Scȃnteia, noiembrie 1947 (Anul 16, nr. 961-986)

1947-11-01 / nr. 961

SITUÂTIA # iNSÂMÂNTĂRILOR Sa data Octombrie 1942 Iéf Starttá 4mc* J Sâirtbaiă I Nor-'nîjrf# •• ţp, Sena îii-Âaa! XVi Kr. $61 DIRECTOR i MIRON CONST ANTINESCIJ TELEFOANE: Centrala: 3.26.20 Abonamente lunar: 120 lei pe trei luni: 350 „ Abonamente pentru ţărani muncitori ţi învăţători 100 lei lunar Cont cec poştal Nr. 1381. Redacţia şl Administraţia: Str. Dobrogeanu Gherea. 6 Taxa poştală plătită în numerar ront aprob rîir. G-rale P T. T 118.578,944. rîHAR ŞI IN PRIMUL TUR Ai ALEGERILOR MUNICIPALE Pill Mil III For fi judecaţi ; — iuiiu Maniu — Ion R&ihalache — Nicofae Penescu — Nicolae Carand-?no — Ilie Lazăr — Grigore Niculescu-Buzeşfl — Grigore Gafencu — Alexandra« Crefeeanu — Constantin Vişoianu — Victor Rădulescu Pogoueanu — Emil Opriţa» —Florin Hohn — Emil Lăzăresc'u — Camil Demetrescu — Vasile Serdici — Radu N^culescu-Buzeşti — Ion de Mocsony Stjfrcea > — Col. Ştefan Stoica Harfa de mai sus repre- 2 i ntă si. uaţia însămânţări­­lor, pe judeţe, la data de 25 Octombrie 1947. După cum arată legenda alăturată, judeţele colora­te în negru sunt cele mai *7' be, neînsâmânţând încă decât cel mult 15% jude-5*7? _ i5«/j -15, I* - 450/® 45,1 - «r* peste 65#/® ţele haşurate, având însă­mânţat între 15,1*1* şi 45•Ze­cele punctate între 45,2*/» şi 65’h, iar judeţele răma~ se albe au însămânţat pes­te 65®/o din suprafaţa des­tinată culturilor de toamnă apropiinduse de sfârşit cu muncile. TOATE S F O RŢ A RIL E TREBUESC FĂCUTE PENTRUCA FIECARE JUDEŢ SA DEVINĂ CAT MAI CURÂND ALB! ✓ In noile magazine din Moscova e forfotă mare UNIUNEA TINERETULUI MUNCITORESC Comitetul Judeţean Ilfov anunţă Azi 29 Octombrie orele 18 In saila Ateneului Român Cu ocazia celei de a 29-a aniversări a Gomeomolului oonferinţa iov. GH. VASILICHI Membrii In Biroul Politic al C. C. al P. C. R., Deputat de Prahova ou subiectul „DRUMUL GLORIOS al COMSOMOLULUI" Conferta/ţa va fi urmată de un program artistic­— *-t.-Col. Dumitru Statescu TRIBUNALUL MILITAR se compune din : col. Patrescu Alexandru, prim p:e­şed'nte, coL Vasilsscu Mlhai, col. Eneaniţa Alexandru, membri judecătir*. PROCURORI: col. Georgescu Alexandra, col. Alexandrescu Victor, col. Stcrn-^ ciu I. Constantin. A GREFIER: Tudor Petrescu Joiţeanu. Toţi inculpaţii au luat cunoştinţă de actul tic acuzas'e şi con­tact cu avocaţii lor. Bucuros' de belşugul de măr Juri ce se îndeasă în raf­­tur , şi. ra bane, moscoviţii se perfidă ",fără de întrerupere (lela., un capăt la altul al ma­ri or clădiri, unde găsesc pânzeturi dn Uzbekistan, lump’ d rí K ev, fructe d'n Ucra'rta, aparate de radio Salul“ dn Moscova, îmbră­căminte, mob Her. In Capitala U.R.S-S■ s’au desch!s .tn vara aceasta nu­meroase centre nouţ de des­facere: 34 pentru produsele intiustr elocale şi 23 ale co­operat velor dc producţ e■ Re­facerea ndustriei sov etice se face in ritmul rapid prevăzut în planul cincinal- Mărfurile sa înmulţesc mereu..- şi cum. părătorii d.eatemenea• In Ia­­nvar‘e vânzarea medie zlni. că a unu: magazin era de 409.000 ruble, tn vară ea a a­­tins 985-000 ruble pe zi. Vech ili centru comercial al Moscovei, pasajul Petrovsk, cunoaşte o v'aţă nouă. Cetă­­ţen'! Moscovei târguiesc şi îşi înfrumuseţează căminele pe care încrederea nu le-a pară, s't n’c odată şi în care s’aj înapoiat vo a bună. j SÂMBĂTĂ 1 Noembrie în< ep încorporările După cum am anunţat, Ma­rele Stat Major faoe cunoscut că la 1 Noembrie 1947, va f încorporată prima serie de re­cruţi dn ctg. 1947; iar odată cu încorporarea acestei terii, vor fi lăsaţi la vatră oamenii din ctg- 1946, încorporaţi cu seria Uită a. Toţi ace a cari nu se vor prezenta în termenul legai, vor fi daţi ^nesupuşi“ ţi urmăriţi conform legilor în vigoare. Cu ptilejul împlinirii unui an dela înfiinţarea Armatei Democrate Eiene URĂRILE ADRESATE # Generalului MARKOS de Comitetul Naţional pentru Ajutorarea Poporului Grec Către Generalul MARKOS Comandantul Armatei Democrate Elene Cu ocazia împlinirii unui dela înfiinţarea eroicei armate democrate elene- Co­mitetul Naţional pentru Aju­torarea Poporului Grec, vă trrţnsmite în r-umelc poporu­lui român, urările sale pentru noui succese nană la viei j”‘a finală, în lupta dreaptă pe care o duceţi împotriva co­tropitorilor imperialişti an­­glo-america-i, urmaşi ai co­tropitorilor fascişti italieni care acum 7 ami atu început I« pag. V-a Depozite uriaşe de materiale feroase ne­­deelarate descoperite de Controlul Econo­mic. - i GENERALUL MARKOS lupta de asiuprire a popo.-ului grec. Preşedinte, GH. APOSTOL Secretar General ÜLi DUMITRU IULIAN a obţinut cele mai multe voturi, Ministrul dc interne socialist a dat inter­pretări false rezultatelor, umflând voturile lui de Gaulle Senzaţionalele desvălairi ale ziarului „L’Hmnsniíé“ PARIS, (Agerpress)- 28. — Corespondentul special al Agenţiei AGER PREŞ transmite: La cel de al doilea tur al scrutinului, s’a încercat din nou să se facă totul pentru a exclude pe co* munişti Hin Consiliile mun icipale- Din nou s’a înre* gistrat aceeaşi cârdăşie în tre partidul socialist şi re­gruparea poporului francez a lui de Gaulle. Pentru a evidenţia sensul aranjamentelor de culise şi felul cum legea.- recent modi, ficată, desavantajează pe cel ma; puternic part'd francez ziaru; „l’Humanite” citează exemplul unej comune din departamentul Senei, unde când daţii comun şti au câş­tigat 49 la sută din voturi dar cum social'ştu au primit directiv^ să dea voturile lor candidatului gaullst, acesta a fost ales-Z arm „l’Human té” publ.. că astăzi pe opt coloane, manşeta semnifeat vă: ,,Tră­darea socialistă încurajează pe de GauVe. Jacques Duclos intervine la Cameră pentru a denunţa această trădare şi pentru a stigmatza pe m- MA. KICE THOKEZ nistrul de interne Deprcux, aultatele exacte- calculate care a dat interpretări false conform reprezentanţei pro rezultatelor” porţionale, ale primului tur Pentru a demonstra a ce as. de scrutin (asupra localităţi­­ta, „l’Humanlté” publ'că re- lor cu peste 9000 locuitori> Pariidul Csnunisi 30,69% S. F, I. O. (socialiştii) 11,12% M. R. P. 12,91% R. P. F. (de Gaulle) 28,86% Numărul locurilor în Consiliile Munc-pale, potrivit *• cestsj repartiţii estP următorul: Partidul Cotmrnist 3993 S. F. I. O. 2107 M. R. P. 1682 R. F„ F. (de Gaulle) 3762 Caîâţia i'sptiblicanä 24 Partidul republican al Libertăţii 257 Independenţi 264 Diverşi 414 Rezultaţele cehi- de aţ doilea bar (de Duminica Precwtă) n’au fost încă totalizate. La minele ,-Conră­­neşti”, o parte din orele de producţie se irosesc la (grădinUa d-lor directori Ex st« •; din păcate mai •­­xistâ încă, un vechi oh'cei al unor directori şi ingineri d*n conducerea anumitor între­prinderi. de a «coate oamenii din producţie, pentru ca să-i folosească Ia diferite treburi pere? nade. Aşa de pită. delegatul ain­­dioastuhri Camâneşti, ip Con­gresul Unhinil Simfcatelor minere tov. Ardeleanu a ară­tat că unii directori şi ingi - neri dela Comăaeşti scot muncitorii din lucru ţi-i tri­mit să muncească la grădini­le ce lr aparţin. Aşa ce fac« eă munc torul în loc *ă-şi întrebuinţeze orele de lucru în întregime în producţie, trebue că piardă o bună parte din timp, muncind la grădina undi domn director. Direcţiunea Minelor d n Comăneşti, aşa cum a arătat delegatul sindicatului nu s'a îngrijit de întocmirea unui program concret de produc­ţie, care să se încadreze In planul generali de refacere a ţării şi consolidare a stabili­zării monetare. La minele ,,Ocna de Rer“ din Banal, un pif| bogat in minereu fără sulf. lâncezeşte de ani de zile Sind catul miner dela mi­nele „Ocna de Fier“ din Ba­nat a făcut nenumărate in­tervenţii la Direcţiunea U. D. R. pentru deschiderea u - nui puţ. bogat în minereu de fier fără sulf. care lâncezeş­te de ani de zile. Deschiderea acestui puţ, ce are o adâncime de 20 metr. ar asigura aci producţia pe u-n lung şir de ani. Se ştie că minereul de fier fără sulf. este foarte căutat şi pe atât de necesar în in­dustria metalurgică. Valeriu Buduru (Continuare in pag. V, col. 3-4) LA O. If. U. tn comitetul p®­Htic, discuţiile tn jurul propu­nerilor sovietice eu privire le măsurile ce trebuesc luate tm­­potriva propagandei de răsboi au luat sfârşit, încercările de. legaftei americane de a trepiede­­ea discuţiile amănunţite in jurul eoestor propuneri, au eşuat 4n lato intervenţiilor hotărâte alt delegaţiei sovietice Desbaterea a durat mai mirlţe zile fi fie­care delegaţie a trebuit sâzsi predze-e atitudinea faţă de ac­tivitatea criminală a aţâţătorilor la război. In acelaţ timp, tn faţa comi­tatului nir. S, se discuta o ehes. tlune îndeaproape tnrudntd eu propaganda ie război şi anume­­chestiunea iiWormoţiiîart mirari­­«oase şi calomnioase pe care u­­»ele agenţii de presă şi urnele ziare le răspândesc asuma unor anumite ţări şl mai ales asupra i ţărilor democrate din Europa; Răsăriteană ca Iugoslavia Unga­ria, România, Bulgaria şi Alba-1 »ta. Delegatul Iugoslaviei a pro-1 I pus un proiect de rezoluţie care cere să se recomande membrilor j O.N.U.-ului adoptarea de mă- I suri legislative Impozriva difv.ză-1 rii de informaţii false. Repre­zentanţii Egiptului şi Ind ei r'an declarat de acord cu acest pveci de vedere. Delegatul sovi.rtic Zorin a susţinut călduros rezo­luţia prezentată de Iugoslavia. ŞTIRILE SOSITE în ultimele zile de pe iranturile de luptă din Grecia fi China vădesc im­portante «uecese ale forţelor populare şi democratice obţinut« împotriva armatelor fasciste fi a epnljinltortlor lor imperialişti. In Grecia marile ocnţe lanhta şt Edesa se găsesc în zona de ope­raţiuni . a armatei democratice. In Ohäna, forţele populare «u in. tereeptat complect navigaţia pe fluviul Yafpgtse şi au desvoltat cu sueoea contraofensiva tar ta peninmila Shantung pricinuind i. namaculud pierderea a paste 25 de mii oameni. In faţa agravă­rii «tuaţiei de pe front se spune că Ciang-Kai.Shek a luat per. sonal comanda trupelor guverna­mentala A. C, In pag. Vi Cronica Externă SOCOTEALA! ============= CE JPSA sjßmmÄ de Mareea j Aălănescu DE GAULLE : Luaţi »00 do amnă vA conduc... FRANŢA: N avem aceiaş dram: Dumneata o iei IV dreapda. (Din ,,Crocoiiil”) Rnivewsavea a 29 ani ififssiifiwyjţi______ u mmm ie 111Procesul conducătorilor fostului partid Naţional- ţărănesc Tribunalul Militar al Reg. II Militare Bucureşti începe azi 29 Oc­­ombrie 1947, ora 8 dini. judecarea conducătorilor fostului Partid Na­tional - Ţărănesc, vinovaţi de complot împotriva Statului şi trădare. Procesul se judecă în localul Şcoalei Superioare de Război din Şos. Panduri. simni miERBtríüNATal iii in! ie iriÉf ian în Grecia şi China o. IV I). I Iugoslavia a propus o rezoluţie condamnând nformafiile de presă tendenţioase * Congresul sindicalelor de mineri a desvMni Forme de frânare a producţie folosite de une le LA MINELE BIN COMĂNEŞTI Directorii scot immcttori din lucru şi-l trinrit să inoro^e la grüéN LA „mi BE FîER“ Un puţ bogat în minere n lâncezeşte de ani de zile, iar societatea „Schiel“ din Braşov nu livrează la timp, vage netele comandate de mina din Sur duc Concpresiştii ou cerut co îniinsrH şi fohn'~’e’tit Hinis Ierului Mine şi Petrol sâ îasâ a lucru pe teren or aprovizionarea sâ fre fâcutâ fa timp Ui prim şl important capitol, tn discuţia Congresului Unhi nii sindicatelor ie Salariaţi ml nen. ce-a avut loc la Petroşani, în valea Jiului, l-a format product ia.' Din discuţiile pwtate t’au vă zut o serie de greutăţi ji neajunsuri care stau In calea eforturile ce le fac muncitorii, pentru o real i sporire a cantităţii de burniri. Pe de o parte dezinteresul şi rea.ua credinţă a unor element* di- conducerea anumitor întrepr4 den }i instituţii legate de o-coastă vndustrie. şi pe de altă parte insuficienta aprovizionare salariaţilor, cu articole strict necesare, mai ales tn regitnHe lipsite m parte sau total de pieţe de de focar-. Să arătăm cătcva di» aceste cazuri. <■ a cp ins oro o mi, ai TINERETUL SOVIETIC CONSTRUESTE COMUNISMUL Devotamentul şi abnegaţia comsomosiştifor pildă pentru toţi tinerii luptători pentru o viată nouă ciabstS, s.mie puternic grija S'a­­fului, şl are existenţa, dreptul la învăţătură, la muncă şi ia o­­d'hnă as gurâie. Grija zilei tie mâine a încriat să-l ma< chi­­nue» tânărul munc tor nu se mai vede aoven njat in permanenţă să-şi piardă tocul, nici elevul să fie eliminat pentru neplata taxe­lor şcolare. Nu fi se erre decât să ft capabil şi toate poşte Etă­ţile îţi sunt deschise. Mii de tineri sovietic5 lucraa. ri în ştrnţă şi învăţământ tn agricultură şi „industrie, In ar­­mntă şi flotă , In nenumărate posturi de conducere, în aparatul de Stat« întreprinderi şi colhozuri au fost promo-şpti tineri, care au fentinuare In pa« V.*, eeă, 6-7-8) Marea Revoluţi o Socialistă dta Oc­tombrie a deschis perspec­tive noui iilor de neun® tor: ;i ţărani tineretului, tie unde până sub i'egjmul ţarist, copiii între 10—12 ani «ruu adessori nevoiţi să-şi căş^a? s npuri existent", exploa­taţi iară milă de m:şieu, chiaburi şi patroni! tineretul sev etic. de după Marea Revoluţie So- « PROLETARI DIN TOATE TĂRII F (INIITI-VÂI

Next

/
Oldalképek
Tartalomjegyzék