Scânteia, martie 1947 (Anul 4, nr. 762-787)
1947-03-01 / nr. 762
„NIC NU NE DESPARTE, TOTUL NE UNEŞTE“ Ar fi trebuit să fiţi neapărat acolo In oala cea mare dela Gândeşti. Să vă amestecaţi în mulţimea zgomotoasd a tinerilor muncitorii. Să le priviţi chipurile şi «tradie. Să prindeţi din zbor frânturi de frază, strigăte, vorbe de duh... Unie băeţi sunt dela Triaj, alţii dela Filaret sau dela Şcoala de meseriaşi C. F. R. Fiecare In felul lui, desigur, dar atât de asemănător!. Parcă se cunosc de când lumea! Poate că nu şi-au pus Întrebarea, dar răspunsul se citeşte limpede pe faţa fiecăruia, pe toate chipurile acestea tinereşti şi iprietenioase, pe care munca a aşezat o pecete de Încordare şi mândrie. NIMIC NU NE DESPARTE! Cine nu s’a apropiat de sufletele tinerilor nu poate înţelege ce s’a întâmplat mai apoi. A vorbit unul şi altul. Sindicalişti, socialişti, comunişti. Au vorbit de lupta unită dela Griviţa, de Vasile Boaită şi Filimon Sârbu. Vor fi fost organizaţiile, în numele cărora vorbeau tinerii, deosebite, dar limba şi preocupările erau aceleaşi.. Şi atunci a ţâşnit gândul cel bun, veniţi să cinstească lupta unită din trecut, datorită căreia milioane de tineri muncitori păşesc astăzi spre lumină, au descoperit că trebue să făurească un singur viitor: al ţării, al lor, al întregului popor: TOTUL NE UNEŞTE! Chemarea aceasta pornită din mii de piepturi tinere a trezit ecou în toate părţile ţării Fiindcă pretutindeni fiecare tânăr o poartă în adâncul sufletului. Tineretul muncitoresc a învăţat însă din truda lui zilnică, cum puterile uriaşe ale firii pot fi domesticite şi făcute folositoare. Iar entuziasmul, entuziasmul vârstei şi al dragostei de ţară, este tocmai o asemenea forţă, o forţă care e chemată nu să distrugă, ci să făurească, mereu mai mult şi mai bine. De aceea tinerii muncitori au ştiut să păşească dela bucuria mare a cuvintelor frăţeşti, la fapta temeinică şi organiza. Aşa a început să ia fiinţă Uniunea Tineretului Muncitoresc. Tineretul muncitoresc—din rândurile căruia s’a ridicat ucenicul Vasile Roalfi, legendarul păzitor al sirenei dela Griviţa, şi Filimon Sârbu, luptătorul pentru independenţa naţională, — este şi de astă dată în frotiite. Tinerii muncitori se strâng laolaltă, pe deasupra deosebirilor de partid într’o singură şi puternică organizaţie, pentru a-şi croi drum sprot un viitor luminos. Ei au învăţat din lupta înaintaşilor şi părinţilor lor că un popor îşi făureşte soarta cu propriile lui braţe, cu isteţimea minţii şi tăria cugetului. S’ar fi putut oare — tocmai acum când poporul aşează cu trudă mare cărămidă lângă cărămidă la propria lui casă — s’ar fi putut oare ca tineretul, acel oare va stăpâni şi împodobi mâine această casă, să fie absent ? Uniţi, tinerii muncitori au păşit la luptă pentru acest viitor, care este în primul rând al tineretului. Pentru ca trecutul întunecat să nu mai reînvie niciodată, pentru ca puterea de muncă a tineretului să găsească câmp larg de activitate, pentru ca fiecare să se poată desvollta după însuşirile şi meritele lui, pentru ca toţi să-şi poată lumina minţile, să-şi poată îngriji sănătatea, să se poată bucura de drepturi depline în propria lor ţară — pentru aceasta s’a unit tineretul muncitoresc. Nu prin vorbe deşarte, ci prin munca entuziastă la clădirea unei ţări noi, a unei ţări cu industrie puternică, cu agricultură bogată, în care belşugul că însemne bună star© pentru popor, şcoli şi teatre, arene de sport şi biblioteci, uzine şi laboratoare “—aşa înţelege tineretul muncitoresc să-şi arate patriotismul, să apere independenţa naţională. Greutăţilor de astăzi tineretul muncitoresc le răspunde încordându-şi şi irăindu-şi forţele. Celor care răspândesc sămânţa urii, care uneltesc împotriva păcii, tineretul muncitoresc unit le răspunde, apărându-şi drepturile câştigate, luptând pentru pace şi prietenie între popoare. In faţa piedicilor numai bicisnicii se cutremură. Tinerii din uzine s-au prins braţ la braţ şi au pornit munca cu mai multă râvnă. Lupta lor unită, dragostea lor de ţară, dovedite zi de zi, în munci mărunte şi istovitoare va birui. Purtători ai drapelului unităţii şi democraţiei, tineretul muncitoresc trebue să răspândească pretutindeni adevărul p© care l-au descoperit şi pentru care luptă, să mobilizeze pe acest drum întregul tineret democratic, nădejdea de mâine a ţării. Nestor Ignat 1® vagoane cu alimente din Bulgaria au intrat in ţară 1 CONSTANTA, 27. — In ziua d« 28 Februarie au sosit în gara Negru Vodă, venind din Bulgari« 10 vagoane cu alimonte. Aceste aliment« sunt date de cătra guvern«! bulgar în ajutorul Locuitorilor din Moldova de Nord. Garnitura a fost însoţită de o delegaţie în frunte cu d. Bencot Ghiorghieff. Delegaţia va însoţi vagonul până la Bucureşti unde urmează a fi predate guvernului român. Ele vor fi hmdiat dirijate spre judeţele în nevoe. PARTIZANII ORTCI Pe drumuri străbat neîncetat Călin! în lupta numai de Irului, pentru a veni esuver otriva hitieriior, ei continuă să lupte laţel satelor atacate de forţele guvernului fascist al lui Ts împotriva hitierii pentru libertatea şi independenţa eroicului popor grec. Matrifoili p avea insloeacmdlairezonă Prefectura Poliţiei Capitalei, Oficiul de Control al Pâinii comunică : Comercianţii de restaurante şi localuri similare sunt incunoştiinţaţi că 11 s’a aprobat odată pentru totdeauna un stoc de mălai pe care urmează să-l ridice dela sindicart.1 la care sunt Înscrişi. Consumatorii sunt obligaţi când vin să ia masa, să predea restauratorilor raţia de mălai primită pe bază de cartelă individuală în schimbul raţiei de mămăligă ce li se serveşte, ca astfel stocul de mai sus să constitue rezerva permanentă la dispoziţia restauratorului, care este răspunzător de ea. In zilele de pâine, consumatorul este obligat a-şi aduce raţia de pâine primită pe bază de cartelă individuală. Un exemplu care trebue urmat Camera Agricolă din Tg.-Mureş, a organizat cu concursul inginerilor agronomi şi a şefilor de ocoale, cursuri agricole de scurtă durată pentru plugari, în 34 comune din judeţ. Numai in cursul lunilor Ianuarie şi Februarie s-au ţinut 208 conferinţe la care au participat peste 2000 de plugari După terminarea conferinţelor, grupurile de ascultători. In frunte cu inginerii agronomi, s’au deplasat la gospodăriile din sat, unde au făcut demonstraţii practice (desinfectarea grajdurilor, întocmit«graţiilor de alimene pentru vite, aşezarea gunoiului in platformă, etc.), distribuindu-se totodată plugarilor broşuri şi reviste agricole la preţuri foarte mici. In acelaş timp, Sindicatul Muncitorilor Agricoli din localitate, a organizat la sediul său un curs agricol de 5 zile, unde au conferenţiat tehnicienii Camerei Agricole. In actuala situaţie, când însămânţările de primăvară constituie una din primele sarcini ale plugărimii şi ale întregului popor, iniţiativa şi exemplul Camerei Agricole din Tg. Mureş se cere urmat in cât mai multe părţi ale ţării. Recidiva Ca orice delicvent recidivist care se respectă, oficiosul minist, surprins asupra faptului, se bâlbâe în chestiunea acordurilor dela Moscova, asupra cireva n'a publicat aici ult cuvânt. Cine altul putea face față onorabil acestei delicate sarcini, decât samsarul Lazăr Iliescu, isgonit de la fabrica Trebitsch, apoi de la Luther şi acum, — ca o încununare a carierei, — angajat la „Dreptatea". Bineînţeles, nici în numărul de eri nu se pomeneşte^ nimic asupra conţinutului acordurilor. Explicaţia nu e greu de găsit. După atâtea svonurî provocatoare lansate din lagărul maniu! în tot timpul tratativelor de la Moscova, oficiosul nu putea da publicităţii cifre şi conceţuirul care constitue o palmă răsunătoare pa obrajii calomniatorilor. „Secţia muncitorească“ Există aşa ceva în partidul d-lui Maniu ! Ne informează oficiosul respectiv, cum că adunările publice ale „secţiei” şi orice alte „asemenea ‘manifestaţiuni“ au fost suspendate! Rămâne de văzut dacă acest lucru nu a fost cerut de patronii de la conducerea partidului, chit că despre necesitatea cozilor de topor în fabrici sunt şi convinşi şi lămuriţi. Dar totul are o limită, mai ales când şi uneltele patronale încep să aibă revendicări. Şi atunci, — după metode vechi şi experimentate în 1929, 7933, etc., — adunările lor au fost suspendate. Oricum, muncitorii au prilejul să reflecteze la faptul că vremurile nu i-au făcut pe miliardarii din fruntea peneţeului nici să-şi uite metodele, nici să renunţe la ele, în chiar propriile organizaţii „fidele”. MASURI PENTRU prevenirea şi înlăturarea PERICOLULUI INUNDAŢIILOR Dată fiind posibilitatea inundării în primăvara aceasta a terenurilor, în special din regiunea inundabilă a Dunării, Ministerul Agriculturii şi Domeniilor a dat organelor sale în subordine instrucţiuni în legătură cu măsurile ce trebuesc luate pentru prevenirea şi înlăturarea acestui pericol. Cetăţenii din această regiune, având a-şi apăra în primul rând propriile interese, sunt datori a colabora cu autorităţile, pentru îndeplinirea următoarelor măsuri : Instruirea unei paze permanente pe diguri pentru observarea creşterii apelor, siguranţei digurilor şi formarea zăpoarelor. Identificarea şi consolidarea punctelor ameninţate, unde există pericol (porţiuni de dig slabe, vane, stăvilare, galerii de cârtiţe şi şobolani, etc.). Punerea în funcţiune şi aprovizionarea cu carburanţi şi lubrofianţi a staţiilor de pompare. Camerele de agricultură vor dirija cu precădere carburanţii necesari staţiilor de pompare. Organizarea echipelor de ajutor care să fie înzestrate cu uneltele necesare (lopeţi, sape, cazmale, târnăcoape, topoare, tărgi roabe şi prăjini-căngi pentru dirijarea sloiurilor de ghiaţă). Pentru a avea la îndemână materialul de apărare in caz de pericol se vor pregăti si depozita in apropierea punctelor slabe şi în interiorul indiguirei, următoarele : a) Suluri de fascine confecţionate din inele şi crengi de salcie. b) Snopi de trestie. c) Dulapi, scânduri, pari, ţăruşi şi inele pentru garduri. d) Saci umpluţi cu pământ. e) Grămezi de gunoi, paie, pământ şi nisip. Imediat ce echipele de pază constată că sloiurile de ghiaţă încep să se aglomereze şi să formeze începuturi de baraje sau se îngrămădesc la poduri, podeţ®, vor anunţa autorităţile care vor concentra echipele de ajutor pentru dirijarea şi răspândirea acestor sloiuri. In cazuri de infiltrată© a apei prin corpul digului se va identifica mai întâi locul pe unde pătrunde apa şi se va astupa prin aşezarea în acest punct a sacilor cu pământ peste care se va pune nisip, gunoi, pământ, etc. Situaţia blocărilor de gheţuri pe Dunăre Dela Bazia şi la Bechet, Dunărea este liberă de gheţuri. Barajul de la Bechet se menţine la km. 07S.5 Ghiaţa din faţa portului Corabia a fost luată de ape în noaptea de 26 spre 27 Februarie, astfel că Dunărea este, liberă în faţa acestui port. Intre Turnu Măgurele şi Corabia, până la mila 34, Dunărea este blocată de gheţuri. Nivelul apelor Dunării este în creştere, de la Baziaş la Isaccea creşterile variind intre 10 şi 48 cm. Temperatura minimă, este de minus 1 grad la Giurgiu și minus 3 grade la Tulce®. Seria in «mii XVI - Nr. 762 MmMU I Marti« m jip, coftsiftfr'r* A INCIIPUT mnusi^ca» câmpului Primii 240 ingineri agronomi trimişi pe teren uri dimineaţă, în cadrul conferinţei con vocate de d. prof. Traisa Săvulescu, ministerul Agriculnii) cu cei aproape 100 deputaţi din regiunile lovite de secetă, d-sa a anunţat că sunt seminţe suficiente pentru lucrările de primăvară, o parte din ele fiind deja ex« fradiate în sudul Moldovei, in Brăila şi Iaomiţa. Făcând un călduros apel la concursul pe teren al deputaţilor cari pleacă în judeţe la sfârşitul săptămânii, d. prof. Săvulescu a anunţat că a şi trimis pe teren 240 din cei 600 ingineri agronomi, aceştia având instrucţiuni să stabilească prin bună învoială condiţiile de muncă şi de plată la faţa locului. De aterieni d-sa a anunţat că în jud. Constanţa au început arăturile. A răspuns d. prof. Constantinescu - Iaşi, luând în numele deputaţilor prezenţi angajamentul de a îndeplini sarcinile ce le revin cu cinste şi energie. Conferinţa de la Oradea O conlucrare rodnică între tehnicieni şi patroni Contribuţia muncitor fier şi technician Hor la perfecţionarea mijloacelor de producţie Din iniţiativa secretariatului regionalei Oradea a CGM-ului a avit loc în zilele de 4—6 Februarie în această localitate, o conferinţă a membrilor comitetelor de întreprindere, responsabilii de producţie, inginerii şi tehnicienii deoparte şi patronii de alta, unde s'a analizat mersul producţiei şi condiţiunile ei de îmbunătăţire. Demne de remarcat sunt angajamentele ce şi le-au reînoit, muncitorii, economisirea la maximum a materiei prime, reorganizarea colectării deşeurilor, întărirea disciplinei în muncă, înfiinţarea de comitete de producţie şi brigăzi de reconstrucţie, întreceri patriotice. S-a propus totodată obligativitatea predării pielei de porc, care ar rezolva în mare Ing. luliu Fertig (Cont. in pag. n-a col. 3-4-5) Picioarele buclucaşe Bărbaţii cu picioare mari n'au ciorapi. De ce este lipsită de un elementar drept această importantă massă electorală a picioarelor mari? Căror cauze se datoreşte tendinţa criminală de a obliga pe nişte bravi şi serioşi cetăţeni de a-şi încălţa pantofii pe picioarele goale ? Cine sabotează fabricarea ciorapilor mai mari decât No. 12 ? Deocamdată, revolta a isbucnit în Camera Comunelor. ,Times“—bătrânul şi seriosul cotidian al insularilor — anunţă că, un deputat laburist l-a întrebat pe Sir Stafford Cripps, ministrul comerţului: „cum vor fi ajutaţi bărbaţii cu picioare mari din ţară". Şi ziarul adaugă: „întrebarea implică sugestia că buna stare a bărbaţilor cu picioare mari, este neglijată într’un fel ce ar trebui să neliniştească masca electorală. Omertin cere ca ,,h. r. p. m.‘‘ să aibă ciorapi de îmbrăcat. Ei au şi aşa, destule neplăceri, pentru a nu fi supuşi torturii austerităţii”. In acelaş număr, „Times" consacră un chenar categoriei sus amintite, în care reflecţiile sunt foarte amare şi pesimiste. Iată deci, că problema devine serioasă şi merită o discuţie melt largă. Din nefericire pentru massa cititorilor cu picioare mici sau mari a ziarului nostru cotidianul tradiţional al britanicilor nu ne comunică nici răspunsul lui Sir Stafford Cripps, nici cauza precisă care determină pe fabricanţi să producă ciorapi mici. (Se cam întrevedea ea, dar nu vrem si insistăm). Ceeace Insă, merită de discutat , ceea ce arde cu fierul roșu curiozitatea noastră grucetă -H. Groedeanu (Cont. pag. II-a col 5) Intre speculanți Numai o lună «re-am? lăsa liberîate comerțului și n'am mai avea nici o grijă... Grija pentru copiii din Moldova Federaţia Democrată a Femeilor din România în ajutorul celor ce au spre îngrijire copii moldoveni Răspunzând la apelul Federaţiei Democrate a Femeilor din România, un număr de aproape 300 de femei, din V. F. A. R, A. P., Crucea Roşie, AF. A. (Asociaţia Femeilor Aviatoare), s-au adunat ori la Comisia Locală a Sindicatelor Unite pentru a stabili căilecele mai potrivite pentru strângerea legăturilor intre C. A- R S. şi familiile ce au luat spre îngrijire copii moldoveni Prin această acţiune C.A-R.S- ul doreşte să realizeze ajutorarea lor reciprocă tn condiţiuni cât mai bune. Astfel, cartelele de pdi, acte sau alte formalităţi precum şi procurarea medicamentelor de orice fel şi îngrijirea medicală necesară copiilor, te vor putea obţine mai lesne prin C.A.R.S. decât pe cale particulară- In adunarea ţinută ori s’au format echipe de femei, cărora li s’au dat in grijă grupe de câte 5 copii. Acelaşi echipă va vizita întotdeauna aceiaşi copii, pentru a putea cunoaşte mai bine nevoile şi desvoltarea copiilor. Centrul de triere al O.A.R.S.-ului din ctr. Dr. Leante, de unde pot lua copii din Moldova Ministerul Economiei Naţionale a ordonat Verficarea activităţii General al Salariaţilor Publici In ce stadiu se află ancheta In urma numeroaselor plângeri venite din partea Sindicatelor de Funcţionari Publici din ţară şi Capitală, asupra modului de administrare a Economatului General al Salariaţilor Publici de către actuala conducere. Ministerul Economiei Naţionale a ordonat facerea imediată a nulei minuţioase anchete. Cercetările organelor de verificare şi-au concentrat atenţia în deosebi asupra gestiunii, a stocului existent de mărfuri în depozite, contractelor de furnizare, precum şi asupra Întregului sistem de achiziţionare şi repartiţie a mărfurilor şi alimentelor la Economatele de Salariaţi Publici. Din izvor competent aflăm că anchetatorii sunt pe punctul de a-şi încheia lucrările şi a depune raportul Ministerului Economiei Naţionale, întrucât verificarea stocului de mărfuri aflate în depozite s-a terminat. Urmează acum a se face verificarea contabilă. Este de remarcat că din Comisia de anchetă fac parte pe lângă reprezentanţii Ministerului Economiei Naţionale şi delegaţi ai sindicatelor de salariaţi publici din Capitală, desemnaţi de Uniunea Sindicatelor de Funcţionari Publici. Faţă de importanţa deosebită ce o au economatele in viaţa salariaţilor publici ca, de altfel în viaţa tuturor celor care muncesc, şi întrucât suntem, informaţi că rezultatele anchetei vor scoate la iveală acte de carenţă şi afacerism în dauna slujbaşilor statului, cerem ca ancheta să se îndţce cât mai grabnic, iar vinovaţii să fie pedepsiţi exemplar, oricine ar fi ei şi orice funcţie ar ocupa. CHEIA POPULARITĂŢII D. C. C. Zamfirescu, fost mare moşier şi actual mare „liberal" — membru In conducerea P. N. L. (Brătianu) şi fost cap de listă In ultimele alegeri — nu putea rămâne Indiferent fată de perspectivele agricole ale anului aceata. Deaceea d-sa scrie In „Liberalul“ despre Insămânţări, folosind toate „argumentele“ imaginabile spre a trezi in Inimile fraţilor foştilor d-sale argat! amintiri dubioase din epoca robiei patriarhale-,,11- bezale". fcu€cJ popularitate care lega aproximativ jumătate din numărul pogoanelor, acţiunilor, fabricilor Sacareturi, lor, „agonisite“ de d-lor in cursul mănoaselor popasuri pe lângă vistieria tării. LUPTA DE PRINCIrii I D. N. N. Matheescu — fire de cercetător desinteresat ~şî filotim — a .înfiinţat“ un partid nou • Partidul MICILOR proprietari. Membrii noului partid l’au legat faţă de noul lor şef să lupte cu abnegaţie şi spirit de sacrificiu ca să devină... mari pro-întrucât „argumentele” d-lui O. C. Zamfiraşcu ni s’au părut deosebit de convingătoare, reproducem unul din ele : o statistică din 1937 a Ministerului Agriculturii arăta că la acea dată aveam mai mult de jumătate din gospodăriile ţărăneşti fără plug, o grapă la trei gospodării, o semănătoare la 75 gospodării,o secerătoare la 58 gospodării etc. Faţă de această fericită situaţie, efect al rodnicelor şi binecuvântatelor guvernări ale partidului d-lui Zamfirescu, nu e de mirare valul de acina colegilor d-sale prietari. Aspecte ale problemei germane ii noi* imperiu german în curs de însă Unele mari puteri vor refacerea Germaniei înaintea refacerii statelor devastate de nemţi de CLAUD COCKBURM redactor de politică externă al ziarului „Daily Worker" Problema Germaniei este la ordinea zilei- Conferinţa adjuncţilor speciali a luat sfârşit şi la 10 Martie se deschide, la Moscova, Conferinţa celor patru miniştri de externe care are de rezolvat chestiunea tratatului de pace cu Germania. In reportajul de mai jos Claud Cockbum redactorul de politică externă al ziarului Daily Worker descrie câteva aspecte ale politicii unora dintre marile puteri în Germania de azi. Claud Cockbum a fost anul trecut în România şi cetitorii noştri îl cunosc bine din cele câteva articole vii şi documentate publicate în acea vreme, în „Scânteia”. Criza problemei germane, care «te şi criza Europei şi a păcii, se află intr’o nouă fază. In tmp ce propagandiştii britanici şi americani se căznesc să desfăşoare in faţa lumii nenorocirea Germaniei, popoarele Europei Nou, au adus contribuţia lor la rezolvarea acestei probleme. O părere îndeobşte răspândită a fost rezumată de reprezentanţii cehoslovaci, când au afirmat că, după părerea lor, nu era admisibil să se acorde prioritate refacerii Germaniei şi nu refacerii statelor devastate de Germania. Această poziţie a fost adoptată de polonezi şi, prin ultima declaraţie a Ministerului Afacerilor Străine franceze, deasemenea Şi de guvernul Franţei. „ÎNTÂIETATE GERMANIEI” S’ar crede că aceast părere ar fi dela sine înţeleasă. Şi ar părea extraordinar ca să sa găsească cineva — în afara naziştilor şi a foştilor nazişti — care să nu o împărtăşească. Şi totuşi monopoliştii din tării* anglo-saxons se aruncă, cu întreaga lor putere, împotriva (Oftnt, fn pag. II-a col. 1-2-3) la a Audienţa 5. Regele tovărăşiei Gheorghiu-Dej Eri la orele 12, 11. 8, REGELE a primit în audienţă la Sinaia pe tov. GR. GMEOSSGHIU-DEJ, ministrul Economiei Naţionale, Tov. Gheorghiu - Dej a făcut Suveranului un raport amănunţit asupra tratativelor de la Moscovă şi asupra acordurilor încheiate, raport ascultat cu mult interes de Majestatea Sa. După aceia, Suveranul s'a interesat de problemele departamentului şi de felul cum se pregăteşte rezolvarea lor. Tov. Gheorghiu-Dej a fost apoi reţinut la dejun de M. N. Regele. Declaraţia Mareşalului Sokolovski asupra fuziunii zonelor englezi şi americană din Germania BERLIN, 27 (Agerpress). — Agenţia TASS transmite: Mareşalul Sokolovski a făcut la şedinţa Consiliului de Control din 1 Februarie, următoarea declaraţie în privinţa acordului anglo-american de fuziune a zonelor engleză şi americană de ocupaţie din Germania. ’ In ultimul timp, cu ocazia aCorduluî anglo american de fUzîune a zonelor lor au apărut ştiri după care Instituţiuni bizonale nu numai cu caracter economic, dar şi politic, erau prevăzute a fi Înfiinţate In zonele de ocupaţie britanică şi americană. Circulă deasemenea ştiri că acest organ politic va deveni tin fel de „embrion” de guvern, de La drept vorbind, Consiliul de Control nu are nici o legătură cu acordul de fuziune al zonelor britanică şi americană de ocupaţie. El nu a luat parte la acord în fiicî tun fel și nu l-a aprobat niciodată. ACEST ACORD A FOST ÎNCHEIAT IN AFARA CONSILIULUI DE CONTROL, DESI O ASEMENEA ACTIUNE VIOLEAZA IN MOD INCONTESTABIL PRINCipiile DE COORDONARE ALE ACTIVITĂȚII NOASTRE COMUNE IN CALITATE DE MEMBRI AI CONSILIULUI BE unde se poate trage concluzia că el va fi investit Intr’o oarecare măsură cu puteri guvernamentale. Trebuie să mărturisesc că nu am mare încredere In astfel de știri dar aș vrea să clarific mai in amănunt chestiunea fondului acordului anglo-american relativ la uniunea zonelor. CONTROL, RĂSPUNZĂTORI PENTRU SITUAŢIA DIN GERMANIA IN ANSAMBLUL EI. Dar eu cred că toţi membrii consiliului de control înţeleg pe deplin că acordul bizonal ar putea avea consecinţe serioase pentru viitorul politic al Germaniei. NU POATE FI CONSIDERATA DREPT NORMALA SI ADMISIBILA O SITUATIE IN CARE ALATURI DE CONSILIUL DE CONTROL ALIAT DIN GERMANIA, IN CARE SUNT REPREZENTATE CELE PATRU PUTERI OCUPANTE, SA MAI EXISTE UN CONSILIU BILATERAL ANGLO-AMERICAN PENTRU ZONELE DE OCUPAȚIE AMERICANA SI BRITANICA, AL CĂRUI PROGRAM ECONOMIC (Conf. în pag. na col. 0-7-8) CONSILIUL DE CONTROL ALIAT N’A AURO- 3AT ACORDUL EXECUTAREA GENERALULUI LOEHR LONDRA, 27 (Rador). Postul de radio Berna pwnţă că Miercuri a fost evacutat prin împuşcare generalul Alexander von Loehr, fost comandant suprem german in Balcani, care a oroiestat bombardarea Belgradului la 1941. Postul de radio Belgrad adaună că tot Miercuri au fost executaţi prin spânzurătoarea Iţi «Inei generali germani.