Scânteia, iulie 1947 (Anul 4, nr. 859-884)
1947-07-02 / nr. 859
e w ReifstattUa ifiher om sincer „Dreptatea" se ocupă de o manieră foarte instructivă de „Epuraţia în universităţi". Şi pentru a ilustra spiritul în care face treaba asta, vom cita o Pază revelatoare : „Când univeritâţile sunt atât de impregnate de reacţionarism, ele constitie o primejdie pentru existenţa P. C. R.-iui". Ce rezultă plaf constatarea de mai sus, care este,— dacă se poate spune aşa, —,„ideia" cerbrală a articolului ? In primul rând, că reacţionarismul constitue o pilimejdie pentru existenţa P. C. R.-ului, care, deci, — după însăşi demonstraţia logicianului manist, — se confundă cu democraţia. / _ In al doilea rând, că grupa- C. I. O. pentru campa rea manistă este împotriva re- Visa electorală din puraţiei, pentru că „ubiversită- StiSnle Unite / Sie sunt atât de impregnate de araiere u reacţionarism", ;i aşa, ar dori să şi rămână. Şi în al treilea rând, că autorul consideraţiunilor de mai sus este mult prea siincer, pentru a nu ne sili să trecem cu vederea faptul că nu cunoaşte limba română. Ceea ce, măcar pentru semnatarii articolelor cari îmbrăţişează asemenea probleme, ar trebui să constituie o preocupare a respectivei redacţii, — dacă bineînţeles are de unde să aleagă... ^ „Sistemul muncit un acord nu trebue legiferat” îşi dă cu părerea un domnişor de la „Dreptatea”. Chipurile, aşa la apărarea intereselor muncitoreşti . „Fiindcă el (sistemul n. n ) este o reminiscenţă medievală”-« Aşa dar munca in acord — care dă posibilitate lucrătorilor haratd de a câştiga pe măsura efortului lor, e un sistem medieval... Iar „modem” o fi fiind celălalt „sistem” , al curbelor de sacrificiu, pe care, la vremea lor, maniştii, n’au şovăit să-l aplice... 91 să mai spue careva că P. N-Ţ. nu e „partid muncitoresc” . Proaspeţii prieteni ai „Socialismului“ De câteva zile, mai precis de la memorabila d-sale intervenţie la Congresul partidului . S f St s&=r& f m/'mw mmmf'wSjB socialist francez, pentru adoptarea unei politici anticomuniste, d. Leon Blum este zilnic obiectul admiraţiei entuziaste a presei noastre „istorice". Ne amintim cu acest prilej că acum aproximativ o larvă de zile, „Liberalul" saluta apariţia unui „socialism nou, realist, ai cărui purtători de cuvânt sunt oameni ca Leon Blum, Schumacher, Sarragat, Titel Petrescu". Pe vremuri, bătrânul Bebel, care era socialist şi german, . ..Drepturile democratice fundamentale, standardul de viaţă mai ridicat şi bunul traiu al marilor mase populare sunt ameninţate în Statele Unite" acesta este cadrul în care Comitetul Executiv al Congresului Sindicatelor Industriale din Sta Programul politic al f In Congresul Statelor Unite, o mare majoritate şi-a pierdut capul lăsându-se rărită de vahirile reacţiunii. Ignorând voinţa miloanelor de oameni care.au trimis in Congres, ei execută ordinele trusturilor care vor întotdeauna mai multe privilegii, nuni multă putere şi profituri in paguba bunului train alomenirii”. A venit timpul ca să cerem ceea ce bineînţeles nu-l apro- , pie nicidecum de d. Schuma-f congresiştilor aleşi de poporul eher, — avea obiceiul sau „pre- american, să-şi aducă aminte că judecata" cinstei, cum ar spune „Liberalul", să se întrebe uneori : „cu ce oi fi "greşit oare, de mă laudă reacţiunea ?" prima şi singura lor obligulfi este să servească interesele, naţiunii". Pentru asigurarea acestor "doleanţe Congresul Sindicatelor Industriale a decis intensificarea muncii de mobilizare a, membrilor C.I.C şi a familiilor lor pentru campania Electorală având ca obiectiv "desfiinţarea legislaţiei antimuncitoreşti, menţinerea controlului, actual al chiriilor, promulgarea legilor necesare pentru "asigurarea locuinţelor pentru acei lipsiţi de mijloace- Legi "'fiscale care să apese însă asupra acelor avuţi. Aplicarea măsurilor necesare pentru menţinerea legilor sociale ^Existente. Cele Unite îşi fixează programul /Acestea sunt câteva din punct de acţiune politică pe anul, 1947, cele iniţiale cu care Congresul în vederea campaniei electorale Sindicatelor Industriale din Stat.«»«TM, ImMMul Statelor Unite. cratiei din Statele Unite Sisteme / Acordul economic Cehoslovacia In „Monitorul Oficial’”’ din 80 Iunie a. c., a apărut jurnalul Consiliului de miniștri din 26 Iunie a. c., prin care se aprobă acordul încheiat la 30 Aprilie, a. c., la Praga, privitor la prelungirea acordului economic din 9 Noembrie 1945, precum și protocolul de completare a acelui acord, protocol semnat lapraga, la 15 Mai 1947. După cum se știe, acordul din 9 Noembrie 1945, a fost prelungit până la 31 Iulie 1947, urmând ca până la 15 Iulie a. c. să se înceapă tratative pentru încheerea unui nou acord economic între cele două țări. d. Să dăm trei-patru profile la p /ru !b /Urmare (list pag. l a) Gheorghiu-Dej, făcută în nti- Partidului Comunist, Guvernul ţării a adoptat fără modificări, programul pentru îmbunătăţirea situaţiei economice şi financiare a ţării. Acest program prevede sporirea prop.selor în toate sectoarele, atât în scopul întresuibării nevoilor populaţiei cât şi în vederea stabilării menetei noastre. A ne încadra în acest program, hotărîţi să ridicăm producţia la porumb şi la celelalte culturi, este datoria noastră cea mai da seamă în momente de faţă. Condiţiile pentru aceasta sunt cât se poate de prielnice. Cerul s-a despeeiat şi ne-a trimis ploi din belşug. Apa care a adăpat glia însetată, nu trebuie lăsată să piece uşor din pământ şi nici să lăsăm ca pe seama el să crească buruienile. De aceia noi, agronomii, dăm plugarilor un singur sfat: prăşit, prăşit şi rar, prăşit. Până la cules nici o buruiană şi nici o crăpătură de pământ în lanurile de porumb. Ţărănimea română, care a ştiut — în ciuda duşmanilor ei — să însămânţeze tot pământul ţării, va şti să meargă mai departe şi să-i smulgă recolte tot mai mari. Prăşitul unui pogon de porumb cere trei zile lucrătoare de bărbaţi voinici sau 4-5 zile de bărbaţi, femei şi tineret. O familie din 4 persoane prăşeşte un pogon pe zi, două pogoane în două zile şi aşa mai departe. „Două praşile sunt cât o ploaie bună" spune ştiinţa agronomică, iar „o praşilă sporeşte producţia cu 15-20o/o". Aşadar, la sapă să dăm porumbului trei şi chiar patru praşile cu sapa. Este o muncă în plus, dar nu zadarnică. Fiecare lovitură de sapă va aduce o mână de porumb în plus, fiecare patru zile de prăşit, vor însemna 180-200 kg, mai mult la hectar sau 150.000 vagoane pe ţară. Iar noi agronomii, muncitorii şi toţi intelectualii ţării să-i mobilizăm pe plugari până la ultimul om. Să-i învăţăm, să-i îndemnăm şi să-i ajutăm. Să-i reînălţăm sufleteşte, să-i instruim profesional şi să le dăm ajutor material efectiv: sape, prăşitoare, şi de va fi nevoie, braţele noastre de muncă. Ing. agr. N. Constantinescu Cum se munceşte şi cât se câştigă mori ! Venitul naţional ori şi astăzi Lărgirea continuă a producţiei favorizează în mod direct massele muncitoare, întrucât apar mereu noi ,mijloace de producţiune şi cantităţi tot mai mari de bunuri de consum Asistăm astfel, în decursul planurilor cincinale la o creştere uriaşă a venitului naţional şî* parale], la îmbunătăţirea simţitoare a situaţiei materiale a oamenilor muncii. Nimeni nu este interesat la restrângerea producţiei Omul sov.sf« este deci direct interesat la mărirea producţiuniî şi la mărirea productivităţii muncii sale, căci ea îi aduce o cotă-parte mai mare din bunurile produse. Se măreşte astfel salariul real. caire In statele capitaliste scade în continuu. In acelaş timp, se înmulţesc aşezămintele de folos obştesc, i şcoli, creşe, sanatorii, aşezăminte culturale, de care omul sovietic se foloseşte, în mare parte, în mod gratuit, deci o altă creştere a salariului real. Intr’adevăr fondurile alocate de statul sovietic pentru satisfacerea nevoilor sociale şi culturala sunt în continuă creştere. Bugetul anului 1947, prevede pentru aceste scopuri un sfert din Cifra lui total adică suma uriaşă de 107,1 miliarde ruble, ceea ce, faţă de 1948, reprezintă un spor de 33,2 la sută. Vedem astfel că, în timp ce masssie muncitoreşti t din ţările capitaliste sunt nevoite să-şi strângă cureaua şi să facă faţă unor legi antimuncitoreşti, care atacă drepturile democratice elementare în faţa lumii muncitoare din U. R. S S. se deschid perspective dintre cele mai luminoase, care corespund ridicării nivelului de traiu, măririi consumului tridividual şi îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă al masselor largi. Societatea socialistă merge înainte, ea sa desvoltă spre societatea comunită, în care „fiecare va da după aptitudinile sale, şi va primi după nevoile sale !” Gheorghe Barbu plusul de produse, creat de socoteală.. Astfel venitul naţional al Rusiei ţariste era în 1913 de 21 miliarde ruble, cea mai mare parte aparţinând capitaliştilor. Sub regimul sovietic, în primul plan cincinal, venitul naţional a ajuns la 45,5 miliarde ruble, în al doilea Plan cincinal de 96.3 miliarde ruble, în al treilea plan cincinal, în 1940, la 128.3 miliarde urmând să atingă după prevederile celui de al cincilea plan cincinal, în 1950, suma de 177 miliarde ruble (în preţurile anului 1926— 1927) Din această sumă, partea destinată nevoilor celor ce muncesc este de 73 la sută, cea prevăzută pentru investiţii noi de 21 la sută şi pentru rezerve de stat de 6 la sută. După cum se vede capitaliştii nu intră în in (Urmare din pag. 1) rea viaţii şi creşterea şomajului. Legile actuale antimuncitoreşti restrângând dreptul de protest şi posibilităţile muncitorilor de a lupta pentru îmbunătăţirea condiţiunilor de trai, vor contribui, la înrăutăţirea situaţiei clasei muncitoare din TJ- S. A. La fel ca şi în "celelalte ţări capitaliste participarea clasei muncitoare la venitul naţional este în scădere. După datele stabilite de Confederaţia Generală a Muncii din Franţa, muncitorilor, le-a revenit în 1938, 49,7 la suită din venitul naţional pe când în 1946 numai 39,8 la sută. In schimb, s’a urcat cota-parte încasată de capitalişti, dela 27,4 la 39,4 la sută- Altfel este viața imm-Hornor în U. FI. S. S. Cât de diferită este situaţia în Uniunea Sovietică ! Economia socialistă se desvoltă în ritm ascendent, fără a cunoaşte convulsiuni sociale sau ameninţări de criză. In U. R. S . exploatarea o♦nuliii de către om a fost desfiinţată nu există clase antagoniste cu interese opuse. Mobilul -nfrucţiunii nu este setea, nemăsurată de câştig a capitaliştilor, ci interesul social, nevoia de a se satisface trebuinţele masselor. Venitul naţional- totalitatea bunurilor produse de oamenii muncii din U. R. S S. se repartizează pe principii cu totul diferite- altele decât cele din ţările capitaliste. Nu■rai există categorii care să încaseze venituri nemuncite- căci ..cine nu munceşte, nu mănâncă !”• In societatea socialistă, sur-muncitori peste caitatea bunurilor necesare satisfacerii trebuinţelor lor revine poporului întreg, celor ce muncesc. Cu ajutorul acestui surplus de produse, statul socialist lărgeşte aparatul de producţiune, crează mijloacele necesare apărării ţării, înfiinţează instituţiuni de interes social general-Raţiunea întrecerilor şi mişcării stahanoviste In Franţa & Telegrama adresată de Vladimir Râbnikar d-lui Octav Livezeanui D-l Vladimir Rabnikar-, preşedintele Comitetului de artă şi cultură al Republicii Populare Federative Iugoslave, a trimis d-lui Octav Livezeanu, ministrul Informaţiilor, următoarea telegramă Părăsind frumoasa D-voastră țară, vă trimit salutări cordiale cu convingerea fermă că conventia de colaborare culturală intre ţările noastre, pe care am semnat-o, va aduce bune roade. Vladimir Râbnikar SCÂNTEIA „SCÂNTEIA’ Organ Central al Partidului Comunist Român Directori MIRON CONSTANTINESCI Redactor responsabil .. Sorin Tom»■'OMITE! Ut DE DIREC’tU S Lacre ti o D. Patrascanu Miron Constantinescu $ till Vasludli i. Chi?iru vM,iii • L. ftăutu • Al. Buican N. Popescu Do reanu Radin „Ronânia Uberă” s’a rm'rat in frontul lupţi ideologice fUrnta>o tl 'ti pag lai sau cutare reformator al lumii. E.,e sunt numai expres« generală a condiţ.i.or de fapt ale unei lup.a de c.as.a existence în prezent, ale unei mişcări istorice ce se desfăşoară sub ochii noştri". Noi avem dorinţa înfocată de a, în esni tuturor luptătorilor democraţi consecvenţi înţelegerea impede a condiţiilor, a mersului şi a rezultatelor generale ale mişcării muncitoreşti. In faţa aparatului de radio, ascultând conferinţele Universităţii „Radio România Liberă", muncitorii şi intelectualii comunişti şi fără de partid îşi vor putea îmbogăţi cunoştinţele, vor putea cunoaşte legile care determina desvoltarea sociala, vor putea însuşi ideile lui Marx-Engels-Lenin-Stalin, vor cunoaşte marele şi invincibilul adevăr istoric pe care-l cuprind aceste idei. Ascultătorii postului de Radio „România Liberă" vor fi intraţi în marile realizări ale regimului socialist din Uniunea Sovietică, precum şi în progress's realizate în ţârile vecine şi etnice unde a triumfat democraţia de tip nou. In lagărul reacţionar din interiorul ţării şi din afară se adânceşte criza gândirii. Multe râuleţe şi-au treia partidele „istorice" ale lui Maniu şi Brăhanu, secondate de trădătorul Titel Petrescu, pentru a infiltra în minţile oamenilor diversiunile ideologice străine de interesele casei muncitoare, ale poporului muncitor. Dar criza întregului sistem de propagandă ideologică a reacţiunii se ascute. Svonurile mincinoase, îmbrăcate în haine tristice, au devenit o arnă principală în acţiunile acestor agenţi ai unor cercuri imperialiste străine. Mercenarii fascişti care trăgeau cu pistolul când auzeau cuvântul cultură, constituie cadrele de bază ale partidelor istorice. Elemente de drept comun, sunt îmbrăcaţi în haine de „misionari" şi întrebuinţaţi drept propagandişti ai ideilor dor Maniu, Brătianu şi adepţilor lor. Pani şi Petrache Lupu a reapărut pe scenă, fiind utilizat pentru propaganda „ideologică" a reacţiunii istorice. Oricât de caraghioşi şi mici ar fi ideologii reacţionari şi propagandiştii lor, vigilenţa tuturor militanţi ar frundului nostru ideologic trebuie să fie trează. Duşmanii şi ideoogia lor trebuie să fie demascaţi fără cruţare. Trebuie dusă o luptă neîmpăcată, împotriva reînvierii fascismului, iar pentru aceasta e necesar să cunoaştem împrejurările şi cauzele care au dus la naşterea lui. Criza gândirii reacţionare, criza ideologiei reacţionare, se adânceşte. Lupta fontulu nostru ideologic, căreia i s’a alăturat şi de Radio „România Liberâ", va duce la un falîment total a! întregului sistem de propagandă ideologică a reacţiunii. Va triumfa definitiv ideologia noastră, consecvent democrată. Urez colectivului Universității Radio, deplin succes în indeplinirea minunatei sale sarcini. Zahăr pentru copiii mobiBusiț adăpostiţi de regimente AGERPRES. 30. — Mărne 1 Iulie, echipe ale Federaţiei Democrate ale Ferpeilor din România, vor vizita regimentele din Capitală care au luat conii din Moldova spre îngrijire. Cu această ocazie se va distribui şi zahăr, pentru o mai bună alimentare a acestor copii. Congresul internaţional al ziarelior Duminică dimineaţa a avut loc în sala cinema „Corso“ un ,symposion cu tema ,,Congresul internaţional al ziariştilor de la Praga", organizat de comisia culturală a Sindicatului ziariştilor. Au luat cuvântul tov. George Macovescu, Ştefan Titu şi Nicolae Moraru, cari au analizat în faţa unui numeros public desbaterile şi problemele discultate la congres. Tov. George Macovescu a dat apoi citire unei telegrame adresate Primului Ministru al Greciei, in care se protestează împotriva arestării a 45 ziarişti democraţi şi a suspendării a 12 ziare democrate de către autorităţile monarho-fasciste din Grecia. După aceea, a urmat un interesant program artistic. Prima conferi(â pe fara a dl.. 1. (Urmare din pag. l-a) mai atât de impresionant In doi ani, aicifemeile noastre de la Conducere cât şi activistele, au dovedit că şi-au înţeles misiunea muncind pe plan politic, economic şi social. Noi femele din România nu ne simţim singure căci ştim că avem în sprijinul nostru lupta femeilor democrate din Întreaga lume şi mai ales a femelor sovietice”. Amintnd de eroinele române căzute pentru democraţie, asistenţa, înpicioare, păstrează un moment de reculegere. D-na Kavtaradze aduce sasului femeilor sovietice. După ce arată strădania lor pentru tămăduirea rănilor provocate de război şi felul cum muncesc cot la cot cu bărbaţii pentru reconstrucţia şi dezvoltarea ţării, face un apel ca toate femeile să se unească în lupta pentru întărirea democraţiei,ca pe viitor să nu se mai repete Ceea ce s’a petrecut în anii urgiei fasciste. „drez, spune d-sa, femeilor române să meargă hotărît de acest drum glorios ’. D-na Vera Balciu reprezentanta Frontului Antifascist al Femeilor Iugoslave aduce salutul în limba română — o plăcută surpriză pentru cei de faţă. ..Concepţia adânc democrată despre patriotism şi iubirea faţă de ţară au înlesnit ca femeia iugoslavă să împartă cu soţul, cu copiii şi fraţi ei toate greutăţile şi sforţările adevăratei lupte antifasciste”. D-na Ganev aduce salutul femeilor bulgare, uvând muncă constructivă, sper’că în apărarea intereselor femeilor române, a poporului şi democraţiei române Doamna Of dia Cihovska in numele femelor cehoslovace spune inr’un frumos grai românesc: „O tradiţie veche de luptă comună împotriva opresorilor noştri ne-a legalt atât de strâns, încât nainte nu se va despărţi niciodacă Poporul nostru nu Va uita nieodată sacrifici nil pe cere formeie române l-au făcut pentru eliberarea Ceihoslovneei, prin jertfirea dragilor lor fi la pământul patriei noastre. Sunt mândră că vă pot transmite în numele surorilor mele urările de spor la muncă”. D-na Pitkowska în numele organizaţiei feminine Casa Polonă — spune . ..In lupta pe care o duc azi femeile poloneze ele se află alături de femeile antifasciste din România In spiritul colaborării pentru un viitor mai bun pentru popoarele nobstre români ,polonez, pentru toate popoarele iubitoare de pace, ferme poloneze vă urează succes în muncă !”• D-na Maria Rosetti în numele Federaţiei Democrate a Femeilor Române: , In acţiunile iniţiate de F. D. F. R . UFAR-ul ne-a dat un concurs preţios. Vă felicit pentru munca depusă în toate domeniile, muncă depusă cu râvnă şi conştiinţă cetăţenească”. Tovarăşa Elena Stoia aduce salutul sutelor de mii de femei muncitoare manuale şi intelectuale. .«Femeile din întreprins deri muncesc pentru mărirea construcţiei aducând astfel aportul lor la recon-t■■■urţia ţării şi subîinS aplice,rea în practică a măsurilor guvernului şi a propunerilor P. C. îl. făcute de ministrul nostru Gb°o’ghin -Dej pentru redresarea economică a tării Prietena Elena Livezeanu deputat de Dali aduce salutul femeilor de la tară-Tovarăşa Elena Morărescu or dată cu salutul TIFM-ului arugură FFAR-ul că organizara lor urmăreşte cu mult iote/es munca afaristelor ştiind că ea se duce pentru binele întregii ţări. Numai cine n’a suferi nu poate înţelege lunta noastră Cot la cot vom lupta pentru unitatea clasei muncitoare, singura garanţie a păcii şi ţin lumii înfrăţite. " D-na Sei Felix din partea Comitetului Democratic Etreesc, ,Conştiente cu toatele de "ceea ce a înseemnat fascismul şi corolarul lui imperialismul, femeile de pretutindeni au făcut legământ să facă front unic împotriva bestialităţii şi morţii pe care au deslănţuit-o !” D-na Margareta Suciu deputată aduce salutul femeilor din Uniunea Populară Maghiară asigurând că vor lupta pentru întărirea prieteniei dintre popoarele român şi maghiar, pe care regimurile reacţionare din trecut căutau să le desbine. Sosirea doamnei ministru dr Florica Bagdasar este primită cu ropote de aplauze şi strigăte : „Trăiască prima femeie ministru !** D. Traian Săvuleanu, ministrul Agriculturii, spune in înaltele : ,.In numele guvernului aduc expresia sentimentului nostru pentru femeile care au căzut jertfă în lupta pentru democraţie şi toată recunoştinţa pentru realizările UFAR-ului de până acum şi pentru ceea ce veţi face mai târziu- UFAR-ul ajută la refacerea economică a ţării. UFAR-ul luptă cu dârzenie împotriva celor ce uneltesc înăuntrul ţării, unelte ale reac- ţiunii internaţionale.. Femeile din UFAR s’au evidenţiat în campania însămânţării şi pot spune că reuşita campaniei legumicole. d-voastră se datorează. Pot să effirm că în comitetele gospodăreşti munca a fost mai rodnică acolo unde lucrau si femei. 75°/» din producţia agricolă a ţării se datorează femeilor In procesul de producţie femeile au majoritatea, în conducere din nefericire, invers proporţional. Vă invităm şi vă angajăm să ne daţi tot sprijinul. Acolo unde lucrează femeile sunt mai puţine riscuri si mai puţine lipsuri. "Dvs vă revine rolul de a ajuta la combaterea bolilor sociale care rod vlaga poporului român şi să puneţi stavilă altei plăgi sociale: analfabetismul, care bântuie mai cumplit în rândurile femeilor. Şi redresarea simţului etic tot în sarcina dvs cade. Veţi avea sprijinul tuturor oamenilor care cred în progres” (aplauze puternice). O afaristă oferă d-lui ministru Săvulescu o jerbă de gladiole albe ca un omagiu reprezentantului guvernului democrat. Prietena dr Florica Bagdasar spune: „Aţi fost prezente în toate acţiunile pentru binele ţării. Multe membre ale UFAR- ului s’au îmbolnăvit în timpul exercitării datoriei obşteşti şi au suportat cu eroism grele suferinţe. Vom cere guvernului ca parte din ele să fie decorate In domeniul de activitate al Ministerului Sănătăţii aţi contribuit la înfiinţarea de maternităţi. Una din preocupările dv de prim ordin a fost ocrotirea copilului. Caruvanale sanitare şi-au putut împlini misunea cu ajutorul vostru. Demn de relevat este că epidemia de tifos exantematic a scăzut brusc mulţumită campaniei de deparazitare a UFAR-ului. De asemenea şi curăţirea de gunoaie a oraşului a contribuit la scăderea altor epidemii-As: -‘raţa de nană acum presta!?. de femeili' bogate a fost filii’i.-opie, încadrarea tuturor femeilor în munca de asistenţă ,este o chemare a momentului. Deunăzi, cu prilejul alegerii noului comitet al Crucii Roşii, dr. Codinescu n’a vrut să permită participarea la şedinţă a femeilor care n’au moşiiuzine, miliarde.. .,Ce pot ajuta femeile astea sărace? Trebuie să le ajut cît pe ele” a spus d. Costinescu. Greşită părere. Noi am văzut de ce spirit de sacrificiu au fost capabile miile de femei simple care au sărit ca una când a fost vorba de salvarea copiilor ţării” (aplauze). In încheiere ia cuvântul tovarăşa Ana Pauker. (Aplauze ?1 ovaţii care nu mai iau sfârşit)— „Scumpe prietene, voi care sunteţi din diferite partide politice sau care nu faceţi parte din niciun partid, daţi-mi voie să vă aduc salutul Partidului Comunist Român. Iubite surori din ţările prietene, vă rog să transmiteţi surorilor din ţările pe care le reprezentaţi cea mai caldă dragoste. Dragi surori din TIFAR şi celelalte organizaţii democratice, vor sta înaintea dv. multe sarcini de viitor. Sublinierea muncii dv de până acum din partea guvernului, prin prietenul Traian Săvulescu care ştie să aprecieze munca dv., a pus în faţa noastră sarcini care ne onorează, pe cari ni le impunem şi noi ca o datorie obştească-D-na Florica Bagdasar care munceşte zi şi noapte cu mult sufiet vă apreciază şi ea şi vă maniportam:nri văzut cum LiU rid Ci-.*lern;;i.e it la ci du dS tC ptam noi ce e neu ° :lă cere ajutor pentru mai departe. Noi ufaristele spunem poporului că vom face orice sforţări peruru a ne face datoria. Reacţionarii, de bunuri am ajutat eisă se care au muncit dala alde ei izbăvirea. Cea ajutorul mu-i mai aşteptă şi de la alţii. Ne puteţi ajuta numai noi, ne putem ridca în măsura în care vom lupta şi munci pentru reconstrucţia ţării tntmrcTailuvă« acasă mai de.Upe, mai înţelepte şi munca voastră va fi mai spornică. Vă urez putere la muncă ca să puteţi îmbrăţişa toate categoriile de femei. Prin convingerea noastră în muncă vom scăpa de toţi sugătorii de sânge, de tot ce e reacţionar, învechit şi nu este necesar în viaţa înfloritoare a ţării”. D-na preşedintă Bernaki ridică şedinţa anunţând pentru după amiază şedinţa de lucru cu următoarea ordine de z • 1. UFAR în luptă pentru pace, democrat’«. ?i progres. 2- Lupta UFAR pentru bunăstarea familiei ' pentru redreviata înfloritoare a tării”. 3. Munca U UFAR pentru Îngrijirea și ocrotirea copilului-4 Votarea completării Statutului. 5- Alegerea Comitetului Central. Şedinţa de după amiază Prezidează prietena Marii Vidraşcu. Dă cuvântul tovarăşei Alexandra Sidorovici- deputată, secretară generală a TIFAR-ului, care vorbeşte dspre :„Lupta UFAR-ului pentru pace, democraţie şi progres”. Tovarăşa Florica Mezinnescu urmează la cuvânt şi desvoltă „Lupta UFAR-ului pentru bunăstarea familiei şi pentru redresarea economică a ţării” Asupra acestor două rapoarte vom reveni Sidii Toma un muncitor român decorat în Bulgaria cu„Marele Merit al Muncii“ Vizitând fabricile textile din Bulgaria ca delegat al României la Congresul sindicatelor textile bulgare, tov. Radu Ionescu a avut prilejul t i contribuue la îmbunătăţirea muncii şi la sporirea producţiei în industria,/ ^ textilă a acestei ţări prietene. Ce ne spune preşedintele Uniunii Sindicatelor Textile din România despre muncitorii bulgari şi despre Congresul dela Sofia De curând s’a ţinut la Sofia cel de al doilea congres al muncitorilor din industria textilă bulgara La acest congres tov. Radu Ionescu a fost însărcinat să reprezinte şi să aducă salutul textil şiuoţi români . Tov. Ionescu preşedintele Uniunii sindicatelor textile din în România este, înainte de toate, ‘ un iscusit şi harnic muncitor Aşa îl cunosc tovarăşii de la ,,A... pretura” Popeşti-Leordeni unde ia lucrat peste 10 ani. II ştiu şi » ţesătorii de bumbac şi cei dela sinatasea vegetală Nu e ,dar de mirare, dacă abia ajuns intr’o ţară străină, primul gând al tov. Ionescu a fost să intre in fabritică, să vadă cu ochii lui : cum fi trăesc muncitorii? Ce probleme îi frământă pe tovarăşi de din’ colo de Dunăre? Cum şi ce metode eu găsit pentru a-şi face cât mai bine datoria? La aceste întrebări — şi la încă multe altele — Iov. Ionescu nu a aşteptat răspuns din birou, ci s’a dus să-i găsească in fabrică amestecându-se printre muncitori şi muncitoare. Ce nu au spus maşinile însoţit de un tovarăş inginer, din Executiva Uniunii şi de un translator — ne povesteşte Iov. Radu Ionescu — am pornit să colind fabricile textile din Sofia. Deşi industria textilă bulgară e mai tânâră şi mai mică decât a noastră am avut totuşi de învăţat multe lucruri dein tovarăşii bulgari Ceea ce m’a impresionat cel mai mult, însă a fost strânsa colaborare care sa stabilit între technicienii şi muncitorii bulgari Această colaborare am aflat-o aproape întotdeauna trecând pragul fabricii Nu era necesar să ni se vorbească în mod special despre ea —0 simţeam numaidecât. 1 mi-o spuneau maşinile bine puse la punct —e grija technicienilor de a pune la îndemâna muncitorilor rpaşini bine întreţinute, şî mi-o spunea mai ales producţia ridicată pe care o constatam la tot pasul Căci la nicio filatură bulgară norma unei maşini nu este mai mici de 65a/o. Multe ating chiar 100° U. Olga l&iasdef l jcează la 86 maşini dintr'odată La fabrica FORTUNA, am cu. OGScut-o pe tânăra Olga Naidef, care a reuşit să ajungă să lucreze la 16 războaie dintr’odată. Olga Naidef este astăzi una dintre cele mai populare figuri printre muncitorii bulgari. A doua zi aveam s-o întâlnesc la Congres, ca delegată truisă de tovarăşii ei. In lipsa că patru tovarăşe o o înlocuiau la maşini , o fată tânără, are 23 de ani şi e de numai patru ani în producţie. Am întrebat-o: — Ce te face să lucrezi la 16 războaie dintr odată ? Te obligă cineva ? Iată răspunsul el. Și i-am notat In carnet: — Eu simt că țara mea are nevoe de prodoctie ! An stat o bună bucată de timp să urmăresc lucru! Acestei fete- La suveică și la firul de urzeală există automate Nodurile, ca și firele încurcate le de leagă din mers Toate mişcările îi sunt calculate şi nu risipeşte nici energie, nici timp. De pildă, dacă e. opreşte maşia nr. 7. şi Olga se află la maşina nr. 2. ea mi aleargă direct într acolo, ci trece pe la maşinile 3 4, 5 şi 6. pentru ca să inspecteze în acelaş timp toate maşinile. Ochiul şi urechea îi sunt atât de bine remate, încât desluşeşte orice bătaie suspectă a maşinii. La fabrica ,sEV3raard!oes La filatura „Bulgaria”, la „.Minardi” la „Fortisina”, am învăţat o mulţime de lucruri bune de la tovarăşii bulgari Era Sâmbătă după amiază, îndată după încetarea lucrului şi la ,,Minardi” văd o muncitoare mai în vârstă cum îşi curăţă cu atenţie şi răbdare maşina Gândindu mă la unii dintre tovarăşii noştri, care numai ce sună sirena şi au şi dispărut, lăsând toate vraişte în urma lor, o întreb: — De ce stai pe timpul d tale să cureţi maşina? — O fac — mi-a răspuns — ca să păstrez Statului maşina şi mie sănătatea. Lângă maşină curată, lucrezi mai cu drag... Dar dacă eu am învăţat din întâlnirea cu tovarăşii bulgari, am vrut ca să ajut şi eu cu experienţa şi priceperea dobândită — atât cât avem — în muncă Şi aproape în fiecare fabrică am avut prilejul să Ie dau lămuriri, să le explic me,todele folosite de mine personal sau de tovarăşii mei, în muncă- Muncitorii m’au ascultat cu mare interes şi mi-au pus zeci de întrebări. Ca să fiu şi mai bine înţeles- puneam nici la maşină şi le aratam: ui e tvarăşi — noi în cazul acesta.« procedăm aşa şi aşa Am pa», 4i©*şî£s! Ia QSnnstres După aceea — m'am dus la congres. Era sala plină. Şi numai muncitori de frunte adarnici toţi. Pe ei i-au ales tovarăşii lor din toate fabricile. Participau activ la discuţii, făceau propuneri şi desbăteau cu seriozitate probleme legate de o cât mai bună organizare a muncii. Mi s’a dat cuvântul Am adus salutul cald al tovarășilor mei. Apoi am scos din buzunar car nereiul unde îmi făcusem însemnări prin fabrici. Am comunicat impresiile adunate de mine d’n contactul cu tehnicienii și cu muncitorii l-am feliefat ■ eu -n frumoasele înfăptuiri pe care le-am văzut cu ochii mei, ,ar fi arătat ceea ce am îiuunţat din contactul cu tovarăşii texUlişi, bulgari şi mi-am luat îngăduinţa , să comunic congresului unele realizări izbutite de noi f ..nare sul a ascultat cu a’entis observaţiile şi sugestiile meie — care au fost apoi discutate. Am avut satisfacţie sâ văd că urseii din propunerile mele nu fost socotite juste şi luate in consideraţie. Pantru participarea sa eeSivâ la lucrările congrese dr..catre dragostea şi interesul pe cere î-a arătat probîsmetoi de producţie pre texliiişîilî butocri şi pentru fapîwS că intresiije sale au folosit muneilorunor b irigări pentru îmbunătăţirea producţiei, tov. Radu Ionescu a fost decorat cu „Marele merit al muncii UDARNIC PE GEAMOTA". Astfel continuă schimbul de experienţe Intre muncitorimea română şi cea bulgară. Schimb care va închega şi mei strâns prietenia şi va fi de rest folos în munca de ridicare a producţiei celor două popoare. P. R. Cum se distribuie zahărul pentru economate şi instituţii şi pentru cei care nu sunt înscrişi în economate In legătură cu distribuţia zahărului pentru economate, instituţii şi populaţiei civile din raza Municipiului Bucuraţi, pe luna Mai 1947. Oficiul de Aprovizionare al Primăriei Capitalei comunică următoarele: Cu începere de astăzi 1 Iulie 1947, începe distribuţia zahărului la economate, instituţii, spitale cantine, cămine muncitoreşti cantine şi internate Şcolare, cantinele instituţiilor publice şi cantinele Comunităţii Evreilor, farmacii laboratoare şi restul populaţiei. Economatele şi restul populaţiei, vor primi raţia respectivă pe baza bonului Nr. 1 din cartela nouă. Odată cu colectarea bonului Nr 1 zahăr se va anula şi bonul Nr. 1, de pe tichetul verde (diverse)Populaţia neînscrisă în economate va primi raţia de zahăr din cooperativele anunţate la timp de către Institutul Naţional al Cooperaţiei. Economatele de salariaţi publici şi particulari vor colecta bonul Nr. 1 zahăr din cartela nouă, pe baza noului efectiv înscris la Oficiul Economic al Municipiului Bucureşti. Cei ce nu au stabilit noul efectiv nu vor primi zahăr prin economat ci prin cooperative ca si restul poulatiei neînscrisă în economate Bonurile se vor depune la Oficiul Economic al Primăriei Municipiului București din str Vasile Boerescu Nr- 15, numai într’o singură data, neadmitându-se depuneri ulterioare. Obligatoriu atât cooperativele cât şi economatele, vor depune bonurile lipite pe coli de hârtie de maximum 200 bucăţi indiferent dacă economatele sunt formate din mai multe întreprinderi sau direcţiuni. Se atrage atenţiunea că nu se vor mai primi bonurile colectate dacă nu sunt lipite in modul cum sa prevăzut mai sus. La colectarea bonurilor de către economate se vor întocmi tabele ca și în trecut păstrându-se în arhiva economatului pentru a se putea face verificările necesare atunci când va fi nevoie. Bonurile se vor prezenta cu cerere de depunere, timbrată, în care se va arăta numărul persoanelor pentru care se ridică zahărul. Pe baza adeverinţei eliberată de Oficiul Economic al Municipiului Bucureşti Institutul Naţional al Cooperaţiei, va da dispoziţiuni pentru livrarea zahărului-Raţiile pe baza cărora se va face distribuţia va fî de : 250 grame pentru economate, populaţie, internate, cămine şi penitenciare, 100 grame pentru cantine, 375 grame pentru spitale (de fiecare bolnav), 500 grame pentru sanatorii (T. C.) şi 2 kgr. pentru farmacii lunar. • Distribuirea se va face de la 1 Iulie la 1 August 1947 Cooperativele sunt obligate a face distribuția zahărului între orele 7—14 și 17—20. . INCINERATA 107. MARIN DUIU Prieterii şi colegii lui Marin Duţu, fost şef de cabinet al tov. Teohari Georgescu, ministru de interne, s-au adunat ieri după amiază la ora 3, în jurul catafalcului său. Solemnitatea de despărţire a avut loc în Crematoriul „Cenuşa’’, în prezenţa membrilor familiei şi a numeroase delegaţi de funcţionari ai departamentului. Înariston! 5 am remarcat pe tov. Teohari Gemocscu, ministrul Afacerilor Tinerne, Ton Burcă subsecretar de Stat, A Bunaciu şi George Silviu secretari generali ai departamentului, Stelian Tănăsescu director general al administraţiei Mircea Brătocu secretar general al Prefecture! Capitatoi, Panneev, ataşat de presă al Bulumiei, Hrneicu, consilier de presă, Aurel Cristescu şi Ghişe Dumitru, directori generali, Pompiliu Duritrescu, preşed. Sindicatului M. A I, inspector Jianu, Marcela Ionescu şi inspector Bălan- Deasemeni reprezentanţi ai presei şi delegaţi ai Prinăîpiului, delegaţii de etc.