Scȃnteia, decembrie 1947 (Anul 16, nr. 987-1010)
1947-12-01 / nr. 987
MÂINILE MAMEI (b’ru mme*W Uiek Kosevoi Mtnor cmturogio/ls'. a trebuit să .părăsease® eiteful Krasnoiton, ameninţat #a Le ocupat de nemţi. Stepa se inti hete ia nesfârşit. Doar in sare' sertoHe» fumul. tuciuriu ai incendiilor. „Şi Oieg. ifi am.inti. gie mania Iuti ou .mâinile ei 'moi, b«ne... . Mamă, mamă ! îmi amintesc 4* mâ nile iale, încăpândeu gUpa m care. am căpătat conştiinţa expleuiei mele in «ceaatd lume. Vara ie pârlea întoideimnat.soarele, fi româneau aşa , ţi iarna,, era v culoare .ăe b'onz g.ngată. ..uniformă, doar puţin ' mai întunecată deasupra vinipoarelor. Poate că mâinile taie aia li grosolane -— au avut parte de atâta' muncă m chesul- vieţii -*- miefitrnsă.. îmi păreau, foarte gingaşe ,şi îmi plăcea at&t de mult să \e sărut tocmai, pe m» nişoaile întunecate. Da, d.molifM în care am căpătat cbhştinţa existenţei mete Şi până din uimmnul mânat când, t.: istov. h.t.ţi-ai tras încet, pentru Ultima oară capul, pe pieptul meu perecându-mă când am ţuicat, pe drumul spinos al vieţii nu ni le ariinişsc decât lucrând- Îmi aduc aminte cum Se zbucuricu în spuma me săpun, spălă biiu-mi cearceafurile, pe când erau încă atât de mie» încât păreau nişte scutece, piftii amintesc cam iama, îmbrăp’ ea ă ţuit up cojocel,târâi găleţi de aţic cu cobn’ţa, pe «are o ţineai cu mânuţa la vârtta în mânuşă cu un singur deal, tu însuţi mică şi pufoasă ca a mânuşă. Iţi văd degetele . ţOproşale puţin la încheeturi pe fsJtfeceda.rşi pe m ne repetând JgUpă ne: .be a, ba, ba-ba”. fS*ÎA cum Irani eu mână vlquyfitlteă 't&CPră sub secera frântă ms palma Celeilalte mâini văd . -imper răritibila lucire a fierului -1 rrrmtâ fie acea mişcare repede, fi. atât .de feminină a mâinii fi a secerei care aruncă ’a /) porte spicele vmntr’un mă- Uwaehii^nea fel ea trajstniie.secerate fi nu fie trânte. ■ Înv aduc aminte de manile tfden sobosite, roşii învineţite Je J'dpn de ghiată din copcă unde ■i'Ciărrai. ritielp. când eram sinfHri. s'ar părea singuride tot tn această lume: îmi amintesc cât de draci şi ne nesimţire ştiau mdlip'le tale să scoată un ghimpe totem to ,degetele fiului iau şi cum băgat aţa în gaura Ortidui, nătai clipi din ochi; ă&uă epsnai ţi cântai — cântând mttfiai pentru Line ţi pentru mine. Pentruci nu există ceva te tompa asta pe care mâinile «si« să mi fi ţtiut să-l facă, care să fi fost petea puterile lor sau, doliu care să se fi dat in lăţiuri! Am văzut curat frasnâuiMu lut cu băngar ca ai propna o**«. fi ţi-am văzut mdna'Şi ieşea din mătase, cu un inel pe deget, când ai ridicat paharul cu vin porfiriu moldovenesci .Şi tu «e dragoste se' tokMăcea ■ -mâna la plinuţă, albă mari ras de cot.-în fanf gâtului satăiAM meu vitreg, cânii, dansând cu fine- te-a ridicat în braţe; tata vitreg privare iatti învăţat să mă fiioeaţcă şi pe care l-am stimat ca fie zm l«W bun, pentrucă l-ai iubit tu. Dar mai mult decât vrlae mi rip întipărit în minte pe rktru totdeauna eu câtă gingaşi ehiămingâiau mâinile tale fin ţin aspre şi atât de egide şi în occhişi t'mp răcoroase, own îfihri mângâiau părul şi gâtul şi meptul când stăteam lungit, in pat, cu cunoştinţa pe jumătate pierduţii, fii oricând aş fi deschis ochii, erai mereu lângă mine; nn cu nkmri ardea lampa mică de nog.pte ţi tu mă priveai cam beznă, cu ochii înceţoşaţi, liniştită şi luminoasă ca şi cum ai fi fost îmbrăcată în arginţi ca ♦ icoană. Sărut mâinile tăie curate şi sfinte! Ţi-ai trimis fiii la răspi,ţi iacă nu chiar tu, i-a trimis o atiă mamă la fel ce fine; pe unii nV.i .se-i mai revezi în veci, şi fiii că această cupă amarra n-a fost cruţată ţie nu i-a fost cruţată alteia, la fel ca tine Şi dacă înfilde de război oamenii ■ în o bucată de pâine şi au haine ca să se îmbrace dacă se • incită stoguri în câmp aleargă trignuri pe ţine, înfloresc vişinii in livezi şi arde focul rafi olos în furnalele înalte, ' 'iar sforţarea invizibilă, a cuiva îl ridică pe ostaş de Pe. pământ sau dinpat, atunci când s‘a îmbolnăvit sau a fost rănit — toate acestea le-au făcut mâinile mamei mele — ale mamei meifei ale tuturor mamelor Din romanul Tânăra Gardă d® A. Fadeev (Cartea Rusă). 1FATURI ^vmsxxxnmaauaxxm Of»ra cu vrem»« umedă, reuaaa’tcd teep ak sufere Pyrapddontde*te »»Uzi foarte reepsvmsufert de către un mere medie •»taut »ovietie Nu supără inim». Totu«i intrebeţi pe medicul dJM până la ce d«zi ae poate lua sil rie. 1 ★ Plăcintă de mure : Se ameste-4 U8 ,pu, trei Imnuri ulei • țintar-tâ, oţet şi făină cât pri- Piefta cs «ă au «« mai lipească peca de degete. Se curăţă un lEMcfram de mere, s« ta« f«li- P»Vf aubţireie »i se pune la I (ttastoit.. iptr'o cratiţă cu 30 gnam* de zahăr Două treimi din a- Iuti se întinde cu făcăleţu] şi a» captdţeşte oala minune ţie o tftăiţime d» două degete Apoi toarnă merele I« care s - a«Hugat ţi puţin pesmet Dacă] •veţi ia tedemână şi puţină scortoară pisată Din restul dej cocă se face grătar peel» ruere fi se pune i® copt. Sileuri . Dară v’au rămas ceva Jumări, măciraţi-le pe maşina de carne amestecaţi cu făină şi | nfăviţa cu apă fierbinte. Faceţi 1 bastonaş« ce 19-12 cm. ţi răsu- • ciţi cftte două. udaţi cu o paclnă presăraţi cu sare şi chimion. 8» cp-ce Va cuptor Poftă bună I ] ★ In lipsă de Sidol puteţi scoate pz elţ de pe obiecte de ara., mă sau alamă, fnecându-le cu oţet amestecat cu sare în părţi epar. Limpeziţi apoi cu apoi căldicică, altminteri se cocnesc. M«i genială — Nmmslă-mee e un geniu. iFnt.-'o toalet/i veche de bal, mi-a făcut o cravată. • —Ei, asta-i fleac! A mea ?I-a făcut dintr’o cravată a nea veche o rochie de bal. catege ' — re rol ai tu tc -eviota om «onă T ■— Trebuie *ă traverse* mimai t«*na ti ţi fac figură fmmoaai ■— Vai Sărăcuța de ti«e, tot ma*»mie reli mat impooibile iti #1 ti« Wri plăcut ■— ,,A da, e'rrut-i plăcut, decât lila exp'ică institutorul. . —- Tdbthai • am gândește- ţi sprin-o Costel. S •— Oi.'*., când ? |r Când mi U -bitale. țg?, Calm la timpul unei alarme de theondiu, pasagerii fug, cum apucă din botel, lin domn M apropie de au grup agitat oare ata în atradă, îmbrăcat sumar. — De«a atâta emoție ! Ba pe câad mă îmbrăcam mi-am apricie taeticea * țigară și mi-am lega* cravata e» o deosebită grij». - - ■ — Vă admir răspunse tun ; donna dar pantalonii dee* nu I. «1 iMți tras î , • ;■ .( ?.'• r- - '• • .•••■ • ' , ... O micĂ bucurie '• — Tata mare e tare bolnav. Fă.l. Nicule, o mică bucurie.— Tata mar«, vro, să., te înmormâr.'.ez» cu Muzică rpintară ? f I ~ Informaţia de mai jos este copiată, dintr’o gazetă de stud& a resortului Femei din Sîn. dicatul Miner Petroşani, Valea Jiului. Dintre alte drepturi, dobândite în ultmii trei mi de femeia muncitoare, esti fi 'acela că i s’a îngăduit sădevie lucrătoare calificată, fii noi avem un caz unic aici în Valea Jiulti. Cu începere dela 1 August a c. avem și tot o femee muncitoare calificată. O cheamă Sfârc Valeria şi a învăţat meseria de electrician constructor. Tovarăşa St Arc Valeria a fost angajată ca simplă litcrStoare , numai prin râvnă şipricepere a ajuns după o muncă îndelungată — 10 arţi — să, depună cu succes examenuli de ineritoare calificată Produce tot atât de mult în câmpulmuncii ca și un bărbat. ■Cu munca ei în ramura An cane s’a 'perfecționat merge înainte cu curaj, dând un bun exemplu celorl'alte muncitoare'.• Felicităm pe tovarăşă 'Stăte Valeria și îi dorim, spor și stă-; niintă înmunca, ei- dându■■ ne astfel , un imbold puternic ■nouă celorlalte femei munci- KxuV'. ' '' ; * ' ~=§i HUMOR f V - • i. S’a îBiiiîițat Comitetifi Național pealni " x Ocrotirea CcpUuM - (C. N C.) llUoi.^niamne*: șl' fetiiei, ’vot c*r^,.Aț t g S-s | t î n fri'rn i! e voastre fM«Vea cte a fin tS-sa *S rne'arSVrnfir'e de toțiit'rîin regiunile' j6vîte, de'secetă, 'cu tdăvto gr^irtStfîe - prin ’cere' toți ar tr®*cut, voi., pars’- aţi dovedit’ înaltul spritiift ai solidarilăţi nationaler, fiţi '$i acurri längs" .'OÎ.' ' '’ '! Cu • sprijinul, fi aportul ‘voi-j 3tnj, vom' putea' îndeplini da-', toţia noastră a tuturor, faţă'' de copiii noştri, viitorul ţă- ni. .. .. . r Să.ne unim' eforturile, pdn-'' tru a creşte din copiii' noştri.;daren: sărbători, harnici, cinstiţi’; cetăţeni demni,.iuipîtori de ţară,' de pace şi IPbertate". . (Din epeid tapeat de i . ,c- n. .fi-.......... i. Prima femeie electrician -constructor la noi în tara iftoSm «1«*. teîtoianii ««vie. tick Alezata. tlm Pavlova, o refacere» unei stai luni de înaltă treevrem.tă a ghesului." . - SOO * O.O O' ri •• •* “ - • . - 1 4 . de tehniciene de frunte şi ţărănci CATERINA MSSINA, mecomo «lasa X-a la metroul din Moscova, deputată in Sovietul Suprem al Republicii Sovietice Fccerative cu diplome emeia sovietică im ştie ce înseamnă profesiini „Interzise” iTunurile războiului final bubuiau încă la Moscova,când se alcătuia Planul uzinei 522 ; şi când totul fu gata, conducerea ei se încredinţa unei femei: Liudmila Alexandrovna Zubkova, Conducerea unei uzine, care niciinu era încă construită ! Ce o fi f°stin mintea Liudmilei Alexandrovna Zubkova când, venită la locul unde avea să-şi înceapă munca, nu văzu in juru-i decât ziduri dărâmate şi bălării ? Primii ■ muncitori încăpură să vină : tineret, femei, cei mai mulţi ţară pregătiră numai cu elan si dor de reconstrucţie Şi tândmila Alexandrovna luă asupră-şi instruirea lor Ateliere nu . elan reneai dar ea. isi si desenanaee' set de ateliere îiîgineni Maria Sergheevn® Kvasnevskaia şi Olgă Safonova,Zidarii dui girării.. moruriii veneau . la mun.. ... câccu cărţi şi .caiete.. .tngStau .firmu le, rezolvau. probleme. A?a crescu, odată cu lizrria. o minunată amnetă de muncitori calificati Si astăzi, doi ani numai dela' conStruiire.4 uzină' a" a.. . »uns sa Producă Cel mai rezistent '"•aliaj ‘cotiMSut până acum, de .tarei ••••«nu mai economic • ttecât itlt'.sp'j], • produg de. aeest fel,.... extreip '-. de avantajos si ;utU în. industria in«. . teHurgica.. . , . . .' Liud/nila Alexandrovna Zubkova/ director Hi ^dzitei 522, a fost '""da cdrând' diitinsă-- cu premiul S tel isi. i . „Efiajitate nu numai . ■ prin letjs, to sî - în Viaţă- Este cat excepţie printre femei ? Ia, dacă ne gândim ‘la ,aşa zisa cultură occidentală, unde„ femeile în câmpulmuncii sunt de obicei, menajere,, muncitfarcy , sau mici funcţionare^,, unde. 0%... lea spre posturi mai, înalte le este de obicei, închisă. Femeia trebmie să rămSic cât mu. redusă, că să ' tragă fără crâcneală’ fi ingni exploatării. r Dar Lîudmila Alexandrovna Zubkqya na este deioe o excep.«. fie printre femeile din, ta^ra , sa „yîarcs,, .Itevolutîp Socaw$. j Min Dotonahr.e de acum " So de ani le-a ailus liberta Va Si deplina e'gantato jlt 'drajoturi’ Cu bărbatuir ..Egalitatea dn bărbatul să ie dobândită nu numai prin legi, ffăr ■Si în vratâ“. «cri» I.em,« irf ’liia«, cu ocazia aleeevilor Pentru Sovietul Moscovei. Si tot Lenin scriu mai departe. ..Acum când războiul s‘a terminat si mnpca pașnică de organizare a trecut' pe Prim pian. participarea femrilOT ' Jâ. nunea Partidului ar In apardtujl de stSt »AVietic ’ i deosebit de ' importantă Kletm.lfie ''să’ aib'ă' up roi' esenţial Inie Castă - muncă --■■Şî SI vor avea on siguranţă“. soo odo 'toiit»ii«fw de frunte şi ţărănci cn (tiptmne academice . Intr’adeivăr nu mai există în . Ustlimnea Sovietică frmctiune cât dg înaltă, iii. ofi care râvnsiră & producție, pe care să nu o poată înfieplini pi să nu, o îndeplinească efectiv o ‘ fermeie. fcumai în ramura tehnică, 250.000 de fftnsi' au posturi de conducere 45t ingitori şitehnicieni si tot 250 PSD conduc echipe si, staţi, uni gg/icoîet, trixctdarsfntreeră’ foarte mecanice. Multe din ele au devenit eroine ale muncii stahanoviste si inovaţii hotărltoare,în dezvoltarea industriei li se zdatorăsc ier. ■ Iată de pildă pe Alexandra ConsLiantirmvna Gusieva; e te■sătonray la fahrea, ' textilă . Stalin” --iain Taşkend .republica •Vzbekâi. si lucrândla 32 războil'e odăiţă, st-a . depăşit, plănuitie muncă cu 170%. Catartha . Bftiferti coua,, de 25 ani, lucrătoare si. an°, se dă de echipă la uzina de rulmenţi fie 'bile -hir.fi a izbutit de curând, printrunKvow sistem ce dispozitie a maşinilor, imaginat de casă să economisească in industria respectivă' 80.000 de 'firatâ definancafi' Mânca agricolă a format' şi ea fitifiiuttaie cadre • de .fentei. 15.000 sunt preşedinte 'de cobog .. ți dintre cei 49 de ţăranii dis. Unşi în .anul, acesta cu firul de erou jilţ muncii socialiste' si brdiriur Lenin, 22 sunt femei. Recoltele lor degrâu, in, . sfeclă şi r porumb, sint recorduri. Şi ce să ,mai spunem ’de Fidkl'a Mi..^tusova, ţăranca rusă, care' delet analfabetism a ajuns diplomată a Academiei,, de Agricultură ,, „Tirrikiazev” şi preşedinta unui colhoz de 1.208 de hectare. „Me’ rinos -Siberian’, dirt regiunea Altai? ........................ Dar exemple nenumărate din viaţa şi munca femeilor sovietice ne dă expoziţia „30 de ani dela Marea Revoluţie Sire'aU'Stfi diri Octombrie'', care mai rămâne deschisă păna în .Febru-arie la Cina Prieteniei Romano-Sovietice. Te impresionează aer dela prima vede,c mulţimea figur lor de femei, între fotografiile fruntaşilor producţiei • industriale şi agricole, şi mare varie din ele exercită profesiuni care cer o pregătire excepţională şi practica îndelungată Ava Scertfinia fiica unui tâmplar de corăbii, a ajuns cavtan de vapor după ce a trecut prin toate tetrtele marinăreşti şi conduce astăzi vasul refrigerator- „Dnesti”. La cârma Sfatului încrederea poporului a ridic?.! numeroase femei la cale înii de seamă locuri în conducerea Statuia.. _ 456.689 de femei sunt în momentul de fată deputate în Sovietele locale. 1-500 în Sovieti'l, Supreme ale Pepubicelor Federale si Autonome, si 211 -- Sn Sovietul Suprem al ÎI. RSS Iată cum democraţia sovietică a deschis larg pentru femei por- ] tile unei vieţi noul, o viaţă li- beră şi demnă de muncă şi creaţie. Ada Geciorîan \ -Cum înființează femeile case de nastere la sate ■ Trei case de neşteri pentru s Stan ce și-a patra încurs de ' deschidere! Faptul s'a desprins lontinos de ru porto! • Mariei ! MoCanu, de'egat- a Județul» ! Bacău "’ia" cert’sfatul rea '" pe fară ';. 'UFAR,' de‘ curând ■'ținută. .' ;... Cotri ,au reuşit; fegrţei'cariiî'fasciste -in-țf’.yn. r'8*țir ț?' .*pi*rt: de ’numai câteva luni să facă ce n’a făcut (limeni până i.betoî lată cum. Umb'ârid . pri n satete Judeţului, şi cunoscându-le .biae peujoii%etos au oprit la: trei sate. mai retaa: Tescanli Oneşti şi. RScătiuiii. ■ Aci foncţionat câte tm dispensar? şi . gospddăreşte,’' chibzuind bine fiecare-'tec, au găsit chiar în locuri*, dispensa toi ui câte o cameră, pentru' maternitate. Pă., t-uri’le câte trei d® fiecare efis-pense, cu aşternuturi şi Instrumentele medicale necesare, le-au obţinut prin insistenţe la Ministerul Sănătăţii. Mai rămânea acum ca sătence,e să vină să nască aci, căci greu le era să rupă cu obiceiul primitiv al trecutului. Şi apoi, cum să-şi lase elegospodăria , singură, cu bărbatul şi copiii?. La ţară femeia, e în picioare la treabă, a doua zi după ce a născut şi nu arareori i se trage de ...aci, boală, pentru toatăviaţa. Prin muncă" intensă de "lămurire şi mobilizarea tuturor, fe■ meitor din sat, Ufaristele au reuşit să înjghebe pe lângă fiecare casă de naştere, câta un comitet de sătence. Veghiând întâi n-wnai la bunul . mers al iuowifUof. . apoi . ptin*end tot mai multă putere prin sprijinul dat de mamei« * care născuseră la Casa de Naștere, comitetele au început să îngrijească și de gospodăriile sătenceior în Fmpu! lăuziei și să pregătească pentru fiecare nou născut câte un rând de schimburi. Aşa s'a ajuns ..ca femeile să nu se mai ferească acum de casa de naştere unde ştiu că găsesc atâta înţeiegere1 $■ -sprijin, ba -o cautăşi duc vestea La Tescani s^a ajuns te a 11-a naştere, te Oneşti tea 20-a, iar la Răcăciuni, cea mai nouă, te a 6-a. O a patra casă de naștere este pe cale de înființare de Gropi. De ce sunt comunista? , *, In, editura IPa/Mdulm- Comunist Francez a apărut o broșură cu foarte interesante răspunsuri la întrebarea de piui sus. '! Partidul Comiunist Francez, pg lângă mumcitori, țărani, inttâeetwUi, numărăîn rândurile sale și o seamă de femei de frunte. ■■■'(. Qine mai bine decât inte resatH înșişi ar putea răspunde? ■ si t Iată ce -r&tpugide— • - • . .. •:A F. SECLETRIOU 'Intspetitoarea Invățământului Prinoar Directoare a revistei ..Invățământul Laic“. ,,Pentru ce am vendea Partidu.'Comunist? P«.»tru că, născută într'o .fam'lie de muncitori, am crescut la mijlocul muncitorilor. Am cunoscut istovitoare l © slugărnicii şi nedreapta condiţie a vieţii lor, r - ■ . Am înţeles primejdia idealului de îmburghezire, care se propune copiilor celor mai bine dotaţi ai poporului. Ei vor forma „elite'' ieşită din class muncitoare, e:'tă oarecede că trebuie,-----pentru car să se distingă. — să, n'o mai recunoască -sau s'o trădeze. Materialismul, dialectic aduce Inteligenţei bucuria unei pătrunderi tot mai precise şi mai sintetice a lumii. Viaţa In Partid îngăduie bucuriile 'acţiunii în cea mai desăvârşită fraternitate. Nu pot să nu asociez Intrarea mea în Partid'cu imaginea lui Paul Langevin. F.I m'a onorat cu încrederea sa și cu o deosebitâdragoste. El m'a ajutat cu.gândirea sa lucide și prin senina măreție a exempluljji său". i ' • Aîd-nm şi copilul Educaţia sugarului v titetrtă Ilin primele, site ale deţii. Urmând sfaturile de mai jos ale tovarăşei Trude' Berarii, bucaria die a fi nmmtt nia fi tnnotitd ei de o linişte ’care Vă ra îtionidul sd vă puteţi vedea de gospodărie, ae tămpleli 'Şi să mai citifi k i vdte- io • căriv ■ laţii o primă lecţie, de edicaţie a micuţului. t plânsul’ Sugacib! plânge la fiecare 2-3 ceasuri, când se trezişte, ^ ' ' * s . ’• 5'.'-* s ., In. primul rând, plânsu! augăciuiui este norma] • şi folositor pentru desvoltarea plămânilor. E natural ca el să plângi când ti este foame, sau când a stat prea mult în umezeală sau când are dureri, deoarece el nu are alte mijloace de a comunica cu noi decât ţipând.' Nu vă, apropiaţi imediat de patul lui! Nu-1 luaţi în braţe! Nuglumiţi cu el! Nu-i cântaţi nimic! ■ Nu-1 plimbaţi princameră încolo şi, încoace! Nu-i legănaţi! Nu-i pUfreţi. sUSetîT sau degetul în gură! Nu-i daţi nimic de mâncare, nici nu-i aprindeţi • lumina! Nu.! schimbaţi scutecele şi nu-i daţi niciun fel de ceai calmant, mai ales bromural! •’ lştâţ 'nu fiţi- nici "severi cu 'su-i gaciu, .dacă nu Vreţi să, facefi din el -un-.om, fricos, încăpăţânat.'Nu ţipaţi, nu-l jbateţi! ■ • lăsaţi Copilul să ţipe, Chtiardan ar face-o ore 'întregi Şi veţi vede.- t ă se linişteşte dacă vede că nu are succes. jA4a. Katharine Hepburn demască pe imperialişti Ştiaţî că marea artistă de cinema, Katharine Hepburn, este o aprigă luptătoare împotriva imperialismului? Ori de câte ori are prilejul, ea demască pe acei care au dat asaltul împotriva culturii, în „democrata” U.S.A. Într’o cuvântare rostită la Los Angeles, cu prilejul unui meeting, a spus între altele: „De când lumea artistul a exprimat năzuinţele şi visurile poporului. Faceţi să amuţească artistul şi veţi lipsi poporul de cel mai bun purtător de cuvânt al său. Distrugeţi cultura şi veţi distruge unul din cele mai puternice izvoare de inspiraţie, de unde poporul îşi trage torţele în vederea luptei pentru o viaţă mai bună”. Tocmai de aceea Truman cu oamenii lui caută să lovească în artişti şi în opera lor, pe care-i privesc ca arme periculoase, în mânal adevăratei democraţii. Făceţi vă cumpărătorile la „Munca la Domiciliu“ Expoziţia UFAR, Blocul Aro. Sdrta noastră înfăţişează 4 veste foarte practice, de puratat pesteorice rochie sau bluză- Lie puteţi face din rochii vechi pe care vm le mai folosiţi* Grupate în Union Donna Italiana (Uniunea femeilor italiene), femeile din italia duc o luptă dârză cu reaesiunea, căci deşi au trecut aproape trei ani de la sfârşiţii războiului, urmele îndelungatei asupriri fasciste sunt aci încă greu simţite. Nicăeri în producţie, femeile nu sunt retribuite la fel ca bărbaţii pentru muncă egală, şi cu toate că multe au câte 20 şi 30 de ani vechime, rar li se dă calificarea. Femeile nu sunt admise în şcoli profesional® nici măcar în ramura textilă, şi nu există femei maistoriţe. Copiii sunt în mod dureros exploatări. In toate sectoarele industriale. Bela textile până la metalurgie şi marile şantiere navale, sunt folosiţi sumedenie de copii între 9 şi 14 ani, şi muncesc ca adulţii, câte opt şi nouă ore pe zi. La fabrica de sticlă Murán©, de exemplu din Veneția, unde se fabrică vestita sticlă veneţiană, copiii primesc de 6 ori mai puţin salariu decât un adult deşi prestează aceeaşi imuncă, în ateliere neserisite şi lipsite de orice sistem de proteguire înpotriva accidentelor. O corespondenţă prietenească şi susţinută se duce de multă vreme între femeile sovietice şi femeile americane. Astfel, numai în 1046, peste 2000 de scrisori au fost primite în U.RS.S. prin intermediul Comitetului Antifascist al femeilor sovietice. Este creată astfel încă o posibilitate pentru cunoașterea reciprocă și apropierea, celor două ponoare, din, în timp ce în U R.S.S scrisorile americane sunt popularizate, prin presă și radio nu se vorbește niciodată în presa sau . radio-urile americane despre scrisorile femeilor sovietică. E încă unul din ..secretele’ presei libere din Statele Unite. ★ In Spania hu Franco uo div cret special stabilește că femeii* nu pot primi la muncă egală decât un salariu de 10«/« faţă de al bărbatului. Toate femeile care lucrează în producţie, sunt concediate in mod automat, imediat ce se căsătoresc. Ijf Viarşul Aviatorilor Sus ochii, trec falnic pe cei antiocme Cu dragii piloţi la moroi, Ei duc libertcatea, victoria noastră ! Copii, strigaţi „Ura” în cor,. De-i cerul albastru, de-i nor şi furtună, Prin fulgere roşii şi ploi, Ei sboară ca şoimii, eroi fărăfrică — Copii, cereţi aripi şi voi ! Crip-Cirip! BUFNIŢA Fă-mă şi tu crşCr, dintr'o ,? Hu-hu! Desenec?- mă şi singură trăsătură şi - colo- tu dintr'o singură pasăreagză -mă ! . tură !