Scȃnteia, decembrie 1947 (Anul 16, nr. 987-1010)

1947-12-01 / nr. 987

PE CALEA ÎNFRÂNGERII GREÜIÄT LOR 6 PaSBSli L0l 5 Luni I Decembrie 1947, * * O informaţie scurtă apăru­tă ia ziare, pierdută intre articoie. reportaje şi telegra­me, anunţa zilele trecute un fapt care ia timpuri aţa zise „normale” nu ar avea cine şti* ce importanţă: anume că Sn primele 10 zile din luna Noémimé au fost cerute căi­lor ferate 21 mii de vagoane pentru efectuări de transpor­turi Şi calea ferată a reuşit să le pună pe toate la dis­poziţie, să le încarce ţi să la transporte 1« locul de des­tinaţie. O simplă informaţie care srată însă foarte clar cât de mari progrese s’au făcut pe terenul refacerii căilor fe­rate. Ne ocupăm de acest fapt pentru că el se leagă de o mulţime de alte fapte ase­mănătoare, unele mai mici altele mai mari, dar care a­­rată, toate laolaltă, anumite transformări ce se produc actualmente în viaţa econo­mică a ţării şi în traiul de M cu zi aT celor ce muncesc. Sunt îneă mari greutăţi e* conomiee. Nevoile fiecărui om muncitor în parte sunt încă mult prea mari ţi lip­surile încă mult prea nume­roase pentru a putea trece peste de. Dar cum se vede, carul s’a urnit bine din loc şi merge înainte. Este interesant de urmărit situaţia aprovizionării de iarnă a Capitalei, care părea atât de gravă mai acum câ­teva săptămâni. In special a* provizionairea cu cartofi cons­tituia o preocupare fngrijo- c r&toare pentru majoritatea populaţiei muncitoare. Au început sfi vină zeci şi sute de vagoane de cartofi, pie­ţei« şi halele Capitalei s’au ( umplut de ceapă, varză şi alte alimente, au început să apară ouă, păsări, porci vii şi altele. Ca un fel de replică la bigrijorările ce au avut loc cu câteva săptămâni în urmă, când s’a desfiinţat mercuria­lul, vedem cum preţurile multor articole <nu numai că şi-au oprii saltul, dar au în­ceput să şi coboare. Am putea considera «ceste lucruri ca lipsite de semnifi­caţie, dacă nu ar fi avut loc în împrejurările în care se îndeplineşte condiţia princi­pală de fttfrsîngem a greută­ţilor economice, adică spori­rea producţiei. Intr’adevăr, privind tablou­rile reprezentând programele de producţie pe primele trai luni de producţie programa­tă. adică pe lunile Iulie—Oc­tombrie 1947, constatăm că î» multe ramuri industriale producţia a depăşit cifrele programate. Astfel, la che­restea s’a atins peste 199 la { sută, Ia ciment peste 194 la suta, la zinc peste 115 la < sută, la sodă cristal peste 179 la sută, la negru de fum pe- , ste 109 I'a suta. Şi în uzinele 1 metalurgice, deşi cifrele pro­gramate nu au fost pretutin­deni atinse, producţia este în creştere, înregistrându-se la fontă peste 80*/* faţă de plan,­­la oţel peste 86*/* faţă de plan, la laminate aproape «- 85*/* faţă de plan. Cum a subliniat tov. Gheorghe Gheorghiu-Dej, se­cretarul general al P. C. R. în cuvântarea sa din 7 No­­embrie, prim ,,munca inten­să a clasei muncitoare, a in­ginerilor şi technirienilor în sectorul industrial, s’au reali­zat progrese simţitoare”. £ Aceste progrese simţitoare sunt rodul nu numai al mun­cii intense în domeniul pro­ducţiei, ci şi al unei lupte de zi cu zi împotriva elemente­lor capitaliste reacţionare şi sabotoare. Căci capitaliştii în marea lor majoritate nu nu­mai că nu au susţinut şi nu susţin efortul oamenilor mun­cii pentru ridicarea produc­ţiei dar şi pun piedici nenu­mărate. In Ioc de investiţii, de grijă pentru reînoirea şi modernizarea utilajului indu­strial. preocuparea lor este de ,a scoate din întreprinderi până şi capitalul învestit în trecut, cu gândul de a-1- transforma în mijloace de e speculă sau de evaziune. In cuvântarea amintită mai a sus, tov. Gh. Gheorgiu-Dej a t atras atenţia insă că ,<uver­­s nul nostru nu va tolera ca, i în timp ce oamenii muncii îşi 1 intensifică eforturile de ridi­­■ care a producţiei, cercurile : industriale şi financiare să • saboteze şi să submineze a* t ceastă operă”, Numai prin lupta dârză împotriva acestor cercuri in­dustriale şi financiare, pro­ducţia industrială a putut şi poate face paşi pe drumul îmbunătăţirii situaţiei econo­mice a ţării. Până la venirea tovarăşu­lui Gheorghe Gheorghiu-Dej în fruntea Ministerului de In­dustrie şi Comerţ, nici nu era posibil de întreprins o acţiu­ne serioasă pentru înlătura­rea haosului in producţie» pentru sdrobirea sabotorilor şi pentru transformarea lo­zincii de mărire a producţiei în realitate concretă, căci profitorii producţiei reduse vândute la bursa neagră, speculanţii şi sabotorii îşi a" veau exponentul lor liberal în fruntea departamentului. Au intervenit însă schimbă­rile dela Ministerul Industri­ei şi Comerţului şi lupta e­­nergică împotriva sabotajului şi speculei, au intervenit a­­cordul comercial cu Uniunea Sovietică şi legea de croi a re ] a oficiilor industriale, eontro- ; lui economic, şi programarea producţiei. Entuziasmul cla-Şt„ Vcicu Continuare In pag. VI. «ti. 1-3-3 DIRECTOR 1 MIROICONSIANI'NFSCU UiLEFOANE : Centrala - 3.38 3# Abonamente tunar i 130 lei pe trei Ioni , 330 lei tbOMmEOI» pentru t* răni muncitori »I Io văţătorl-. înnar 100 lei Cem ec» poştal Nr 13R1 Redacţia şl Administraţia gtr Dobrogeana Gherea. 6 Taxa poştali plătită Io numerar copf apr b Dir tî-rale PIT. 118.578/944 Ajutoare masive au . Si ajuns ia democraţii proci Şedinţa de eri a Comitetului Naţional pentru ajutorarea poporului ffree Platforma Uniunii Femeiloi Democrate Un vibrant apel la unitatea tuturor femeilor d n ţara noastră A-j trecu* numai doi ani şi jumătate dels, terminarea răzbelului şi iată că imperialismul in. temaţkmai, în frunte cu Siateie Unite ale Amerioii a pornit ia o acţiune dm ce în ee mai agre­sivă împotriva păcii şi democraţiei- El vrea să transforme victoria popoarelor, împotriva fas­cismului într’o victoire a sa asupra popoarelor, pen tiu a eu pufiu- întretga lume dominaţiei economice şi politice. PRCVIRCCHUNOS fruntaşul democrat gr&o a demascat planurile ir .peria. lişWor americani Reportaj in pas III.a Un nou film sovietic în Cop^a â In pag. II IBEÖiiíMM somnu CEA MAS PBOtiBE- mn BîN LUME de 1. Chişinevschi membru al C. C. al P- C- R. şi secretar ai secţiei Centrale de Educaţie Po'itícá ad P C, R Eri după amiază a a­­vut loc la „Casa Priete­niei Soviieto-Române'', în laţ-a unui public extrem de numeros, conferinţa tovarăşului i. Chişinevs­­chi despre vldealogîa sov etică, cea ma, pro­gresistă dia huni". Pu­blicăm azi prima parte a conferinţei, urmând în n-amerele viitoare să a­­pară şl celelalte păirţi. Estg povestea uneia dintre str ălucitele figuri âfm istoria Rusiei i Secolului XIX, a unui more strat eg naval. Filmul povesteşte viata amiral ului Nahimov, oare a dus luptele j împotriva duşmanilor turci, englezi, francezi în rdaboiul Crfmeii. { Cumoecuhd regisor sovietic Pu dowkin a reălizat un film puternic i ca mişcare şi exceptional ca frum useţe a fotografiei. In rolul principal apere marele actor sovietic Di feti, ,.AMIRALUL NAHIMOV", noul film prezentat de ''cinema Rite.j este ut» film mare, dinamic, oasio nani, care ţine pe spectatori tn»! tr’o continuă încordare. Imperialiştii ameirlcaai şi «ev Slezi spriîina ou tonuri, tancuri îi dolari reacţiunea ae pratutr.n­­oeni, «i aţâţă la război împo­triva O.R.S.S. şi a tinerelor de­­moa-apt populare. Astfel ei a­­cneninţă omanire^ cu o nouă bale le sting; şl mei groaztoixA de­cât aceia din care aboa am eştt. împotriva imperialismului inter­national şi pentru apărarea păcii şi a libertăţii popoarelor se ridi­ci lupta botärifcä 0 forţelor de­mocratice in frunte cu U.R.SJS. spre a asigura o pace trainică bazată pe colaborase paşnică !n_ ■re popoare. In această sstoaţie, datoria su­­nrema a tuturor femeilor, este î Aărires frontului păcii, înca­rnarea lor In marea luptă pentru ibertatea şi independenţa po aoanslor ?i găsirea oeioir mai bune mijloace pentru a da aceste^ upte forme organiaatorice cât mai potrivite. Deaccia Federaţia Intemaţion*­­lă a Femeilor Democrate în Oe­­(tnţa Comitetului Executiv din Septembrie a, c. a constatat cu drept cuvânt că pentru apărare» p&cii fi libertăţii popoarelor se ■.răpune: întărirea colabon'«ril cu URSS., bastion ai politicii ant-fasciste Vi arvti-Jmpersalipte, luptătorul e*J miai hotărât pentru o paoî dreaptă şi trainică. Mobilizarea maselor de femei iu lupte aciivă taxpouriva instfi­­ga terilor la război în frunte eu irnperi&fcamuâ american. înfăptuire« unităţii organiae torte« a femeilor din fiecare, ţară în parte, chezăşia unităţii de acţiunile a femeilor din în­treaga lume. In România, datorită acţiunii I In prezenta d-Iui dr. Petin Groza, a tov. Ana Pauker, Va­sile Luca, Lothar Radăceanu, a d l ui prof. Traian Sávú* lescu şi a n u nie roase personalităţi politice Tov. Aurel Vijoli a fost instalat în postul de guvernator al Bä ncii Naţionale a României „De acum înainte Banca Naţională trebue să-şi îndrepte toate efor. t*.srile spre sprijinirea producţiei, pentruoă unificarea liniei poli. lice, economice şi financiare, care a fost înfăptuită la Ministerul Finanţelor şi Ministerul Industriei şi Comerţului, este complectată astăzi prin instalarea siouei conduceri în fruntea Băncii Naţionale0- a declarat tov. Vasile Luca, Ministrul Finanţe lor „Intre Ministerul Finanţelor şi Banca Naţională a intervenit o în­ţelegere potr-vit căreia acest departament renunţă la avansurile institutului Ă3 Emis-iune, înţelegerea este o dovadă evidentă că, spre deosefeire de trecut, Banca Naţională a găsit în Ministerul Fi­nanţelor un aliat, nu uit adversar“- a »spus tov. Aurel Vii oii, noul Guvernator ai B. N. R. unite a clasei muncitoare şi a întregii democraţii, s'ev, pms pen­tru prima dată ii istoria ţării, semellile unui regim au adevărat democrat, care a înfăptuit d spu­te egalitate de drepturi a fe­meii cu bărbatul in toate dome­niile vieţii politice, toatele şi e­­oonomiee Ijuând parte activă la lupte pentru lnstauraFea şi eoneolida­­rea democraţiei populare, adu­­cârsd aportul lor ds muncă la refacerea 'aeonamdcă a ţărti, în lupte pentru mărirea producţiei precum şi activitatea generală — politică, culturală şi socială a ţăirii, feme''!« din România au devenit un factor Important în vtaţa Statului. Ele au găsit în F. D. F. R. în­fiinţată în Martie 1946 şl oare cuprinde toate organizaţiile de­­nxwratioe dki ţara noastră, o puma formă orgsnizatoiri'că a luptei lor unite pentru aspira­ţiile şi revendicările lor comune. Astăzi femeîle din România ti'ebue să păşească pe calea u­­nltă'ţii depline.Numai astfel ale var da acţiunii lor întreaga pu­tere, u rana-, astfel ele vor putea sS d&a luptei dusă de democra­ţia româneaşcă ajutorul la care ea are dreptul să ae aştepte din partea lor. Muncitoare, ţărănoi, Intelectuale şi gospodine, toate trebue să se unească, întrto sin­gur® organizaţie spre a lupta cu puteri unite pentru pace Şi li­bertate, pentru liniştea cămine­lor lor, pentru Bădărntolrea pla­narilor războinici a!e Imperia­lismului internaţi orei. Astfel vom creia o foa-ţ» com­bativă, mult sporita faţS de for-Coriinuare în pag. UI- col. 8-4-8 Conducta este r:d<oată pe ntru a fi băgată in şanţ Tov. Gheorghe Gheorgh‘u~Dej, secretar general al P. C. R., ministru al Industriei pi Comerţului, preşedinte al Comi. sie' Ministeriale pentru Redresarea economică pi Stabilizarea Monetară, a primit următoarea telegramă dela brigăzile, de voluntari cari lucrează la instalarea conductei Agnita- Bo­tor ca. „Brigăzile de tineri voluntari de pe şantierul Gheor­ghe Gheorghiu-Dej „Agnita-Botorca” au primit cu entu­ziasm telegrama prin care Dvs. felicitaţi călduros de acel care depun eforturi eroice pentru terminarea conductei de gaz metan înainte de termenul stabilit. Vă asigurăm, tovarăşe Gheorghe Gheorghiu-Dej, că nu vom precupeţi nici un efort pentru a ne respecta an­gajamentul luat faţă de popor şi faţă de Dvs., întărind prin aceasta încrederea oamenilor muncii In forţele creatoare ale tineretului”. COMANDAMENTUL GENERAL AL BRIGĂZILOR TINERETULUI DE PE ŞANTIERUL „GHEORGHE GHEOR­GHIU-DEJ” AGNITA-BOTORCA Ultimele ştiri de pe şantierul Âgnita-Botorca- prin telefon dela c orespondentnl nostru -M» iubito, ziua do U Noambno pi noaptea de 2í—V Noembde. UnJUtfile tinerilor dm Bucureşti fi Sibiu an lucrat pa terenuri** InanMlalM <1* iTiurtaowB gw «p*> lucrară« continua atât de M» pM, încât, tn ciuda ptoSor, eo reafirmă că întreaga conductă va ti tertnteotl înainte de data fixată da guvern (15 Decem­brie), adică la 5 Decembrie. Instalarea Iot. Aurel ion Maican ca Director General al Teatrelor premiaţi un număr de 51 tova- ’ răţi. ISimATIAINTERWâTIDHAlAl MUNCITORIMEA FRANCEZA răspunde primilor acţiuni antlmuncl oreşti ale guvernului Schuman ITAIIA • In fata presiunii crescânde a mişcării popu­lare, de Gasperi recurge la noni diversiuni. „Slujitor’ fidel al unui teatru ce treime să fie călăuză sin­ceră a marilor masse de spec­­’ atari, voi fi necruţător cu aceea a căror ţintă ma; este îndru­marea teatrului românesc p<­căi Mortoch’ate şl obscuran­tiste. in acest moment în care nai műik ca oricând teatrul trebue să devină o puternică irmă ideologică iri mâinile cin tei muncitoare şl un bun al în­­’jrepidui popor, baricadă de a­­oărare a păcii împotriva impe­rialismului războinic — a de­clarat tov. AUREL ION MAI­BAN. Reportaj în pag. V lA/CftARÎUS CONSILIULUI MI. NIŞTRILOR DE EXTERNE au ». cut un prim pas înainte prin în­tocmirea ordinai de zi a sesiunii din Londra. Cei patru miniştri de externe au hotărît ea tratatul pentru înfiinţarea Austriei libere să fie trecut primul pe ordinea de zi, dar să fie deferit adj un c» ţilor. Intre timp miniştrii vor a_ borda al doilea punct al ordinei de zi: pregătirea tratatului de pa_ ce cu Germania. In acest fel, a fost implicit acceptată teza sus­ţinută de Molotov care a cerut să se acorde prioritate acestui tratat de pace, ca fiind mai Important. IN FRANŢA se adânceşte eon_ flietul dintre clasa muncitoare şl guvernul de diversiune al lui Schuman, Noul prim ministru, în spatele căruia se află imperialiş. ttl americani ,şi-a Inaugurat acti­vitatea înfăţişând reprezentanţii-CONFERINŢA DELA LONDRA Eri a avut loc la Banca Na ţională solemnitatea instalării tov. Aurei Vijoli ca guvernator şi a tov. Stroe Mihnea tw postul de vice-guvernator. Festivitatea a avut loc sub preşedinţia d-lui dr. Petru Groza preşedintele Consiliului de M niştri, şi în prezenţa tov. Vasilş-Luca, ministrul Finanţelor, tov- Ana Pauker, min strut Extemélor. prof. Traian SăvuleSou ministrul Agriculturii şi Do­meniilor. tov. Lotar Radăceanu, ministrul Muncii, d. Stancm Stoian. m' nistrul Cultelor, tov. I. Gh. Maurer subsecretar de Stat la ministerul In Austrie şi Comerţului/, d. Vasile Modoran, subsecretar de stal la Finanţe, tov. Mtron Con. stan tine seu secretar generai al Comisiei de Redresare Econo­mică şi Stabilizare Monetară, precum şi alte personalităţi ale v!etii noastre politice D. dr. Pstru Groza a aat mai întă cuvăntui d-iu! Tiberfu Moşoiu. fostul guvernator al BăncH Naţionale. după care iau cuvântul tov Brebemaru, din partea snd'calului B. N- R., d N. Grigorescu d n partea asociaţiei pensionarilor B.N-R. $i d Mir. cea Durma d, n partea Asocl’ţlei Băncilor. Urmează apoi la cuvânt tov• ! " •'Í V’ joli, guvernatorul Băn­cii Naţionale. Cuvântarea tovarăsuui Va$i*e Luca. a / ministrul finanţelor 1-ÍTÍ-rií, ... DIPLOMAŢIA AMERICANA: _ Cr«d 0ă suni vizibile Intenţiile noastre paşnice,­destul de Instalarea noului guvernator în fruntea Băncii Naţionale a Româ­niei a căpătat azi un caracter de sărbătoare. Aceasta nu este întâmplător. Aplauzele şi bucuria Dvs. exprimă încrederea Dvs că oamenii noui ridicaţi dîn sânul poporului, din sânul celor ce muncesc, vor înfăptui năzuinţele tuturor, năzuinţele maréi majo. rităţi a poporului, de a consolida regimul nostru democrat şi mai ales de a lucra pentru consoli­darea stabilizării monetare, pen­tru refacerea şi reconstrucţia ţării în folosul celor ce muncesc, dela oraşe şi dela sate. (Aplauze). Pentru prima dată în ţara noastră, pe măsură ce se adân­ceşte democraţia noastră populară — încep să se ridice elementele, nu după origina lor socială, nu aieşi din sânul micilor grupări exploatatoare, ci din câmpul muncii, din câmpul activităţii, oameni care s’au ridicat prin muncă şi înfăptuiri şi nu din privilegii. Desigur, aceasta nu este po­touUirazre îu pag. m. col. 1-2-8 Marele meeting de la C.F. R. Griviţa Prezenţa judecătorilor populari înseamnă un nou sistem de a împart« dreptatea — a arătat tov. Lucreţiu Patraşcanu In faţa miilor de ceferişti > In două săptămâni încep alegerile pentru judecătorii populari în cadrul sindicatelor In jurul orei 5 se aflau în Hala-Vagoane peste 12.000 ceferişti. Şi continau să sosească mereu — grupuri, grupuri. Ib aşteptare — oamenii stăteau de vorbă. — ,,lţi creş­te înîma în piept, tovarăşe, să vezi cum de fiecare dată când e vorba să se ia o hotă­­rire importantă miniştrii vin In mijlocul poporului pentru a da lămuriri şi a asculta pă­rerile celor mulţi!”. La Griviţa, oa şi în ailte uzine Ş* locuri importante de muncă, lucrul. nu e nou. Deaceea muncitorii îl găsesc acum firesc: — „Păi nu sunt ei miniştrii noştri ai poporului muncitor , . Natural, m vorbeşte mult des­pre Reforma Justiţiei. Auturiân-Pftnă Duminică la ora 7 seara Locuitorii »«salariaţi din Capitold işi mai poi preschimba cav iele te pe luna Decembrie Oficiul de Control al Pâl­nii, din Prefectura Capitalei, comunică: Locuitorii nesalariati din Capitală cari tiu s’au prezen­tat la timp pentru preschim­barea cartelelor pe luna De­cembrie le mai pot pre­schimba şi în zilele de Sâmbătă 29 şl Duminică 30 Noembrîe, la circumscripţiile mai Jos notate, pe sectoare, intre orele 7—19. Pentru Sect. 1 Galben, se vor preschimba la circ. I; pentru Sect. 11 Negru, la circ. 15; pentru Sect. III J Albastru, la circ. 22 şi pen-: tru Sect. IV Roşu, la circ. 35. După această data nu se va mal face nici o pre­schimbare. Í du.i pe muncitori înţelegi eAt de dorită şl de aşteptată a fost acea­stă reformă adusă de Partidul Comimtot Român. Cineva relatează un caz. Unul din multele (atari petrecute în ultimul timp : un speculant care a jecmănit un cartier întreg şi pe eure muncitorii l-au toeolţit pe când încerca aă vândă 5M kg. ulrfu cu SW lei kg. a fost scoc basma ourată de Judecător. ..Dar aste nu mai este Judecată. tovarăşe, oi curată bâtele de loc!” O femeie ee face auzită: — „Nu oe pute« să uu-i pul* capăt!” Dinspre intrare izbucnesc a­­plauze. O secundă mai târziu răsare din mulţime fgura tov. Lucreţiu Patraşcanu- S’a suit Pe tribvia imvrov za'ă. De aici. spectacolul este impresionant. O mare de capete. Tov. Miron Dumitru, secretarul Uniunii tt» preciază raăsiertţti la 15.000 «** Conlinuarc în pag TTT, cel. 8-7-8 muncitorimii, anumite propuneri, în legătură eu revizuirea săte­nilor, oara nu au putut fi accep. täte. In aeeteş timp d. Schuman a tăcut aluzii te Intenţia guvernului de a restrânge exercitarea drep­tului de grevă al muncitorilor. Ministrul de Interne lalea Moeh, socialist de dreapta, a şl venit ieri eu precizări tn acest sens. Nu a fost nevoie deci de mult ttmp pentruca guvernul Schuman să.şl arate adevărata lui faţă an. timuncitorească şl antidemocrati­că. Dar nici răspunsul muncitorilor la provocările agenţilor francezi al Imperialismului american nu <e lasă aşteptat. Ziua de ieri a adus o nouă extindere a grevelor. Mun­citorii transporturilor pariziene, inginerii şi conductorii tehnici, salariaţii agenţiilor de presă a» intrat iert în grevă. Astăzi Tn_ cepe greva funcţionarilor publici. Aceasta denotă ci hotorirea muncitorimii de a lupta pentru democraţie şi o soartă mai beai, este nestrămutată. .Dacă Dr Gaul­le va îndrăzni si atac* institutiu­­nile democratice franceze — a do. clarat Maurice Thorez, secretarul genera! al Partidului Comunist Frsneez — clasa muncitoare va răspunde". IN ITALIA faţă de valul urla* de greve prin care clasa munct. toare îşi manifestă indignarea Îm­potriva politicei economice a gu­vernului. de Gasperi încearcă o manevră de diversiune. Este vor ba despre o aşs ziră remaniere a guvernului a cărui bază va fi „lărgită“ cu socialişti de dreap­ta şi republicani. Clasa muncitoare nu se lasă însă indusă în eroare de asemenea manevre, Ultimele telegrame semnalează o şi mat mare extindere a mişcărilor gre­viste. Azi la Ciuleşti vorbeşte I. Profirogiieacs Co aducător al miş­cării de rezistenţă din Grecia Astăai, la «*»«1« 1* 89 va; •m> too în «alo. Giuu!n*ti o mdunar« a defepatltor •litşlieale ireridsiă de tov. 6h Apostol, rveştălnteto Confederaţiei Generate a; Muncii. Cu această ocazie ! I. Poriboşlietios, fost mî.| niPtru în guvernul de eîl.J berar« naţionali a Greciei pl eomtMobtor de front« al nsîsoărti de rezistentă va fac« un expozeu nsv. pra sIHistlfl In earc s» păşeşte lupta poporului elen, Iar seara la orei« 21 d.as va tine * corfe, rlnţă Io ponturile noastre de radio asupra luptei po. I oorutul elen oo-rtru liber­tatea sa, i>m»-u nerea in Batem! *« ««»—>*» ?n. treagă. ■...................................... ■ ■ -------------------—.............. f Nu vom precupaţij nici un efort pentru a ne respecta angajamentul Răspunsul voluntarilor de pe şantierul Agnita* Boioroa. la felicitările tov. Gh. Ghecrghiu-Rej • v 1*.IvA-V.'.V.ViV. ....... ..cv.v .. . !• * Sera U) - Am' XVI Nr 987 SffllMMllIillMlIffl ŞANTIERUL AOWTA-BOTOR­­CA. 27 No embrie. — b (timi­­neaşa rite«, şanţuri?« au fast ter­minate pe întreg parcursul; transportul tuburilor „Manee­­man" torvnlnot tatai, sudura 1» burilor S7°y'e. «oboriras tuburi­lor |n şanţ <5*astuptetul şan> JtAui 35*/«. Brigada tinenRer vo­luntari db Mediaş ţi SfgMşoa* ra, 180 de tineri, eu lucrat în­continuu la noaptea de B—li

Next

/
Oldalképek
Tartalomjegyzék