Scȃnteia, octombrie 1947 (Anul 16, nr. 936-960)

1947-10-03 / nr. 936

2 Sî3QHBSBfiJ««BBaBS21i2Di)Z$Sa®S2S23S,S.1!S5 I ATENȚIUNE! m * I sg ...........- ------------------------------—*-----------------------] s JI!NES«r P­AFET­ARIC­­­E^-GSSOS 1 Pentru « s i m • Librării și Papetării Asi«£^U^7p,et pt ! ■ • TiueiîT^1* jd •o,,w{:o ^liSr,ie i ffi V- — necesara atoncrolor i S t­j * Broguera $ Farmacii Aet^e. hirienicâ ! I • Marile InstftsftJ j I • Toate H-ga*ia«iSS"1 * | m I „E M I B E S G 0“ S. A. fi. jg Condițiuni de pia^ă avantajoase ■ _ ! £ MAGAZIN DE VANZARE DIRECTIA VÂNZ­AR­II | JJ Str. Lipscani No. 1 f (Vama Postei) StR. APOLODOR 25 Teiet 5 20.60 Telef. 5 74 58 — 5 05.52 ® TRAMVAI 4. 7 14. 24. 25 C aaiBMM«BB5ISIiM««aWBBBBBBBBBM­BBPBBBI­­EUBnBBflBBBBBBBBaaaSBflaflHBflBBBBBBflflB m BIRECŢUIMEA GENERALA P. T. T. £ ■ ^ ii Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi că în ziua de gf . 11 Octombrie 1947 orele 14 se va ţine la Direcţiunea 8* ■ Generală PTT d n Bucureşti Cal. Victoriei Sala de Li- Sg ■ citaţii şi la Of. Sulina, Tulcea şi Galaţi, 1 citrfie publică Bg ■ pentru: » a| Repara­ţiuni acoperişul Sulina şi ale un­ei feme­re. Lic taţia se va ţi»« î* «wf cu art SS—110 b­ dl. din SI H LCP. Concurenţii vor depune în pi­c separat cdetă cu gjij B oferta sigilată cu ceară roşie şi o garanţie de 5°/» din gjj ■ valoarea lucrării. 21 Caetul de sarcini se post? vedea la Sala de Liciu S­­ tații PTT în orice zi de lucru între orele 12—13. S Nr. 127655 din 26.9.1947 C­­g BSBBBBBBflflBBBBBBBliSBSiBffîffiB^SaBaieaB? ieBBBBBBBBBBBBBBBBiSBBBVSsSSiBSiSyBBBB­B DIRECTSLNZA GENERALA P. T. T. | i Publicatiune ! n I Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi că în ziua 51­8 de 13 Octombrie 1947 orele 14 se va ţine la D r- Gene- $ m rală PTT din Bucureşti Cal. Victoriei Sala de licitaţii, S* ÎS lic taţie publică pentru­ reparaţii de la baraca Secţiei de­­ B vagoane de la Halta Griviţa. 13 Licitaţia se va ţine în conformitate cu art. 88—110 «1 O inel. din LCP. H Concurenţii vor depune în plic separat odată cu o­ Elfi 1)1 forţa sigilată cu ceară roşie şi o garanţie de 5% din OJ H valoarea lucrării. B1 5 Caetul de sarcini se poate vedea la sala de licitaţii ®§ = PTT în orice zi de lucru între orele 12—13. ” Nr. 102343 din 26 9.1947. C Sji BBBBBBHSBanaHflBBBBiiSli&BaHBiBBBHBQBBul : ABSINT VECHI g ® sub ori­ce formă, cumpără 0 preţ fcun fabrică de 0 tAcâtruri şi tăvi de argîntjB 5 PERCGn Negru Vodă 22. 0 îf Tri »fon 5.49 29 B a c B p^aaa;j5ssiBB'S3Bai I risiram "pcsucei SI mTÎHLABÎ fatreprenori Constructori! | MATERIALE FABRICATE | vlOZAICURT simple sl mar- | morate în toate culorile si gra- §■ nulațiile TERASIT. material centru fațadă In toate culorile si granulaţii!*: PRAF DE * pt. asfalt (Filler) • *CI tvp STABILIT ARTICOLE DE DEPOZIT : UMWEHT. IPSOS VAR bul. «ări şi stins, CARTON AS­FALTAT, AQUABAR (mate. [rial de Izolare) VOPSELE pan ■ * ' îi mozaicu­ri (original 1 G.). I OLANE de coşuri, TRESTII,­­ precum si orice material de r'n,­tr'icţii livrează prompt 3 en-gros $1 en-detail, tn a BoCureftl s, provincie MATEHEiiSS g. A I I S*r Gal­vani Tei 22. Tel. 2.79 47 1 g linie de garaj proprie pLa comerrzi import-nie îaies I * ______ niri de p!*ta C. I ■ Translate*? pentru®! B limba rusă caută llr r* B zinele MALAXA ^ I B dul Brătianu 35 s. B A, etajul IV. 82|,| flBHBSBBBBBBflBBR«i| B^BESBBBBBBBBBR^^l a Conservatorul LIRA ^ STATIZAT 8l| B Str. Dionisie Lupu 29, tei- Sî|j ® 2.67.22, înscrierile continuă *■) m Zilnic * între 9—12 și S—6, Se M primesc elevi de orice vâr-Eţi M stă, începători şi avansaţi, cu 58 orice fel de studii elibe - So 63 rându-se diplome de Stat. — ffU Kt Prospecte contra mărci, Mag t* 601 i«| s si n m *3 m a b h m n ss m o s u m S lîilBBBBSSaBlilHBBBBBE® I MAȘINI p SABTONAJE || ^ Una mașină pentru cusut®| I* cart­o­naje, de picior, ®f Zf Una mașină manuală pen-®r, S mni bigii it minimum 40 cm. ^ Cumpără urgent „LEUL” £•, S. A, București. Calea Plev- M­ne 1 206. Tel. 3.61.36. SM ■ 60, B & ifbbbbiesbbbrsbibbT^ BQ Sog­an îl întâmpină pe reprezent­antul , Frânei", fără multă bucrie; știa că va tre­bui să îndeplinească fără cârti­re toate însărcinările, in prima zi Sstvyer îl trimise in oraș să afle ce se vorbește despre doc­torul Power; cu această ocazie, el uită ca din întâmplare o hârtie de cincizeci centauri pe masa sărăcăcios­ă a lui Bill Sogan. A doua zi Sogan îi pevesti ce se întâmplase pe Spiain în­tre Power și fiul, măcelarului P -Taimé. Acum totul era lim­­pede. — Iată deci, domnule Sogan, — îngână Sawyer. — Dumnea­ta vei. • • Cuvintele pe care le auzi Bill S­.gan Paun îi cutremurară a­­­dânc. Era aproape de desnă­­dejde — Fie-vâ milă, domnule Sa­wyer! — se rugă el, știind to­tuși că rugămințile îi vor fă ză­ri ar ni­ce; — pentru numele lui Dumnezeu, sunt om cu f-w ri­e Răspunsul îl reprez-ntarii trei bilete de o sută de centauri pe care Sawyer le scoase din portvizit și Bill r­omi la »x(e­­c’itarea gingașei însărcinări p» care o primise. • Iată deci dece Bill Sagan ori î­n stare să cheme lumea în ajutor, îndată după ce s'a pe­trecut atentatul împotriva lui Manuel Béraimé. XXVIII. Tn’ori, la Broscop'C!?, Jak Sa­wyer depuse La sed'ul soc­etă­ții fid­ele cu elixir şi dosarele din care ştim că Primo Padre­­lier a scos în primul rând ma­­terialele şi fotografiile care pri­veau pe fratele său, aruncân­­du-le în foc. A doua zi, cam în acelaş timp când trenul în care se afla Au­­reliu Padrelier se apropie de Rakbooke, Jak Sawyer fu pri­mit de Primo Padreller, rapor­­tâ­ndu-i tot ce se întâmplase. Primo Padrelier îi aprobă toa­tă acțiunea și dispuse să i se plătească o remunerație specia­lă. La plecare îl întrebă : — Eșt­i d-ta sigur că acest» Sancho Aneiro este într’adevăr comunist? — Absolut, domnule. Am strâns informaţiile cele mai si­gure. Din această clipă soarta lui Steven Porr şi a lui Sanicho Aneiro era h tărîtă. Primo Pa­­driil er ştia . e invorsătur) tre­­buia dată procesului Activistul comunist — insti­gator şi complice la asasinat. Aceasta se potrivea de m­âine. Primăvara aveau să aibă Loc alegerile în consiliile comuna­le. prino Padrelier era f.rsște interesa, în rezultatul alegeri­lor, el hotărî să înceapă cam­pania electorică cu o puternică lovituri împotriva partidului comunist unul din stâlpii fron­tului popular din Auri­tania, XXIX. . ..Septembrie 13. Sule­­m­­natul inspector po­­ţicnesc c­u privire la invenţie. Bokbooke, am supus interoga­toriului pe doctorul Steven Po­wer, arestat sub învinuirea sa tentativă de asasinat comisă faţă de Manuel Bero­mé, fiul lid Frederic Berdlimé, comer­ciant de came şi proprietarul abatorului. După cum a stabilit doctorul î.puis, tentativa a fost comisă în ziua de astăzi orele 9,41­ m­iute seara, aplicându-i-se vie Unnei trei lovituri de cuţit la "pu‘9 în regiunea omep­atului drept­Doctorul Power a declarat următoarele : „...Până în ziua de azi nu l-am cunoscut pe Maruel Bé­raimé și nici nu am bănuit exis­tența lui Nmn°’e lui l-am aflat «b­a cu ocazia arestării msîe și in legă ură cu acuzarea ce rol se prezintă. Contest orice vină. ,’z­­i d ta sigur că el este ofer­mi­t..“ — „ebuDhi! dom­n­ule Mrrti în'âini cu Man Bá­raimé numai o singură dată și­­ anume astăzi pe la orele cinci după masă, pe Splaiul Central. Observând că îndrepta anunţu­rile lipite de mine, schimbân­­du-le sensul, i-am cerut soco­teală. Mâniat de răspunsul lui, i-am prins de gât Graţie in­tervenţiei domnului Aneiro, a cărui cunoştinţă o făcusem pe Splaiu tot atunci, i-am dat dru­mul lui Beroimé. Aneiro mi-a spus : '­Nu-ţi mânji mâinile, doctore El nu scapă de soarta pe care o merită". întors aca­să, am fost atacat de un grup de oameni cu feţele ascunse în glugi. Ei au spart uşa corei mele. Unu', m’a lovit în pân­tece şi mi-am pierdut cunoş­tinţa. Cum a isbucnit incendiul, nu ştiu ... - - - Sancho Aneiro declară : Aneiro, pronumele Samicho, de ani treizeci şi cinci, ateu, căsătorit, trei copii, năs­cut la Bakbooke, profesiimea , lăcătuş -m­ecani­c. Pedepsit de trei ori: 1. In oraşul Juj­ar — pentru organizarea grevei şo­ferilor — pe trei luni. 2. La Broscopolis ■— pentru instigare la lovirea spărgătorilor de gre­vă, — un an muncă silnică» 3. La Bakbooke — pentru organi­zarea grevei la abatorul „Au­­ritania Mare“, prorietatea dom­nului Frederic Bercimé — zece luni închisoare. Ultima pedeap­să am executat-o în închisoa­rea locală, din care am ieșit ieri, douasprezece Septembrie. Cu victima, Manuel Beroi­mé, nu am fost cunoscut. Nu am participat la tentativa de asasinat. Nu am nici un fel de simpatie, dar nici ură față de Manuel Beroimé sau Frederic Beroimé. Comunist fiind, sunt din principiu adversar all te­­roarei individului. După ce s’a petrecut­ incidentul de pe Spiaiu, între doctorul Power și Manuel Beroimé, am fost la cu­noscutul meu Ignat Matean, la care am stat ,până la orele nouă și treizeci, când m’am întors acasă. Locuesc la vreo patru kilometri de locul atentatului.. Pe la zece ne-am­ culcat“. Tată! victimei, Frederic Be­­romé, declară printre altele:7 , .ria fel cu td$i\acei cari au ar’ :at astăzi layscena de pe S­-’ai 1. nu am­ nici­on fel de m-f J â cu ptb Ire la\*r-a wa ch­­­ihir ala care s’a r'dicat 'mpoiti­­va fiulufi meu Său . adeverii cuvintele profetice ale lui pa­ter Flattest: sluga diavolului, doctoru­l Power, nu se mulţu­meşte cu invenţia lui satanică, ci vrea să extermine tineretul oraşului nostru. Prima lui ale­gere a căzut asupra fiului meu. Nu mă mir să văd alături de el, în calitate de complice, pe Sancho Aneiro, care-mi poartă o ură veche, instigând mereu muncitorii abatorului împotriva mea. Temându-ne ca doctorul Power să nu scape din mâna justiţiei, — fugind din oraş — l-am prins împreună cu priete­nii mei şi i-am depu­s la poli­ţie. Văzându-se surprins şi îm­piedicat să ascundă materialul compromiţător şi corpurile de­licte, a dat foc casei, care nici nu­-i aparţine lui... ...Martorul Bill Sogan a depus. . ..Nu cunosc nici pe doctorul Power, nici pe gancho Aneiro. Cu membrii familiei­­victimei am făcut cunoştinţă abia astăzi. Tot astăzi am fost mart­or la incidentul­ de pe Spiaiu şi l-am auzit pe Ane­to spunând : „De soarta pe care o merită nu sca­pă“. Seara pe la orele nouă şi patruzeci, întorcându-mă acasă l-am gătit pe Manuel Benei­mé, fără cunoşrtinţă, căzut, în propriul său sânge, pe trotuarul din strada Sfinţilor. Am auzit, nişte paşi îndepărtându-se în grabă. N’am alergat după făp­­tuitor, întrucât victima avea nevn­e dp ajutor...“ tonf fuwi» v în iVr. tn it n, noman ac l­LMumn Liuciului ruwcr a iuvc­ uw»v un euiAir, care geniuie sa se aetv mirun timp recora oricărui animal mic talia maximă a speciei sale. Magnaţii industriei alimentare ar fi grav ameninţaţi în interesele lor prin producţia abundentă şi eftină de carne, piele,lapte, lână, etc., pe care o pro­mite noua invenţie. De aceea la comanda ocultă a societăţii „Franna”, presa, radio-ul, biserica po­liţia, justiţia şi superstiţia cetăţenilor se aliază împotriva doctorului. Se înţelege că şi măcelarii nu sunt interesaţi la punerea în aplicare a invenţiei doctorului. Fiii măcelarului Beroimé cade victima unui atentat Agentul so­cietăţii „Frâna” îndreaptă bănuiala dar a fi comis fapta, asupra doctorului Power, care în ajun avusese un schimb de cuvinte cu tânărul Beroim. Rudele măce­larului hotărăsc să se răzbune. Noaptea, ei atacă mascați casa doctorului și devastează labora­torul lui. Cu această ocazie Jak Sawyer, agentul „Frânei” pune mâna pe notele doctorului cu BACAU 29 (prin telefon). — Duminică 28 Septembrie a c. au avut loc în oraşul şi judeţul nostru mari adunări de protest impotr­va regimului de dictatură fascistă din Grecia şi a acţiunii de trădare naţională a lui Iuliu Maniu şi Mihalache. • In oraş au avut loc 6 mari a­­dunări în diferite sectoare pre­cum şi in sala cinematografu­l­ui „Mărăşti”, unde a vorbit ac. Răileanu, din partea ,,Apărăr­i Patriotice” şi tov. Chiţac, d­in partea foştilor deţinuţi şi depor­taţi politici. Populaţia a cerut judecarea şi aspra condamnare a trădătorilor manişti pentru crimele săvârşite faţă de popor şi a manifestat călduros pentru şeful armatei populare greceşti generalul Maicos. In judeţ, asemenea adunări au avut loc la Răcăciuni, Racova, O­­neşti, Tg. Ocna, Me­neşti Comă­­neşti, Părincea şi Sesca­­. Cu acest prilej s’au votat moţiuni cari au fost trimise guvernului, Organizaţiei Naţiunilor Unite şi generalului Marcos.­­ FOCŞANI 29 (prin telefon). — Duminică 28 ort, in piaţa Mun­teni din Focşani, s’a organizat un mare meeting la care part­ci­­panţii au protestat împotriva ter­roarei monarhio-fasciste din Gre­cia Cu această ocazie, au vorbit învăţătorul Cernăuţeanu, Preot Vasile Streche, tov. Ştefan Mi­­hăilescu, ajutor de primar şi tov. Marinescu (CFE) Populaţia a donat 30 000 lei pentru crsirul popor grec. In cala teatrului Pastia, în faţa u­n­ui natrurios public, a con­ferea iot C. Anton Ignat, deca­nul Baroului Pr.Jna, despre Răs­punder.­a penală a P. N. Ţ Ma­nly şi' ac'îi da'a lui trădătoare”. In 55 Comune din judeţ, au mai avut loc adunări organizare­ale , Apărarea Patriotică ’ şi B. P. D„ unde au fost înfierate ac­ţiunile criminate ale trădătorilor manişti şi regimul de teroare al monarho fasciştilor din Grecia. CONSTANŢA, 29 (prin tel­e­­fon). — U.F.A.R -ul din oraşul Constanţa a ţinut în sala „Fan­­tas­o’’ , adunare la care ora­­t­oare­le au cerut aspra pe­depsire a trădătorilor manişi. Au luat cuvânt d-na Agricola, ajutor de primar, tov. Ana Georgescu şi d-na. Condrea. ★ BÂRLAD, 29 (prin telefon).“ In sala teatrului Francez a a­­vuit loc u­n mare tfree­ing de protest organizat de Apărarea Patriotică împotriva teroare­ r tronarho-fasciste din Grecia. Au luat cuvântul. cu acest pri­lej d- lt. col. Ştefănescu Cor­neliu, comand. C. T. Tutova, a­­vocat. Bontaş, muncitorul Mo­­nu Vicenţiu, tov. prof. Nina Dumbravă şi d-na Ivanov, din partea C- C. al . Apărări­ Pa­­triotice’'. Toţi au vorbit despre­ lupta pentru libertate a po-­ porului grec. * Cetăţii şi mtad­îorîi din Buzău, Bariz­d, Foc­şani şi (ta^ţa au cerut [judecarea imediată şi pedepsirea exemplară a trădătorilor maus;şti­ e acelaş timp ei şi-au luat satul să sprijine lupta petrului grec SCÂNTEIA Controlorii economici pe teren | NOTIIMŞi SPICCOLANTI de alîMn­e şi meritul descoperiţi şi arestaţi în jud. Dolj, Bihor şi Covurlui CRAIOVA, 27 (prin telefon). — Sfidând dispoz. lunile în vigoa­re, privind a : 'vizionarea ra­ţiona­l, Ion S­ănculescu, din strada Sf. Gheorghe-Nou Nr. 56, şi-a făcut masive aprovizionări acumulând o cantitate de 50 kg. zahăr, 60 metri stofă, mai multe kg. de talpă, etc, arti­cole a căror provenienţă nu a putut fi justificată. El a fost înaintat serviciului judeţean de control. Echipa de control, formată din d. inspector Ion Alexandru, Alexandru Cohen şi comisarul Vasile Dronciu, au efectuat un control la comerciantul Ion Bo­­gaton din strada Lahovary, unde au găsit mari cantităţi de mărfuri dosite. Intr’un balcon al imobilului a fost descoperită o ladă, în care se aflau mai multe blănuri, mari cantităţi de stofe, căptuşeală pentru haine, În costume de haine, 26 scurte, Văzănău­se descoperit, Bogaton a dispărut. Organele poliţieneşti au dispus urmărirea lui. Deasemen­i, serviciul de con­trol economic din Craiova a surprins maşina Nr. 23, a lui Fi­lip Teper, în timp ce transporta 00 kg. făină albă. Numitul a fost trimis în judecată pentru sabotaj, iar maşina confiscată pe ti­mp de 6 luni. Industriaşii Harbedian Ova­­chi­an şi Tabacian Haigafcam, din Bucureşti, au fost prinşi de serviciul de control economic Romanati, umblând prin comu­nele judeţului cu diferite măr­furi, pe care le ofereau prod­u-­ cătorilor în schimbul produse­lor agricole, la preţuri cu mult superioare celor oficiale. Si­r­culanţii au fost daţi în jude­cată pentru sabotaj. Morarul Marin M Aldea erin comuna Rotunda-Stomanaţi, a fost dat în judecată pentru fap­tul că nu a înregistrat şi eli­berat bonuri de măcini®. De a­­semenea, a fost trimis în jude­cată morarul Grigore Stănescu, din comuna Găneasa, pen­tru că a făcut aprovizionări peste ne­cesarul lui, contravenind dispo­­ziţiunilor de aprovizionare ra­ţională. De asemenea, Andrei M. Cos­­tovici, a­ fost trimis în jude­cată deoarece a măcinat fără autorizaţia de măciniş pentru moara sa din Bozoteni. A dlosit 13 saci de lână GALAŢI, 27 (prin telefon). — Organele serviciu­­i de control economic au descoperit la lo­cuinţa lui Safir Simoneti, as­cunşi sub podea, 13 saci de lână nedeclarată, în greutate de 380 Ufaristele din Sibiu colectează fier vechii* SIBIU, 27 (prin telefon).— Ac­­tivistele ,,U.F.A.R.“ din Sibiu» Pentru a veni in sprijinul popu­laţiei din cartierele şcoa­lei mili­tare şi Gara Mică, au pornit o acţiune de colectare a fierului vechi, din care se vor fabrica la uzinele Reşiţa ţevile necesare instalaţiilor de apă în cartiere. Pentru confecţionarea îmbrăcă­mintei de iarnă a copiilor nem­i­biaşi din cartiere s-a început colectarea de materiale. Colecta­­rea se face prin echipele organi­­zate pe sectoare şi străzi. Activitatea Uf­ar­ului din comuna Pucioasa-Dâmboviţa TARGOVIŞTE, 27 (prin tele­fon).— Organizaţa U.F.A.R. din Pucioasa dă masă zilnic la 50 co­pii săraci. Şedinţă plenară a activistelor la Constanţa CONSTANŢA 27 (prin telefon). In ziua de 25 Sept. activistele organizaţiei UF­AR ,au ţinut şe­dinţă plenară în sala Fantasio, cu care prilej s’a făcut un bi­lanţ al muncii depuse, luându se to’odată noui sarcini. Şedinţa a fost deschisă de d-na Jeana D­uşa, preşedinta organiza­­ţiei UFAR Constanţa. Au mai luat cuvântul d-na E­­caterina Arest şi M. Modoi cari­egr. S’a dispus imediata ares­tare a acestui sabotor. A zidit în pecete 300 kgr. făină albă ORADEA 27 (prin telefon). — Preotul rom­ano-cat­ol­ic Dunai Nicolae, etie comuna Cetariu, a fost arestat de către orga­nele de control economic. La locuinţa lui s'au găsit ascunse şi zidite în peţete 300 kg. făină albă. Preotul este un cunoscut re­acţionar. Au vorbit despre necesitatea ri­dicării nivelului cultural al fe­meii şi despre rolul femeii în re­­facerea economică a ţării. Fals controlor econo­mic condamnat la 5 ani temniţă grea CRAIOVA, 29 (prin telefon).— instanţa de sabotaj de pe lângă Tribunalul Dolj, secţia I-a, a condamnat la cinci ani temniţă grea, 100 lei cheltueli şi 100 lei amendă pe Ion Pauleţ, pentru faptul că s-a dat drept controlor al Oficiului Economic judeţean Dolj. Concertele Ansamblului Artistic al Armatei Bul­gare la Constanţa CONSTANŢA, 2? (prin tele­fon). — In ziua de 29 Septem­brie a. c., a sosit la Constanţa Ansamblul Artistic al Armatei Bulgare, care va da un con­cert în sala „Fantasio". Cu a­­ceastă ocazie, va avea loc o recepţie la primăria oraşului, după care se va face o ex­cursie cu bricul „Mircea" pe mare. SA ÎNTĂRIM cantinele Salariaţii de toate categoriile au putut aprecia marele r°i pe care l-au jucat cantinele înfiinţate in urma unor lungi şi persevere de lup­te mai ales in perioada de lipsuri alimen­tare şi în special în epoca in­­vaţieitista. Atât în primul contract co­lectiv încheiat între C. G. M. şi U.G.I.U. cât şi în cri în vi­goare astăzi se stator­ se­ste precis obl’­arivda'en patrona­tului (!■» a m­nţine crVi 'le friileV*, ,r; ri? a croia cantine iv • '•mlo unde încă nu flân­­tează. în pieţe se găsesc acum zar­zavaturi şi legume din abun­denţă Şi m’ţi sunt acei eaH sunt ispitiţi să. gândească că toamna i»c va pre tr­ei şi că vor putea găsi şi trai târziu mijlocul de aproviziomre *'!' nică. Acei care gândesc astfel, gre. şese. Menţinând cantinele în­tăr’i.du-le d'n ce în ce ma­­mult, vom impune patronatu­lui să se îngrijească din ' imn pe tru aprovizionarea lor, pe­tru iarnă — şi ce bine va prin­de muncitorului prov­­iile adu­nate — pentru nevoile familiei sale. Deci să nu cădem în gre­­şala de a abandona cantinele E’c constitue un mare avartaj pentru salariaţi şi acest drept cucerit prin lupte nu numa’ că nu trebue pierdut, ei lărgit căt mai mult In micile ateliere trebua să se ducă lupta pentru crearea de can­ine colective adică Pr n asocierea mai micilor ate­lere fie de aceeaşi branşă, fie de alte branşe, încât să nu rămâ­nă muncitor fără cantină. Apoi nici un salariat nu trebue să uite că el suportă nu­mai costul real al alimentelor, regia cantinei căzând în seama întreprinderii respective. Deci, la un preţ convenabil va găsi o­­ masă consistentă, care­­ va da posibilitate să-şi recupereze o bună parte din e­nergia cheltuită în cursul unei zi­ de muncă şi­­ va absolvi fie de a se căra cu pachetul, fie de a se deplasa acasă. In sa a festivităţi a Ca­mere, de Comerţ, .e.i după. a­­miază s a ţi­ t’ut o întrunire a r c p r mfer. tan^lor Sindica mior de Salariaţi l’ublui din C-Jpj­­tală. Au ma’ cuvântul tovară­şii B rar Cristdfor, Măndica Marin şi I. Alex­admn, secre­tarul Uniunii Sindicatelor de Salariaţi Publici care au ară­tat acţiunea de trădare de Pa­trie a lui Maniu şi clicii sale încă de pe vremea când a­­cesta a fost trimis m­o­­­mentul Unighr să apere inten­­sele poporu­ri din­ Transilva­nia, când de acord cu grofii maghiari a încercat să vândă Ardealul habsburgilor. Trecând în rev­stă poate fără,, de legile comise de Maniu cât şi crimele împotriva muncito­ri or, la Lupeni, Tinişoara, Griviţa, etc., vorbitorul a scos în evidenţă calvarul sa­­riaţi­­lor publici îndurat în timpul guvernărilor­­,istorice“ câind aceştia erau numiţi­­,cerşetori în haine regre“. Deasemenea a amintit faimoase­i curbe de sacrificii aplicate pe spinarea­r­ea jariaţilor publitei, atunci ■ când Maniu şi clica sa au făcut aşa zisa stabilizare în folosul speculanţilor şi bancherilor. La sfârşit numeroşi salariaţi au luat cuvântul înfierând ac­ţiunea de trădare de patrie a lui Maniu şi Mihalache şi ce­rând ca procesul să­ se judece Iată, drepe, trebuise întăr­iie cantinele işi, dusă lupta pen­tu ca mâncarea servită să fie­­ totdeauna bună şi preparată în condiţii îhigienice. N. Ţ. cât mai grabnic, pentru că vâr­­­zătorii de ţara să-şi primească osânda grea şi biremeritată. Pentru sănătatea poporului in fundul pământului, scormo­­nind­ui , măruntaiele in aer în­­­chis în năduşeală şi întuneric pentru a,' scoate de acolo hrană mauvelor nesătule, minerii tru­­dese din, greu. La toate acestea se mai adaogă o boală nemi­­­loasă Anchilostomiaza (boală de viermi a minerilor) care zi de zi şi an de an roade îndărăt­­­nică, surpăndule sănătatea, şu­­brezindu-i şi aruncăndu-i în braţele tuberculozei. De zeci de ani, în toate mi­­­­nele presărate pe pământul ţă­­ri noastre situaţia a rămas ne­schimbată, aceleaşi condiţiuni insalubre la lucru, aceiaş ne­­­păsare şi ignoranţă faţă de a­­ceşti meşteşugari din străfun­­­duri care fac trenurile să um­ble, vapoarele să despice ta­lazurile, maşinile să duduie, numai şi numai ca omul să tră­iască mai bine, mai uşor, mai comod. Ce aveau ei în schimb ? întu­neric în mine, întuneric în su­flete ! La cererile lor, toţi ră­mâneau surzi, mai surzi decât pereţii galeriilor din minele lor, dar odată cu 23 August când firmamentul României a fost străbătut de lumina libertăţii - o rază de soare s’a strecurat până în sufletele minerilor im­­,­prăştiind întunericul, iar pe ea a coborît dragostea şi grija ce­­lor ce plecaţi din mijlocul lor , conduc astăzi, destinele tării■ Ştiinţa în slujba poporului a vorbit. Intelectualii care şi-au înţeles menirea nu au uitat su­ferinţele minerilor. Aşa s’a fă­cut că de curând doctorul Gheor­­ghe Cădaru împreună cu ai­ medici interesăndu-se de sănă­tatea minerilor au constatat pre­zenţa boalei Anchilostomiaza (la Anina din 1.029 mineri. 770 sunt bolnavi) şi au pom­­ wie­, dint la desrădăcinarea ei Sfă­tuind, îngrijind, scriind furo­­­şuri luminătoare, de higienă- ei contribuie la prepentreo gcet’e­, boli. Sub directa lor su­prave­­­ghere minerii, bolnavi urmăn­­,­du-le sfaturile au putinţa ca in 36 de ore să fie vindeca­ti. Mutica «Jpctetimiu­t CăcLliu ş’ a colegilor lui pentru sănătatea poporului muncitor este un bu­v exemplu pentru top cei cu r sunt chemaţi să-şi dea contr­­­buţia pentru bună­starea popo­rului nostru. M. Apostol SNOSAiaE o. SALARIAT) publici Jiu fartili­st vraî aspra pedepsire a lui Mania, i halache ?i clica sa Alegerea noului Comitet al s­indicarilo magistraţi pr­ in sala Curţii de Apel, Secţia I-a a avut, t°° Duminică, adu­narea generală a membrilor Sin­dicatului magistraţilor din­ Bu­cureşti. Au mai luat parte la această a­­duna­re, în afară de magistraţi şi deleg­aţi ai­ Sindicatului avocaţi­lor, în frunte cu d Eugen Iones­­cu, prodecanul Barou Id­i Ilfov, Sindicatului funcţionarilor jude­­cătoreşti în frunte cu d. Petre Tănăsescu, prim grefier al­ Tri­bunalului Ilfov şi reprezentanţi ai Sindicatelor Malaxa şi CFR. A fost ales următorul comitet : Gh. Dunea, preşedinte; G Creau, gă ş! C. Bâlcu, vicepreşelărl­,5. A­­drian Dimitrie și Magda Solanp, secretari; Al. Puricescu, casier; V. Panii Gh Strat, V Papado­­pol, Alex Ve­­­lan, D Apostol, I. Panlian, M. Mitcebc Leo­n,E na Ștefănencli, Gh. Protopopes­­cu, membri: N Aghinei, Di­nu, Daniel Rădoiu I, Pârcăl­­ibu, O. Dărdală, Aurel Dobjan și I. , Pantelimon supleanți. n câteva rânduri . La Suceava, cu prilejul a­­legerilor sindicale, o delegaţie a corpului didactic, în frunte cu prof. Varvaric şi-a exprimat sen­timentul de solidaritate al inte­lectualilor cu muncitorii. E un nou semn — pe lângă multe a­ltele — al vremurilor noui. 0 Cu prilejul alegerilor sin­dicale dela Prefectura Botoşani s’au adus critici vechiului comi­tet pentru că­ n’a ştiut să antre­neze în munca sindicală întrea­ga masă a salariaţilor din ins­tituţie Noul comitet şi-a luat angajamentul să împlinească a­­ceastă muncă.­­ „In ziua de 17 August, când pâinea cea de toate zilele a devenit 14 lei, ca prin minu­ne, şi când am văzu­t că suntem siguri pe banul nostru muncit, am ridicat cu toţi câte un pahar de vin cu 40 de lei kg. în sănă­tatea guvernului ce ne-a făurit aceşti bani cu valoare mare" cuprinde scrisoarea lui Toader Frăţilă trimisă primului ministru şi „Scânteii”.­­ In condiţiunile cele mai grele economice şi technice o serie întreagă de muncitori a depăşit în cursul lunei August 1947 normele de 50% — 100%­In fruntea ridicării producţiei dela Mima Lupeni stau: Pobo­­remni Alexandru, Mohan Flo­rean Circu Nicolae, Szocs Anton, Hutter Ignat, Ordog Ioan, Stră­­uţi Ioan, Săcăluş Ştefan, Tomo­­ioga Ştefan, Tripon Dumitru, Io­van Silvici, Mikula Andrei, Kocsik Mihai, Maxim Adam şi Roman Ambrus ceri înţeleg că numai prin ridicarea producţiei con­tribue la menţinerea stabili­zării monetare. Tot în cursul lunei August 1947 s’au prestat 1383 posturi de voluntari cu o producţie de 2922 tone cărbune, ne relatează co­respondentul nostru Gh Mun­­teanu din Lupeni. 0 18 km. de cale ferată in­dustrială nou construită instala­rea unui nou gater, aducerea a două locomotive C. F. 1, un cor, bibliotecă etc. este bilanţul ac­tivităţii prezentat la alegerile sindicatului numcitarilor fores­tieri de pe valea Ostrovului.­­ Sindicaliştii C. F. R.-R -Vâl­­cea au reportat printre altele cu­ prilejul alegerilor sindicale că au dăruit guvernului 3 locomotive reparate în timpul lor liber și au întreținut 20 de copii­ mol­doveni. Alegerea uuttSi­MiH sluâi€il a! wokmr^T securaari am­­kSc)b1 Prahova PLOEŞTI, 25 (prin telefon) — In prezenţa tov Stoian, din partea Uniunii Sindicatelor de profesori, a tov. Secrieru Eugen şi Serghie Alexandru din partea Consiliului judeţean al Sindicate­­lor Unite din Prahova, au avut loc la Ploeşti alegerea noului co­mitet sindical al prof­es­orior sa­­cundiari din judeţul Prahova. Au fost aleşi în unanimitate următorii profesori : Pop Zoe, preşedintă Le­oruda Sârbu, Mă­­nescu Manea, Stancu Constant­in Frăţilă Jean, Enein DongiMitin, Dascălu Florica, Saras Odette, Ion­escu Vasile Surdulesei Alexan­dru şi Mătuşă Gheorghe Noul comitet ales a trimis o telegramă C. G. M -ului, prin ca­­re şi-a luat angajamentul de a duce lupta de donăsoare a tutu­ror elementelor fracţionare şi corupte din rândurile profesorilor secundari, de a apăra stabiliza­rea şi de a-şi pune cunoştinţele in slujba poporului. Patronul fabricii „Etna” din Galaţi nu respectă contractul colectiv GALAŢI 26 (prin telefon).­­ La fabrica „Etna”, V. Luchian patronul şi administratorul în­treprinderii nu respectă contrac­tul colectiv Deşi a găsit destui bani pentru a-şi cumpăr­a un i­­mobil şi o moară la Galaţi, şi altă moară şi două fabrici la Tecuci şi pentru a fixa lefuri grase consiliului de administraţie muncitorii umblă rupţi şi neplă­­tiţi cu zilele. Rece lipsesc medica­­mentele de pe piaţă­ ­ TOU pasaje aspirina şi 1 kgr. anîipirină desco­perite la speculanta litchmn dia Timişoara TIMIŞOARA, 29 (prin telefon). Organele de control economic vânează zilnic tot soiul de spe­­culanţi Astfel, la locuinţa co­­­merciantului B. Alpern, au des­coperit zilele trecute importante cantităţi de sare de lămâe, ceai, făină albă, orez şi săpun de l ax. El a fost înaintat parchiirim. La speculanta Clara Bndhm s-au găsit 2.200 pastile de s­of­­rină, în kg. antipirină şi mediamente dosite.

Next