Scȃnteia, octombrie 1947 (Anul 16, nr. 936-960)

1947-10-03 / nr. 936

LI SPA SPUS PE NUME... Nu se stinsese încă ecou strălucitului discurs rostit, ä 18 Septembrie, de A. I. Vâ şinski, la Adunarea General a Organizaţiei Naţiunlillor U nite când conferinţa de preş; ţinută de yritriiul dielegat so vi etic, în faţa a peste TOI participanţi a ve»it să dea < nouă si zdrobitoare lovituri instigatorilor ia un nou răz boi. Atitudinea lui Vâşinsk nu este întâmplătoare. Deda Taţiile lui lăioase, piline d< îogi^că scăpărătoare de ver vă rostite la sediul O.N.U. ului în acel New-York car« este inxima capiialismului a meric an şi citadela mariloi trusturi, sunt menite a mobi­liza conştiinţa lumii întregi a strânge laolaltă forţele mo. rale şl materiale ale oameni­lor simpli şi paşnici împotri. va odioşilor propagatori ai unui nou măcel între popoa­re. Căci guvernele care aco­peră activitatea celor ce aţâ­ţă la război trebuesc puse — înaintea opiniei publice mon­diale — în faţa propriei lor responsabilităţi, iar popoarele trebue să cunoască bine şi să înveţe să dispreţuiască, să urască şi să izoleze pe propa. gandiştii de război, pe duş­­manii păcii şi bunei înţelgeri între popoare. Nimeni n*a putut desminp pe Vâş!nski, care a dovedit că cea mai activă parte în propaganda dusă în Statele Unite pentru un nou războ’ astă asumată de reprezen­tanţii monopolurilor capita • liste nord-americanc repre­zentanţii celor mai mari în­treprinderi şj ai principale­lor industrii, ai cercurilor bancare şi financiare. In timp ce nrlroane de oa­meni piereau pe câmpiile de luptă, în timp efe popoare sufe­reau sub cotropirea fascistă, în timp ce ţări întregi erau ruinate de război capitaliştii amer:canj realizau câştiguri uriaşe şi au strâns averi i­­xnense depe urma şi în timpul războiului. In 6 ani de război dtn 1939 până în 1945 câştiguri­le nete ale trusturilor ameri­cane s’au r'dicat la suma fantastică de 52 miliarde do. lays. Cum să nu fie interesaţi aceşti potentaţi ai banului, la provocarea unui alt măcel mondial care le-ar aduceţ, din nou, beneficii imense eu toa­te că omenirea s’ar scufunda in sânge şi ruină? Şi deaceea adepţii lui Morgan, Rocke­feller, Ford, Hearsi Mac Cormick în Statele Unite şi ai lui Churchill în Anglia, predică superioritatea rasei anglo-saxone — noul me­­jrîan’sm menit să înlocuiască pe ceţ hitlerist — dar având a cd aş scop de a extinde do­minaţia unor mari capita­lişti — de astădată anglo-sa­­xomi — asupra întregii lumi- Deaceea politicienii reacţio - nari din Apus se străduesc să clădească o pace şubredă cane le-ar uşura manevrele şi provocările lor războinice. Comentând discursul gene­ralului Marshall la O.N.U- ziarul englez MANCHESTER GUARDIAN scrie: „Marshall transformă Adunarea Gene­rală într’o demonstraţie de forţă“. In adevăr, se duce o poli­tică de exploatare a organiza­ţiei Naţiunilor Unite în folo. •ul unor State care vor să-şi întindă dominaţia asupra în­tregii lumi. Istorica rezoluţie prezentată la O.N-U. de U­­Ti iunea Sovietică asupra re­ducerii generale a înarmări­lor, rezoluţie care a fost vo­tată în unanimitate de Adu­­uareia Generală, este aruncată la coş. Vâşinski a arătat pe larg că Statele Unite — cre­­zându-se singure stăpâne jje secretul declanşării energiei atomice, — continuă a fabri. ca bombe atomice ceeace în­greunează orice fel de înţe­legere internaţională pentru punerea în afara legii a răz­boiului atomic. Trecând peste d ispoziţiile Chartei Naţiuni­lor Unite, călcând principiile colaborării internaţionale, o anumită doctrină încearcă să dicteze unor state indepen­dente voinţa dolarului, folo­sind mijloace economice ca presiune politică, amenin­ţând cu războiul ideologic. Planul Marshall, versiu - ne nouă a doctrinei Truman, tinde după cum a demon­strat reprezentantul sovie­tic la O.N.U., să trans - forme Europa de vest în­­tr’un vast debuşeu american iar zonele americană şi en - gleză din Germania într’o sucursală industrială ameri­cană, post avansat îndreptat contra democraţiei socialiste şi a noullor democraţii popu­lare. Nimănui miu-i poate scăpa că propagarea politicii de expansiune a (trusturilor îm­bibată de spirit războinic este uşurată de strânsele le­gături ale monopolurilor cu senatorii şi cu unii membri ai guvernului, care, adesea, fac parte din personalul su­perior de conducere al ma­rilor trusturi. In această situaţie se gă­sesc John Foster Dulles, a- Mircea Bălănşscu Continuare In pag. VI col, 1-8-3 6 Pagini Lei 5 Vineri 3 Octombrie 1947 Seria IIl-Anol XVI Nr. 936 DIRECTOR : MIRON CONSTANTINESCU TELEFOANE s Centrala ! S.26.20 Abonamente lunar; 130 lei pe tr*l Inni *50 -Abonamente pentru ţărani muncitori sl învăţători 100 lei lunar Redacţia $1 Administraţia t Str Dobrogeana Oberes 0 Taxa poştală plătită In nnmerar eonf aprob- Dir. G.ralr PT-T. 118 578 '944 Q P R F H P0L1Î1CĂ° 1 ^ ^ |E ORGANIZATORICĂ UNITATEA I IDEOLOGIE a mişcării m ^v.i ■'r In pag. Vl-ai A. I. VÂŞINSKI CONTINUĂ DEMASCAREA INSTIGATORILOR LA UN NOU RĂZBOI Nou! şi revelatoare desvăluiri tăcute de şeful delegaţiei sovie­tice la 0. N. U. în ca­drul conferinţei de presă dela Lake Succes. STANGA : O mare mulţime de cetăţeni a venit să-şi ia rămas bun dela generalul colonei 1. Z. Susakov. DREAPTA; Generalul-colonei I. Z. Susaikov rosteşte cuvintele emoţionante de rămas bun In paff. 3-a DETERDING, FORD, VICKERS et. Comp, aveau nevöe de agenţi în România Unde i-ou qdsifc şi cine sunt? ♦ In pag. 5-a înscrierea sala­­raţilor pentru cartele cu raţii suplimentare de pâine continuă Henry Wallace face o anchetă in Palestina IERUSALIM 28 (R-adorţ. — Henry Wallace, fost ministru al comerţului tn guvernul Truman, va sosi la Ierusalim la 14 Oc­tombrie pentru a face o an­chetă. Libertate de gândire... Ziaristului francez Pierre Courtade, ca să poată lua parte Ca Şedinţele Naţiunilor Unite j sa cer ut să jure că nu va încerca să răstoarne prin violenţă regimul. Trenul s’a pus în mişcare. Genéralul-colonel 1. Z. Susaikov, sa. Iută cu amândouă mâinile mulţimea de pe peron Comunicatul birourilor tise ale P. C. R.şi P. V. marchează un moment impor­tant în viaţa clasei muncitoare din România. E) apare în împrejurări când clasa muncitoare aliată cu ţă­rănimea muncitoare şi cu inte­lectualii a devenit factor deo­sebit de important în S^at, constituind forţa esenţială în lupta pentru desvoltarea de­mocraţiei pe puf »re în ţara noa­stră. In anii aceştia grei de luptă a muncitorimii împotriva duş­manilor păcii şi democraţiei, împotriva obstacolelor ce stă­teau în calea progresului social şi a marilor reforme democra­tice săvârşite de regimul nos­tru, s'a făurit şi s'a călit unita­tea de acţiune a clasei munci­toare, s'a erei at şi desvoltat In rândurile ei deprinderea cfe a lupta împreună, de a rezolva în comun marile preb'eme prac­tice mai mult chiar de A GÂNDI LA FEl în vederea atingerii ma­rilor obiective care sunt ace­leaşi pentru întreaga clasă mun­citoare. S'a cristalizat astfel un punct de vedere critic comun ăi co­muniştilor şi socialiştilor români asupra, caracterului {imitat şi formal ai vechilor democraţii politice, îa cere poleiala prin­cipiilor de libertate şi egaii­­tete nu reuşeşte să a'cepere nici robia şi nici mizeria mâţe­lor imiKcitaare în cere profi­turile nemăsurate ale capita­liştilor cresc ocSafă cu scăderea catastrofală a nivălukii de viaţă al clasei mtmeitoare. „So­cialismul" da dreapta a deve-Senzaţlesmlele rezuMe ale declarării sîcciirilcr Mari cantităti de mărfuri » adunate de acapara ori în poduri, pivniţe, şi cămări în timp ce lipsurile erau tot mai mari — Unde se descoperă medicamente rare, materiale electrice şi chimi­cale de preţ. — Doamna care... tot are de gând să-şi deschidă farma­cie. — O gospodină care în loc de murături, strânge... 2560 metri de sâr­mă telefonică. — „Agricultorul“ care îşi face perdele din sute de me­tri de mătase şi editorul care vinde... sifoane —-- SE IAU MASURI PENTRU ADUCEREA IN CIRCULAŢIE A STOCURILOR REŢINUTE RE NEGOMER CLANŢ1 -Nu de mult, chiar până tn ajunul, stabilizării, ,,Za ceas” la Brătianu, pe ■ strada Bursei, tn pasajul Blanduzieii tn forfota Hanului cu Tei, pe Gabroveni sau pe Smârdan, cavalerii bursei ne­gre, femei şi bărbaţi laolaltă, fără vreo ocupaţie bine definită, negociau fel de fel de mărfuri. Valută, aur,medicamente, pânzeturi> chimicale, fierărie, motoare... — ,,JurA că nu te vei ocupa de trusturi ţi îţi dăm dru nul tn America,..”. Aceste mărfuri treceau ara­reori pragul magazinelor. Dela fabircant, drumul ducea pe la angrosist, direct la particulari, care ofereau preţuri grase Ele poposeau în blocuri din centru. In cine ştie ce căsuţă dela peri­ferie, sub pat, în podul casei, în pivniţă sau în alte locuri ferite- Pe piaţă, lipsă de mărfuri şi abundenţă de negustori fără fir­mă. fără dări, fără personal şl angarale. Preţurile urmau fante­zia cutărui sau cutărui ,,bur­sier”. ★ Cn ocazia declarării stocurilor de mărfuri deţinute legal sau ilegal, au ieşit la iveală şi unele din mărfurile aflate la particu­lari. Spunem „unele mărfuri”, căci se pare că nu toţi cei ce le deţin le-au declarat. Trăind cu iluzia timpurilor apuse, aceştia au gândii totuşi că oeä 5-25 an: închisoare, prevăzuţi de lege nu se vor aplica. Răsfoind doar câteva sute din zecile de mii de declaraţii depu­se la administraţiile financiare, am putut afla unele fapte inte­resante. Oameni cu depozite de medicamente în casă Cunoaştem ou toţii chinuitoarea problemă a medicamentelor- Ştim că pentru a căpăta câteva f ote de calciu, suferindul de piămâni trebuia să-şi vândă şi haina, lată încă că numai cinci par­ticulari arată în declaraţiile io", «;ă posedă m'i dw flacoane şl cutii de medicamente rare, străi­ne. Noma' Marloara Urechla din b-dul Brătianu 24 deţinea la data de 19 August a. c. peste 1910 medicamente rare- Ceilalţi patru sunt Constantin Andronie din str. Silvestru 39, Rădulescu Eleonora, str. Clucerului 20, A. Stănescu, Spătarului 8 şi Olga Kendler din str. Arcului 4, care se scuză, arătând că intenţiona să deschidă o farmac e. Dar până atunci Pensionarul cu 250 m. cablu telefonic Industriile noastre duceau lip­să de articole tehnice, electrice, chimicale sau materiale de con­strucţie. Pe piaţă nu erau de găsit. Pe sub mână, însă liţsu- Continuare în pag. ni-a col. 5-6-7 rile puteau fi Împlinite, bineîn­ţeles, cu condiţie de a se plăti supra-preţ. La. Ana Schwartz din str. Do­garilor 42. de pildă, amatorul putea cumpăra 2560 mtr. sârmă N-G.A. (articole care lipsea ou totul la magazinele de speciali­tate) şl alte 600 articole electri­ce (comutatoare, întrerupătoare, prize, etc.). La Beâiţeanu Mira din Ştefan Mihăileanu 25, se pu­teau găsi 150 metri cablu subteran. Dar 250 metri cablu telefonic subte­­tan, SAR de Telefoane ar fi gă­sit şi la pensionarul STB- st Va­sile Nicolaescu din str. Alba Iu. lia 4, Marinescu C.-Strihareţ din R, Florin O mare afacere cu fier vechiu descoperită de organele Controlului Economic la Constanţa Orgxnei1- ooniî-roTuTui eocmccnic ou dat Ia Constanţa de f irul li­rei afarî;ri care urma să aducă In buzunarile «afona spoDuiurvţi beneficii fabuloase. Anume e vo-ba de colectori die fer vechi Gheorghe Caraiani, Felró Petros cu şi Gheorghe Stofa, caii în rompilej’ls'fo c-u pihifio­­r» cruţ Păuneseu, au ridicat dela depozitul miliar Constanţa can­­titeteia de 50 vagoane fier ve­chi cane au vândut-o - Roşite” ■> lutând” însă să plinească Sta­tului sumele ce se cuveneau ppnV-j fierul vechiu care îi apar­ţinea-Ce’ in cauză au lest arrslaţi şi iis*’ pe mâna justiţiei. Eri s’au deschis şcolile primare şi secundare în toată ţara. După o vacantă îndelungată, deschiderea şcolilor e primită cu bucurie de mulţimea tineretului şcolar Brigada „Vasile Roaită“ s’a întors în Capitali Prima (ültre cele 80 hr Igăsi participante, bri­gada tineretului român a fost distinsă cu cea mal înaltă decoratie aiferneză Zileie trecute a sosit în Bucu reşti, brigada Vecile Roaită", compusă din tineri muncitori cari au muncit în Albania la corns, truirea liniei ferate dintre Du­­razo-EIbasan, Brlgadn româ­nească a eşit cea dintâi, dintre­­cele 80 de brigăzi însumând 15000 de tineri care au lucrat Pe acest şantier. Munca depusă de cei peste 100 de brigadieri din România la construirea acestei linii a t-njr -tului care e prima caie fera’ă Albaniei a fost apreciată ir ci: deosebit de conducătorii Re ,' ' blicii Albaneze Astfel Preşedn. fele Parlamentului Albanez a decernat brigăzii Vasile Roaită ordinul „Meritul Muncii' clasa I-a iar Comandantului ei, Adrian Mârza. membru în Biroul Comi­tetului Central al U.T.M. aceiaşi decoraţie în clasa II_a, „Dacă am fi avut o decoraţie mai mare să v’o dăm. v‘am fi da,t‘o Şi Pe a aceia“ le-a spus brigadierilor noştri Naki Spiru. iostul conducător al tineretului albanez, astăzi Ministru al Eco­nomia; Naţionale. Sosiţii in ţară, brigadierii români au înţeles că trebue să contribue la consolidarea stabili­zării monetare şi au hotărît în consecinţă să muncească volun­tar 10 zile la construcţia depou­lui de locomotive din Craiova. Pe acest şantier ei au lucrat ală­turi de cei 420 de tineri făcând parte din brigada „Horia, Cloşca şi Crişan” care s’a întors în ace­la? timp din Jugoslavia, unde a lucrat la construirea liniei fera­te Şamac-Sajrajevo, t.- Wvot muncitorimii române, care a învăţat «ă vadă în con­­vui: unite şi nenorocirile abă­­dsup-ra unor state apu­­.e, rezultatul fatal al dezbi­nării clasei muncitoare. In lupta de demascare şi •drobire a rămăşiţelor fascisîe şl elementelor reacţionare folo­site de reacţiunea intesnsţio. oală, unitatea muncitorească de acţiune înfăptuită în România şi-a spus şi Îşi va spune cu­vântul ei apăsat pâră când va răpi ofensivei trusturilor inter­naţionale orice posibilitate da a mai traci li împotriva inde­pendenţei noastre n^-ţianaHe şi regimului nostru democratic. in această iuptS pentru con­­scăldarea şi desve’tpree demo­craţiei noastre pc-nrlare şi pen. tru apărareB ind' penderrţei şi suveranităţii Statului R-osrân, sprijinul U. R. S. 8. a lest do nepreţuit Prilejui de a cunoaşte viaţa şi măreţele înfăptuiri alo so­cialismului realizat în practică în marea ţară vecină si prie­tenă a avut darui să risipească multe din nelămuririle ideolo­gies din sânu! clasei rmmei­­torwe şi să-i deschidă b^ne eeh'-î asupca superiorităţii regimuri.! şoc'aiist asupra tuturor celer­­lafts regimuri din lume. Toate eeestea explică sst's­­fzeţia si bucuria ad&neä cu cer o c'-nn .muncitoare a prîsiît eemi'srieehfi ceior dsaa birouri po'iîice. űoar nu este vorba de a prer-ătl. o simplă fuziune pán­tra avsntag'i e’eşfwole f.ae tccticc do tc> f: par­tidelor bere here e' Ú-- o icce .tsn pas írtain“ > .nfs îrîSrrrn eias*’ mui-flíí! Mtn'-îisrirwe ara c-> r-rS’ n?i marc ne vere *S se itsp& şi puşarsig*'-.. ca «U pire - > ar>ş. voioasa îţau în fă'e; pentru apăTrea N" !''-i-'iî. Munca încc-rdstă pen”- redre­sarea ţării, îniătMraroa r-aţ.’-c­­tajuTui şi alter forrt o de îm­piedecare a desveílérli vieţii economice, flchicfarea oner. gică a duşmanilor regimiriui şl poporului nostru — sunt fot a­­tSîea bătălii ce nu p-r,2 fi câştigate eu succes decât pnl-n ..întărirea unităţii de acţiune" pe care o proc’amă eenu-cet?­­tul. Pentru a câştiga cu cât mai puţine jertfe toate aceste bă­tălii, pentru a consofida demo­craţia popu'ară tn România, pen t ru a-ş! realiza mit iunea istorică, clara muisdîeere tie­­fcue să refacă — aşa eum «. rată comunicatul — „unitatea politics, orpanira-torică şi ideo­logică a mişcări1 non sire mun­citoreşti". Forurilor de condu­cere a’e P. C. R, ş! P. S. D. le revine marea sarcină de a discuta şi găsi mijloacele prac­tice de a nrăbl înfăptv'-’ea a­­eesîei unităţi. Nu există scop mai nobil pen­tru comunişti sau socialişti de. cât a fi militanţi hotărîţi ei uni­tăţii muncitoreşti, luptători con­secvenţi pentru a făuri poporu­lui român o viaţă mal lumi­noasă. mai demnă, mat îmbel­şugată. Citiţi • pag. IV-a 0 PAGINA RE SPORT M P E L eăive ciliiorii Muncitori, tehnicieni, in gineri, şi funcţionari i dm întreprinderi! 4 Lupta pentru menţinerea şi scăderea preturilor In­dustriale este lupta pentru consolidarea stabilizării. Facem apel ia cititorii noştri, muncitori, tehnicieni. Hiineri. funcţionari administrativi de a ne sesiza şi a no scrie nbsenaţile şi sugestiile lor cu privire la posi­bilităţile de scădere a preţului de fabricaţie in fntre­­prindered, secţia sau masina la care lucrează. Trebue demascată şi combătută orice fel de sabo­tare a producţiei din partea unor industriaşi parazi­tari. Trebue combătută orice risipă de materii prime sau de forte de muncă or ioc dezorganizare a produc­ţiei căci acestea influenţerzl asupra preţului mărfuri­lor. Trebue stimulate şi întreprinse ou îndrăzneală, ino­vaţii tehnice şi sisteme rationale de muncă, de natură să mărească productivitatea muncii şi să scadă costul de fabricaţie Fiecare muncitor, tehnician, Inginer, funcţionar ad­ministrativ poate da contribuţia sa luptei ncastre im­­pefniwa sabotajului patronali in Industrie şi pentru nriaşorarea preţului de fabricaţie a mărfurilor indus­triale. Dea cei a. rugăm pe cititorii noştri a ne scrie obser­vaţiile şi propunerile lor CONCRETE, isvorlte din ex­perienţa practică in producţie pentru a le utiliza şi pu­blica. Duminică a avut loc pe platoul taberei Ghencea, depunerea jurământului recruţilor jandarmi tn prezenta d-luj prim ministru dr. Petru Groza,, tov, Teohari Georg eseu ministrul Afacerilor Interne, nencml Costin Ionaşcu, şeful Marelui Stat Major, etc. In clişeu: recruţii depun jurământul. PROLETARI DIN TOATE {ARILE UNITI-VAI (o\ (N tfSi 1 Emoţionanta despărţire din gara iogoşoizia Plecarea domnului general t Z. SUSAIKOV şi a Comisiei Aliate Je Control J Mulţimea de cetăţeni ai Capitalei a urat acestuiN sincer prieten al României drum bun şi spor la muncă I O mare mulţime umpluse cri dimineaţă piaţa din spatele gării Mogoşoaita. Poate că nici -1 odată nu mai fusese aci un număr atât de impresionant de fruntaşi ai vieţii intelectuale a Cap'talei. A fost ieri la Mogo şoaia mai mult decât o solemnitate oficială, a fost o emoţio­nantă manifestaţie populară. Membrii guvernului în frunte cu d. . prim ministru dr. Petru Grozof e conducătorii tpartidelor politice democratice şi ai organizaţiilor de massă, mulţime de muncitori şi intelectuali au venit să-şi la rămas bun dela membrii sovietici ai Comisiei A­­- Vate de Control şi dela generalul colonel de tancuri I. Z. Susaikov, fostul locţiitor de pre. -4 şedinţe al acesteia. H/viin -tort 1+0 or rr finiri nc>yi P-Doua fetiţe oferă flori gene ­­ralului-colonel de tancuri I. Z. Susaikov. Eroul luptelor din Ardeal şi Ungaria le îmbrăţi­şează, adânc mişcat. Că' d" bi­rr cunoaşte el azi sent :r.ctr-­­l: poporului nostru. Pe front a văzu' ostaşul nostru lup â '.d vitejeşte, ală uri de eroicul os­taş sovietic, pentru libertate, împotriva fascismului. In pe­rioada armistiţiului a cunoscut strădania şi lupta neobosită a unui popor trezit la o viaţă nouă. Nu stăteau faţă’n faţă pe pe. renul gării Mogoşoa’a, repre­zentanţii unui Stat învins şi a unui Stat învingător, ci repre­zentanţii a doua prrpoare ce s’au înfrăţit sângerând împreu­nă pe frontul libertăţii nor,ra­delor şi două popoare ce s’au cunoscut în marea încordare pen' ~u făurirea unei păci drepte a două popoare care au făurit intre ele o prietenie ve care nici o uneltire viclea­nă n’o va putea clinti. Poporul român nu poate uita că în timp ce alte popoare carp nu luo’at din pr;m.a zi in rândurile Naitunt’or Unite, gem si azi sub povara vnor neme­­rtate ocupaţii stră'ne, noi ne-am bucurat încă din pe. rioaăa Armistiţiului de o atât de deplină libertate şi indepen­denţă naţională, cum niciodată n’am mai cunoscut. Deaceea tn elveié în care conducătorul Cam-siei Aliate de Control, o-. nerolT' colonel I. Z Sasaikor îşi ta rămas bv.n dela ponorul nos'rv, gândurile miilor de c°­­Continuare în pag, V col. 6-7-8

Next

/
Oldalképek
Tartalomjegyzék