Scânteia, aprilie 1947 (Anul 4, nr. 789-810)
1947-04-02 / nr. 789
Iminel „ din Lonea Ziua de 6 Martie a fost un Lonea o sărbătoare îndoită: în această zi, minerii au sărbătorit, împreună cu întregul popor, doi ani de guvernare democratică, și tot atunci — minerii din Lonea au împletit de această sărbătoare a ţării încă un fir— de astă dată numai al Igr- Căci la 6 Martie, bravii mineri din Lonea au primit în chip solemn recunoaşterea hărniciei lor . Drapelul producţiei a trecut în mâinile lor! Astfel a fost consfinţit uriaşul efort pe care, zi cu zi, vreme îndelungată în străfundul pământului l-au făcut minerii pentru a ocupa locul întâi, locul cel mai de sus, pe scara producţiei de cărbuni din Valea Otului. Vorbesc minerii Oamenii minelor sunt deobicei tăcuţi. Cine munceşte mult nu are timp să vorbească. Dar într’o astfel de zi, când muncitorii, inginerii tehnicienii şi funcţionarii s‘au adunat să cinstească îndoita sărbătoare, cuvântul minerilor s’a făcut auzit. Colţuros — precum stâncile pe care ei le fărâmă, — aspru—aşa cum li-a fost traiul din moşi-strămoşi, însă dârz, aşa col Răsunat cuvintele — nemeşteşugite, însă toate din inimă, ale vorbitorilor. Au vorbit fruntaşii minerilor, Merăscu, Ţuţuianu, Creţu, înfăţişând cât de însemnată este pentru viaţa minerilor, pentru însăşi Valea Jiului, ziua de 6 Martie. şi a mai vorbit cineva : un miner cu faţa tăbăcită de tăciuni un om cu palmele bătătorite şi grele. A vorbit tov. Caraşca Mihai, muncitor de frunte, care în luna Februarie a depăşit producţia cu 141*1«. Ascultând graiul său răspicat fi sigur, oricine a putut înţelege ce forţă reprezintă voinţa muncitorilor mineri de a ridica producţia. Aşa le-a vorbit tovarăşilor săi, minerul Caraşca Mihai, muncitor de frunte. Şi pentruca între dânşii se afla şi deputatul pe care ei l-au trimis in Parlamentul democratic al ţării, ca să-i reprezinte fi să le apere interesele, tov. Caraşca i s’a adresat lui: — Să ne spui ceva, tov. Mujic, despre felul cum se desfăşoară munca tn Parlamentul nostru... Ce greutăţi întâmpinaţi voi acolo, tovarăşe ? Ne vom face datoria! Iar tovarăşul Mujic nu a lăsat să întârzie răspunsul: — Ne silim să ne facem întreaga datorie, aşa cum d-ta, tovarăşe Caraşca, te-ai silit să scoţi mereu mai mult cărbune... Greutăţi întâmpinăm încă — fi Ie întâmpinăm pentru că unii oameni au crezut ori mai cred că Platforma-Program a B.P-D. e bună să rămână numai pe hârtie. Dar noi, tovarăşi, ştim să ne facem datoria până la capăt şi până la capăt vom realiza Platforma . Uralele minerilor au acoperit cuvintele deputatului lor. Cu muzică, drapel şi eroii muncii in frunte, minerii din Lonea s’au îndreptat apoi spre mina » Vasile buca" unde au înfipt drapelul producţiei, ca un simbol al hărniciei lor. BERCEANU, coresp. Din Iniţiativa comuniştilor, muncitorii făuresc in timpul lor liber unelte agricole din materiale recuperat*, care vor fi Impărţite la tară, celor nevoiaşi. Turnătorii şi fierarii, ajustorii şi tâmplarii, tot* animaţi de acelaşi gând lovesc cu sete In fierul care peste câteva zile se Va Înfige in pământ. Fiecare secţie are ceva de spus Bună dimineaţa tovarăşă ! •— Noroc 1 — Cum staţi cu cuţitele de plug ? — 180 sunţţ gata; trebuesc nu_emai ascuţita. Am dat gata şi o grapă. Fierarii sunt la înălţime. Cuptoarele duduie. Fierul e roşu şi ciocanele bat In el cât este cald. Nici celelalte secţii nu sunt mai prejos. La fiecare pas, la fiecare întrebare, toţi au de spus ceva. Ajustorii: 30 sape terminate. Lăcătuşii: 25 sape, 30 calistice, 30 grape terminate. Tâmplarii trag rândelele şi făuresc cozile. 100, 200 sunt gata. Toţi dau o mână de ajutor SS? In bătălia însămânţărilor. Şi tinichigiii au făcut ceva. — Cum staţi cu angajamentul ? — 10 găleţi sunt gata, le am şi vopsit. Vom scrie pe ele : să trăiască alianţa dintre muncitori şi ţărani”. „Gata, mai avem puţin, gata” | Peste tot aceleaşi răspunsuri. — Cum staţi cu culele pentru 1.grape ? — Gata? — Aţi terminat de sudat capul tractorului ? — „Gata. — „Cum staţi cu piesele tractorului ? — „Mai avem puţin. — „Gata ! Tractorul lor Gh. B. loan, unul din tovarăşii de luptă al lui Ilie Pintilie, de meserie montator, are un angajament de seamă. In fruntea unei bune echipe el conduce repararea şi montarea complectă a unui tractor care va fî condus de un tractorist c.f.r.-ist. Tractorul este al lor şi al ţăranilor şi muncesc cu drag la el pentru a-l vedea cât mai curând sfârtecând pământul In care va Intra sămânţa roditoare. Le 1 Aprilie va fi gata. Din fierărie şi până la turnătorie, din tâmplărie şl până la montaj, flecare secţie a făcut ş1 face ceva pentru însămânţări, fiecare a pus inimă şi suflet în această operă măreaţă care va asigura pâinea. Cât mai multe locomotive şi vagoane pentru asigurarea transporturilor de seminţe ’Aceasta a a fost şi este dorința tovarăşului Chivu Stoica. Dar pe cât este posibil, trebuie să se facă ceva şi pentru complectarea inventarului agricol al ţăranilor nevoiaşi. Eu aşi fi fie părere, ne spune el, să formăm o echipă care să lucreze fie dimineaţa şi până seara, ei ar fi nevoie, 9—3 săptămâni. Când vor pleca spre sale Soarele dogoreşte, Pământul se usucă. Pământul trebuie însămânţat, muncitorii c.f.r.-işti au făcut ceva pentru trafii lor ţărani, pentru patrie, pentru pâine şi când totul va fi gata, vor porni fii echipe cu cântece, cu voinţa de a învinge, dovedind trăinicia alianţei dintre ţărani şi muncitori. Din munca de astăzi şi cea de mâine a ţăranilor va răsări pâinea cea de toate zilele a tuturor. DUMITRU IGNEA-Iaşi. Costica Aleea opriţi şi Nea Drăghici sare inimos. — Daţi-i drumul băeţi — spune el — e mult de lucru. Gabară Pompei toarnă carbidul în vas, iar altul pune tubul la cilindrul cu oxigen. Intre timp echipa sanitară militară cu care venisem pleacă să-şi facă ancheta In sat, încep să apară uneltele care trebuesc reparate, se îngrămădesc pluguri, raniţe, sape, hârleţe şi topoare. Isbilineşte flacăra oxiacetilenică şi munca începe. Dar pe lângă noi au mai fost si multe alte echipe, din Bucureşti. POSTA VARIA ROMANA s-a evidenţiat prin munca echipei ei în satul Belciugatele reparând uneltele cu materialele proprii. Se remarcă şi echipele fabricilor: F.R.B., SET, Philips, România, Industria B., Solex, Superterm, IREMAR, Mătasea Românească, Voina, I.E.R., A.C.O., Metalo Globus care au reparat peste 68 pluguri, 57 fiare de plug, 39 cuţite de plug, 19 prăşitoare, 120 de topoare, 17 casmale, 21 barde, 13 găleţi Şi multe alte unelte mai mărunte. Nicovala lui Gabară cântă sub loviturile puternice şi Acrul se înmlădie după ciocan. După primul plug reparat oamenii încep să facă glume. Un sătean căruia i se reparase rărită ne spune: „Mare bine mi-aţi făcut, la oraş mi-ar fi luat cel puţin 300.000 mii lei”. Şi timpul trece repede. Până târziu după amiază s’au reparat 2 pluguri, 1 rărită, 14 sape, câteva hârleţe, 5 casmale, 12 topoare, 1 cântar zecimal, 1 balanţă şi două biciclete. Sătenii ne spuneau că niciodată sub cel „vechi” nu se întâmplase aşa ceva. Şi echipa noastră a muncit. Muncitorii din întreaga ţară participă la campania de reparare a uneltelor agricole ale ţăranilor • Muncitorii doi« garajele R.A.T.A. din Târgu~Mureş s’au deplasat în Comuna Drebeniş din judeţ, reparând următoarele unelte agricole ale ţăranilor : un plug cu două brazde, o semănătoare, una căruţă şi alte 218 diferite unelte. Tot cu această echipă Va deplasat in comună şi doctorul Fulgullan Grigore de la clinica din Tg._Mureş care a consultat familiile ţăranilor, dând sfaturi în privinţa higienei. La Făgăraş, muncitorii din oraş şi judeţ au format 4 echipe de reparat unelte. Echipa fabricei ,,Explozivi" a fost in comunele : Sora, Sora, Merghideal, Zeliştea şi Bărcuţ; muncitorii fabricei ,,Uţa" au fost tn plasa Arpaş; echipa C. F. R. a reparat unelte tn oraşul Făgăraş iar echipa „Gaz Metan" a fost tn plasa Şercaia. • Două echipe de ceferişti din Brăila au plecat In comunele din judeţ să repare uneltele agricole ale sătenilor. Numai Intr’o singură zi, echipe de muncitori vârstnici Şi tineri U. T. M.-işti din Braşov au reparat unelte ale ţăranilor din judeţ. Valoarea reparaţiilor se ridică la 36 milioane cinci sute mii lei. Nouă echipe de muncitori din Tg. Mureş s’au deplasat In diferite comune din judeţ unde au dres 1.371 diferite unelte. Kilor dela „Scânteia” avem dece să fim mulţumiţi. E mult ce s’a făcut. Mulţi ţărani işi vor putea lucra astfel pământul cu unealta reparată de muncitorii veniţi frăţeşte în satul lor. Ion Grigoriu In orele lor libere construesc: 1 tractor, cutite de pluguri, sape, greble, grape Din materialul recuperat se făuresc unei stele care vor complecta in mod gratuit Inventarul agricol al ţăranilor nevoiaşi Incinta atelierelor C. T. R. Nicolina mişună de muncitori. Care de care mai grăbit, care de care mai negru şi mai unturos. Aici, pe aceste întinderi de teren presărate cu clădiri imense şi linii nenumărate, se făuresc locomotivele şi vagoanele care asigură o bună funcţionare a transporturilor. . Dar nu numai atât: DUMINICA, LA TARA S’au reparat pluguri, prăşitoare, topoare, barde, etc. Aerul proaspăt de primăvară îţi umple plămânii. Maşina goneşte nerăbdătoare. In Dragomireştii de Vale ne întâmpină primarul Niţă înconjurat de săteni. Mâinile muncitorilor şi ale sătenilor se strâng cu bucurie şi prietenie. Multă vreme, producţia de baterii a fabricii electrotehnice „Dura” din Timişoara a fost paralizată din lipsa elementelor tehnice ori a pieselor de schimb trebuitoare. încă din iarna anului 1944, din Iniţiativa Comitetului de fabrică şi a tehnicienilor, direcţiunea a întreprins fel de fel de încercări pentru a găsi o modalitate de fabricare în ţară a acestor piese. Forţate au fost mobilizate, în primul rând, în vederea fabricării pansoanelor. Pentru fabricarea acestor pansoane, se cere un oţel de calitate excepţională, cu un grad mare de duritate. In această direcţie s’au făcut numeroase încercări, însă fără a da rezultatele ceruta.Dar tehnicienii şi muncitorii din uzină nu au dezarmat. Ideia fabricării pieselor de schimb în ţară a continuat să-i preocupe. Căutând să asigure conlucrarea tehnicienilor şi muncitorilor dela alte fabrici mai bine înzestrate, muncitorii dela „Dura" au luat contact cu cei dela „Getop" din Râşnov, care s’au oferit să confecţioneze piesele necesare. Acest lucru s’a întâmplat la începutul anului 1946. Tehni, cenii şi muncitorii dela top" au început munca, men- fţfil Zărneşti ţinând un continuu şi permanent contact cu uzina „Dura". Astfel s’a reuşit — în decursul unor cercetări şi încercări îndelungate — prin colaborarea tehnicienilor şi muncitorilor delaambele fabrici—să se confecţioneze pansoanele care lipseau. In repetate rânduri, tehnicienii celor două fabrici s’au întâlnit, lucrând împreună — cei dela Râşnov la Timişoara fi viceversa, ..... Cu fata la producţie „Buri“Timişoara lipsa unor piese de schimb plasele fabricate In ţară sunt superioare celor care veneau din Germania, ele dau un rang 608/1 din materiile prime necesare la fabricarea bateriilor „Dura“ erau importate. Tehnicienii și muncitorii au găsit mijloacele pentru a înlocui materialele importate, mai cu seamă cele din metal și diferitele articole chimice de bază. H. PRERAN Coresp. fabrica „Dura“ Ştiri şi fapte sindicale Mai mulţi muncitori de la Şantierele Navale T.Severin ne trimit o scrisoare în care arată că Ungureanu Constantin, contabil la Tribunalul Mehedinţi, fost legionar, are o atitudine duşmănoasă faţă de muncitori, atunci când vine în contact cu ei şi îi ameninţă că se va „întoarce roata". Muncitorii cer înlăturarea acestui element care nu face cinste corpului de funcţionari. Semnează: Oprana P. Andrei, Mihai Constantin, Emil Voinescu, Marin P. Opran, şi alţii. Ce. Fabrica de celuloză era în cursul lunei Februarie crt. pe planetul de a-şi înceta activitatea din cauza lipsei de lemn de fabricaţie Sesizat de comisia de producţie Comitetul de fabrică s-a prezentat directorului Emil Mihalache, cerând, în mod insistent, curmarea acestei situaţii. Problema cea mai importantă este aceea a transportului, care nu poate fi rezolvată prin slabele transporturi ale cărăuşilor. De notat că fabrica are o producţie normală de 150 vagoane celuloză lunaă, dar din lipsa lemnului producţia pe luna Februarie a scăzut cu cca. 30 de vagoane. Din cauza neglijenţei ing. Criznărin, de la direcţia generală, fabrica nu a fost aprovizionată la timpcu lemnul necesar, întrucât nus’au făcut la timp demersurile necesare pe lângă C. F. R. şi ceia ce priveşte aprovizionarea economatului, direcţiunea fabricii Zărneşti nu a pus la dispoziţie fondurile necesare pentru achiziţionarea cotelor de produse repartizate de către subsecretariatul de stat al Aprovizionării. Pentru asigurarea bunului mers al producţiei şi pentru uşurarea traiului salariaţilor de la fabrica Zărneşti, se impune sancţionarea acelor cari ,din neglijenţă sau rea voinţă au contribuit la scăderea producţiei de celuloză. Angajăm tipografizetari şi rotari A se adresa : „Scrisul Liber“, str. D-ţa Anastasia 6, Serv. tehnic, et. I. r*r,sex Nteta** Brutarii din Capitală şi suburbii obligaţi să declare stocurile de făină şi mălai Primăria Municipiului Bucureşti, Oficiul Economic de Aprovizionare, Serviciul Cerealelor, pune în vedere tuturor brutarilor din Capitală şi suburbane ce se aprovizionează cu făină şi mălai prin acest Oficiu, că sunt obligaţi a declara stocul de făină şi mălai ce au în depozit, astăzi 1 Aprilie 1947, ora 8 dimineaţa. Cei ce nu vor depune aceste declaraţiuni, până la ora 10, nu vor putea ridica mălaiul dela moară pentru zilele următoare. 1 ■ ^ • ' ***■ *-41.. .«u Un ultim termen pentru eliberarea cartelelor de tutun şi ţigări Intucât s’a constatat că foarte mulţi fumători dla Capitală nu şi-au putut ridica la timp cartelele pentru tutun şi ţigări din diferite motive, Consiliul de Administraţie C. A. M. a hotărît să se acorde un ultim termen in acest scop. Astfel, începând de Joi 8 Aprilie şi până Duminică 8 Aprilie a. c., inclusiv, la Circumscripţiile de Poliţie, vor funcţiona din nou comisiile C. A. If. pentru distribuirea cartelelor. Acţiunea întreprinsa de Sindicatul Sanitar pentru combaterea tifosului Duminică dimineaţa in sala Ministerului Asigurărilor Sociale Sindicatul Sanitar a convocat o consfătuire a tuturor medicilor practicieni şi de Instituţii, membri ai Sindicatului pentru a mobiliza toate forţele medicale in combaterea tifosului exantematic. S’a subliniat necesitatea ca atăt medicii practicied cât şi cei angajaţi la diferite instituţii să dea o cât mai largă contribuţie şi un cât mai mare sprijin in lupta pentru combaterea flagelului. D. dr. Metaxa, preşedintele secţiei medici din Sindicatul sanitar, a arătat că la apelul sindicatului şi al Ministerului Sănătăţii până acum au răspuns peste 40 medici practicieni cari s-au pus la dispoziţia organelor oficiale pentru a da concursul în combaterea tifosului. De asemenea, a anunţat că numeroşi medici practicieni au pus la dispoziţia aparatului sanitar de combatere maşinile lor proprii. 40 echipe sanitare fixe şi mobile vor pulveriza cu D. D. T. cetăţenii Capitalei D. Dr. RASMERIŢA. Inspectorul general sanitar al Capitalei, informează că în urma măsurilor luate de Ministerul Sănătăţii şi Inspectoratul Sanitar al Capitalei s’au înfiinţat 40 echipe sanitare, înzestrate cu praf D. D. T. şi pompe speciale cari vor fi plasate In anumite puncte ale Capitalei unde vor proceda la deparazitarea şl apărarea cetăţenilor contra tifosului. In atelierele Ministerului Sănătăţii au fost construite peste 100 pompe tip elveţian cu care, printr’un sistem Ingenios praful D.D.T. va fi pulverizat pe piele şi vestminte fără a mai fi nevoie să se piardă timpul cu dezbrăcatul şi îmbrăcatul celor supuşi deparazitării. Praful cât şi lichidul Insecticid nu atacă şi nu vatămă sub nici o formă vestmintele sau lenjeria de corp. S’a mai arătat că Ministerul Sănătăţii are la dispoziţia sa suficientă pulbere D. D. T. şi că Întreg personalul medical şi a-‘jutător pentru a fi apărat de boală a fost vaccinat cu vaccin antiexantematic. Aduceţi şoareci vii pentru prepararea vaccinului antiexantematie Tot cu această ocazie s-a relevat faptul că Institutul de seruri şi vaccinuri „Dr. I. Cantacuzinao“ nu poate face faţă numeroaselor cereri de vaccinuri contra tifosului exantematic din lipsă de şoareci pentru Inoculare şi experienţă. Sindicatul Sanitar face un apel pe această cale, către populaţia Capitalei să prindă şi să aduci institutului şoarecivil (nu guzgani) un număr cât mai mare. La desbateri au mai luat cuvântul d-nl d-l : Balaban. Constantin Cană Hertzer Herman, Caraiman si Gheorghiade GH, GH. • AIUNS DUMINICA LA A. N. E. F. Ciocanul a obţinut o mare victorie ,învingând la scor CF.R. (Timişoara) Carmen a realizat un scor record sdrobind Prahova cu 13-0 (4-0) scorurilor mari Aceeaşi Duminică însorită cu cele trecute cu aceeaşi mulţime de spectatori gălăgioşi şi entuziaşti care au inundat arena, dar nu acelaş bun spectacol footballistic pe care îl aşteptam. Dacă de la primul joc Carmen — Prahova nu speram prea mult, de la cel de al doilea Ciocanul — C F.R.Timişoara aşteptam totul. Pentru că amândouă echipele sunt „cineva" în footballul românesc, două echipe care pot oricând furniza un adevărat joc de foot-ball. Şi Duminică numai Ciocanul a corespuns. Timişorenii nu au făcut nici un efort ca să joace cum trebuee obosiţi, neinteresaţi parcă de cele ce se petrec pe teren. Mai ales Reuter şi Ritter altădată oamenii de nădejde ai C.F.R.-ului nici nu s’au obosit să participe cu ceva la foc. Bucureştenii în schimb, au muncit mult, au arătat lucruri frumoase şi au scos în evidenţă buna formă de care dispun. S’au risipit într-o continuă ofensivă, mereu peste adversar şi meritând pe drept cuvânt victoria pe care au cucerit-o. UN JOC IN CARE ÎNVINGĂTORII AU MARCAT CÂND AU VRUT Subtitlul de mai sus spune aproape totul. Carmen a făcut ce a vrut, a stăpânit mingea aproape tot timpul, Prahova fiind complet inexistentă pe teren. Până la Comşa, centrul înaintaş ploeştean, care de obicei făcea singur cât toată echipa, nu a izbutit Duminică nimic. Cele 13 puncte ale partidei au fost marcate de : Marian (5) Covaci (5), Farkaş (2) şi Siclovan. S-au remarcat: Covac, Marian, Siclovan, Farkaş şi Covaci. CIOCANUL — C.F.R. locul este început de timişoreni care pierd însă imediat mingea. Câteva faze care urmează fată să se întrevadă că Ciocanul este în fermă şi că va putea câştiga. In minutul 7, extrema timişoreană Eleşi, trage puternic dar Lăzăreanu la poly prinde, locul se mută apoi In cealaltă parte a terenului, bucureştenii presând cu insistenţă. Minutul 13 aduce şi deschiderea scorului. Rodeanu (C.F.R.) face hands pe linia de 13 m. Va trage puternic Bartha (Ciocanul) şi mingea, trecând pe sub portarul Ciopraga, se loveşte de bară şi intră în plasă, 1-0 pentru Ciocanul. Al doilea goal vine in minutul 24. Woronkowski de departe trimite o minge care prinsă de Moerling e trimisă lui Horvath. Acesta trage pe jos şi marchează. E 2-0 pentru Ciocanul şi C.F.R.Timişoara nu pare să reacţioneze. Până în minutul 39 când Ciocanul marchează un nou punct. Jocul se desfăşoară când la o poartă când la alta, mai mult la cea a timişorenilor, la o fază oarecum neclară, după ce Moisescu şi Hoeffing fuseseră semnalizaţi în offside, fără a fi însă lutcraţi, acesta din urmă reuşeşte să înscrie, trimiţând mingea pe sus în poartă. REPRIZA DOUA, CA ŞI PRIMA Repriza a doua începe cu un atac al bucureştenilor. După un schimb Heefling-Horvath-Heefling, ultimul trage puternic dar Ciopraga va prinde frumos. In minutul 55 o bâlbâială generală la poarta Ciocanului dar înaintarea ceferistă nu reuşeşte să concretizeze. Şi tot Ciocanul este cel care marchează un minut mai târziu (56) prin Heefling care prelungește o minge veniită de la Moisescu. Deci 4 0. Atacurile Ciocanului continuă și dau prilej lui Rodeanu (CFR 1 să salveze două puncte ■.Este făcute din minu itele 6??! 65. Poarta era goală, portarul căzut pe undeva în teren. Al cincilea punct este marcat de Moisescu in minutul 67. A fost un shoot fulgerător la care portarul nici nu a avut timp să intervină. C.F.R. are şi el ocazia să marcheze în minutul 73. Smiloviei (C) face hands in careu. Trage Eleşi dar nu bară. O buni ocazie pierdută. Woronkovski este cel care obţine al şaselea punct pentru Ciocanul. Venit înainte, cu mingea, reuşeşte să scape de apărarea timişoreană şi să urce scorul la 6-0. Şi astfel Jocul s-a consumat. Până la finelul final, vom remarca tot atacurile Ciocanului care nu renunţă la Joc. Cum am mai spus, timişorenii s’au comportat inexplicabil de slab. Fără o bună condiţie fizică, au alergat pe teren fără rost pierzând situaţii clara in care ar fi putut face ceva. Au jucat totuşi cu convingere şi arătând lucruri bune Rodeanu şi Avasilichioaiel. Despre Ciocanul trebue să spunem din nou că a corespuns şi că se află în plin ascendent S’au remarcat Moisescu, Hoefling, Horváth, Bartha, Ambru şi Teodorescu. L. Cazini ATLETISM # Cele şapte manifestaţii atletice de Duminică au obţinut un succes desăvârşit atât prin marele număr de concurenţi (aproape 500) cât şi prin buna lor desfăşurare. Iată câştigătorii : CAMPIONATUL INTERŞCOLAR CROSS Categoria Ia (2500 m.) N. Georgescu (Llo. Industrial nr. 1). Categoria HLa (2300 m.) Bălan Ştefan( Aurel Vlaicu) Categoria Il-a (1400 m.) Roman Aurel (Aurel Vlaicu. CROSSURILE FEDERAŢIEI Seniori (7000 m.) Nicu Nicolae (V Dacia) 22 rom. 35 sec. juniori (4500 m) Gh Bejan (V. Dacia) 16’48 sec. începători (2390 m ) T. Lupescu (T. Maiorescu) 85 sec CROSUL FETELOR 800 m. Elena Dinescu. _~ Farmacii «le serviciu Frunză Pope«©« Men«, b-dul Reg Carol I B, I 4.B2-I; Ludovici Avram str. BfiorâţM 48, I, 8 29.90; Andrelea şi calea Flevnei 224, II, 4.78.48; Utca Valeri«, Bucureştii Noul 112 II; Avram Frima, str. Ştirbei Vodă 36; Poemaru Nemţeanu E., calea Griviţei 354 II; Deiban Solomon Piaţa Victoriei (Funct Publ.) II; Beţitoiu Bădulescu V, Băneasa Reg. Mieria 19, II; Brătan Marinescu E., str. Romană 121, III; Apostolescu Miarian ,calea Dudeşti 183 III; Dr. Coţani Ion b-dul Reg. Ferdinand 104, IV, 1.09.83; Dr. Aniţescu Constanţa, Colentina b-dul Reg. Ferdinand 60 IV; Bărdeenu Ion, şos. Giurgiului 138, V. 5.75.47; Bergman E. şi Zissu Gh., calea Ferentari 63, V; Armăşeanu Sebastian şos. Panduria, VI; Dr. Petrescu Lucreţia ,şos. Cotroceni 6, VI, 8.82.27; Blănciulescu Paula Dr Drăgan Militari str. Regina Maria Nr. 51, VI. RADIO RADIO BUCUREŞTI. 7.00 : Deschiderea emisiunii. Radio jurnal. 7.15: Buletinul de ştiri în limba rusă. 7.20: Rezumatul programului. 7.23: Publicitate. 7.27: Muzica dimineţii 8.00: Muzică variată uşoară. 9.00: închiderea emisiunii. De la orele 9.00—9.05 pe Radio România şi Radio Bucureşti jurnal în limba bulgară n.rO: Dwkhidmrvs emiftonil, 09- trie apelor Dunării. Publicitate. Coaceri de mulcft variaţi. 13.30: Orna naţiunilor verita« Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice. 13.83: Publicitate. 14.00: Radio Jurnal. 14.17: Reviari» presei. 14.22: Carnetul unul bucureștean. 14.27: Jazzul Dinu Şerbănescu. 14.52: Publicitate. 14.57: Buletin meteorologic. 15.00: Rezumatul programului de a doua zi. 19.05: închiderea emisiunii. 18.00: Deschiderea emisunii. Colindând pa ape. 18.45: Carnet cultural Oonica dramatică de Liana Maxy. RADIO BUCUREȘTI. 19.00: Concertul orchestrei de salon dirijată de Const. Bobescu solistă: Georgette Roncea 19.30: Continuarea concertului orchestrei de salon radio dirij. de Const. Bobescu solistă Georgette Roncea canto. 20.00: Radio jurnal. 20.16: Revista presei. 20.15: Universitatea radio, Prosper Merimée” de Const. A. I. Gh. 20.30: Corul radio dirij. de prof Dumitru Botez. 20.55: Oglinda zilei. 21.00: Seara de teatru 22.00: Radio Jurnal. 22.17: Buletinul de știri în limba rusă. 22.22: Buletin sportiv. 22.26: Rezumatul programului de a doua zi. 22.30: Prime audiţii simfonice. 23.30: Radio jurnal. 23.35: Muzică de Jazz. 24.00: închiderea, emisiunii. ROMANIA LIBERA pe 48,1 m. lungime de unde 12.00: Deschiderea emisiunii. Ora exactă. Muzică românească. 12.09: Buletin informativ. 12.0 : Muzică uşoară. 12.20: Actualităţi la microfon. 12.24: Muzică românească. 12.30: Buletin de ştiri. 12.40: Muzică uşoară. 12.50: De toate pentru toţi. 12.54: Muzică de prânz. 13.00: Spicuiri din presă. 13.00: Formaţiunea de muzică a Postului de R. România Liberă. Voce: Nicuşor Stănescu. 13.20 : Rodica vorbeşte femeilor. 13.24: Muzică românească. 13.30: Buletin de ştiri 13.40: Formaţiunea de muzică a postului de R. România Liberă. Voce: Nicuşor Stănescu. 13.55: închiderea emisiunii. Anunţarea programului de după masă 18.30: Deschiderea emisiunii. Ora exactă. Muzică românească. 18.40: Ştiri şi fapte din toate colţurile lumii. 18.45: Muzică de cameră. Schumann. 19.00: Spicuiri din presă. 19.05: Jazzul Nonu Demetriad. 19.15: Buletin de ştiri. 19.25: Jazzul Nonu Demetris. 19.35: Caleidoscop. Poezia primăverii. De Liana Maxy. 19.44: Muzică de primăvară 19.50- Viaţa politică 20.00: Recital de canto. Aida Helte, în program arii de operă 20.20: Conferinţă. 20.30: Dansuri populare simfonice 21: închiderea emisiunii. CONFERINŢE CRIZA CULTURII CONTEMPORANE Azi la orele 17.30, are loc la Fundaţia Universitară Carol I, un Symposion cu tema „CRIZA CULTURII CONTEMPORANE”. Vor vorbi d-nii: prof. Gh. Călinescu, D. I. Suchianu şi Dr. Marcel Breazu. Vor urma discuţii libere. Intrarea liberă. CONFERINŢELE AfILUS In cadrul ciclului de conferinţe: „Literatura rusă şi soveitică în sec. XX”, va vorbi Joi, orele 17, la Dalles, tov. ZAHARIA stancu, despre ..MAIACOVSKI”. CONCERTE Joi 1 Aprilie, orele 20, are loc în sala Ateneului Român concertul simfonic al Orchestrei Radio sub conducerea maestrulhii ANTONIN CIOLAN. Programul cuprinde : Uvertura la Prinţul Igor de Borodin Simfonia V-a de Ceaikovski şi Dansuri holovtiene de Borodin, Cedrul Radio sub conducerea lui Radu Botez. OPERA ROMANA Miercuri orele 18 precis are loc pe scena Operei Române un spectacol extraordinar cu „Boema” de Puccini. In rolurile principale: IULIA OROSZ de la Opera din Budapesta, Emilia Guţianu, Dinu Bădescu, Şerban Tassian şi N. Secăreanu. FILME ORFEU: Trubadurii Diavolului. CASA PRIETENIEI ROMÂNO- SOVIETICE (Fantasio) — Omul cu o mie de feţe. SPECT TEATRE COIE NATIONAL: Necunoscuta; STURDUO : Fedora ; ALHAMBRA : ore4. Aventura d. Darján, seara Clownul; ATENEU : Cele două doamne Caroll; ATLANTIC: Bărbatul nostru ; BARASEUM : Un băiat de treabă; COLORADO: Birlic; COMEDIA : Primăvara a venit; M. FILOTTI : Liliom; MIC : Femeea In alb; MODERN: ora 4. Otto Elefant, seara, Misteriosul Beverley; MUNCITORESC »I. R. Frimu" Ion al Vădanei ; MUNCITORESC „Gheorghiu Dej" Coliba lui Moş Toma; ODEON : Copilul; ODEON STUDIO; Scumpa mea Ruth; SAVOY: Sybiu ; VICTORIEI : Fascinaţie. CINEMATOGRAFE Centru AHO : 2000 de femei. ARTA : Insula piraţilor. EFORIA : Seceră vântul sălbatec. SCALA : Cavalcada Jazzului. ORFEU : Trubadurii Diavolului. CASA PRIETENIEI ROM. SOV. (Fantasio) : Omul cu 100 de feţe. EXCELSIOR: Modelul. LUXOR : Stan şi Bran lupi de mare. FEMINA: Fraţii Ricz şi gorila. TRIANON: Porunca Pământului. TIVOLI : Stan şi Bran scamatori. REGAL: Madona din Florenţa. BD. PALAS : Omul in gri. CENTRAL: Goana după bărbaţi. SELECT : Le secret de madame Clapain. VICTORIA: Gorgano. CORSO : , Arlette se mărită”. Cartiere ALIANŢA: Omul fără frică şi Stan şi Bran soţi fideli. AIDA: Luam ca şi revistă GLORIA: Regina Carnavalului. MARNA: Femeia fatală şi revistă. ISBANDA: Blestemul dragostei. VOLTA BUZEŞTI: Războiul mondial 1941-1944 şi revistă MODEL: Un avion lipsă şi revistă. RAHOVA: Dragoste dincolo de viaţă şi mormânt şi revistă. AMERICAN : 3 din Arizona. MARCONI: Iubire şi mândrie. NERO : Ţiganii şi revistă. ODEON: Criza de locuinţe-SPLENDID : In umbra felinarului şi revistă. Informaţii • Soc. p. Studiul Tuberculozei ţine şedinţă Joi 3 Aprilie ora 20 în Bd. Ferdinand 35. • La Rămnicul-Vălcea a luat fiinţă din iniţiativa D-lui Dr. Cioroianu, cu sprijinul autorităţilor locale, o filială a Ligei contra Tuberculozei. V *' ® In seara zilei de 29 Martie 1947, a avut loc in Saloanele de Marmoră ale Cercului Militar, un festival artistic urmat de dans, dat de Sindicatul Salariaţilor Civili din Ministerul de Războiu, cu ocazia aniversării a 2 ani de la înfiinţarea acestui Sindicat • F. D. U. Invit, pe d-nii colegi care iea masa la căminele muncitoreşti, să-şi depună cartelele la F. D. U. pe timpul cât sunt plecaţi în vacanţă. • Ministerul Educaţiei Naţionale, aduce la cunoştinţa membrilor corpului didactic primar, că termenul pentru depunerea cererilor în vederea transferărilor ce se vor efectua pe anul şcolar 1947-948, se amână până la 20 Aprilie 1947. Convocare Comitetele F.U.M. C.F.R. arătate mai jos, sunt convocate Miercuri 2 Aprilie 1947 ora 18 30 la Sindicatul Salariaţilor CFR din Stadionul Ciuleşti în şedinţă plenară fiind la ordinea de zi comunicări importante Tipografia Filaret Direcţia Conductelor Direcţia AS Direcţia Asigurărilor. Secţia L 14 Clădiri! Depoul BM, Magazia F. A. Griviţa, Centru Auto. Spitalul No. 2, Direcţia Panifîcării, Vagon Lris, Atelierul Progresul. A»! rr»ă!?! Atî. 1 Aprilie 1947. ecf« valuMTJl Jumătate a boninuluit. T p pntru una raţii© de 200 gr. mălai. ■És Două imobile mistuite de incendiu firi la ora şase dimineaţa un puternic incendiu s’a declarat la Imobilul din str. Arad Nr. 5, de unde flăcările s’au întins şi la imobilul dela Nr. 7 bis. Primul imobil proprietatea d-nei Irina Nadadea a fost complect mistuit iar celălalt, proprietatea d-lor Spiru şi Maria Iovulescu a fost distrus în parte. Focul a fost stins după o muncă de două ore depusă de compania IV pompieri. Pagubele se evaluează la cca. 500 milioane lei. Circ. 37 poliţie face cercetări pentru stabilirea cauzelor care au provocat incendiul. A fost descoperită o bandă de hoţi la domiciliul căreia s’au găsit obiecte în valoare de peste un miliard de lei Postul de jandarmi Rahova din Legiunea de Jandarmi Bucureşti a descoperit o bandă de hoţi la domiciliul cărora s’au găsit obiecte in valoare de peste un miliard lei. Astfel s’au găsit covoare persane şi obişnuite, haine, paltoane, patefoane, aparate de radio, lingerie de corp şi de pat, aparate de fotografiat, acordecane, etc. Legiunea de jandarmi anunţă pe toţi acei cărora Ii s’au furat astfel de obiecte că se pot prezenta la sediul Legiunii, în str. Apolodor No. 2, pentru a şi le recunoaşte şi prelua Reclamanţii trebue să prezinte copie după plângerea făcută organelor poliţieneşti la data comiterii furturilor. PARTIDUL COMUNIST ROMAN Secţiunea de educaţie politică a Comitetului Capitalei SALA „DALLES“ Miercuri 2 Aprilie crt., orele 17, va vorbi tov. Prof. MIRCEA BRUCAR „VIAŢA ŞI OPERA LUI BEETHOVEN“ cu ocazia împlinirii a 120 ani dela moartea marelui compozitor In program muzică de Beetttoven. — Sonata lunii opus »I Virgil Gheorghiu (plan). — Sonata pt. plan şl vîoarfi opus 47 Mircea Vasilescu (vl. oară), Mircea Brucăr (pian).— Arie din opera ,,Fidelio” Aida Heria (voce). — Aria „Ah perfido”! M. Brucăr (pian). ,și despre