Scânteia, iulie 1947 (Anul 4, nr. 859-884)

1947-07-02 / nr. 859

2 INVENTIVITATEA muncitorilor­ creşte pe zi ce trece La rafinăria „Vega“ se fabrică segmente Tr­­. Nicu Dumitra­che, mecanic auto şi tov. Ştefan Mihăilescu strungar, ambii­ de la rafinăria „.Voga“ Ploeşti, observând lipsa pieselor de automobil de pe piaţă­­au reuşit datorită efortului şi priceperii lor, să creeze nişte dispozitive ce permit confecţio­narea în întreprindere de seg­­menţi şi pistoane, care până în prezent nu se fabricau în rafi­­­nărie Costul confecţionării lor pe piaţă este 5.000.000 lei pentru o serie de segmenţi pe când în a­­telierele „Vega“, 2 seri de seg­­menţi costă numai 900.000 lei. Ca material a fost folosit fierul vechi care nu-şi mai găsea nici o în­trebuinţare. O simplificare în me­toda rfa răcire a lai­_-e­lor In staţia Teleajea se află o serie de rezervoare pline cu czoî'j -stihii care se pompează cu rat’-tei’al pompelor Wortrighton li..­o fonda­re la distanţă de zeci is 1:4.« metri» până la Bucureşti, Constanţa» etc. Aceste pompe au o turaţie d© 2­ 800 ture pe minut, erei-ti prin aceasta o problemă serioasă pentru răcirea lagărelor­ Tov. Oran Vasile a simplifi­cat recit sistem complicat în fe. 1.1 ermator: apa de răcire vine disc­­ dela un castel de apă cu ir’re eresiune, apoi iese dela la. că/eir .ăe răcire se ridică la 2 metri sn/i ’rr.e și se varsă în ca. nal, dhr-im lud astfel întrebuln. tarea com­­­esorului motorului, pompei și a altor utilaje. Brs-szFi? fe siguranţă cu «festă comparti­mente Muncitor -t Tarasov Conrad, molorist d­i. portul Calafat, a cor,f?c'!-na* o broască de uşe cu încuietoare in 2 compartimente, unul pentru mânerul zăvorului de închidere iar al doilea compar­timent pentru castare de sigu­ranţă care îngăduie sau opreşte în cui­erea zăvorului numai cu cheie proprie. Broasca are o sin­­dură cheie ce acţionează în ace­laş timp în ambele comparti­mente, şi nu poate fi deschisă cu nici o altă cheie sau alt procedeu. Ea poate fi folosită la porţile magaziilor, obloanelor şi peste tot acolo unde se cere siguranţă. Pentru această invenţie direc­­­ţiunea generală P C. A. a acor­dat aotoristiu­l Tarasov Conrad o prima de încurajare. Un joc de 150 cuvete filial, ISO cuvete 1*1 T­oonar* La fabrica ..Nitrogen-Târnă­­veni“, tov. maistru Corpodeannu Mircea de la secţia faianţă ,unde se lucrează cuvete, datorita oricei inovaţii personale a reuşit să mă­rească considerabil producţia Până în acest an producţia la această secţie era de 150 bucăţi anul din cauză că piesele ce erau scoase de la presă erau în mare parte crăpate. Tov. Corpodeanu a descoperit însă o metodă nouă de introdu­cere a materialului în forme şi anume prin spatele acestora şi nu prin orificiile de sus. In acest fel piesele bune ies în proporţie de 90 la sută. In felul acesta producţia de cu­vete a crescut de la 150 bucăţi anual la 150 bucăţi lunar. PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Oficiul de Licitaţii PUBLICAŢIA Nr. 65 Nr. 968 Lic. din 28 Iunie 1947 La 14 Iunie 1947, orele 16,30 . .Tratare prin bună învoia­lă cu oferte închise şi sigi­late, urmată de concurenţă orală» pentru închirierea parcelei Nr. 1 p, de pe pla­toul pieţei volante Ghica Vodă-La 17 Iulie 1947, orele 16,30 IDEM, pentru închirierea compart. Nr. 6, 7» 8» pasajul B» din piaţa Amzei. La 21 Iulie 1947, orele 16,30 IDEM, pentru închirierea parcelelor Nr 12» 15- 16» 35 M. 35 N­, 4 B. 6 B, 10 B. 11 B, din piaţa Obor- IDEM, pentru închirierea compartimentelor Nr. 93 din Halele Centrale Obor. IDEM, pentru închirierea compartimentelor Nr. 26 şi 50 din hala Griviţa. IDEM, pentru închirierea compart. Nr. 32 exterior din piaţa Amzei­ IDEM, pentru închirierea unei prăvălii 2 camere, bu­cătărie şi pivniţă, din strada Antim Nr. 79 şi a unei pră­­vălii în str. Silfidelor Nr. 12. La 23 Iulie 1947, orele 16.30 IDEM, pentru închirierea parcelelor Nr. 20 B, 21 B, 23 B, 25 B, 27 B, 29 B, 34 B, 38 B, din piața Obor. IDEM, pentru închirierea a cinci apartamente din str- Elena Cuza Nr. 125- compu­se: 2 apartamente de câte una cameră, unul din came­­ră și magazie și 2 din câte NI una cameră cu sală. La 23 Iulie 1947, orele 16-30 . IDEM, pentru închirierea parcelelor Nr. 41 B, 42 B, 43­­ B, 44 B, 45 B, 46 B, 47 B- 49 B, 50 B. din piața Obor. IDEM, pentru închirierea unei camere din str. Elena Cuza Nr. 125, a 2 camere în calea Rahovei Nr- 116—118­ IDEM. pentru închirierea al chioşcului din calea Rahovei , colţ cu Palatul de Justiţie şi chioşcul din strada Elena Doamna Nr. 10. IDEM. pentru închirierea compartimentului Nr. 92 din piaţa Regina Maria. La 24 Iulie 1947, orele 16,39 IDEM. pentru închirierea parcelelor Nr. 56 B. 57 B. 71 B. 72 B. 73 B. 76 B. 78 B. 80 B. 85 B. şi litera J din piaţa Obor-IDEM. pentru închirierea compart. Nr. 9, 12, 16- 17. 21, din interiorul halei Traian La 25 Iulie 1947, orele 16.30 IDEM, pentru închirierea parcelelor Nr. 1, 2, 3. 5, 10. 1 B. 2 B- 3 B. şi litera L, li­tera M, din piaţa Obor. IDEM. pentru închirierea co­mpart­ Nr. 24, 37, 38, din interiorul halei Traian. IDEM. pentru închirierea compart Nr. 24, 37, 38, din exteriorul halei Obor. Destinaţiunea parcelelor­­compartimentelor se poate vedea din dosare. Dosarele se pot studia zil­nic în orele de birou la Ofi­ciul de Licitaţii din Str- Sft. Gheorghe Nou Nr. 33- etaj, unde se ţin şi licitaţiile. Dispoziţiunile art. 84—110 din L. C. P­, sunt aplicabile. Directorul Ofic. de Licitaţii, Ing. George Ivanovici Şeful Serv- închirieri» Ion Tomescu. ■VWWW.JWTJ- »vwwrewxii SINDICATUL FUNCŢIONARILOR particulari din Capitală s’a anga-Tî să sprijine efortul de ridicare a producţiei depus da ramne In zilele de 23 — 26 Iunie a.c. a avut loc conferinţa Sindicatu­lui S­F.I.P-I.A., cu comitetele de întreprinderi din Capitală. In această conferinţă s’a făcut o analiză a muncii comitetelor de întreprinderi şi a Sindicatu­lui, trasându-se metodele de muncă în viitor. S’au discutat pe larg problemele actuale ale mişcării sindicale şi sarcinele ce trebuiesc îndepli­nite­ In acest scop şi ca rezultat al lucrărilor conferinţei, s’a votat o rezoluţie care în afară de sarcinile organizatorice, prevede sprijinirea efortului de produc­ţie făcut de muncitori, in uzine, fabrici şi ateliere, prin rezolva­rea promptă a lucrărilor de bi­rou, funcţionarii fiind conştienţi de făptui­tă încordarea lor in ritmul mai intens al muncii de reconstrucţie a ţerii este un fac­tor necesar şi obligator pentru realizarea cu succes a acestei sarcini uriaşe pe care clasa muncitoare din ţara noastră le a luat-o c­u hotărîre şi abnegaţie , demascarea tuturor sabotorilor legilor economice şi măsurilor luate de guvern pentru mărirea producţiei şi circulaţia mărfuri­lor, precum şi demascarea ele­mentelor reacţionare şi elimina­­rea lor din întreprinderi. Duminică a avut loc a Petroşani un mare meeting aviatic ,sindical in prezenţa tov. Gh. Apostol preşedintele. C. G. M. Din iniţiativa Comisiei Lo­cale din Petroşani a lu­at fiinţă în acest centeu muncitoresc o şcoală de sbor fără motor. Şcoa­la este frecventată de nu­meroşi sindicicatişti din locali­tate. Cu ocazia deschiderii a avut loc Duminică după amiaz­ă un frumos « meeting aviatic» la care a participat şi tov- Gheor­ghe Apostol, Preşedintele Con­federaţiei Generale a Matricii. La meeting şi-au dat concur­sul următoarele escadrile de a­­vioane : Serviciul aerian C.F.R. în f­urate cu Secţia Aviaţiei Sportive din cadrul Uniunii C F. R. — escadrila Ministerului de Interne în frunte cu exce­lenţii piloţi Săvescu Eugen, Ni­­culescu Constantin, valorosul a­­drobat Rosman C-tin şi panaşu­­tistul Traian Dumitrescu Popa, —— escadrila Ministerului Infor­maţii, comandant aviator Ro­­maniteanu Ion, ș— escadrila Ministerului Sănătăţii, coman­­dator aviator Mogoş Nina şi escadrila Preşedenţiei Consiliu­lui de Miniştri. Meetingul a fost deschis de tov. Gheorghe Apostol care, printre altele, în aplauzele en­tuziaste ale celor prezenţi, a promis sprijinul C- G. M. a­­cestei şcoli aviatice sindicale, urând elevilor şi instructorilor spor la muncă. A urmat apoi un bogat pro­gram în ca­re s-au remarcat ur­mătorii piloţi : Domnişan Du­mitru, Răducanu H. şi Ursu Florea din echipa C­­F.­R-ului pilotul acrobat Polgurschi C­, Rosman Constantin și parașu­­tistul Popa Dumitrescu a cărui parașută s’a deschis la o înal­­time de numai 60 de metri dela pământ. Programull s’a terminat la orele 19 seara. IUSCU P. IOAN coresp. g »■■■■■■■■■■■■■as Ce cuprinde regulamentul pentru creaţiizarea Serviciilor PrniMfici Fluidpasiiiii b­icu­reşti Se desfiinţează o serie de direcţiuni şi servicii dovedite inutile reducâ­ndu-se astfel numărul funcţionarilor la strictul necesar Monitorul Comunal apărut , în ediţie specială, publică noul re­gulament pentru organizarea Ser­viciilor Primăriei Municipiului Bucureşti, prin care se deter­mină organizarea lor interioară şi cadrul de personal.­ Prin noul regulament se des­fiinţează o serie de direcţiuni şi servici dovedite inutile numărul funcţionarilor Primăriei, redu­­cându-se la strictul necesar, con­form prevederilor bugetare. Toate serviciile Primăriei Mu­nicipiului București (inclusiv g­­usturile lui Karig gMarx și I. V. Stalls | gs8 pot comanda de lag I librăria Cartea Rusă| SCalea Victoriei Kr. 45.e ■Telefon 6.1­1.67 sanii S 3.79.76. sectoarele) sunt grupat organizate în 8 Direcţiuni Generale: Direc- Direcţiunea Generală Economico- F­inanc­iară şi Direcţiuea G­­­nrală Technică. Separat de acestea depinzând funcţional direct de Secretarul General sunt organizate: oficiul de Studii şi Planificare şi Con­tenciosul. Cele 3 Direcţiuni Generale sunt împărţite în mai­­ multe unităţi care la rândul lor sunt divizate în direcţiuni, servicii birouri, cu atribuţiuni bine fixate. Prin noul regulament Poliţia Comunală a fost redusă la un grup de pază cere asigură paza bunurilor şi serviciilor munici­pale cu un personal de 278 de gardieni. Oficiile de stare civilă au fost unificate într-unul singur, condus de 1 director ajutat de 13 subdirectori şi are organizate 3 servicii: Serviciul de Naşteri-Decese, Serviciul Căsătorii-Divorţuri şi Serviciul Administrativ. Odată cu punerea în aplicare a noului regulament price dis­­poziţiuni contrarii referitor la organizarea serviciilor Primăriei Municipiului rămân abrogate. Regulamentul a fost supus şi aprobat de Ministerul Afacerilor Interne 41* v* S £­?■*1 1 2" ^ H « n tm, /-t m Nu se mai iau în considerare cereri penîre irSiBii._ _ a aci guraților la bli1 Din partea Casei Asigurărilor Socia!« primtmj i In urma. vizitei medicale făcute Att­­.iire «efllcU Caselor «9 Asl­­^rl și a Comisiei 1 " ce a funcționat pe lângă Casa Centrală a Asigurărilor Sociale, în vederea­­trimiterii asiguraţilor din întreprinderi în staţiunile Techirghiol Olăneşti, Solea, Câmpulung-Muscel, Sân Giorgiu, Buziaş şi Ocna-Sibiului, se face cunoscut că locurile fiind com­­­plectate nu se mai pot lua în considerare nici un fel de ce­reri, ele nemai putând fi satis­făcute. A APĂRUT • • • m IJ T T E Prima ediţie românească A se adresa AGER strada Romană Nr SCÂNTEIA Progresele circum­in­ății rurale în Uniunea Sovietică o scrisoare in care ce făgăduiau să cl­ctrifice în cursul anului jumătate din colhozurile şi din staţiunea de maşini şi de trac­toare Iniţiativa lor a fost urmată de toate republicile Uniunii Sovie­tice şi în momentul de faţă se construisc în Uniunea Sovietică zeci de mii de mici staţiuni hi­­dro şi termoelectrice, CARE VOR MODIFICA IN lei RADICAL IN VIITOR CORELAŢIUNEA lor a luat în timpul războiului­­DINTRE MUNCA MANUALA o mare extindere. La l Ianuarie timp ce tunurile bubuiau­­, Colhoznicii din regiunea Bverdlovsk au adresat lui Stalin SI CEA MECANIZATA, ATAT IN AGRICULTURA CAT SI IN DOMENIUL fiBISSTERII VITE­­I.O fi, SVERDLOVSK, SO (Radar). — Agenţia, TASS transmite . Generalisaimul Stalin dă elec, trifiicărid agriculturii o impor­tanţă primordială considerând-o ca un mijloc care poate apropia satele de oraşe, desfiinţându-se deosebirile dintre ele. Prima staţiune electrică pi­­rala­d­a Uniunea Sovietică a fot cor­struită în 1921 în satul Zaporolis. Mişcarea ţăranilor pentru electrificarea economiei Organizată de filiala socie­tăţii culturale şi pedagogice ,,Şcoala Nouă“, în colaborare cu Inspectoratul şcolar al Municipiului Bucureşti şi cu Sindicatul învăţătorilor, expo­ziţia şcolilor primare, inaugu­rurat. Duminecă dimineaţa, umple pe vizitatori de sur­prindere şi plăcere. Standurile bogate ale expo­ziţiei, cu pereţi încărcaţi până sus de minunate lucruri, sunt oglinda vie atât a muncii cor­pului didactic, care şi-a în­suşit cu entuziasm noile me­tode pedagogice, cât şi a ta­lentelor­ copiilor. Standul elevilor d-nei în­văţătoare Ortansa Simian, de pildă, de la şcoala primară No- 8, cu fel de fel de desemne, dar mai ales cu zeci de caiete de aritmetică şi compoziţie, în care fiecare lecţie e ilus­trată prin desemn, ne înfăţi­şează evoluţia, din clasa I-a până în a 3-a a elevilor ei. Silviu Nicolau de 9 ani acum, a început în clasa I a prin cercuri strâmbe şi osmani din beţe ; acum el desemnează oa­meni adevăraţi, muncitori, care izbesc de zor cu tâmăcoapele în pereţii minei. Camen­ţă Ioan, fiu de mecanic, are pre­ferinţă pentru avioane şi nu uită când le desemnează, se puie şi pe avigator, care pri­veşte vesel peste câmpuri. Prin desemn, copilul îşi însuşeşte mai clar şi cu mai mut­ă plăce­re tot ce învaţă i se desvoltă îndemânarea şi are bucuria să-şi dea singur seama de progresele lui. Numeroase standuri înfă­ţişează realizările în lucru manual ale copiilor, şervete, broderii, mergând până la croitorie, la şcolile de fete, iar la şcolile de băieţi tot felul de obiecte casnice de mare folos, s­perii, cuiere, scaune, şi­­chiar sculptură artistică. Astfel îndrumaţi de d. învă­ţător Momanov Zaharia, ele­vii Anghel Petre, Bem Vasile şi Bleja Gheorghe de la şcoala primară Colentina, au sculp­tat cu multă artă obiecte de­corative, iar Centrul practic No. 1 prezintă lămpi şi vase, realizate de elevi, din metal­ Dar expoziţia are şi ingi­neri în miniatură, construc­tori de blocuri, căi ferate şi tunele, în elevii şcoalei de băeţi C. F. R- Nicolae Teo­­dorescu, fiu de strungar C. F. R.-ist, a ridicat din carton în­treaga clădire a Gării de Nord. Realizările expoziţiei ■ apar cu atât mai remarcabile, cu cât se cunosc condiţiile grele ale anului şcolar, ce a trecut Tov. Gh. Dumitrescu, inspec­tor general şcolar al Munici­piului Bucureşti şi d-nii în­văţători Marius Popescu şi A­­damescu au amintit în cuvân­tul de deschidere şi scumpe­­rea materialului de lucru, şi greutăţile alimentare ale ele­vilor şi profesorilor, şi faptul că cele mai multe şcoli au fost închise câte 2 şi 3 luni în timpul iernii, din lipsă de combustibil. S-a muncit totuşi cu mult entuziasm, învăţătorii încadrându-se­­cu însufleţire mişcări­ înoitoare a şcolii ro­mâneşti­ Sindicatul învăţătorilor, re­prezentat printr'un panou, cu branţul activităţii trecute şi plan de muncă bogată şi sănă­toasă pe anul 1947—48, îşi me­rită din plin prezenţa în ex­poziţie, prin ajutorul moral şi material pa ca­re l-a a­dus în permanenţă. D-na dr. Florica Bagdasar, ministrul Sănătăţii, a ţinut să ia parte la deschiderea expo­ziţiei, ca pricepută cercetă­toa­re a metodelor noi în pedago­gie, felicitând pe toţi cei, care, în chip atât de viu, le-au pus în practică. U01111 din Bucureştii Duminică a avut loc închiderea cursurilor tuturor şcolilor primare şi secundare din ţară, serbarea de fine de an. Cu acest prilej inspec­toratul învăţământului primar a d­eschis la şcoala Nr. 3 din Bucu­reşti o frumoasă expoziţie de tter ari ale elevilor expoziţie în care îşi găsesc expresie şi metodele didacti­ce folosite, Tm­rflk Cărţi, o casă mică, o fântână, broderii şi iată cum arată um colţ al acestei expoziţii­desene colorate Famrrli ri*» CPrvneii Radio dirij. de prof. Dumitru Florentin Delmar. 13-20 — Cronic® ■ C9I Ilii. ^ 11 t86 SSÎI V lull -p.r­.t­», 911« nfflinH» ,il»t 91 nn • 1» ttn _ tineretului- 13.30 — Formaţiune« de muzică uşoară a postului de ’ Radio R. Liberă. Voce: Florentin, Delmar. 13.40 Buletin de ştiri- 13.501 Muzică românească 14­ 00 — Ştiri , şi fapte din toate colţurile lumii. I 14.06 — Formaţiunea de muzică­ uşoară a poetului de radio „ Lili­beră- Voce, Florentin Delma*,I 14.25 — închiderea emisiunii. 19 30 — Deschiderea emisii,,vil Ora exactă Viaţa politică 10 3’ — Muzică de jazz- Voce Alb­. Nor­reanu la pian Marius Mihail­ 19.4 — Cronica muzicală, de Mircel Brucăr. 19­54 — Muzică de jazz Alin Norean­u­­l Marius Mihail 20­00 — Conferinţă. 2010 — Mi­zică v°cală. 20^20 — Buletin ştiri. 20.30 — Muzică de dart 20.45 — Muzică românească­ 21 — Alexandru Niculae_faur 21 — Muzică românească. 21,40 Muzică de balet. 21-55 — închide­rea emisiunii. Dr. Aftalion Henrietta, b-dul Regele Carol I 10 ; Pascu Vasile, str. Vasiliu B­ol­aru 13; Roman I b-dul Brâncoveanu 38 ; Leibo­­vici Erne­stina, b-dul Regina Eli­­sabeta 24, telef. 6.26.67 ; Edu V . Spornic V., b-dul Filantro­piei 69 ; Gerotescu Nădejdea, cal Gri­viţel l.'.n telei. 716.92; Goid.­, Lac. C­al. Griviţei 267 ; Dr. Vântu, Octav, str. Basarabiei 42, telei. 6­06.71 ; Popescu Mehe­dinţi Ecat., Dămăroaia, b-dul Gloriei 5; Haralambov Dobri, str. Romană 85 ; Garissa Nicolae, str. Tunari 89 ; Vaisman P. & Berkistein A., piaţa Reg. Ferdi­nand (Foişor) ; Săvuiescu Liuba, cal. Călăraşilor 321 ; Bej­an Aris­­tiţa, cal. Dudeşti 133, telefon 3.39.74 ; Arabin J., cal. Văcă­reşti 83 ; Velescu George, cal. Şerban Vodă 21, telef. 3.61.28 ; Constantinescu Corina, şos. Giurgiului 35; Rătescu David, str. 13 Septembrie 111 ; Strugure Tony, cal. Rahovei 141. RADIO 700: Deschiderea emisiunii —Ra­dio jurnal 7.15: Buletinul de știri în limba rusă. 7 20: Publicitate. 7.54: Muzica dimenetei RADIO ROMANIA­ 7.30: Emisiune în limba maghiară RADIO BUCU­REȘTI 7.30: Continuarea muzicii de dimineaţă. RADIO ROMANIA şi , RADIO BUCUREŞTI. 8.00: Muzica dimineţii — continuare, 9 00: închiderea emisiunii. De la orele 9.00—9 05 pe Radio România şi Radio Bucureşti Jurnal în lim­ba bulgară. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI. 13 00 : Deschiderea emisiunii — Cotele apelor Dunării Publicitate Mu­zică uşoară 13.30: Ora Naţiunilor Vecine — Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice. 13.55: Publi­citate. 14 00: Radio Jurnal. 14 17: Revista presei. 14.22: Carnetul u­­nui bucureştean. 14 27: Taraful Ion Matache — voce: Măriuca Matache. 14 52: Publicitate. 14.57:* Buletin meteorologic. 15 00: Bur­­sa. 15 02: Rezumatul programului de a doua zi. 15.07: închiderea e­­misiunii RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI. 18.00: Des­­chiderea emisiunii — Muzică spa­niolă. 18.45: Carnet cultural — Cronica dramatică de Liana Maxy. RADIO ROMANIA. 19.00 Emisiune in limba maghiară RADIO BUCURE'-ri In Ud. Or­chestra de Salon Radio dirijată de Ion Hart­ulary Darelée solist' Gh- M­ataci pe a flaut RADIO RO­MANIA. 19 30: Continuarea pro­gramului Orchestrei de Salon Radio dirij, de Ion Hartulary Darol­ée. solist: „ Mataciuc — flaut. 20 00: Radio Jurnal. 20.10 : Muzică instrumentală. 20 15: Uni­versitatea Radio. 20.30 : Corul Botez. 29 55: Oglinda zilei. 21.00 : Seara de Teatru . Andromaca“ de Racine 22 00- Radio Jurnal. 22.17: Buletinul de știri în limba rusă.. 22.22: Buletin sportiv. 22.30: Mari soliști, mari dirijori. 23 00 : Radio Jurnal 23.35: Concert de noapte 23 50: Muzică românească. 24.00 : Închiderea emisiunii ROMANIA LIBERA 12 co.­ Deschiderea emisiunii Ora exactă. Muzică românească 12 05 - Buletin in­formativ. 12.10 —Muzică ușoară 12 20 — Actuali­tăţi la microfon 12 24 — Muzică românească­ 12:30 — Buletin de ştiri. 12 40 — Muzică uşoară 12 50 — De toate pentru toţi' Ziua in­­ternaţioniiâ a Cooperaţiei. 12 51 — Muzică populară române ser. 13.00 — Spicuiri din presă 13 05 — Formaţiunea de muzică a pos­tului de radio R. Liberă. Voce : I. T. A. a obţinut o strălucită victorie învingând Concursul de selecţie la Budapesta Újpest-I. T. A. cu 3-1 (2-0) Un mare succes a­­ fost obţinut Duminică la Budapesta de cam­pioana noastră naţională ITA. Jucând în revanşă echipa noa­stră a reuşit performanţa excep­ţională de a dispune de o com­binată ca Ujpest-M.T.K. Matchul s-a disputat pe stadio­nul Ferencvaros în faţa a peste 15 000 de spectatori. întâlnirea a fost frumoasă, deosebit de vie, ITA fiind supe­rioară tot timpul jocului atât în câmp cât şi la poartă. Factura tehnică a matchului desfăşurat de cam­poana naţio­nală a fost apreciată prin repe­tatele aplauze ale spectatorilor, Dumitrescu III a făcut o par­tidă excepţională fiind după Pă­rerea unanimă cel mai bun om de pe teren. La sfârşitul march­ului i sa făcut acestuia o caldă mani­festaţie de simpatie de că­tre public, fapt neintâlnit încă faţă de un jucător străin. Goalurile învingătorilor au fost înscrise de Covaci (2) şi Strab­­linger, iar Suhay a marcat pen­tru combinata UjpestM.T.K. In cadrul unei întâlniri de o factură scăzută C. F. R. a terminat la egalitate cu Carmen CriVivi“n £££, 1-1 (0-0) cef° Tbu“» Sffli Clasamentul Diviziei „A“ în cadrul campionatului pri­mei noastre divizii pe Car­men­ Matchul care a constituit un derby pentru echipele bu­­cureștene a fost de o factură scăzută, Carmen în­­special jucând sub aşteptări. Punctele au fost înscrise de Torjoc (Carmen) în min. 44 al primei reprize şi de Crici­­toiu (C. F. R.) în min. 35 al reprizei a doua. Valentin Stănes­cu portarul echipei Carmen a fost cel mai bun din 22 impunându-se pentru selecţionare în materiu, cu Bulgaria. 1. ITA 2. C.F.R.T. 3. Carmen 4. Juventus 5. C.F.R.R. 6. Ciocanul 7. Libertatea 8. Ferar 9. ..XTA 25 19 4 2 26 14 5 7 25 14 4 7 25 15 1 9 24 13 5 6 25 12 5 8 26 12 4 10 56:49 25 12 4 9 44:26 25 11 3 11 51:42 89:32 63:57 87:41 57:34 63:27 54:37 10. Dermagant 26 10 3 16 52:60 11. Oţelul 25 8 4 13 46:64 12. Jiul 21 7 3 15 36:64 13. Prahova 26 5 1 20 26:97 42 33 32 31 31 29 28 28 25 23 20 17 11 14. F. C. Craiova 26 2 1 24 23:113 4 Rezultate sportive Foot-ball DIVIZIA B. SERIA I: C- F. R­ (Arad)— C. A. M T. 3.1 (2.0) ; A . E.F.A —C- F. R- T. Severin 3-0 (3.0); C- F. R. Simeria—Gloria Arad 2_1 (1-1) ; 23 August—Locomotiva 2-0 (2.0) ; Venus—C. F R. (Caracal) tehnică (Iași) 3-2 (1-1). SERIA II : Desrobirea (Cons­tanța)— S­ T- B. 3_1 (3.0) ; Textila Sf. Gheorghe—Sparta 4-3 (3.0; Textila Buhuşi—I. A. R. 4-1 (0.1) Gloria C. F. R (Galaţi)— Poli­tehnica (Iaşi) 3-2 (_1); SERIA III : Cri­şana C­F­R (Oradea)—Minierul (Lum­e­pi) 3-2 (1-1). UNGARIA-IUGOSLAVIA 3-2 (1-1) Jucând în cadrul campiona­telor balcanice de foot­ball, ieri la Belgrad Ungaria a în­vins Iugoslavia cu 3-2 (1-1) Matchul, care a fost extrem de disputat, a fost urmat de o a­­sistenţă record de peste 35.000 de spectatori. Punctele au fost marcate de Szilîagy, Puskas şi Szusza pen­tru învingători şi de Zimer­­mancici şi Mihalovici pentru învinşi. D. Ticu Iliescu (România) a condus bine matchul. In urma acestei victorii Un­garia a trecut în fruntea c?a­­«aliei?'«?»! Cupei Balcanice de­venind în acelas timp şi mrnea favorită a acestei competiţii. Concurs motociclist Marea cursă motociclistă de regularitate şi îndemânare des­făşurată în cursul zilei de Du­minecă la Buşteni, a cunoscut un frumos succes de public, dar mai ales unul de ordin technic-Clasamentul general are ur­mătorul aspect: 1. Valter Agaton 3764 puncte. 2. Niculae Niculci 375 puncte. 3- D-tru Niculici 374,5 puncte. 4. Nicu­le Ştefan. 5. Niculae Titu, , Medicin­a” a învins din Praga Echipa campioană de valley­­hall a Cehoslovaciei „Sparta” d­in Praga, a înt­reprins zilele cestea un turneu prin România, jucând în București cu grupările C.F­ R., Sportul şi Medicina. Turneul s-a soldat cu două vic.­torii categorii şi o înfrângere. Sparta (Praga) — CFE, 15.13, 15-8, 15-9- Sparta (Praga) — Sp . Sportul 15.9 13-11, 15-13 Medicina — Sparta (Praga) 11-15, 17.15, 15.12, 15-10- pentru marşul Partimlor Curca fie selecţie în vederea alcătuirii echipei naţionale pen­­tru marea probă a „Marşului Partizanilor” ca­re face parte din probele concursurilor balcanice de atletism, a cărei discutare a avut loc în cursul dimineţii de Duminică pe Valea Timişului, a revenit vechiului alergător Ion Baboe din gruparea sindicală Telefoane­ Baboe a fost urmat de încă 9 concurenţi care au luat plecarea în importanta competiţie. MAGDA RURARC învinsă la Wimbledon In cadrul sferturilor de finală Campionatelor internaţionale Rurac a suferit prima înfrângere fiind eliminată din competiţia de cam­pioana americană Doris Hart, cu scorul de 6—4, 8—6. De remarcat că Magda Burac a condus In cel de al teilea set, cu 3—1 și 5—4. Deasemeni, In cadrul probei de dublu mixt, perechea nord-ame­­ricană d-na Asbomc—Tom Brown, au eliminat cuplul Magda și Vi­­nicius Burac, cu destulă greutate.’ 8—6. 1—6. 6—4. Teatre GRADINA SAVOY: Am un miliard şi vreau să-l beau; AL­HAMBRA : Nana; GRADINA BOEMA : Sunt o cârpă în amor; MODERN : Trei la purtare. CO­MEDIA : Arsenic şi dantelă ve­che; GRADINA ISBANDA: Ac­celeratul 402; NOSTRU : Şi gre­­erele cântă pe bani; GRADINA VOLTA BUZEŞTI : Relache; Centru ORFEU : Aventurierul; TRIA­NON : Lunile Parisului; GIO­­CONDA : Tu eşti deapururi în inima mea; LUXOR: Nu te pot uita; GRADINA MIGNON şi EXCELSIOR: Lacrimi de ţi­gancă; ARO, REGAL şi PRO­GRES : Goana vieţii; GRADINA VOX : Luminile Parisului; EFO­RIA : Inimi întunecate; TIVOLI : O fată cu noroc; FEMINA: Si­rena Junglii; SCALA : Pierre et Jean; SELECT : Un musafir de pomină; ARTA : Bandiţii din Ca­­lifornia; BD. PALAS: Dansatoa­rea din Singapore; CASANDRA : Un cânec de vioară; VICTORIA : Vanele; DALLES : Aloma. Cartiere vină a DIANA : Vinovaţi fără CLASIC : Covorul fermecat; NUS; Insula piraţilor; COI Blestemul dragostei; GLORIA I Filmele sovietice în Capitală Tivoli O fată cu noroc Victoria Variété Fantasio (Casa pr. rom-sov.) Ora 6 după caz Diana Vinovaţi fără vină Venus Insula piraţilor Clasic Covorul fermecat Serenada Norilor; ISBANDA!1 Si­an şi Bran scamatori; AIDA* Suez; MODEL : Cocoşatul; VOL­TA BUZESTI : D-ra Fifi.­ ­ 4COLE Cinematografe Epscopa Ortodoxă a Tim­­şoarei a fost înălţată la rangul de Arhiepiscopie In monumentala Catedrală vântare, amintând începuturi* ortodoxă din Timişoara s’a desfăşurat Duminică o solem­nitate, în cadrul căreia Sfân­ta Episcopie ortodoxă a Ti­mişoarei a fost înălţată la rangul de Arhiepiscopi­e,­­iar P.S­S- Episcopul Vasile Lăză­­rescu al Timişoarei a fost înălţat Arhiepiscop. La această festivitate gu­vernul a fost reprezentat de ministrul Cultelor,­­ Radu Roşculeţ, care a rostit o ca­le Episcopiei ortodoxe a Ti­mişoarei şi a stăruit asupra grijei pe care guvernul con­­ dus de d- dr. Petru Groza arătat-o întotdeauna b serii strămoşeşti. Răspunzând, noul Arhies­cop a adresat apoi multui guvernului, reprezentant Sf. Sinod şi cultelor local care au ţinut să fie prezei la solemnitate. teluii spitalului ,, Regin­a Elisabata De aproape doi ani şi Jumă­tate Spitalul Militar ,,Regina E­­lisabeta” trimite echipe sanitare in satele lipsite de ajutoare me­dicale. Sute de ţărani sunt consultaţi în­ fiecare Duminică şi ajutaţi cu medicamente gratuit­ Bărbaţi, femei şi copii care până acum nu au văzut medici­­ în mijlocul lor vin cu încredere să fie consultaţi de acei care după o săptămână de muncă încordată în spital, vin Duminica la ţară să ajute cu ştiinţa lor pe ne­voiaşi dându-le sfaturile nece­­sare şi reţete pentru cazuri mai grave, care nu pot fi rezolvate pe loc. Iată o­ vizită a echipei sanitare din Spitalul Militar „Regina E­­lisabeta” în comuna Trertieni : Am ajuns în comună la orele 9,30­­dimineaţa. Printre casele micuţe dar îngrijite, stau falnice proprietăţile lui Popa Terente şi a câtorva chiaburi din clica lui, care ani de­ a­ rândul au supt vlaga ţăranilor. Am tras la şcoa­­lă unde directorul adunase co­­piii din comună în vederea ser­bării de fine de an. După ce au fost consultaţi, copiii au fost tri­­mişi pe la casele lor să anunţe părinţii că a sosit o echipă sani­tară la şcoală care va face con­sultaţii şi împărţi medicamente gratuit. După vreo 20 de minute au şi început să vină din toată comuna : bărbaţi, femei şi copii cu fel de fel de boli, ca : boli de­­ piele, interne, nas, gât şi ure­chi şi dentistică. Pentru fiecare era un doctor specialist. — Mă doare aici în partea pieptului, domnule colonel, aude glasul­ unui ţăran în vârstă’ de vreo 56 ani. „Nu am avut cu ce a mă căuta, greutăţile îmi sunt mari cu o casă de copii, — unde eram să-mi dau banii mai înainte, pentru îngrijirea mea sau să-mi ţin copiii­! — De când ai această durere bade ? întreabă colonelul medic, ascultându.l pe amândouă păr. .­ţile­— De doi ani domnule colonel şi „ wmancttrsvt tare mi.e frică să nu cad odată IJJMITRIE C. MACOVEl să-mi rămâie copiii pe drumuri Nimeni nu s’a gândit până a, cum să ne dea vreun ajutor de, cât să ne la­şi pielea de pe noi­ După consultaţie se dau injec­­ţii bolnavilor pentru a le face a­­gentul sanitar din comună după­ prescripţiunile medicului­. Acum treci şi te bărbie­­reşte moşule, îl îndreaptă dom­­nul colonel într’un colţ al şcoa­­lei unde frizerul spitalului cu mânicile suflecate tunde şi băr­biereşte. La orele patru după amiază am făcut bilanţul consultărilor s’au examinat peste 200 bolnavi şi s’au făcut 42 extracţii dentare La această operă dau concursul următorii medici ai spitalului militar : g-ral dr Virgil lones­­cu, locot—colonel Râpoţescu locot—col- Moga Nicolae, locot.. col. Constantinescu, maior Pa­­’■aschiv Tiberiu, maior Iliescu şi militar la saîs^ tovarăşul Dumitrescu Ştef preşedintele Sindicatului din tai, maistru militar Moise Pol surori de caritate : Paveliu şl Emilia Dumitrescu, Liuba Se­ghiev Constantinescu Steluţa« Utica Alexandrina, Sanda Scar­­lat şi Udrea Elena- Ei colindă s­atele judeţului 13* fpv pentru a aduce sănătate şi lumină în casele plugarilor ne­­voiaşi. UDRESCU PETRE Vaccinarea împotriva febrei tifoide e obligatorie Ministerul Sănătăţii a dat o decizie prin care se hotărăşte că» pentru prevenirea de febră tifoidi­dă, vaccinarea antitifoparatifiei devine obligatorie, în focarele epidemice, precum şi acolo unde» la aprecierea serviciilor sanitare,, condiţiunile de salubritate şi alţi factori constitue un real pericol de apariţie şi extindere a febrei tifoide. Se prevăd sancţiuni pentru cei care nu se vor vaccina. ■t şs® Alexar s"­­____ Alexandrina soţie ; Betina George Dociu cu Gabi, Anca Nichi ; Ligia şi Pompiliu Ma­vel ; Silvia şi Florin Macovei ci Michaela ; Sylvia şi Cornel Ba­liga cu Sănduţa — copii şi ne­poţi ; Elena Dobrescu,soacră ; Marioara şi Teodor Matei cu Lia — cumnaţi şi nepoată , împreună cu familiile înrudite anunţă a­­dânc îndureraţi, moartea scum­pului lor pensionar C.F.R. decedat în urma unei scurte şi grele suferinţe. înmormântarea are loc Miercuri 2 Iulie, orele 16, In Bucureşti, la Cimitirul Iancu Nou-Bălăneanu de pe şo­­seaua Mihai Bravul, unde se o­­ficiază şi slujba religioasă- Jelania Fischer cu durere anunţă Încetarea din viaţă a logodnicului ei ,­ MARÍN DUTO din Ministerul de Interne. ' J-14

Next