporului român. Arta lui Romain Rolland a pătruns desigur şi înainte în anumite cercuri intelectuale româ­neşti. Romain Rolland nu aparţine însă numai acestor cercuri, ci este al în­tregului popor. Opera şi viaţa lui au fost necontenit în slujba marilor mase, a năzuinţelor de progres ma­terial şi moral. Partidul Comunist Ro­mân l-a prezentat ori pe Romain Rolland marelui public românesc in adevărata şi deplina înfăţişare de scriitor şi luptător. Niciodată in viaţa culturală românească numele unui scriitor nu a atras atâţia oameni şi din pături sociale atât de felurite, ca Barbusse sau Rolland, la festivalurile organizate de Partidul Comunist Ro­mân. Aceste manifestări oglindesc noua (Continuare* în pag. 4-a) Festivului organizat ori după amia­ză, în sala Dalles, de Partidul Comu­nist Român (Comitetul de Artă şi Cultură din Secţia de Educaţie Poli­tică) a atras o mulţime imensă. Cu Un colţ al sălii în timpul cuvântărilor, Un adevărat artist ai poporului Mihail Şolohov candidatul propriilor sale usrsonap »Cine de pe malul Donului sau din toată ţara noastră întinsă nu-l cunoaşte pe Şolohov ?” a spus la o întrunire electorala bătrânul VOROBIEV, colhoznicul cu buza ruptă. Ajungând la satul Vioşensca, cursul albastru al Donului face o cotitură mare. Pe urmă o ia drept înainte şi desfăşurăndu-şi toată măreţia, îşi duce apele dealungul satelor cufun­date în grădini. In satul Vioşensca trăeşte Mihail Şo­lohov, unul dintre scriitorii cei mai re­numiţi ai literaturii ruse. In satul ceata a scris el „Donul liniştit“, ,,Pă­mântul desţelenit" şi primele capitole ale noului său româm „Ei au luptat pentru patrie". Propunând pe cei mai buni fii ai ţării drept candidaţi la dem­nitatea de deputat în Sovietul Suprem al U.R.S.S., cazacii, locuitorii din Vio­­sensca, l-au propus pe Mihail Şolohov. Cine a avut ocazia să fie la Vioşensca Înainte de războiu, nu o recunoaşte d­­rama. Nemţii de pe malul drept al Donului au bombardat cu înverşunare satul. A fost distrusă şi casa scriitorului. Fas­ciştii vedeau în ea probabil un „obiec­tiv militar". Rezultatul muncii creatoare, îndârjite cazacilor se pot vedea peste tot. Şco­lile, casa cu ab­urii, colhozurile, staţiunea de maşini şi tractoare sunt complect re­novate. Nu mică a fost şi contribuţia lui Mihail Şolohov. Pe cursul superior al Donului e greu să găseşti o casă, care să nu-l fi­ cu­noscut pe Mihail Şolohov. El este um Intim al multor familii de cazaci. Ca­zacii de la Don îl iubesc şi-l venerează. Iată de ce­re centrele de propagandă electorală din Minevro, găseşti totdea­una oameni mulţi. Şi bătrânii şi tine­retul vin să asculte descrierea vieţii şi activităţii candidatului lor. In cătunul, în care s’a născut Şolohov, s’a încins discuţia despre anii lui de copilărie. Conversaţia s’a întins dincolo de miezul nopţii, căci s’au găsit mulţi, dornici să amintească întâlnirile lor cu Şolohov. Şi fiecare a găsit cuvinte calde, de dra­goste, despre candidatul lor. Şolohov și eroii săi In toiul construcţiunii noului mod de viață, al celui socialst, Mihail Şo­(Continuare în pag. ##­«A­ PAR. Vorbește GALA GALACTION Mihail Șolohov în mijlocul ostașilor Ghiulele de R­eforma agrară a guvernului Groza răspunde unor impera­tive naţionale evidente, cari impuneau o legiferare adânc demo­cratică şi o aplicare neşovăitoare şi rapidă. De aceia, această aplicare a fost lăsată prin lege pe seama ţără­nimii însăşi, urmând ca aparatul de stat să aibă un rol de colaborare, de îndrumare şi supraveghere pe linia intereselor mari naţionale. In asemenea împrejurări, actuala reformă agrară a putut fi realizată în ansamblul ei în mai puţin de un an de zile. Comitetele ţărăneşti co­munale şi de plasă au lucrat intens, în ordine aproape netulburată şi cu o voinţă de reuşită, vrednică de lau­dă. Constatările făcute la faţa locului de comisia interministerială special instituită arată că dorinţa guvernu­lui de a se începe cât mai curând distribuirea titlurilor de împroprietă­rire va putea fi îndeplinită in foarte scurtă vreme. Că in calea acestei dorinţe, împărtăşită cu firească ne­răbdare de lumea satelor — mai stăruie unele piedici, e incontestabil. Dar înlăturarea lor nu trebuie să mai întârzie nici o clipă, cu atât mai mult cu cât cea mai n re parte din ele sunt urme ale unor moşteniri nenorocite ale regimurilor vitrege de odinioară, moşteniri cari constituie adevărate ghiulele de plumb prinse de braţele poporului in lupta pentru progres. Iată doar două exemple descoperite întâmplător, dar cu totul concludente: In judeţul Covurlui, numeroase maşini agricole confiscate de comi­tetele comunale de reformă agrară de la moşierii expropriaţi şi intrate prin lege în patrimoniul statului, au ajuns strănsuri de fiare vechi. Cau­za ? Organele agricole locale au refuzat preluarea şi adăpostirea lor, de­oarece... aşteptau întocmirea după toate formele a deciziilor de confis­care de către comitetele comunale Or, în câteva ore, cu o fărâmă de spirit de iniţiativă şi de elementară conştiinţă a datoriei, ţăranii membri ai comitetelor ar fi putut fi îndru­maţi şi maşinile atât de preţioase ar fi putut fi salvate. In j­udeţul Roman, inginerul ins­pector agronom Nazane, îndrumător oficial ,pentru aplicarea reformei a­­grare, a îngreuiat până într'atât — prin sfaturi vădit rău intenţionate date comitetelor ţărăneşti şi prin in­gerinţe cel puţin suspecte — lucrările de expropriere, încât mulţi ţărani au rămas încă neînm­m­oh­etăriţi, deşi cauze obiective de natură, să explice asemenea întârziere nu există. Indolenţă ? Inconştienţă ? Lăcomie? Fără îndoială că cele două cazuri pomenite le însumează pe toate, şi încă ceva : slugărnicie, în faţa asu­pritorilor de altădată şi trădare jos­nică a intereselor naţionale pe care printre cei dintâi, funcţionarii statu­lui sunt chemaţi să le apere. Din fericire, admirabila compor­tare a pretorilor din jud. Covurlui, cre­dincioşi colaboratori ai ţărănimii în drum spre viaţă nouă, patriotismul înfăptuitor al inginerilor agronomi din jud. Brăila şi munca stăruitoare a celor ce reprezintă autoritatea pu­blică în satele năpăstuite ale Iaşilor, arată că asemenea cazuri constituie doar excepţii nefericite. Funcţionarii de stat îşi dau seama de imensa importanţă a definitivării grabnice a lucrărilor de expropriere şi împroprietărire, prin care plugă­­rimea va căpăta noui puteri de mun­că spre binele nostru al tuturora. Măreaţa întrecere între judeţe pentru obţinerea titlului de proprietate No. 1, le oferă prilejurile cele mai priel­nice pentru a-şi arăta patriotismul şi simţul datoriei. Iar pe cei ce se vor dovedi fi de azi încolo ghiulele de plumb pe braţele ţării, funcţionări­mea însăşi ti cere puşi la locul de osândă cuvenit celor ce se pun dea­­curmezişul dreptăţii ţărănimii şi im­­plicit, deacurmezişul intereselor po­porului întreg. NI. David p­usnic

Next