Scȃnteia, aprilie 1948 (Anul 17, nr. 1087-1108)

1948-04-02 / nr. 1087

'jfffQtfy.yî O tsSÎit 0WîMisj­ff­­if O manifestare bulgară de solidaritate cu cauza democraţiei populare din România Aleger­ile pentru Marea Adunare Naţională, care va vota Constituţia Republicii Populare Române, au stârnit un deo­sebit interes şi în ţările cu democraţie populară vecine nouă. Numeroase sunt mărturiile acestui interes arătat ţării noastre, şi ele au răzbătut în ziare, în emisiunile radiofo­nice, precum şi în mesagiile trimise presei române din care multe au apărut în „Scânteia“. Printre aceste mişcătoare mărturii de prietenie, se cu­vine să însemnăm emisiunea specială a postului de radio Sofs’n­., închinată alegerilor de la noi. Cu acest prilej a vor­bit profesorul Sava Ganovski, ministru adjunct al aface­rilor străine al Republicii Populare Bulgare, fost ministru al Bulgariei la București, care a găsit aceste cuvinte ni­merite pentru a sublinia semnificaţia alegerilor de Dumi­nică­ ».Poporul român şi-a luat destinele în propriile sale mâini. Acum, independenţa, bunăstarea şi înflorirea po­porului român depind numai de el“. Asemenea manifestări care vădesc solidaritatea şi co­munitatea de idealuri a popoarelor român şi bulgar, sunt de natură să pecetluiască şi mai trainic o prietenie care PAnc/d­irlpa?» nano» în proactă nario O F­ urmnd­. mocmicarea legii chiriilor este actualmente luată în studiu la Ministerul de Justiţie, de către o comisie care studiază tot ma­terialul documentar strâns în a­­cest scop. Păstrând principiile vechii legi, de ocrotire a marei majorităţi a populaţiei — chiria­şii, — legea chiriilor în noua ei formă va căuta să înlăture nemul­ţumirile provocate de legea ve­che. Ea va stabili un sistem mai simplu de calculare a chiriilor, afectând in acelaş timp o serie de nedreptăţi reuşite din reaua calculare a valorii locative. In special această ultimă pro­blemă este discutată de organe­le ministerelor de Justiţie şi Fi­nanţe pentru a se putea stabili soluţia cea mai justă, fără a se atinge interesele Statului. Este probabil ca până la sfâr­şitul săptămânii comisia de pe lângă Ministerul Justiţiei să-şi Încheie­ lucrările, noul proect ur­mând a fi dat publicităţii spre a fi luat in discuţie de opinia pu­blică. „ Reconstructi­e“ de tip american „Ajutorul“ american care bla­gosloveşte Turcia de la 12 Mar­tie 1947, a început să-şi dea roadele. Obiectivele urmărite de darnicii şi prea milostivii stă­pâni imperialişti din Wall­ Street de a transforma Turcia într’un focar de fascism — sunt puse din ce în ce mai mult în apli­care . Ziarul turc „Uluss", — şeful de orchestră al presei re­acţionare turceşti — a anunţat zilele trecute, pe prima pagină cu un titlu de o şchioapă, ca un fapt important şi foarte „a­­greabil’, că ministrul de Justiţie al Turciei pregăteşte un vast program în care se prevede construirea a 300 de... noui în­chisori. Alte ziare reacţionare turceşti salută amenajarea unor noui stabilimente penitenciare. Iar la Istambul se clădeşte o mare în­chisoare de cel mai modern tip american care va rivaliza cu marile închisori americane. închisorile amenajate după ultima modă a tehnicei ameri­cane constitue desigur un deta­liu important al „multiplului a­­jutor” dat de USA Turciei. Conducătorii servili ai Turciei care s’au înhămat la carul im­perialismului american nu pot pricepe însă că, oricâte închi­sori ar construi, nu vor putea închide în ele până la urmă în­tregul popor turc însetat de li­bertate. Un aspect interesant al votului din 28 Martie l-a e­­videnţiat d. prof. universitar Traian D. Gheorghiu dela Poli­tehnică, preşedintele sindicatu­lui Corpului Didactic dela Po­litehnică. — ,,Prin votul nostru, — a a­­rătat d. profesor, — surprins de reporterul nostru pe când îşi aştepta rândul La secţia de vot Nr. 84 — rupem definitiv cu vremurile când, în interesul marilor monopolişti din Apus şi al capitaliştilor băştinaşi, România era o ţară înapoiată. Statul nostru, Statul popu­lar, va face tot posibilul pentru a promo­va des­volta­rea econo­­mică a ţării. Doar azi nu mai lucrăm a da unei clase de exploatatori câştiguri fabuloase, supte din vlaga şi sângele poporului muncitor. In specialitatea mea, în electricitate şi electrotehnică, se deschid minunate perspec­tive. Imensele rezerve de e­­nergie pe care le posedă ţara noastră vor fi folosite într'un viitor foarte apropiat pentru a pune în mişcare fabrici şi uzine. Iată deci, de ce dau votul pentru »,Soare". Cu votul meu contribui astfel şi eu la rupe­­a deplină a lanţurilor care împiedecau în trecut des­­­area tehnicii în ţara noas­tră . Undeva pe malurile Mării Negre în jud. Constanţa, e o comună pe nume loan Corvin. Cu ani în urmă dacă ar fi îndrăznit cineva să ceară lumină electri­că pentru sătenii acestei comu­ne, apoi acela n’ar fi reuşit alt­ceva decât să stârnească hoho­tele de râs ale „domnilor”. Auzi? Lumină electrică, — şi tocmai în comuna loan Corvin?! Acum, comuna îşi are viaţa ei, viaţă nouă, ca a întregei ţări. Guvernul i-a ajutat să-şi facă în sat o uzină electrică, iar să­tenii Gheorghe Ivanciu şi Du­mitru Culea au donat terenul unde s-a construit uzina Cazul din comuna Ioan Cor­vin e numai un început. Re­publica Populară Română creea­ză condiţii favorabile pentru ca ţărănimea alături de clasa mun­citoare, să se bucure de un trai mai bun. Un nou monopol al frustienilor americani­i stupiditatea Panica de care au fost cu­prinşi reacţionarii americani faţă de prospectivele întunecate ale lui de Gasper, în apropia­tele alegeri din Italia i-a­ făcut să-şi piardă capul. Numai ast­fel se explică de ce un­­ înver­şunat reacţionar şi aţâţător la război­. Martin, preşedintele Ca­merei Reprezentanţilor din USA, n’a găsit altceva mai bun de făcut decât să propună cetăţe­nilor americani de origină ita­liană, să-şi îndemne prin scri­sori rudele şi cunoscuţii din Italia să nu voteze cu Frontul Democrat Popular. „Un timbru de ÎS cenţi (preţul unei cărţi poştale) — a spus Martin — ar putea schimba situaţia’’... Milioane şi milioane de dolari americani n’au putut schimba de fel situaţia în favoarea reac­­ţiuni în Grecia, China şi In alte părţi ale lumii. Şi totuşi Martin şi alţii de teapa lui — speră că cei 15 cenţi le vor a­­duce izbânda. Hotărît lucru , stupiditatea este pe cale de a deveni un monopol al truatme­­nilor din­ Statele Unite. Din uzinele şi fabricile metalurgice de pe tot întinsul ţării, continuă să ne sosească veşti despre entuziasmul cu care muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii au primit chemarea la întrecere cu bravii metalur­­gişti iugoslavi. Prin telegramele şi scrisorile pe care le-au adresat Uniunii Metalo-Chimice tovarăşii meta­­lurgişti îşi exprimă dorinţa de a se prezenta cât mai bine în această întrecere, în care ei văd nu numai un puternic stimulent în efortul lor de a da mai mult fier şi oţel ţării, ci şi încă un prilej de strângere a prieteniei dintre poporul român şi popoa­rele din Republica Populară Fe­derativă Iugoslavă, st însorit!“ Constantin Perpeliuc, un ve­­chiu inginer agronom actual, mente inspector de îndrumare şi control ştiinţific şi technic al staţiunilor experimentale din Transilvania şi Moldova ne ex­pune părerea sa despre alegeri.­­ „Regimul acesta a reuşit să facă în scurt timp un lucru pe care alte regimuri nu l-au putut face: să scoată din sufletul şi mintea intelectualului teama de muncă fizică printr-o politică bazată pe respectarea şi încura­jarea muncii de orice fel. Ast­fel a reuşit să apropie pe mun­citorii manuali de cei intelec­tuali. Eu am votat ca intelectual pen­tru acelaş viitor ca şi muncitorul manual. — In domeniul Dvs. de lucru, cum vedeţi viitorul? — însorit — răspunde el zâm­bind, — o agricultură modernă, mecanizată; ţărănimea lămurită pe baze ştiinţifice asupra pro­blemelor noui ale agriculturii; o producţie agricolă mare şi le­­gaturi rodnice între sat şi oraş. Evoluţia economiei româneşti este titlul unei noui publicaţii pe care o scoate Consiliul Superior Economic, ca supliment trimes­trial al revistei „Probleme Eco­nomice”. Publicaţia cuprinde un material statistic excepţional de bogat privitor la desfăşurarea vieţii e­­conomice româneşti în cursul a­­nului 1947 şi mai ales în a doua jumătate a acelui an. In baza acestui material ,1 cu ajutorul metodei dialectice ma­terialiste, schimbările şi progra­mele înregistrate în economia ro­mânească, precum şi tendinţele ce se manifestă, sunt cercetate amănunţit, sub toate aspectele lor. Prin aceasta, noua publicaţie a Consiliului Superior Economic constitue o inovaţie şi reprezintă un mare pas înainte pe calea cercetării ştiinţifice a evoluţiei e­­conomiei româneşti. „Când ţara ta e casa ta“ Problema înfrumuseţării Capi­talei a aşa ziselor „spaţii verzi", nu mai este astăzi o problemă care să aparţină exclusiv ofi­cialităţilor urbei în locul cheltuelilor de milioa­ne pentru importarea... de plan­te din străinătate — cum se pro­ceda pe timpul regimurilor tre­cute — azi, prin munca volun­tară a cetăţenilor, se plantează arbuşti şi tufe de flori, care se găsesc din belşug In ţara noa­stră. Nu puţini sunt acei cetăţeni care au putut vedea în ulti­mele zile echipe de bărbaţi şi femei săpând pământul, tăind uscăturile şi legând mlădiţele tinere ln Cişmigiu, la Şosea, în faţa Patriarhiei, în toate parcu­rile şi străzile oraşului. Spiritul nou de gospodărie, de grijă şi dragoste faţă de bunu­rile care astăzi le aparţin, do­rinţa de a-Şi face viaţa cât mai­ plăcută prin propriile mijloace» mani­fes­tartă de pături din o«, ca ce mai largi ala cetăţenilor Ca­pitalei, i-a făcut să sa ia parcă la întrecere cu Primăria fie că­rei acţiuni nu pot fi nici ele trecute cu vederea. Pe exemplu» Piaţa 28 Mărire prezintă acum­ un aspect cu tot­ul nou. Stâlpii susţinători de lămpi, şi-au pus veştmânt de sărbătoare. Albi, cu soclurile albastre, luminează parcă şi siua... Şi aşa, fiecare şi aduce ceva nou, ceva spre mai binele tutu­ror că ei, deopotrivă autorităţi­­i cetăţeni, ştiu că a ai ţara lor , casa lor ! După primele 10 runde... Recent s’a terminat la Haz­aa prima jumătate a cam­pionatului mondial de şah, la care participă 5 jucători din 3 ţări şi anume: Botvr­nie, Keres şi Smîslov (URSS) Reshevscki (USA) şi fostul campion mondial dr■ Euwe (Olanda)­Câştigătorul primei părţi a campionatului mondial de şah, este marele maestru so­vietic Mihail Botvinîc, cam­pion absolut al URSS care a obţinut excelentul rezul­tat: 6 puncte din 8 partide, nesuferind nîcio înfrângere în cele 10 runde disputate­. Ceilalţi mari maeştri sovie-­ tici, s’au clasat la locurile 3 şi 4 la numai jumătate punct după Reshevski. Ultimul loc îl ocupă fostul campion mondial dr­ Euwe cu 1 şi jumătate puncte. A doua ju­mătate a campionatului se va disputa în cursul lunii Aprilie la Moscova. Şansele de campion mondial sunt tot mai mult de partea lui Bot­­wnic, care în afară de a­­vantajul obţinut, a dovedit in toate partidele un excep­tional stil de joc, de o pre­cizie și o siguranță rar în­tâlnite. . O precizare In legătură cu unele informa­­ţiuni privitoare la alegerea noului Patriarh, apărute într’un ziar de ieri dimineaţă, serviciul de presă al Sfintei Patriarhii este autori­zat să facă următoarele preci­zări: 1.­­ Data alegerii noului Pa­triarh şi a celorlalţi episcopi şi mitropoliţi pentru scaunele va­cante nu a fost încă fixată de forurile competente. 2.­­ Pentru alegerile de epis­­copi, mitropoliţi şi Patriarh, le­gile in vigoare n’au prevăzut şi nu prevăd depuneri prealabile de candidaturi. Membrii Marelui Co­legiu Electoral Bisericesc desem­nează în şedinţă solemnă pe a­­cela pe care îl socotesc vrednic să fie ales. In consecinţă, lista de candidaţi apărută într’un ziar de dimineaţă este lipsită de ori­ce temei şi isvorită din intenţia de a creia confuzii dăunătoare prestigiului înaltului elev şi Bi­sericii Ortodoxe Române. Consumul de combustibil la C.F.R. a scăzut Datorită bunei exploatări căi­le ferate române au reuşit să­ obţină o serie întreagă de re-­­­zultate satisfăcătoare în ceea ce priveşte circulaţia trenurilor. De asemenea la toate acestea se a­­daugă şi consumul de combus­­tibil care a scăzut, reuşindu-se ca norma de consum la un tren pe un parcurs de 1 km. să a­­jungă la 7,42 kg. Cardiff față de 7,78 kg. obținându-se astfel o rezervă de combustibil datori­tă căreia calea ferată a realizat o însemnată economie. SCÂNTEIA Aspecte din ţară de ziua alegerilor Judeţul Clu­­ j. Ţăranii din Caiafa se îndreaptă spre centrul de vot din Zam­­sâncrai. In frunte vin flăcăi chipeşi călări, apoi două care ale­gorice ; în primul, brigadierii comunei, care tocmai au termi­nat clădirea Pa­letului Cultural; pe urmă, un ţăran ţinând strâns coamele plugului, suit pe car. Urmează 500 de volanţi ai comu­nei, înveştmântaţi în straie de sărbătoare şi 17 căruţe cu bă­trâni şi bolnavi. Drumul le este plăcut, căci de curând volun­tarii comunei au reparat şoseaua şi nu mai departe de o zi îna­inte i-au făcut şanţurile. 2. Femeile moţilor din Someşul Rece au venit în păr la Centrul de votare din Gilău. Şi-au pre­gătit cartea de alegător în mână şi o ţin strâns de tot, ca pe un dar preţios. Spune Petrişor Ileana (X): ,,Acum nu mai suntem silite să fim proaste. Acum putem face şi noi ce vrem. Fireşte că Soarele îl vom vota !" Si la Bacău La cacau, unae a canaiaai in fr­un­ea osiei iov. Liivu Moica, s’au încins în ziua alegerilor hore vesele în mijlocul orașului. Mari serbări populare în ţară în cinstea victoriei F. D. P. în alegeri TR. MĂGURELE, 30. -­­prin telefon. Vestea despre marea victorie a F. D. P. in ale­gerile pentru Marea Adunare Naţională a fost primită în ora­şul nostru cu mare bucurie. Luni după amiază, în mod spontan, populaţia a organizat o impresi­onantă manifestaţie pentru săr­bătorirea acestei victorii. Grădina publică din centrul o­­raşului a devenit o mare de ca­pete. Cetăţenii de toate vârste­le, bărbaţi, femei, tineret elevi, soldaţi, au venit să asculte cu­vântul tov. Olimpia Ţenescu, Ne­­lucă Ion şi Albu Ciofleaca, de­putaţi, col. Ştefan Săndulescu, prof. Stănescu, soldat Scarlat Stănicel, etc. Nouii aleşi în Adunarea Na­ţională, au mulţumit alegătorilor pentru încrederea acordată şi şi-au luat angajamentul să lup­te neobosit pentru îmbunătăţirea vieţii poporului muncitor. După terminarea cuvântărilor, alegătorii şi aleşii manifestân­­du-şi împreună bucuria, au în­tins în sunetele muzicei, hore numeroase împrejurul grădinei publice. Manifestaţiile au durat până noaptea târziu în mare en­tuziasm şi veselie. ★ CLUJ, 29. (prin telefon). D­in după amiaza zilei de azi, mii de cetăţeni au sărbătorit victo­ria F. D. P. în alegerile de la 28 Martie. Programul alcătuit din decla­maţii, coruri şi scenete, prezen­tate de artişti ai Teatrului Na­ţional, ai Operei şi elevi ai şco­lilor normale, au impresionat spectatorii din Piaţa Libertăţii, unde s’a desfăşurat serbarea. A­­bia târziu spre seară cetăţenii Clujului s’au îndreptat spre case plini de bucuria unei victorii fără precedent. De la intrarea în funcţiune a asesorilor populari Ţăranii nu mai sunt loriţi degeaba pe la judecăţi Botoşănenii au început să simtă roadele reformei justiţiei De cind au intrat în funcţiune asesorii populari, sălile judecă­toriilor, tribunalelor şi Curţilor de Apel au început a nu me, fi înţesate de săteni târâţi degeaba în faţa justiţiei. In puţinul timp de când au început să judece asesorii popu­lari, au reuşit să se facă iubiţi şi stimaţi. Ţăranul n.u mai merge la judecată cu frica în sân, că ..dreptatea,i a boerului“, toţi cetă­ţenii ştiu că noua justiţie populară pune capăt fărădelegilor săvâr­şite de vechea justiţie coruptă. Asesorii populari nu stau „sluj“ în faţa boierilor... In jud. Botoşani unde se pră­siseră vreo 299 moşieri, judecă­torii au stat totdeauna „sluj" la ordinele lor. Ţărani, cu totul ne­­vinovaţi, târâţi în faţa tribuna­lelor, au fost condamnaţi­ uneori la ani grei de inchisoare pen­­tru că au îndrăznit să ceară a­­cestor moşieri drepturile lor. Având judecătorii de partea lor, boierii tăiau şi spânzurau. Toate banditismele, mari şi mici, cele mai josnice furtişaguri» erau muşamalizate. Acum s’au schimbat vremu­rile. Boierul Gaby Mavrodin, a avut recept prilejul să se con­vingă singur de acest adevăr. Gaby Mavrodin proprietar * 366 ha. pădure In Popeni-Leordeni, a vândut mari cantităţi de lemne .„la negru”, sfidând dispoziţiile legale privitoare la tăierea pă­durilor. In alte vremuri, „co­­naşu’’ Gaby ar fi scăpat basma curată, ba ar fi cerut şi despă­gubiri acelor care ar fi îndrăz­nit să-i ştirbească „onoarea”. .Tudecatorii populari l-au con­damnat pe boerul Gaby la o lună închisoare şi 10.006 lei amendă- Ei impart dreptatea nouă, dreptatea poporului După cum se ştie, moşierii din Botoşani, au plecat cu trupele hitleriste în retragere. Când s-a­u reîntors, dânşii au acţionat în judecată pe ţărani pentru că le-a clintit­ un par sau o cără­­midă din conacurile în care-şi duseseră traiul lor trândav. Procesele se ţineau lanţ. Ţă­ranii erau purtaţi cu lunile pe drumuri, puşi să cheltuiască până la ultimul ban cu avocaţii şi în cele din urmă, abia erau condamnaţi. Astfel, în 14 August 1945, chia­­burul Th. Creţu din Bădeni — Iaşi procuratorul moşierului E­­mil Niţescu din Deleni, a dat în judecată pe sătenii C-tin Aga­­fiţei C. Boeboroz, C. Marian, C. Aguriţoaiei, I Sciurtu, Nicolaie Poruşniuc, I. Opincă, Gh. Ma­rian, Nicolaie Eftimie şi alţii. Toţi aceşti săteni au fost con­damnaţi la câte 3 luni închisoare de vechea justiţie. Azi rejudecându-se cazurile Ier, asesorii populari i-au achitat. Sute de asemena cazuri sunt rezolvate atât la Curtea de Apel, la Tribunal la judecătoria de pace a oraşului sau la nume­roasele judecătorii din judeţ. Fără să se lase influenţaţi de „interpretările“ şi chiţibuşăriile unora din avocaţi, asesorii popu­lari, conştienţi de marea sarcină ce le-a fost încredinţată judecă şi împart dreptatea nouă drep­tate a popor­ui, F. Horia 3 Lista deputaţilor F. D. P. aieş, în Marea Adunare Naţionala ALBA Ion Moga Fleru Crăciun Constanţa Şerban Avram Nariţa Ion Pre­da Nicolae Megyeri Ludovic ARAD Bunaciu Avram Rangheţ Iosif Belea Miron jun. Cuedan Petre Csákány Bela Geltz Filip Tulucan Lucreţia Suciu Teodor Ardeleanu Ile Mocuţa Petre Czapos Francisc ARGEŞ G-ral Popescu Constantin Mâţă Alexandru Paraschivescu Bălăceanu C-tin Ivănoiu Grigore Alexandrescu Vasie Sandu Alexandru BACAU Chivu Stoica Hagiu Dumitru Muscă V. Ioan Savin Gheorghe Duma Gheorghe Manolescu Eduard Slobozeanu Vasil« Albu Dumitru BAM­ Col. Burcă Mihail Berea Ion Stratulat Anton Iacob Tom­a Maxim Gheorghe BIHOR Rădăceanu Lotar Moghioroşi Alexandru Oancea Ioan Banyai Ladîslau Florescu Mihai Silaghi Florian Cartiş Eugen Cziko Laurenţiu Budescu Ştefan Horga Pavel Huszar Alexandru Racz Gheorghe Mihalca Eliza Szi­cs Margareta BOTOŞANI Balmuş Constantin Miron Dumitru Florescu Teodor Manole Ofelia Ungureanu Gheorghe Sandu Spirideanu BRAILA Moraru Mihai Moraru Stelian Câmpeanu Constantin Călinescu Gheorghe Ciocan Neagu Stratulat Ilie Petrila Ştefan BRAŞOV Vinte Ioan­­ Munteanu Dumitru Găină Gheorghe Comnacu Nicolae BUZĂU Dragomirescu Mihai Calcan Gheorghe Hurduban Vasile Răutu Leonte Bobocea Petre Soare Panait Bran I. Ioana Vasil C. Ioan Moraru Nicolae CÂMPULUNG Bodnăraş Emil Pardău Irimie Suhan Trahan CARAŞ Profiri Nicolae Prof. Dalea Mihai Almaján Petru Ionescu Vasile Manu Petre CIUC Kurko Gyárfás Gal Martin Bochis Gheorghe Koszti G. Stefan CLUJ Dr­ Petru Groza * Vasiu Luca Alexa Augustin Dr. Takats Ludovic Nagy István Dr. Stoica Ion Nyilos Elena Vasiu Nicolae CONSTANTA Steflea Alexandru Stoica Gheorghe Duşa Victor Iliescu Ion Iuga Gheorghe Constantinescu Nicolae Niţescu Anton COVURLUI Constantinescu Miron Tacu Vasile Sandu Constantin Felea Dumitru Stratulat Manole Popescu Gheorghe DAMBOVITA Parhon Constantin Prof. Pârvulescu Constantin Sandu Constantin Ștefănescu Lazăr Lăzărescu Ion Tudorache Elena Sandu Gheorghe Badea Andrei Bănulescu Ion DOLJ Voitec Ştefan Roşianu Mihai Lungu Ion Bică Ion Tiţă Florea Zam­an Petre Vintilă Ion Toma Sorin Trenţoiu Florica Lăcraru Nicolae Grigoraş Valeriu Călin Coralia DOROHOIU Stere Gheorghe Mitoşeru Emanoil Roller Mihai Tănase Dumitru Oţetea Andrei FAGARAS Bucur Schiopu Bărbulescu Nicolae Jiga Vasile FALCIU Ralea Mihail Tăutu Mana Găneţ Nicolae GORJ G-ral Petrescu Dumitru Geamănu Grigore Nicolescu Miron Stoian Vasile Iordan Ivan Pănescu Toma HUNEDOARA Apostol Gheorghe Suder Viliam Jurcă Ioan Drăghici Alexandru Peica Andronic Mujic Mihai Sârbu Maria Văran Sabin IALOMIŢA Aglu Constantin Popescu Ioan Col. Floca Arhip Nichifor Stelian Dumitru C. S. Tudor (Mitu Răciuţ) Stelian Tudorica Sandu Ion Bondarenco Pintilie Pencu Petre IAŞI Niculi Ion Ionescu Virgil Lemnaru Gheorghe Feldman Bereu Răşcanu Vasile Constantin Micuţa Susman Emil Zaharia Dumitru Anastasescu Anastase ILFOV Iordăchescu Teodor Popescu Doreanu Nicolae Stancu Nicolae Cristescu Stelian Chişinevschi Liuba Sulică Marin Stroe Andrei Gogioiu Mircea Dan Ştefan Pr. Ionescu Alexandru MARAMUREŞ Cernicica Dumitru Hoţea Mihai Teodorescu Marin Roman Aurel MEHEDINŢI Ghelmegeanu Mihai Cornea Gheorghe Popescu Tudor Rădulescu Barbu­­ Popa Ion Mezincescu Florica Jîanu Petre Dr. Macavescu Mihail MUREŞ Lt. col. Neamţu Alexandru Dr. Csögör Ludovic Soos Iosif Ghidiu loan Cosma loan Prunaş Maria Dr. Nanasi loan MUSCEL Pârvulescu Nicolae G-ral Stoenescu Gheorghe Măgureanu Ion Stoica A. Ion NASAUD Popa Emil Nichiti Gheorghe Traian losif Mrenes Nicolae NEAMŢ Zaharia Tănase Onţanu loan Bughici Simion Cerchez Cristea Ailincăi Almaş Dumitru Asaftei Vasile ODORHEI Kacso Sándor Csíki Janos Amets Janos K­. OLT Mirto Eduard Ceauşescu Nicolae Popa Dumitru Florea Oală Smarandache Ştefan PRAHOVA Ana Pau­ker Vasilichi Gheorghe Pas Ion Simion I. Nestor Aurel îng. Nicolau Gheorghe Mateescu Constantin Costache Petre Bârlădeanu Alexandru Pr. Vlaiculescu Al. Ioniţi I. G. Ion Ing. Vişinschi Ion Marusi Gheorghe Tăbârcă Ioan Opriş Constantin Budileanu Maxim PUTNA Vlădescu-Racoasa Gheorghe Coliu Dumitru Cojocaru Ion Cogălniceanu Traian Ladaru Ioan Bâzgă Ioan RĂDĂUŢI Radovanovici Nicolae Prelipceanu Teodor Juravle Dumitru RAMNICU-SARAT Săvulescu Traian Prof. Felea I. Ion Popescu Alexandru Şapcaliu Gheorghe Simion Elena ROMAN Sadoveanu Mihail Mihai Gheorghe Ionescu Florea Marin Bogza Constantin ROMANATI Nicolau Ştefan Prof. Lăcraru Marin Si­lonescu Iului Văduva Gheorghe Buican Alexandru Eftimie Marin Lupu Petre Dudescu Gheorghe SALAJ Sălăjanu Leontin Pop Nicolae Balog Edgar Vaida Aurel Dr. Solymos Ivan Opriş Ion Roşea Tănase Maior Eremia loan Gutbrod Pavel SATU-MARE Sencovici Alexandru Ţăranu Ioan H­atira Iosif Vass Martin Moldovanul Rozalia Şerban Toma Lazăr Iosif SEVERIN Livezeanu Octav Roiban Constantin Şerban Ion Benari Lenormanda Jura Iulian Geambaş Dumitru Drăgoi Mihai Luca Maria SIBIU Daicovici Constantin Prof. Voina Simion Stroe Andrei Dragoman Valeriu Fleacă Mihail SOMEŞ Vasile Vaida Grigore Botu loan Soltuţiu Nicolae Mureşanu Pavel Kiss SUCEAVA Neagu Andrei Barbă Lazăr Şvabu Ştefan­­ TARNAVA­ MARE Maurer Gh .loan Ciortea loan Bontea Ştefan Moraru Zahie T­ARNA­VA­ M­ICA Romulus Zăroni loan Olteanu Virgil Mărgineanu loan Furman TECUCI Stancu Zaharia Jorăscu loan Maria Rosetti Ion D. Ion TELEORMAN Stanciu Stoian Rădăceanu Eugenia Oprescu Niculae Tenescu Olimpia Barbu Gheorghe Meluca Ion Ciofalea Albu Gala Galaction Lala Pavel Traian Mântulescu TIMIŞ TORONTAL Teohari Georgescu Pescarovici Alexandru Novac Vaier Stanciu Emil Fischler Marcel Miloş Todorov dr. Cinghiţă Emil Iuhasz Ludovic Pandele Eustaţiu Szabó Etel Apostolescu Nicolae Obrad Comanov Murgulescu Ilie prof. TREI SCAUNE Cziko Ferdinand Toth Géza Naghy Victor Szabó Adalbert TULCEA Dr. Florica Bagdasar Vâlcu Vasile Olteanu Dumitru Sârbu Vasile Danilov Dionisie Marinescu Grigore TURDA Angheliu Emilian Lazăr Victor Ioaneş Petru Pinti Mihai Bende Béla Banciu Alexandru TUTOVA Petre Constantinescu-Iaşi Petre Drăgoiescu Gheorghe Pruteanu Prof. Nina Dumbravă VALCEA Anton Alexandrescu Niţulescu Stelian Dr. Alexandru Tocirescu Bădica Marinescu Bogdan Ioan Gheorghe M. Stanică VASLUI, Potop Aurel Dr. Victor Dimitriu Bârlădeanu Nicolae Harabagiu Vasile VLAŞCA Vasile Modoran Pavel Ștefan Bărăitaru Constantin Nicolae Teodorescu Mihalache Gheorghe Babenco Simion Tudor Ion Dr. Gabriel Barbu Candidaţii opoziţiei aleşi BUCUREŞTI Ing. Bejan Petre (PNL) Lupu Gh. N. Dr. (PŢD) ARGEŞ Teodorescu Romulus (PNL) ARAD Toma­sie Dr. (PNL) BRAŞOV Dinu Moisescu (PTD) CONSTANŢA Roşculeţ Radu (PNL) DOLJ Vasilescu Zenovie (PNL) TECUCI Teodorescu Nicolae (PNL) VALCEA Mărăcinescu Nicolae (PNL)

Next