Scânteia, iulie 1947 (Anul 4, nr. 859-884)

1947-07-02 / nr. 859

e­ w ReifstattUa ifiher om sincer „Dreptatea" se ocupă de o manieră foarte instructivă de „Epuraţia în universităţi". Şi pentru a ilustra spiritul în care face treaba asta, vom cita o Pază revelatoare : „Când uni­­ver­itâţile sunt atât de impreg­na­te de reacţionarism, ele­ con­­stitie o primejdie pentru exis­tenţa P. C. R.-i­ui". Ce rezultă plaf constatarea de mai sus, care este,­­— dacă se po­ate spune aşa, —,„ideia" cer­brală a articolului ? In primul rând, că reacţiona­rismul constitue o pili­mejdie pentru existenţa P. C. R.-ului, care, deci, — după îns­ăşi de­monstraţia logicianului manist, — se confundă cu democraţia. / _ In al doilea rând, că grupa- C. I. O. pentru campa rea manistă este împotriva r­e- Visa electorală din puraţiei, pentru că „ubiversită- St­iSnle Unite / S­ie sunt atât de impregnate de araiere u reacţionarism", ;i aşa, ar dori­­ să şi rămână. Şi în al treilea rând, că au­torul consideraţiunilor de mai sus este mult prea si­incer, pen­tru a nu ne sili să trecem cu vederea faptul că nu cunoaşte limba română. Ceea ce, măcar pentru semnatarii articolelor cari îmbrăţişează asemenea probleme, ar trebui să consti­tuie o preocupare a respectivei redacţii, — dacă bineînţeles are de unde să aleagă... ^ „Sistemul mun­cit un acord nu trebue legiferat” îşi dă cu pă­­rerea un domnişor de la „Drep­­tatea”. Chipurile, aşa la apărarea in­tereselor muncitoreşti . „Fiindcă el (sistemul n. n ) este o reminis­cenţă medievală”-« Aşa dar­­ munca in acord — care dă posibilitate lucrătorilor haratd de a câştiga pe măsura efortului lor, e un sistem medie­val... Iar „modem” o fi fiind celălalt „sistem” , al curbelor de sacrificiu, pe care, la vremea lor, maniştii, n’au şovăit să-l a­­plice... 91 să mai spue careva că P. N-Ţ. nu e „partid muncitoresc” . Proaspeţii prieteni ai „Socialismului“ De câteva zile, mai precis de la memorabila d-sale inter­venţie la Congresul partidului . S f St s&=r& f m/'mw mmmf'wSjB socialist francez, pentru adop­tarea unei politici anticomu­niste, d. Leon Blum este zilnic obiectul admiraţiei entuziaste a presei noastre „istorice". Ne amintim cu acest prilej că acum aproximativ o larvă de zile, „Liberalul" saluta apariţia unui „socialism nou, realist, ai cărui purtători de cuvânt sunt oameni ca Leon Blum, Schuma­cher, Sarragat, Titel Petrescu". Pe vremuri, bătrânul Bebel, care era socialist şi german, . ..Drepturile democratice fun­damentale, standardul de viaţă mai ridicat şi bunul traiu al marilor mase populare sunt a­­meninţate în Statele Unite" a­­cesta este cadrul în care Com­i­­tetul Executiv al Congresului Sindicatelor Industriale din Sta­ Programul politic al f In Congresul Statelor Unite, o mare majoritate şi-a pierdut capul lăsându-se rărită de va­hirile reacţiunii. Ignorând voin­ţa miloanelor de oameni care­­.au trimis in Congres, ei exe­cută ordinele trusturilor care vor întotdeauna mai multe pri­vilegii, nuni multă putere şi pro­fituri in paguba bunului train al­­­omenirii”. A venit timpul ca să cerem ceea ce bineînţeles nu-l apro- , pie nicidecum de d. Schuma-­f congresiştilor aleşi de poporul eher, — avea obiceiul sau „pre- american, să-şi aducă aminte că judecata" cinstei, cum ar spune „Liberalul", să se întrebe une­ori : „cu ce oi fi "greşit oare, de mă laudă reacţiunea ?" prima şi singura lor obligu­lfi­ este să servească interesele, na­ţiunii". Pentru asigurarea acestor "do­leanţe Congresul Sindicatelor Industriale a decis intensificarea muncii de mobilizare a, m­embri­­lor C.I.C­ şi a familiilor lor pentru campania Electorală a­­vând ca obiectiv "desfiinţarea le­gislaţiei antimuncitoreşti, men­ţinerea controlului, actual­ al chi­riilor, promulgarea legilor ne­cesare pentru "asigurarea locu­inţelor pentru acei lipsiţi de mijloace- Legi "'fiscale care să a­­pese însă asupra acelor avuţi. Aplicarea măsurilor necesare pentru menţinerea legilor soci­ale ^Existente. Cele Unite îşi fixează programul /Acestea sunt câteva din punct de acţiune politică pe anul, 1947, cele iniţiale cu care Congresul în vederea campaniei electorale Sindicatelor Industriale din Sta­t.«»«TM, ImMMul Statelor Unite. cratiei din Statele Unite­ Sisteme / Acordul economic Cehoslovacia In „Monitorul Oficial’”’ din 80 Iunie a. c., a apărut jurnalul Consiliului de miniștri din 26 Iunie a. c., prin care se aprobă acordul încheiat la 30 Aprilie, a. c., la Praga, privitor la pr­e­­lungirea acordului economic din 9 Noembrie 1945, precum și­ pro­tocolul de completare a­ acelui acord, protocol semnat la­­praga, la 15 Mai 1947. După cum se știe, acordul din 9 Noembrie 1945, a fost prelungit până la 31 Iulie 1947, urmând ca până la 15 Iulie a. c. să se în­ceapă tratative pentru încheerea unui nou acord economic între cele două țări. d­. Să dăm trei-patru pro­file la p /ru !­b /Urmare (list pag. l­ a) Gheorghiu-Dej, făcută în nti- Partidului Comunist, Gu­vernul ţării a adoptat fără mo­dificări, programul pentru îm­bunătăţirea situaţiei economice şi financiare a ţării. Acest pro­gram prevede sporirea pro­­p.­sel­or în toate sectoarele, atât în scopul întresu­ibării nevoi­lor populaţiei cât şi în vede­rea stabi­­lării menetei noastre. A ne încadra în acest pro­gram, hotărîţi să ridicăm pro­ducţia la porumb şi la celelalte culturi, este datoria noastră cea mai da seamă în momen­te­ de faţă.­­ Condiţiile pentru aceasta sunt cât se poate de prielnice. Cerul s-a despeeiat şi ne-a tri­mis ploi din belşug. Apa care a adăpat glia însetată, nu tre­buie lăsată să piece uşor din pământ şi nici să lăsăm ca pe seama el să crească buruie­nile. De aceia noi, agronomii, dăm plugarilor un singur sfat: pră­şit, prăşit şi rar, prăşit. Până la cules nici o buruiană şi nici o crăpătură de pământ în lanurile de porumb. Ţărănimea română, care a ştiut — în ciuda duşmanilor ei — să însămânţeze tot pămân­tul ţării, va şti să meargă mai departe şi să-i smulgă recolte tot mai mari. Prăşitul unui pogon de po­rumb cere trei zile lucrătoare de bărbaţi voinici sau 4-5 zile de bărbaţi, femei şi tineret. O familie din 4 persoane pră­şeşte un pogon pe zi, două pogoane în două zile şi aşa mai departe. „Două praşile sunt cât o ploaie bună" spune ştiinţa a­­gronomică, iar „o praşilă spo­reşte producţia cu 15-20o/o". Aşa­dar, la sapă­ să dăm porumbului trei şi chiar patru praşile cu sapa. Este o muncă în plus, dar nu zadarnică. Fiecare lovitură de sapă va aduce o mână de po­rumb în plus, fiecare patru zile de prăşit, vor însemna 180-200 kg­, mai mult la hectar sau 150.000 vagoane pe ţară. Iar noi agronomii, muncitorii şi toţi intelectualii ţării să-i mobilizăm pe plugari până la ultimul om. Să-i învăţăm, să-i îndemnăm şi să-i ajutăm. Să-i reînălţăm sufleteşte, să-i in­­struim profesional şi să le dăm ajutor material efectiv: sape, prăşitoare, şi de va fi nevoie, braţele noastre de muncă. Ing. agr. N. Constantinescu Cum se munceşte şi cât se câştigă m­ori ! Venitul naţional ori şi astăzi Lărgirea continuă a produc­ţiei favorizează în mod direct m­assele muncitoare, întrucât apar mereu noi ,mijloace de producţiune şi cantităţi tot mai mari de bunuri de consum­ A­­sistăm astfel, în decursul pla­­nurilor cincinale la o creştere uriaşă a venitului naţional şî* parale], la îmbunătăţirea simţi­toare a situaţiei materiale a oamenilor muncii. Nimeni nu este intere­sat la restrângerea producţiei Omul sov.sf« este deci direct interesat la mărirea producţiu­­niî şi la mărirea productivi­tăţii muncii sale, căci ea îi a­­duce o cotă-parte mai mare din bunurile produse. Se măreşte ast­fel salariul real. caire In sta­tele capitaliste scade în continuu. In acelaş timp, se înmulţesc aşezămintele de folos obştesc, i şcoli, creşe, sanatorii, aşezămin­te culturale­, de care omul sovie­tic se foloseşte, în mare parte, în mod gratuit, deci o altă creştere a salariului real. Intr’adevăr fondurile alocate de statul sovietic pentru satisfa­cerea nevoilor sociale şi cultu­­rala sunt în continuă creştere. Bugetul anului 1947, prevede pen­tru aceste scopuri un sfert din Cifra lui total adică suma uriaşă de 107,1 miliarde ruble, ceea ce, faţă de 1948, reprezintă un spor de 33,2 la sută. Vedem astfel că, în timp ce masssie muncitoreşti t din ţările capitaliste sunt nevoite să-şi strângă cureaua şi să facă faţă unor legi antimuncitoreşti, care atacă drepturile democratice ele­­mentare în faţa lumii muncitoa­re din U. R. S S. se deschid perspective dintre cele mai lumi­noase, care corespund ridicării nivelului de traiu, măririi con­sumului tridi­vidual şi îmbunătă­ţirii condiţiilor de viaţă al masse­­lor largi. Societatea socialistă merge îna­inte, ea sa desvoltă spre socie­tate­a comun­ită, în care „fiecare va da după aptitudinile sale, şi va primi după nevoile sa­le !” Gheorghe Barbu plusul de produse, creat de socoteală.. Astfel venitul naţional al Ru­­­siei ţariste era în 1913 de 21 miliarde ruble, cea mai­­ mare parte aparţinând capitaliştilor. Sub regimul sovietic, în primul plan cincinal, venitul naţional a ajuns la 45,5 miliarde ruble, în al doilea Plan cincinal de 96.3 miliarde ruble, în al trei­lea plan cincinal, în 1940, la 128.3 miliarde urmând să a­­tingă după prevederile celui de al cincilea plan cincinal, în 1950, suma de 177 miliarde ru­ble (în preţurile anului 1926— 1927) Din această sumă, par­tea destinată nevoilor celor ce muncesc este de 73 la sută, cea prevăzută pentru investiţii noi de 21 la sută şi pentru rezerve de stat de 6 la sută. După cum se vede capitaliştii nu intră în in (Urmare din pag. 1) rea viaţii şi creşterea şomajului. Legile actuale antimuncitoreşti restrângând dreptul de protest şi posibilităţile muncitorilor de a lupta pentru îmbunătăţirea condiţiunilor de trai, vor con­tribui, la înrăutăţirea situaţiei clasei muncitoare din TJ- S. A. La fel ca şi în "celelalte ţări capitaliste participarea clasei muncitoare la venitul naţional este în scădere. După datele st­abili­te de Con­federaţia Generală a Muncii din Franţa, muncitorilor, le-a reve­­nit în 1938, 49,7 la suită din ve­nitul naţional pe când în 1946 numai 39,8 la sută. In schimb, s’a urcat cota-parte încasată de capitalişti, dela 27,4 la 39,4 la sută- Altfel es­te viața imm­-Hornor în U. FI. S. S. Cât de diferită este situaţia în Uniunea Sovietică ! Economia socialistă se desvoltă în ritm ascendent, fără a cunoaşte con­­vulsiuni sociale sau ameninţări de criză. In U. R. S . exploatarea o­♦nuliii de către om a fost des­fiinţată nu există clase antago­niste cu interese opuse. Mobilul -­nfrucţiunii nu este setea, nemă­surată de câştig a capitaliştilor, ci interesul social, nevoia de a se satisface trebuinţele masselor. Venitul naţional- totalitatea bunurilor produse de oamenii muncii din U. R. S S.­ se re­partizează pe principii cu totul diferite- altele decât cele din ţările capitaliste. Nu­­■rai există categorii care să încaseze ve­nituri nemuncite- căci ..cine nu munceşte, nu mănâncă !”• In societatea socialistă, sur-muncitori peste ca­itatea bunu­rilor necesare satisfacerii tre­­buinţelor lor revine poporului întreg, celor ce muncesc. Cu ajutorul acestui surplus de produse, statul socialist lăr­geşte aparatul de producţiune, crează mijloacele necesare apă­rării ţării, înfiinţează institu­­ţiuni de interes social general-Raţiunea întrecerilor şi mişcării stahano­­viste In Franţa & Telegrama adresată de Vladimir Râbnikar d-lui Octav Livezeanui D-l Vladimir Rabnikar-, pre­şedintele Comitetului de artă şi cultură al Republicii Populare Federative Iugoslave, a trimis d-lui Octav Livezeanu, ministrul Informaţiilor, următoarea tele­gramă Părăsind frumoasa D-voastră țară, vă trimit salutări cordiale cu convingerea fermă că conven­­tia de colaborare culturală in­­tre ţările noastre, pe care am semnat-o, va aduce bune roade. Vladimir Râbnikar SCÂNTEIA „SCÂNTEIA’ Organ Central al Partidului Comunist Român Directori MIRON CONSTANTINESCI Redactor responsabil .. Sorin Tom»­­■'OMITE! Ut DE DIREC’tU S Lac­re ti o D. Patrascanu Miron Constantinescu­ $ till Vaslu­dli i. C­hi?iru vM,iii • L. ftăutu • Al. Buican N. Popescu Do reanu Radin „Ronânia Uberă” s’a rm'rat in frontul lupţ­i ideologice fUrnta>o tl 'ti pag lai sau cutare reformator al lumii. E.,e sunt numai expres« ge­nerală a con­diţ.i.or de fapt ale unei lup.a de c.as.a existence în prezent, ale unei mişcări is­torice ce se desfăşoară sub o­­chii noştri". Noi avem dorinţa înfocată de a, în esni tuturor luptătorilor democraţi consecvenţi înţele­gerea impede a condiţiilor, a mersului şi a rezultatelor ge­nerale ale mişcării muncito­reşti. In faţa aparatului de radio, ascultând conferinţele Univer­sităţii „Radio România Liberă", muncitorii şi intelectualii co­munişti şi fără de partid îşi vor putea îmbogăţi cunoştinţele, vor putea cunoaşte legile care determina desvoltarea sociala, vor putea însuşi ideile lui Marx-Engels-Lenin-Stalin, vor cunoaşte marele şi invincibilul adevăr istoric pe care-l cuprind aceste idei. Ascultătorii postului de Radio „România Liberă" vor fi intraţi în marile realizări ale regimu­­lui socialist din Uniunea Sovie­tică, precum şi în progress's realizate în ţâri­le vecine şi e­­tnice unde a triumfat democra­ţia de tip nou. In lagărul reacţionar din in­teriorul ţării şi din afară se a­­dânceşte criza gândirii. Multe râuleţe şi-au treia­ partidele „istorice" ale lui Maniu şi Bră­­hanu, secondate de trădătorul Titel Petrescu, pentru a infil­tra în minţile oamenilor diver­siunile ideologice străine de interesele c­asei muncitoare, ale poporului muncitor. Dar criza întregului sistem de pro­­pagandă ideologică a reacţiu­­nii se ascute. Svonurile minci­noase, îmbrăcate în haine tris­­tice, au devenit o arnă prin­cipală în acţiunile acestor a­­genţi ai unor cercuri imperia­liste străine. Mercenarii fascişti care trăgeau cu pistolul când auzeau cuvântul cultură, con­stituie cadrele de bază ale partidelor istorice. Elemente de drept comun, sunt îmbrăcaţi în haine de „mi­sionari" şi întrebuinţaţi drept propagandişti ai ideilor d­or Mani­u, Brătianu şi adepţilor lor. Pani şi Petrache Lupu a rea­părut pe scenă, fiind utilizat pentru propaganda „ideolo­gică" a reacţiunii istorice. Oricât de caraghioşi şi mici ar fi ideologii reacţionari şi propagandiştii lor, vigilenţa tu­turor militanţi ar frund­ului no­stru ideologic trebuie să fie trează. Duşmanii şi ideoogia lor trebuie să fie demascaţi fără cruţare. Trebuie dusă o luptă neîmpăcată, împotriva reînvierii fascismului, iar pentru aceasta e necesar să cunoaş­tem împrejurările şi cauzele care au dus la naşterea lui. Criza gândirii reacţionare, criza ideologiei reacţionare, se adânceşte. Lupta f­ontulu no­stru ideologic, căreia i s’a a­­lăt­urat şi de Radio „Ro­mânia Liberâ", va duce la un falîment total a! întregului sis­­tem de propagandă ideologică a reacţiunii. Va triumfa definitiv ideologia noastră,­­ consecvent demo­crată. Urez colectivului Universității Radio, deplin succes în inde­­plinirea minunatei sale sarcini. Zahăr pentru copiii mobiBusiț adăpostiţi de regimente AGERPRE­S. 30. — Mărne 1 Iulie, echi­pe ale Federaţiei De­mocrate ale Fe­rpeilor din Ro­mânia, vor vizita regimentele din Capitală care au luat conii din Moldova spre îngrijire. Cu această ocazie se va distribui şi zahăr, pentru o mai bună ali­mentare a acestor copii. Congresul internaţional al ziarelior Duminică dimineaţa a avut loc în sala cinema „Corso“ un ,sym­­posion cu tema ,,Congresul inter­naţional al ziariştilor de la Pra­ga", organizat de comisia cultu­rală a Sindicatului ziariştilor. Au luat cuvântul tov. George Macovescu, Ştefan Titu şi Ni­­colae Moraru, cari au analizat în faţa unui numeros public des­­baterile şi problemele discultate la congres. Tov. George Macovescu a dat apoi citire unei telegrame adre­sate Primului Ministru al Gre­ciei, in care se protestează îm­potriva arestării a 45 ziarişti de­mocraţi şi a suspendării a 12 zi­­are democrate de către autorită­ţile monarho-fasciste din Gre­cia. După aceea, a urmat un inte­resant program artistic. Prima confer­i(â pe fara a dl.­­. 1. (Urmare din pag. l-a) mai atât de impresionant In doi ani, aici­­femeile noastre de la Conducere cât şi activiste­le, au dovedit că şi-au înţeles misiunea muncind pe plan po­litic, economic şi social. Noi fe­mele din România nu ne sim­ţim singure căci ştim că avem în sprijinul nostru lupta fe­meilor democrate­­ din Întreaga lume şi mai ales a feme­lor sovietice”. Amint­nd de eroinele româ­ne căzute pentru democraţie, asistenţa, în­­picioare, păstrează un moment de reculegere. D-na Kavtaradze aduce sa­­sului femeilor sovietice. După ce arată strădania lor pentru tămăduirea rănilor pro­vocate de război şi felul cum muncesc cot la cot cu bărbaţii pentru reconstrucţia şi dezvol­tarea ţării, face un apel ca toa­te femeile să se unească în lupta pentru întărirea democra­ţiei,­­ca pe viitor să nu se mai repete Ceea ce s’a petrecut în anii urgiei fasciste. „d­rez, spune d-sa, femeilor române să meargă hotărît de acest drum glorios ’. D-na Vera Balciu reprezen­tanta Frontului Antifascist al Femeilor Iugoslave aduce salutul în limba română — o plăcută surpriză pentru cei de faţă. ..Concepţia adânc democrată despre patriotism şi iubirea faţă de ţară au înlesnit ca fe­meia iugoslavă să împartă cu soţul, cu copiii şi fraţ­i ei toate greutăţile şi sforţările adevăra­tei lupte antifasciste”. D-na Ganev aduce salutul femeilor bulgare, uvând muncă constructivă, spe­r’că în apăra­rea intereselor femeilor româ­ne, a poporului şi democraţiei române Doamna Of di­a Cihovska in numele feme­lor cehoslovace spune inr’­un frumos grai ro­mânesc: „O tradiţie veche de luptă comună împotriva opre­sorilor noştri ne-a legalt atât de strâns, încât nainte nu se va despărţi niciodacă Poporul nos­tru nu Va u­ita nie­odată sacri­­fi­ci nil pe cere formeie române l-au făcut pentru eliberarea Ceihoslovne­e­i, prin jertfirea dragilor lor fi la pământul patriei noastre. Sunt mândră că vă pot trans­mite în numele surorilor mele urările de spor la muncă”. D-na Pi­tkowska în numele organizaţiei feminine Casa Po­lonă — spune . ..In lupta pe care o duc azi femeile poloneze ele se află alături de femeile antifasciste din România In spiritul colaborării pentru un viitor mai bun pentru popoarele nobstre român­­i ,polonez, pen­tru toate popoarele iubitoare de pace, ferm­­e poloneze vă urea­ză succes în muncă !”• D-na Maria Rosetti în numele Federaţiei Democrate a Femei­lor Române: , In acţiunile ini­ţiate de F. D. F. R . UFAR-ul ne-a dat un concurs preţios. Vă felicit pentru munca depusă în toate domeniile, muncă de­pusă cu râvnă şi conştiinţă ce­tăţenească”. Tovarăşa Elena Stoia aduce salutul sutelor de mii de femei muncitoare manuale şi intelec­tuale. .«Femeile din întreprins deri muncesc pentru mărirea construcţiei aducând astfel a­portul lor la recon-t■■■ur­ţia ţării şi sub­îinS aplice,rea în practică a măsurilor guvernului şi a propunerilor P. C. îl. făcute de ministrul nostru Gb°o’ghin -Dej pentru redresarea economică a tării Prietena Elena Livezeanu de­putat de Dali aduce salutul fe­meilor de la tară-Tovarăşa Elena Morărescu or dată cu salutul TIFM-ului ar­u­­gură FFAR-ul că organizara lor urmăreşte cu mult iote/es munca afaristelor ştiind că­ ea se duce pentru binele în­tregii ţări. Numai cine n’a suferi nu poate înţelege lunta noastră Cot la cot vom lupta p­entru unitatea clasei muncitoare, sin­gura garanţie a păcii şi ţin lumii înfrăţite. " D-na Sei­ Felix din­ partea Comitetului Democratic Et­reesc, ,­Conştiente cu toatele de "ceea ce a înseemnat fascismul şi corola­rul lui imperialismul, femeile de pretutindeni au făcut legă­mânt să facă front unic împo­triva bestialităţii şi morţii pe care au deslănţuit-o !” D-na Margareta Suciu depu­tată aduce salutul femeilor din Uniunea Populară Maghiară a­­sigurând că vor lupta pentru întărirea prieteniei dintre po­poarele român şi maghiar, pe care regimurile reacţionare din trecut căutau să le desbine. Sosirea doamnei ministru dr Florica Bagdasar este primită cu ropote de aplauze şi stri­găte : „Trăiască prima femeie ministru !** D. Traian Săvuleanu, mini­strul Agriculturii, spune in în­altele : ,.In numele guvernului aduc expresia sentimentului nostru pentru femeile care au căzut jertfă în lupta pentru democraţie şi toată recunoştinţa pentru realizările UFAR-ului de până acum şi pentru ceea ce­­ veţi face mai târziu- UFAR-ul ajută la refacerea economică a ţării. UFAR-ul luptă cu dârze­nie împotriva celor ce uneltesc înăuntrul ţării, unelte ale reac-­­ ţiunii internaţionale.. Femeile din UFAR s’au evidenţiat în campania însămânţării şi pot spune că reuşita campaniei le­gumicole. d-voastră se datorează.­­ Pot să effirm că în comitetele gospodăreşti munca a fost mai rodnică acolo unde lucrau si femei. 75°/» din producţia agricolă a ţării se datorează femeilor­ In procesul de producţie femeile au majoritatea, în conducere din nefericire, invers proporţio­­nal. Vă invităm şi vă angajăm să ne daţi tot sprijinul. Acolo unde lucrează femeile sunt mai puţine riscuri si mai puţine lipsuri. "Dvs vă revine rolul de a ajuta la combaterea bolilor so­ciale care rod vlaga poporului român şi să puneţi stavilă altei plăgi sociale: analfabetismul, care bântuie mai cumplit în rândurile femeilor. Şi redresarea simţului etic tot în sarcina dvs­ cade. Veţi avea sprijinul tuturor oamenilor care cred în progres” (aplauze pu­ternice). O afaristă oferă d-lui mini­stru Săvulescu o jerbă de gla­­diole albe ca un omagiu repre­zentantului guvernului demo­crat. Prietena dr­ Florica Bagdasar spune: „Aţi fost prezente în toate acţiunile pentru binele ţării. Multe membre ale UFAR- ului s’au îmbolnăvit în timpul exercitării datoriei obşteşti şi au suportat cu eroism grele su­ferinţe. Vom cere guver­nului ca parte din ele să fie decorate­ In domeniul de act­ivitate al Ministerului Sănătăţii aţi con­tribuit la înfiinţarea de mater­nităţi. Una d­in preocupările dv de prim ordin a fost ocrotirea copilului. Car­uvanale sanitare şi-au putut împlini mis­unea cu ajutorul vostru. Demn de re­levat este că epidemia de tifos exantematic a scăzut brusc mulţumită campaniei de depa­razitare a UFAR-ului. De ase­­menea şi curăţirea de gunoaie a oraşului a contribuit la scă­derea altor epidemii-As: -‘raţa de nană acum pre­sta!­?. de femeili' bogate a fost filii’i.-opie, încadrarea tuturor femeilor în munca de asistenţă ,este o chemare a momentului. Deunăzi, cu prilejul alegerii noului comitet al Crucii Roşii­­, dr. Cod­inescu n’a vrut să permită participarea la şedinţă a femeilor care n’au moşii­­uzine, miliarde..­­ .,Ce pot ajuta femeile astea sărace? Trebuie să le ajut cît pe ele” a spus d. Costinescu. Greşită părere. Noi am văzut de ce spirit de sacrificiu au fost capabile miile de femei simple care au sărit ca una când a fost vorba de salvarea copiilor ţării” (aplauze). In încheiere ia cuvântul to­varăşa Ana Pauker. (Aplauze ?1 ovaţii care nu mai iau sfârşit)­— „Scumpe prietene, voi care sunteţi din diferite partide po­litice sau care nu faceţi parte din niciun partid, daţi-mi voie să vă aduc salutul Partidului Comunist Român. Iubite surori din ţările prie­tene, vă rog să transmiteţi su­rorilor din ţările pe care le reprezentaţi cea mai caldă dra­goste. Dragi surori din TIFAR şi ce­lelalte organizaţii democratice, vor sta înaintea dv. multe sar­cini de viitor. Sublinierea mun­cii dv de până acum din par­tea guvernului, prin prietenul Traian Săvulescu care ştie să aprecieze munca dv., a pus în faţa noastră sarcini care ne onorează, pe cari ni le impunem şi noi ca o datorie obştească-D-na Florica Bagdasar care munceşte zi şi noapte cu mult sufiet vă apreciază şi ea şi vă mani­portam:nri văzut cum LiU rid Ci-.*lern;;i.e it la ci du d­S­ tC ptam noi ce e neu ° :lă cere ajutor pentru mai departe. Noi ufaristele spunem poporu­lui că vom face orice sforţări peruru a ne face datoria. Reacţionarii, de bunuri am ajutat ei­­să se care au muncit dala alde ei izbăvirea. C­­ea ajutorul mu-i mai aşteptă şi de la alţii. Ne puteţ­i ajuta numai noi, ne putem rid­ca în măsura în care vom lupta şi munci pentru reconstrucţia ţării tn­­tmrcTailuvă« acasă mai de.­Up­e, mai înţelepte şi munca voastră va fi mai spornică. Vă urez putere la muncă ca să puteţi îmbrăţişa toate cate­goriile de femei. Prin convin­gerea noastră în muncă vom scăpa de toţi sugătorii de sân­ge, de tot­ ce e reacţionar, în­vechit şi nu este necesar în viaţa înfloritoare a ţării”. D-na preşedintă Bernaki ri­dică şedinţa anunţând pentru după amiază­­ şedinţa de luc­ru cu următoarea ordine de z • 1. UFAR în luptă pentru pa­ce, democrat’«. ?i progres. 2- Lupta UFAR pentru bună­starea familiei '­ pentru redre­­viata înfloritoare a tării”. 3. Munca U UFAR pentru Îngri­jirea și ocrotirea copilului-4 Votarea completării Statu­tului. 5- Alegerea Comitetul­ui Cen­­tral. Şedinţa de după amiază Prezidează prietena Marii Vidraşcu. Dă cuvântul tovară­şei Alexandra Sidorovici- depu­tată, secretară generală a TIFAR-ului, care vorbeşte d­s­­pre :„Lupta UFAR-ului pentru pace, democraţie şi progres”. Tovarăşa Florica Mezinnescu urmează la cuvânt şi desvoltă „Lupta UFAR-ului pentru bună­starea familiei şi pentru redre­sarea economică a ţării” Asupra acestor două rapoar­te vom reveni Sidii Toma un muncitor român decorat în Bulgaria cu„Marele Merit al Muncii“ V­izitând fabricile textile din Bulgaria ca delegat al României la Con­gresul sindicatelor textile bulgare, tov. Radu Ionescu a avut prilejul t i contribuue la îmbunătăţirea muncii şi la sporirea producţiei în industria­­,/­­ ^ textilă a acestei ţări prietene. Ce ne­ spune preşedintele Uniunii Sindicatelor Textile din România des­pre muncitorii bulgari şi despre Congresul dela Sofia De curând s’a ţinut la Sofia cel de al doilea congres al muncitorilor din industria textilă bul­­gara La acest congres tov. Radu Ionescu a fost însărcinat să reprezinte şi să aducă salutul textil ş­­iuoţi români . Tov. Ionescu preşedintele U­­­­niunii sindicatelor textile din în România este, înainte de toate, ‘ un iscusit şi harnic muncitor Aşa îl cunosc tovarăşii de la ,,A­­... pretura” Popeşti-Leordeni unde ia lucrat peste 10 ani. II ştiu şi » ţesătorii de bumbac şi cei dela sinatasea vegetală Nu e ,dar de­­ mirare, dacă abia ajuns intr’o ţară străină, primul gând al tov.­­ Ionescu a fost să intre in fabri­­t­ică, să vadă cu ochii lui : cum fi­ trăesc muncitorii? Ce probleme­­ îi frământă pe tovarăşi­ de din­­’ colo de Dunăre? Cum şi ce me­tode eu găsit pentru a-şi face cât mai bine datoria? La aceste întrebări — şi la încă multe al­tele — Iov. Ionescu nu a aştep­tat răspuns din birou, ci s’a dus să-i găsească in fabrică ameste­cându-se printre muncitori şi muncitoare. Ce nu­­ au spus maşinile însoţit de un tovarăş inginer, din Executiva Uniunii şi de un translator — ne povesteşte Iov. Radu Ionescu — am pornit să colind fabricile textile din So­fia. Deşi industria textilă bul­­­gară e m­ai tânâră şi mai mică decât a noastră am avut totuşi de învăţat multe lucruri dein to­­varăşii bulgari Ceea ce m’a im­presionat cel mai mult, însă a fost strânsa colaborare care sa stabilit între technicienii şi mun­­citorii bulgari Această colabo­rare am aflat-o aproape întot­deauna trecând pragul fabricii Nu era necesar să ni se vorbeas­că în mod special despre ea —0 simţeam numai­decât. 1 mi-o spu­neau maşinile bine puse la punct —­e grija technicienilor de a pune la îndemâna muncitorilor rpaşini bine întreţinute, şî mi-o spunea mai ales producţia ridi­cată pe care o constatam la tot pasul Căci la nicio filatură bul­gară norma unei maşini nu este mai mici de 65a/o. Multe ating chiar 100° U. Olga l&iasdef l jc­ează la 86 maşini dintr'odată La fabrica FORTUNA, am cu. OGScut-o pe tânăra Olga Naidef, care a reuşit să ajungă să lu­creze la 16 războaie dintr’odată. Olga Naidef este astăzi una din­tre cele mai populare figuri prin­tre muncitorii bulgari. A doua zi aveam s-o întâlnesc la Congres, ca delegată tru­­i­să de tovarăşii ei. In lipsa că patru tovarăşe o o înlocuiau la maşini , o fată tânără, are 23 de ani şi e de numai patru ani în pro­ducţie. Am întrebat-o: — Ce te face să lucr­ezi la 16 războaie dintr odată ? Te obligă cineva ? Iată răspunsul el. Și i-am notat In carnet: — Eu simt că țara mea are ne­­vo­e de prod­o­ctie ! An­ stat o bună bucată de timp să urmăresc lucru! Acestei fete- La suveică și la firul de urzeală există automate Nodurile, ca și firele încurcate le de­ leagă din mers Toate mişcările îi sunt cal­culate şi nu risipeşte nici ener­gie, nici timp. De pildă, dacă e. opreşte maşi­a nr. 7. şi Olga se af­lă la maşina nr. 2. ea mi a­­leargă direct într acolo, ci trece pe la maşinile 3 4, 5 şi 6. pen­­­tru ca să inspecteze în acelaş timp toate maşinile. Ochiul şi urechea îi sunt atât de bine re­mate, în­cât desluşeşte orice bătaie sus­­­pectă a maşinii. La fabrica ,sEV3r­aard!oes La filatura „Bulgaria”, la „.Minardi” la „Fortisina”, am învăţat o mulţime de lucruri bune de la tovarăşii bulgari Era Sâmbătă după amiază, îndată după încetarea lucrului şi la ,,Minardi” văd o muncitoare mai în vârstă cum îşi curăţă cu atenţie şi răbdare maşina­ Gân­­dindu mă la unii dintre tovară­şii noştri, care numai ce sună sirena şi au şi dispărut, lăsând toate vraişte în urma lor, o în­treb: — De ce stai pe timpul d tale să cureţi maşina? — O fac — mi-a răspuns — ca să păstrez Statului maşina şi mie sănătatea. Lângă maşină curată, lucrezi mai cu drag... Dar dacă eu am învăţat din întâlnirea cu tovarăşii bulgari, am vrut ca să­­ ajut şi eu cu experienţa şi priceperea dob­ân­­dită — atât cât avem — în muncă Şi aproape în fiecare fabrică am avut prilejul să Ie dau lămuriri, să le explic me­,­todele folosite de mine personal sau de tovarăşii mei, în muncă- Muncitorii m’au ascultat cu mare interes şi mi-au pus zeci de întrebări. Ca să fiu şi mai bine înţeles- puneam nic­­i la maşină şi le aratam: ui e t­va­­răşi — noi în cazul acesta.« pro­­cedăm aşa şi aşa Am pa», 4i©*şî£s! Ia QSnnstres După aceea — m'am dus la congres. Era sala plină. Şi nu­mai muncitori de frunte adar­­nici toţi. Pe ei i-au ales tovarăşii lor din toate fabricile. Partici­pau activ la discuţii, făceau pro­puneri şi desbăteau cu seriozi­tate probleme legate de o cât mai bună organizare a muncii. Mi s’a dat cuvântul Am adus salutul cald al tovarășilor mei. Apoi am scos din buzunar car ne­reiul unde îmi făcusem însem­nări prin fabrici. Am comunicat impresiile adunate de mine d’n contactul cu tehnicienii și cu muncitorii l-am felie­fat ■ eu -n frumoasele înfăptuiri pe care le-am văzut cu ochii mei, ,ar fi arătat ceea ce am îiuunţat din con­tactul cu tovarăşii texUlişi, bul­gari şi mi-am luat îngăduinţa , să comunic congresului unele realizări izbutite de noi f .­.nare­ sul a ascultat cu a’entis obser­vaţiile şi sugestiile meie — care au fost apoi discutate. Am avut satisfacţie sâ văd că urseii din propunerile mele nu fost socotite juste şi luate in consideraţie. Pantru participarea sa eeSivâ la lucrările congrese d­­r..catre dragostea şi interesul pe­ cere î-a arătat probîsmetoi de pro­ducţie pre texliiişîil­î butocri şi pentru fapîwS că intresiij­e sale au folosit muneilorunor b irigări pentru îmbunătăţirea producţiei, tov. Radu Ionescu a fost decorat cu „Marele merit al muncii UDARNIC PE GEA­­MOTA". Astfel continuă schimbul­ de experienţe Intre muncito­rimea română şi cea bulgară. Schimb care va închega şi mei strâns prietenia şi va fi de rest folos în munca de ridicare a producţiei celor două popoare. P. R. Cum se distribuie zahărul pentru economate şi instituţii şi pentru cei care nu sunt înscrişi în economate In legătură cu distribuţia za­hărului pentru economate, in­­stituţii şi populaţiei civile din raza Municipiului Bucuraţi, pe luna Mai 1947. Oficiul de Apro­vizionare al Primăriei Capitalei comunică următoarele: Cu începere de astăzi 1 Iulie 1947, î­ncepe distribuţia zahăru­lui la economate, instituţii, spi­tale cantine, cămine muncito­reşti cantine şi internate Şco­lare, cantinele instituţiilor pu­blice şi cantinele Comunităţii Evreilor, farmacii laboratoare şi restul populaţiei. Economatele şi restul po­pulaţiei, vor primi raţia respec­tivă pe baza bonului Nr. 1 din cartela nouă. Odată cu colecta­rea bonului Nr 1 zahăr se va anula şi bonul Nr. 1, de pe ti­chetul verde (diverse)­Populaţia neînscrisă în econo­mate va primi raţia de zahăr d­in cooperativele anunţate la timp de către Inst­itutul Naţio­nal al Cooperaţiei. Economatele de salariaţi pu­blici şi particulari vor colecta bonul Nr. 1 zahăr din cartela nouă, pe baza noului efectiv în­scris la Oficiul Economic al Municipiului Bucureşti. Cei ce nu au stabi­lit noul e­­fectiv nu vor primi zahăr prin economat ci prin cooperative ca si restul poulatiei neînscrisă în economate Bonurile se vor depune la Oficiul Economic al Primăriei Municipiului București din str Vasile Boerescu Nr- 15, numai în­tr’o singură data, neadmitân­­du-se depuneri ulterioare. Obligatoriu atât cooperati­vele cât şi economatele, vor depune bonurile lipite pe coli de hârtie de maximum 200 bu­căţi indiferent dacă economa­tele sunt formate din mai mul­te întreprinderi sau direcţiuni. Se atrage atenţiunea că nu se vor mai primi bonurile colec­tate dacă nu sunt lipite in mo­dul­ cum sa prevăzut mai sus. La colectarea bonurilor de către economate se vor în­tocmi tabele ca și în trecut păstrân­­du-se în arhiva economatului pentru a se putea face verifi­cările necesare atunci când va fi nevoie. Bonurile se vor prezenta cu cerere de depunere, timbrată, în care se va arăta numărul persoanelor pentru care se ri­dică zahărul. Pe baza adeverinţei eliberată de Oficiul Economic al Muni­cipiului Bucureşti Institutul Naţional al­ Cooperaţiei, va da dispoziţiuni pentru livrarea za­hărului-Raţiile pe baza cărora se va face distribuţia va fî de : 250 grame pentru economate, popu­laţie, internate, cămine şi peni­tenciare, 100 grame pentru cantine, 375 grame pentru spitale (de fiecare bolnav), 500 grame pentru sana­torii (T.­ C.) şi 2 kgr. pentru far­macii lunar. • Distribuirea se va face de la 1 Iulie la 1 August 1947 Cooperativele sunt obligate a face distribuția zahărului între orele 7—14 și 17—20. . INCINERATA 107. MARIN DUIU Prieter­ii şi colegii lui Marin Duţu, fost şef de cabinet al tov. Teohari Georgescu, minis­tru de interne, s-au adunat ieri după amiază la ora 3, în jurul catafalcului său. Solem­­nitatea de despărţire a avut loc în Crematoriul „Ce­nuşa’’, în prezenţa membrilor familiei şi a numeroase dele­gaţi­ de funcţionari ai depar­tam­en­tului. În­ariston! 5 am remarcat pe tov. Teohari Gem­oc­scu, minis­trul Afacerilor Tinerne, Ton Burcă subsecretar de Stat, A Bunaciu şi George Silviu se­cretari generali ai departamen­tului, Stelian Tănăsescu direc­­tor general al administraţiei M­ircea Brătocu secretar gene­ral al Prefecture! Capitatoi, Panneev, ataşat de presă al Bulum­iei, Hrneicu, consilier de presă, Aurel Cristescu şi Ghişe Dumitru, directori generali, Pompiliu Dur­itrescu, preşed. Sindicatului M. A I, inspector Jianu, Marcela Io­nescu şi in­spector Bălan- Deasemeni re­­prezentanţi ai presei şi delegaţi ai Prin­ă­­î­piului, delegaţii de etc.

Next