Scânteia, aprilie 1947 (Anul 4, nr. 789-810)

1947-04-02 / nr. 789

Iminel „ din L­onea Ziua de 6 Martie a fost un Lonea o sărbătoare îndoită: în această zi, minerii au săr­bătorit, împreună cu între­gul popor, doi ani de guver­nare democratică, și tot atunci — minerii din Lonea au împletit de această săr­bătoare a ţării încă un fir— de astă dată numai al Igr- Căci la 6 Martie, bravii mi­­neri din Lonea au primit în chip solemn recunoaşterea hărniciei lor . Drapelul pro­ducţiei a trecut în mâinile lor! Astfel a fost cons­finţit uriaşul efort pe care, zi cu zi, vreme îndelungată în străfundul pământului l-au făcut minerii pentru a ocupa locul întâi, lo­cul cel mai de sus, pe sca­ra producţiei de cărbuni din Valea Otului. Vorbesc minerii Oamenii minelor sunt deo­­bicei tăcuţi. Cine munceşte mult nu are timp să vor­bească. Dar într’o astfel de zi, când muncitorii, inginerii tehnicienii şi funcţionarii s‘au adunat să cinstească îndoita sărbătoare, cuvântul minerilor s’a făcut auzit. Colţuros — precum stâncile pe care ei le fărâmă, —­ as­pru—aşa cum li-a fost tra­iul din moşi-strămoşi, însă dârz, aşa col Răsunat cuvin­tele — nemeşteşugite, însă toate din inimă, ale vorbito­rilor. Au vorbit fruntaşii minerilor, Merăscu, Ţuţuia­­nu, Creţu, înfăţişând cât de însemnată este pentru viaţa minerilor, pentru însăşi Va­lea Jiului, ziua de 6 Martie. şi a mai vorbit cineva : un miner cu faţa tăbăcită de tăciuni un om cu palme­le bătătorite şi grele. A vor­bit tov. Caraşca Mihai, muncitor de frunte, care în luna Februarie a depăşit producţia cu 141*1«. Ascul­tând graiul său răspicat fi sigur, oricine a putut înţe­lege ce forţă reprezintă voinţa muncitorilor mineri de a ridica producţia. Aşa le-a vorbit tovarăşilor săi, minerul Caraşca Mihai, muncitor de frunte. Şi pentruca între dânşii se afla şi deputatul pe care ei l-au trimis in Parlamen­tul democratic al ţării, ca să-i reprezinte fi să le ape­re interesele, tov. Caraşca i s’a adresat lui: — Să ne spui ceva, tov. Mujic, despre felul cum se desfăşoară munca tn Parla­mentul nostru... Ce greutăţi întâmpinaţi voi acolo, tova­răşe ? Ne vom face datoria! Iar tovarăşul Mujic nu a lăsat să întârzie răspunsul: — Ne silim să ne facem întreaga datorie, aşa cum d-ta, tovarăşe Caraşca, te-ai silit să scoţi mereu mai mult cărbune... Greutăţi întâm­pinăm încă — fi Ie întâmpi­năm pentru că unii oameni au crezut ori mai cred că Platforma-Program a B.P-D. e bună să rămână numai pe hârtie. Dar noi, tovarăşi, ştim să ne facem datoria până la capăt şi până la ca­­păt vom realiza Platforma . Uralele minerilor au aco­perit cuvintele deputatului lor. Cu muzică, drapel şi eroii muncii in frunte, minerii din Lonea s’au îndreptat apoi spre mina » Vasile buca" unde au înfipt drapelul pro­ducţiei, ca un simbol al hăr­niciei lor. BERCEANU, coresp. Din Iniţiativa comuniştilor, muncitorii făuresc in timpul lor liber unelte agricole din mate­riale recuperat*, care vor fi Im­­părţite la tară, celor nevoiaşi. Turnătorii şi fierarii, ajusto­­rii şi tâmplarii, tot* animaţi de acelaşi gând lovesc cu sete In fierul care peste câteva zile se Va Înfige in pământ. Fiecare secţie are ceva de spus Bună dimineaţa tovarăşă ! •— Noroc 1 — Cum staţi cu cuţitele de plug ? — 180 sunţţ gata; trebuesc nu­­_e­mai ascuţita. Am dat gata şi o grapă. Fierarii sunt la înălţime. Cuptoarele duduie. Fierul e ro­şu şi ciocanele bat In el cât este cald. Nici celelalte secţii nu sunt mai prejos. La fiecare pas, la fiecare întrebare, toţi au de spus ceva. Ajustorii: 30 sape terminate. Lăcătuşii: 25 sape, 30 calis­­tice, 30 grape terminate. Tâmplarii trag rândelele şi făuresc cozile. 100, 200 sunt gata. Toţi dau o mână de ajutor SS? In bătălia însămânţărilor. Şi tinichigiii au făcut ceva. — Cum staţi cu angajamen­tul ? — 10 găleţi sunt gata, le am şi vopsit. Vom scrie pe ele : s­ă trăiască alianţa dintre munci­tori şi ţărani”. „Gata, mai avem puţin, gata” | Peste tot aceleaşi răspunsuri. — Cum staţi cu culele pentru 1.­grape ?­­ — Gata? — Aţi terminat de sudat ca­pul tractorului ? — „Gata. — „Cum staţi cu piesele tractorului ? — „Mai avem puţin. — „Gata ! Tractorul lor Gh. B. loan, unul din tovară­şii de luptă al lui Ilie Pintilie, de meserie montator, are un angajament de seamă. In frun­tea unei bune echipe el condu­ce repararea şi montarea com­­plectă a unui tractor care va fî condus de un tractorist c.f.r.-ist. Tractorul este al lor şi al ţă­ranilor şi muncesc cu drag la el pentru a-l vedea cât mai cu­­rând sfârtecând pământul In care va Intra sămânţa rodi­toare. Le 1 Aprilie va fi gata. Din fierărie şi până la turnă­torie, din tâmplărie şl până la montaj, flecare secţie a făcut ş1 face ceva pentru însămânţări, fiecare a pus inimă şi suflet în această operă măreaţă care va asigura pâinea. Cât mai multe locomo­tive şi vagoane pentru asigurarea transportu­rilor de seminţe ’Aceasta a a fost şi este do­­rința tovarăşului Chivu Stoi­­ca. Dar pe cât este posibil, trebuie să se facă ceva şi pentru complectarea inventa­rului agricol al ţăranilor ne­­voiaşi. Eu aşi fi fie părere, ne spune el, să formăm o e­­chipă care să lucreze fie di­mineaţa şi până seara, e­i ar fi nevoie, 9—3 săptămâni. Când vor pleca spre sale Soarele dogoreşte, Pămân­tul se usucă. Pământul tre­buie însămânţat, muncitorii c.f.r.-işti au făcut ceva pen­­tru trafii lor ţărani, pentru patrie, pentru pâine şi când totul va fi gata, vor porni fii echipe cu cântece, cu voinţa de a învinge, dovedind trăi­nicia alianţei dintre ţărani şi muncitori. Din munca de astăzi şi cea de mâine a ţăranilor va ră­­sări pâinea cea de toate zi­lele a tuturor. DUMITRU IGNEA-Iaşi. Costi­ca Aleea opriţi şi Nea Drăghici sare inimos. — Daţi-i drumul băeţi — spu­­ne el — e mult de lucru. Gabară Pompei toarnă carbi­dul în vas, iar altul pune tubul la cilindrul cu oxigen. Intre timp echipa sanitară militară cu care venisem pleacă să-şi facă ancheta In sat, încep să apară uneltele care trebuesc reparate, se îngrămă­desc pluguri, raniţe, sape, hâr­­leţe şi topoare. Isbilineşte flacăra oxiacetile­­nică şi munca începe. Dar pe lângă noi au mai fost si multe alte echipe, din Bucureşti. POSTA VARIA ROMANA s-a evidenţiat prin munca echipei ei în satul Belciugatele reparând uneltele cu materialele proprii. Se remarcă şi echipele fabri­cilor: F.R.B., SET, Philips, Ro­mânia, Industria B., Solex, Su­­perterm, IREMAR, Mătasea Ro­mânească, Voina, I.E.R., A.C.O., Metalo Globus care au reparat peste 68 pluguri, 57 fiare de plug, 39 cuţite de plug, 19 pră­şitoare, 120 de topoare, 17 cas­­male, 21 barde, 13 găleţi Şi multe alte unelte mai mărunte. Nicovala lui Gabară cântă sub loviturile puternice şi Ac­rul se înmlădie după ciocan. După primul plug reparat oamenii încep să facă glume. Un sătean căruia i se repa­rase rărită ne spune: „Mare bine mi-aţi făcut, la oraş mi-ar fi luat cel puţin 300.000 mii lei”. Şi timpul trece repede. Până târziu după amiază s’au reparat 2 pluguri, 1 rărită, 14 sape, câteva hârleţe, 5 casmale, 12 topoare, 1 cântar zecimal, 1 balanţă şi două biciclete. Sătenii ne spuneau că nici­odată sub cel „vechi” nu se în­tâmplase aşa ceva. Şi echipa noastră a muncit.­ Muncitorii din întrea­­­­­ga ţară participă la campania de repa­rare a uneltelor agri­cole ale ţăranilor • Muncitorii doi« garajele R.A.T.A. din Târgu~Mureş s’au deplasat în Comuna Drebeniş din judeţ, reparând următoarele unelte agricole ale ţărani­lor : un plug cu două brazde, o semănătoare, una căruţă şi alte 218 diferite unelte. Tot cu această echipă Va deplasat in comună şi doctorul Fulgullan Grigore de la clinica din Tg._Mureş care a consultat familiile ţăranilor, dând sfaturi în privinţa higienei.­­ La Făgăraş, muncitorii din oraş şi judeţ au format 4 echi­pe de reparat unelte. Echipa fa­bricei ,,Explozivi" a fost in co­munele : Sora, Sora, Merghi­­deal, Zeliştea şi Bărcu­ţ; munci­torii fabricei ,,Uţ­a" au fost tn plasa Arpaş; echipa C. F. R. a reparat unelte tn oraşul Făgăraş iar echipa „Gaz Metan" a fost tn plasa Şercaia. • Două echipe de ceferişti din Brăila au plecat In comunele din judeţ să repare uneltele agricole ale sătenilor.­­ Numai Intr’o singură zi, e­chipe de muncitori vârstnici Şi tineri U. T. M.-işti din Braşov au reparat unelte ale ţăranilor din judeţ. Valoarea reparaţiilor se ridică la 36 milioane cinci su­te mii lei.­­ Nouă echipe de muncitori din Tg. Mureş s’au deplasat In diferite comune din judeţ unde au dres 1.371 diferite unelte. Kilor dela „Scânteia” avem de­­ce să fim mulţumiţi. E mult ce s’a făcut. Mulţi ţărani işi vor putea lucra astfel pământul cu unealta repa­rată de muncitorii veniţi frăţeşte în satul lor. Ion Grigoriu In orele lor libere construesc: 1 tractor, cutite de plu­guri, sape, greble, grape Din materialul recup­erat se făuresc unei s­tele care vor complec­ta in mod gratuit In­­ventarul agricol al ţăranilor nevoiaşi Incinta atelierelor C. T. R. Nicolina mişună de muncitori. Care de care mai grăbit, care de care mai negru şi mai unturos. Aici, pe aceste întinderi de teren presărate cu clă­diri imense şi linii nenumărate, se făuresc locomotivele şi vagoanele care asigură o bună funcţionare a transporturilor. . Dar nu numai atât: DUMINICA, LA TARA S’au reparat pluguri, prăşitoare, topoare, barde, etc.­­ Aerul proaspăt de primăvară îţi umple plămânii. Maşina goneşte n­erăbdătoare. In Dragomireştii de Vale ne întâmpină primarul Niţă înconjurat de săteni. Mâinile muncitorilor şi ale sătenilor se strâng cu bucurie şi prietenie. Multă vreme, producţia de baterii a fabricii electrotehnice „Dura” din Timişoara a fost paralizată din lipsa elementelor tehnice ori a pieselor de schimb trebuitoare. încă din iarna anului 1944, din Iniţiativa Comitetului de fabrică şi a tehnicienilor, di­recţiunea a întreprins fel de fel de încercări pentru a găsi o modalitate de fabricare în ţară a acestor piese. Forţate au fost mobilizate, în primul rând, în vederea fa­bricării panso­anelor. Pentru fabricarea acestor pansoane, se cere un oţel de calitate excep­ţională, cu un grad mare de duritate. In această direcţie s’au făcut numeroase încercări, însă fără a da rezultatele ce­ruta.­­Dar tehnicienii şi muncitorii din uzină nu au dezarmat. I­­deia fabricării pieselor de schimb în ţară a continuat să-i preocupe. Căutând să asigure conlucrarea tehnicienilor şi muncitorilor dela alte fabrici mai bine înzestrate, muncitorii dela „Dura" au luat contact cu cei dela „Getop" din Râşnov, care s’au oferit să confecţio­neze piesele necesare. Acest lucru s’a întâmplat la începutul anului 1946. Tehni, cenii şi muncitorii dela top" au început munca, men- fţfil Zărneşti ţinând un continuu şi perma­nent contact cu uzina „Dura". Astfel s’a reuşit — în de­cursul unor cercetări şi încer­cări îndelungate — prin cola­borarea tehnicienilor şi munci­torilor dela­­ambele fabrici—să se confecţioneze pansoanele care lipseau. In repetate rân­duri, tehnicienii celor două fa­brici s’au întâlnit, lucrând îm­preună — cei dela Râşnov la Timişoara fi viceversa, ..... Cu fata la producţie „Buri“­Timişoara lipsa unor piese de schimb plasele fabricate In ţară sunt superioare celor care veneau din Germania, ele dau un rang 608/1 din materiile prime nece­sare la fabricarea bateriilor „Dura“ erau importate. Teh­nicienii și muncitorii au găsit mijloacele pentru a înlocui materialele importate, mai cu seamă cele din metal și dife­ritele articole chimice de bază. H. PRERAN Coresp. fabrica „Dura“ Ştiri şi fapte sindicale Mai mulţi muncitori de la Şantierele Navale T.­Se­verin ne trimit o scrisoare în care arată că Ungureanu Con­stantin, contabil la Tribunalul Mehedinţi, fost legionar, are o atitudine duşmănoasă faţă de muncitori, atunci când vine în contact cu ei şi îi ameninţă că se va „întoarce roata". Muncitorii cer înlăturarea a­­cestui element care nu face cinste corpului de funcţionari. Semnează: Oprana P. An­drei, Mihai Constantin, Emil Voinescu, Marin P. Opran, şi alţii. Ce. Fabrica de celuloză era în cursul lunei Februarie crt. pe planetul de a-şi înceta ac­tivitatea din cauza lipsei de lemn de fabricaţie Sesizat de comisia de produc­ţie Comitetul de fabrică s-a pre­zentat directorului Emil Mihala­­che, cerând, în mod insistent, curmarea acestei situaţii. Problema cea mai importantă este aceea a transportului, care nu poate fi rezolvată prin sla­bele transporturi ale cărăuşilor. De notat că fabrica are o pro­ducţie normală de 150 vagoane celuloză luna­ă, dar din lipsa lemnului producţia pe luna Fe­bruarie a scăzut cu cca. 30 de vagoane. Din cauza neglijenţei ing. Criz­nărin, de la direcţia generală, fa­brica nu a fost aprovizionată la timp­­cu lemnul necesar, întrucât nu­­s’au făcut la timp demersu­rile necesare pe lângă C. F. R. şi cei­a ce priveşte aproviziona­­rea economatului, direcţiunea fa­bricii Zărneşti nu a pus la dis­poziţie fondurile necesare pentru achiziţionarea cotelor de produse repartizate de către subsecreta­riatul de stat al Aprovizionării. Pentru asigurarea bunului mers al producţiei şi pentru uşurarea traiului salariaţilor de la fabrica Zărneşti, se impune sancţionarea acelor cari ,din neglijenţă sau rea voinţă au contribuit la scă­derea producţ­iei de celuloză. Angajăm tipografi­zetari şi rotari A se adresa : „Scri­sul Liber“, str. D-ţa Anastasia 6, Serv. tehnic, et. I. ­r*r,s­e­x Nt­e­t­a** Brutarii din Capitală şi suburbii obligaţi să declare stocurile de făină şi mălai Primăria Municipiului Bucu­reşti, Oficiul Economic de A­­provizionare, Serviciul Cereale­lor, pune în vedere tuturor brutarilor din Capitală şi su­burbane ce se aprovizionează cu făină şi mălai prin acest O­­ficiu, că sunt obligaţi a decla­ra stocul de făină şi mălai ce au în depozit, astăzi 1 Aprilie 1947, ora 8 dimineaţa. Cei ce nu vor depune aceste declaraţiuni, până la ora 10, nu vor putea ridica mălaiul dela moară pentru zilele urmă­­to­are. 1 ■ ^ • ' ***■ *-41.. .«u Un ultim termen pentru eliberarea car­telelor de tutun şi ţigări Intucât s’a constatat că foarte mulţi fumători dla Capitală nu şi-au putut ridica la timp car­­telele pentru tutun şi ţigări din diferite motive, Consiliul de Ad­ministraţie C. A. M. a hotărît să se acorde un ultim termen in a­­cest scop. Astfel, începând de Joi 8 A­­prilie şi până Duminică 8 A­­prilie a. c., inclusiv, la Cir­cumscripţiile de Poliţie, vor funcţiona din nou comisiile C. A. If. pentru distribuirea cartelelor. Acţiunea întreprinsa de Sindicatul Sanitar pentru combaterea tifosului Duminică dimineaţa in sala Ministerului Asigurărilor Sociale Sindicatul Sanitar a convocat o consfătuire a tuturor medicilor practicieni şi de Instituţii, mem­bri ai Sindicatului­­ pentru a­ mobiliza toate forţele medicale in combaterea tifosului exante­­matic. S’a subliniat necesitatea ca a­­tăt medicii practicie­d cât şi cei angajaţi la diferite instituţii să dea o cât mai largă contribuţie şi un cât mai mare sprijin in lupta pentru combaterea flage­lului. D. dr. Metaxa, preşedintele secţiei medici din Sindicatul sa­nitar, a arătat că la apelul sin­dicatului şi al Ministerului Să­nătăţii până acum au răspuns peste 40 medici practicieni cari s-au pus la dispoziţia organelor oficiale pentru a da concursul în combaterea tifosului. De asemenea, a anunţat că nu­meroşi medici practicieni au pus la dispoziţia aparatului sanitar de combatere maşinile lor pro­prii. 40 echipe sanitare fixe şi mobile vor pulveriza cu D. D. T. cetăţenii Capitalei D. Dr. RASMERIŢA. Inspec­torul general sanitar al Capita­lei, informează că în urma mă­surilor luate de Ministerul Să­nătăţii şi Inspectoratul Sanitar al Capitalei s’au înfiinţat 40 e­­chipe sanitare, înzestrate cu praf D. D. T. şi pompe speciale cari vor fi plasate In anumite puncte ale Capitalei unde vor proceda la deparazitarea şl apărarea ce­tăţenilor contra tifosului. In atelierele Ministerului Să­nătăţii au fost construite peste 100 pompe tip elveţian cu care, printr’un sistem Ingenios pra­ful D.D.T. va fi pulverizat pe piele şi vestminte fără a mai fi nevoie să se piardă timpul cu dezbrăcatul şi îmbrăcatul celor supuşi deparazitării. Praful cât şi lichidul Insecticid nu atacă şi nu vatămă sub nici o formă vestmintele sau lenjeria de corp. S’a mai arătat că Ministerul Sănătăţii are la dispoziţia sa su­ficientă pulbere D. D. T. şi că Întreg personalul medical şi a-‘­jutător pentru a fi apărat de boală a fost vaccinat cu vaccin antiexantematic. Aduceţi şoareci vii pentru prepararea vaccinului antiexante­­matie Tot cu această ocazie s-a rele­vat faptul că Institutul de seruri şi vaccinuri „Dr. I. Cantacuzinao“ nu poate face faţă numeroaselor cereri de vaccinuri contra tifo­sului exantematic din lipsă de şoareci pentru Inoculare şi ex­perienţă. Sindicatul Sanitar face un apel pe această cale, către populaţia Capitalei să prindă şi să aduci institutului şoareci­vil (nu guz­gani) un număr cât mai mare. La desbateri au mai luat cu­vântul d-nl­ d-l­ : Balaban. Con­stantin Cană Hertzer Herman, Caraiman si Gheorghiade GH, GH. ­ • AIUNS DUMINICA LA A. N. E. F.­­ Ciocanul a obţinut o mare victorie ,învingând la scor CF.R. (Timişoara) Carmen a realizat un scor record sdrobind­ Prahova cu 13-0 (4-0) scorurilor mari Aceeaşi Duminică însorită cu cele trecute cu aceeaşi mul­ţime de spectatori gălăgioşi şi entuziaşti care au inundat a­­rena, dar nu acelaş bun spectacol foot­ballistic pe care îl aşteptam. Dacă de la primul joc Carmen — Prahova nu speram prea mult, de la cel de al doilea Ciocanul — C F.R.­Timişoara aştep­tam totul. Pentru că amândouă echipele sunt „cineva" în foot­­ballul românesc, două echipe care pot oricând furniza un ade­vărat joc de foot-ball. Şi Duminică numai Ciocanul a corespuns. Timişorenii nu au făcut nici un efort ca să joace cum trebuee obosiţi, neintere­­saţi parcă de cele ce se pe­­trec pe teren. Mai ales Reuter şi Ritter altădată oamenii de nădejde ai C.F.R.-ului nici nu s’au obosit să participe cu ceva la foc. Bucureştenii în schimb, au muncit mult, au arătat lucruri frumoase şi au scos în evi­denţă buna formă de care dispun. S’au risipit într-o con­tinuă ofensivă, mereu peste adversar şi meritând pe drept cuvânt victoria pe care au cu­cerit-o. UN JOC IN CARE ÎNVINGĂ­TORII AU MARCAT CÂND AU VRUT Subtitlul de mai sus spune aproape totul. Carmen a făcut ce a vrut, a stăpânit mingea aproape tot timpul, Prahova fiind complet inexistentă pe teren. Până la Comşa, centrul îna­intaş ploeştean, care de obicei făcea singur cât toată echipa, nu a izbutit Duminică nimic. Cele 13 puncte ale partidei au fost marcate de : Marian (5) Covaci (5), Farkaş (2) şi Siclo­­van. S-au remarcat: Covac, Ma­rian, Siclovan, Farkaş şi Covaci. CIOCANUL — C.F.R. locul este început de timi­şoreni care pierd însă imediat mingea. Câteva faze care ur­mează fată să se întrevadă că Ciocanul este în fermă şi că va putea câştiga. In minutul 7, extrema timişo­reană Eleşi, trage puternic dar Lăzăreanu la poly prinde, locul se mută apoi In cea­laltă parte a terenului, bucu­­reştenii presând cu insistenţă. Minutul 13 aduce şi deschide­rea scorului. Rodeanu (C.F.R.) face hands pe linia de 13 m. Va trage puternic Bartha (Cio­canul) şi mingea, trecând pe sub portarul Ciopraga, se lo­veşte de bară şi intră în plasă, 1-0 pentru Ciocanul. Al doilea goal vine in mi­nutul 24. Woronkowski de de­parte trimite o minge care prinsă de Moerling e trimisă lui Horvath. Acesta trage pe jos şi marchează. E 2-0 pentru Cio­canul şi C.F.R.­Timişoara nu pare să reacţioneze. Până în minutul 39 când Cio­canul marchează un nou punct. Jocul se desfăşoară când la o poartă când la alta, mai mult la cea a timişorenilor, la o fază oarecum neclară, după ce Moisescu şi Hoeffing fuseseră semnalizaţi în offside, fără a fi însă lutcraţi, acesta din urmă reuşeşte să înscrie, tri­miţând mingea pe sus în poartă. REPRIZA DOUA, CA ŞI PRIMA Repriza a doua începe cu un atac al bucureştenilor. După un schimb Heefling-Horvath-Hee­­fling, ultimul trage puternic dar Ciopraga va prinde frumos. In minutul 55 o bâlbâială ge­nerală la poarta Ciocanului dar înaintarea ceferistă nu reuşeşte să concretizeze. Şi tot Ciocanul este cel care marchează un minut mai târziu (56) prin Heefling care prelun­gește o minge veniită de la Moisescu. Deci 4­ 0. Atacurile Ciocanului conti­­nuă și dau prilej lui Rodeanu (C­F­R 1 să salveze două puncte ■.Este făcute d­in minu itele 6?­­?! 65. Poarta era goală, porta­rul căzut pe undeva în teren. Al cincilea punct este marcat de Moisescu in minutul 67. A fost un shoot fulgerător la care portarul nici nu a avut timp să intervină. C.F.R. are şi el ocazia să marcheze în minutul 73. Smilo­­viei (C) face hands in careu. Trage Eleşi dar nu bară. O buni ocazie pierdută. Woronkovski este cel care obţine al şaselea punct pen­tru Ciocanul. Venit înainte, cu mingea, reuşeşte să scape de apărarea timişoreană şi să urce scorul la 6-0. Şi astfel Jocul s-a consumat. Până la finelul final, vom re­marca tot atacurile Ciocanului care nu renunţă la Joc. Cum am mai spus, timişo­renii s’au comportat inexpli­cabil de slab. Fără o bună condiţie fizică, au alergat pe teren fără rost pierzând situaţii clara in care ar fi putut face ceva. Au jucat totuşi cu convin­gere şi arătând lucruri bune Rodeanu şi Avasilichioaiel. Despre Ciocanul trebue să spunem din nou că a cores­puns şi că se află în plin ascendent S’au remarcat Moisescu, Hoefling, Horváth, Bartha, Ambru şi Teodore­scu. L. Cazi­ni ATLETISM # Cele şapte manifestaţii atle­­tice de Duminică au obţinut un succes desăvârşit atât prin marele număr de concurenţi (aproape 500) cât şi prin buna lor desfăşurare. Iată câştigătorii : CAMPIONATUL INTERŞCOLAR CROSS Categoria Ia (2500 m.) N. Geor­­gescu (Llo. Industrial nr. 1). Categoria HLa (2300 m.) Bălan Ştefan( Aurel Vlaicu) Categoria Il-a (1400 m.) Roman Aurel (Aurel Vlaicu. CROSSURILE FEDERAŢIEI Seniori (7000 m.) Nicu Nicolae (V Dacia) 22 rom­. 35 sec. juniori (4500 m­) Gh Bejan (V. Dacia) 16’48 sec. începători (2390 m ) T. Lupescu (T. Maiorescu­) 8­5 sec CROSUL FETELOR 800 m. Elena Dinescu. _~ Farmacii «le serviciu Frunză Pope«©« Men«, b-dul Reg Carol I B, I 4.B2-I; Ludo­vici Avram str. BfiorâţM 48, I, 8 29.90; Andrelea şi calea Flevnei 224, II, 4.78.48; Utca Valeri«, Bu­cureştii Noul 112 II; Avram Fri­­ma, str. Ştirbei Vodă 36; Poemaru Nemţea­nu E., calea Gri­viţei 354 II; Deiban Solomon Piaţa Victo­riei (Funct Publ.) II; Beţitoiu Bă­­dulescu V, Băneasa Reg. Mieria 19, II; Brătan Marinescu E., str. Romană 121, III; Apostolescu Mia­­rian ,calea Dudeşti 183 III; Dr. Coţani Ion b-dul Reg. Ferdinand 104, IV, 1.09.83; Dr. Aniţescu Constanţa, Colentina b-dul Reg. Ferdinand 60 IV; Bărdeenu Ion, şos. Giurgiului 138, V. 5.75.47; Bergman E. şi Zissu Gh., calea Ferentari 63, V; Armăşeanu Se­bastian şos. Panduri­­­a, VI; Dr. Petrescu Lucreţia ,şos. Cotroceni 6, VI, 8.82.27; Blănciulescu Paula Dr Drăgan Militari str. Regina Maria Nr. 51, VI. RADIO RADIO BUCUREŞTI. 7.00 : Deschiderea emisiunii. Radio jur­nal. 7.15: Buletinul de ştiri în limba rusă. 7.20: Rezumatul pro­gramului. 7.23: Publicitate. 7.27: Muzica dimineţii 8.00: Muzică variată uşoară. 9.00: închiderea emisiunii. De la orele 9.00—9.05 pe Radio România şi Radio Bu­cureşti jurnal în limba bulgară n.rO: Dwkhidmrvs em­iftonil, 09- trie apelor Dunării. Publicitate. Coaceri de mulcft variaţi. 13.30: Orna naţiunilor verita« Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice. 13.83: Publicitate. 14.00: Radio Jurnal. 14.17: Reviari» presei. 14.22: Carnetul unul bucureștean. 14.27: Jazzul Dinu Şerbănescu. 14.52: Publicitate. 14.57: Buletin meteo­rologic. 15.00: Rezumatul progra­mului de a doua zi. 19.05: închi­derea emisiunii. 18.00: Deschiderea emisunii. Colindând pa ape. 18.45: Carnet cultural Oonica drama­tică de Liana Maxy. RADIO BUCUREȘTI. 19.00: Concertul orchestrei de salon di­rijată de Const. Bobescu solistă: Georgette­ Roncea 19.30: Conti­nuarea concertului orchestrei de salon radio dirij. de Const. Bob­escu solistă Georgette Ron­­cea canto. 20.00: Radio jurnal. 20.16: Revista presei. 20.15: Uni­versitatea radio, Prosper Me­­­rimée” de Const. A. I. Gh. 20.30: Corul radio dirij. de prof Du­mitru Botez. 20.55: Oglinda zilei. 21.00: Seara de teatru 22.00: Ra­dio Jurnal. 22.17: Buletinul de știri în limba rusă. 22.22: Buletin sportiv. 22.26: Rezumatul progra­mului de a­ doua zi. 22.30: Prime audiţii simfonice. 23.30: Radio jurnal.­ 23.35: Muzică de Jazz. 24.00: închiderea, emisiunii. ROMANIA LIBERA pe 48,1 m. lungime de unde 12.00: Deschiderea emisiunii. O­­ra exactă. Muzică românească. 12.09: Buletin informativ. 12­­.0 : Muzică uşoară. 12.20: Actualităţi la microfon. 12.24: Muzică româ­nească. 12.30: Buletin de ştiri. 12.40: Muzică uşoară. 12.50: De toate pentru toţi. 12.54: Muzică de prânz. 13.00: Spicuiri din presă. 13.00: Formaţiunea de muzică a Postului de R. România Liberă. Voce: Nicuşor Stănescu. 13.20 : Rodica vorbeşte femeilor. 13.24: Muzică românească. 13.30: Bule­tin de ştiri 13.40: Formaţiunea de muzică a postului de R. Ro­mânia Liberă. Voce: Nicuşor Stă­­nescu. 13.55: închiderea emis­iu­nii. Anunţarea programului de după masă 18.30: Deschiderea emisiunii. Ora exactă. Muzică românească. 18.40: Ştiri şi fapte din toate colţurile lumii. 18.45: Muzică de cameră. Schumann. 19.00: Spicuiri din presă. 19.05: Jazzul Nonu Deme­­triad. 19.15: Buletin de ştiri. 19.25: Jazzul Nonu Demetris. 19.35: Caleidoscop. Poezia primă­verii. De Liana Maxy. 19.44: Mu­­zică de primăvară 19.50- Viaţa politică 20.00: Recital de canto. Aida Helte, în program arii de­ operă 20.20: Conferinţă. 20.30: Dansuri populare simfonice 21: închiderea emisiunii. CONFERINŢE CRIZA CULTURII CONTEMPORANE Azi la orele 17.30, are loc la Fundaţia Universitară Carol I, un Symposion c­u te­ma „CRIZA CUL­TURII CONTEMPO­RANE”. Vor vorbi d-nii: prof. Gh. Călinescu, D. I. Suchianu şi Dr. Marcel Breazu. Vor urma discuţii libere. Intrarea liberă. CONFERINŢELE AfILUS In cadrul ciclului de conferinţe: „Li­teratura rusă şi so­­­veitică în sec. XX”, va vorbi Joi, orele 17, la Dalles, tov. ZAHARIA stancu, despre ..MAIACOVS­­KI”. CONCERTE Joi 1 Aprilie, orele 20, are loc în sala A­­teneului Român con­­certul simfonic al Orchestrei Radio sub conducerea maestrul­hii ANTONIN CIO­LAN. Programul cuprin­­de : Uvertura la Prin­ţul Igor de Borodin Simfonia V-a de Ceaikovski şi Dansuri holovtiene de Bo­rodin, Cedrul Radio sub conducerea lui Radu Botez. OPERA ROMANA Miercuri orele 18 precis are loc pe sce­na Operei Române un spectacol extraor­dinar cu „Boema” de Puccini. In rolurile princi­pale: IULIA OROSZ de la Opera din Bu­dapesta, Emilia Gu­­ţianu, Dinu Bădescu, Şerban Tassian şi N. Secăreanu. FILME ORFEU: Trubadu­rii Diavolului. CASA PRIETENIEI ROMÂNO- SOVIETI­CE (Fantasio) — O­­mul cu o mie de feţe. SPECT TEATRE COI­E NATIONAL: Necunoscuta; STUR­DUO : Fedora ; ALHAMBRA : ore4. Aventura d. Darján, seara Clownul; ATENEU : Cele două doamne Car­oll; ATLANTIC: Băr­batul nostru ; BARASEUM : Un băiat de treabă; COLORADO: Birlic; COMEDIA : Primăvara a venit; M. FILOTTI : Liliom; MIC : Femeea In alb; MODERN: ora 4. Otto Elefant, seara, Mis­teriosul Beverley; MUNCITORESC »I. R. Frimu" Ion al Vădanei ; MUNCITORESC „Gheorghiu Dej" Coliba lui Moş Tom­a; ODEON : Copilul; ODEON STUDIO; Scum­pa mea Ruth; SAVOY: Sybiu ; VICTORIEI : Fascinaţie. CINEMATOGRAFE Centru AHO : 2000 de femei. ARTA : Insula piraţilor. EFORIA : Sece­ră vântul sălbatec. SCALA : Ca­valcada Jazzului. ORFEU : Tru­badurii Diavolului. CASA PRIE­TENIEI ROM. SOV. (Fantasio) : Omul cu 100 de feţe. EXCELSIOR: Modelul. LUXOR : Stan şi Bran lupi de mare. FEMINA: Fraţii Ricz şi gorila. TRIANON: Po­runca Pământului. TIVOLI : Stan şi Bran scamatori. REGAL: Madona din Florenţa. BD. PA­LAS : Omul in gri. CENTRAL: Goana după bărbaţi. SELECT : Le secret de madame Clapain. VICTORIA: Gorgano. CORSO : , Arlette se mărită”. Cartiere ALIANŢA: Omul fără frică şi Stan şi Bran soţi fideli. AIDA: Luam ca şi revistă GLORIA: Regi­­na Carnavalului. MARNA: Femeia fatală şi revistă. ISBANDA: Bles­­temul dragostei. VOLTA BU­­ZEŞTI: Războiul mondial 1941-1944 şi revistă MODEL: Un avion lip­să şi revistă. RAHOVA: Dragoste dincolo de viaţă şi mormânt şi revistă. AMERICAN : 3 din Ari­­zona. MARCONI: Iubire şi mân­drie. NERO : Ţiganii şi revistă. ODEON: Criza de locuinţe-SPLENDID : In umbra felinaru­lui şi revistă. Informaţii • Soc. p. Studiul Tuberculo­zei ţine şedinţă Joi 3 Aprilie ora 20 în Bd. Ferdinand 35. • La Rămnicul-Vălcea a luat fiinţă din iniţiativa D-lui Dr. Cioroianu, cu sprijinul autorită­ţilor locale, o filială a Ligei con­tra Tuberculozei. V *' ® In seara zilei de 29 Martie 1947, a avut loc in Saloanele de Marmoră ale Cercului Militar, un festival artistic urmat de dans, dat de Sindicatul Salariaţilor Ci­­vili din Ministerul de Războiu, cu ocazia aniversării a 2 ani de la înfiinţarea acestui Sindicat • F. D. U. Invit, pe d-nii colegi care iea masa la cămi­nele muncitoreşti, să-şi depună cartelele la F. D. U. pe timpul cât sunt plecaţi în vacanţă. • Ministerul Educaţiei Naţio­nale, aduce la cunoştinţa mem­brilor corpului didactic primar, că termenul pentru depunerea cererilor în vederea transferă­rilor ce se vor efectua pe anul şcolar 1947-948, se amână până la 20 Aprilie 1947. Convocare Comitetele F.U.M. C.F.R. ară­­tate mai jos, sunt convocate Mier­curi 2 Aprilie 1947 ora 18 30 la Sindicatul Salariaţilor CFR din Stadionul Ciuleşti în şedinţă ple­nară fiind la ordinea de zi comu­nicări importante Tipografia Filaret Direcţia Con­ductelor Direcţia AS Direcţia A­sigurărilor. Secţia L 14 Clădiri! Depoul BM, Magazia F. A. Gri­­viţa, Centru Auto. Spitalul No. 2, Direcţia P­anifîcării, Vagon Lris, Atelierul Progresul. A»! rr»ă!?! Atî. 1 Aprilie 1947. ecf« valuMTJl Jumătate a boninul­uit. T p pntru una raţii© de 200 gr. mă­lai. ■És Două imobile mistuite de incendiu firi la ora şase dimineaţa un puternic incendiu s’a declarat la Imobilul din str. Arad Nr. 5, de unde flăcările s’au întins şi la­ imobilul dela Nr. 7 bis. Primul imobil proprietatea d-nei Irina Nadadea a fost complect mis­tuit iar celălalt, proprietatea d-lor Spiru şi Maria Iovulescu a fost distrus în parte. Focul a fost stins după o muncă de două ore depusă de compania IV pom­pieri. Pagubele se evaluează la cca. 500 milioane lei. Circ. 37 poliţie face cercetări pentru stabilirea cauzelor care au provocat incendiul. A fost descoperită o bandă de hoţi la domiciliul căreia s’au găsit obiecte în valoare de peste un miliard de lei Postul de jandarmi Rahova din Legiunea de Jandarmi Bucureşti a descoperit o bandă de hoţi­ la domiciliul cărora s’au găsit o­­biecte in valoare de peste un miliard lei. Astfel s’au găsit co­voare persane şi obişnuite, hai­ne, paltoane, patefoane, aparate de radio, lingerie de corp şi de pat, aparate de fotografiat, a­­cordecane, etc. Legiunea de jandarmi anunţă pe toţi acei cărora Ii s’au furat astfel de obiecte că se pot pre­zenta la sediul Legiunii, în str. Apolodor No. 2, pentru a şi le recunoaşte şi prelua Reclamanţii trebue să prezinte copie după plângerea făcută organelor poli­ţieneşti la data comiterii furtu­rilor. PARTIDUL COMUNIST ROMAN Secţiunea de educaţie poli­tică a Comitetului Capitalei SALA „DALLES“ Miercuri 2 Aprilie crt., orele 17, va vorbi tov. Prof. MIRCEA BRUCAR „VIAŢA ŞI OPERA LUI BEETHOVEN“ cu ocazia împlinirii a 120 ani dela moartea marelui compozitor In program muzică de Beettto­­ven. — Sonata lunii opus »I Virgil Gheorghiu (plan). — Sonata pt. plan şl vîoarfi opus 47 Mirc­ea Vasilescu (vl. oară), Mirc­ea Brucăr (pian).­­— Arie din opera ,,Fidelio” Aida Heria (voce). — Aria „Ah perfido”! M. Bru­­căr (pian). ,și despre

Next