Scȃnteia, aprilie 1948 (Anul 17, nr. 1087-1108)

1948-04-02 / nr. 1087

4­ 4 M­I lisn IE PIIZIN­EII ÎNTORŞI DIN a R.S.S. Bote« Gh. Grifi, jrt. 1944, Bâr.­­eşti-Putna; Meghis C. vasile 'Civil 1935, Cordareni-Doroh­oi; Iuchian V. Ştefan sold. 1934, Frătăuţi.Roiu Rădăuţi; Băţ C. Nicolae sold. 1931, Miroslava­­Iaşi; Frănciiuc Gr. Aurelian sold. 1944 Mitocu Dragomirna-Su­ceava; Morosar M. Ga­vril, cap. 1933, Crăiniceşti Rădăuţi; Bălan V. David, cap. 1940, Bilca-Ră­­dăuţi; Arimasf­oade C. loan, sold. 1935, Mustăcani-Neamţ; lacob I. Gheorghe, cap. 1940, Corduneni-Do­rohoi; Mareşin G. Ştefan, sold. 1943, Găiceana Te­cuci; Benedic F. Arten, sold. 1944, Parincea-Bacău; Plosca Gh. Gheorghe, sold. 1931, Limpo- Va Vaslui; Coseroiu I, Neculai, so­d. 1939, Bozeni Balea-Rom­an­ , Dumbrav V. Gheorghe, sold. 1944, Calomnesti-Tecuci; Hriscu B. Gheorghe, civil 1936, Bor­­sejti, Dorohoiu; Vislovschi M. Mihai, soldat ctg. 1843, Bimleu-Sălaj; Crifan Gheorghe Grig., sold. 1941, Jurte’­e-Salaj Cojan V. loan sold. 1929, Cu­­veu-Sălaj; Epure Grig. Gh. 1934, Agrip-Sălaj; Precup­­ Gustav, sold. 1941, Cănălut-Sâ 1^.1; Epure N. Gherasim, cold­­■Í941 Agrij.Sălaj; Marian I. Clement, frt. 1943, Berebi-Să­­laj; Costea I. Ştefan sold. 1843, Deca-Sălaj; Georgea Gh. loan, sold. 1943, Dabota-Sălaj; Urs­ ,T • Pave­ 1, sold 1943, Nuşpa'.ău. Sălaj; Serbeşeanu I. loan, solţi 1843, Ta­del-Mureş. Bar­abc, G Alex. civil 1922 Acator-Mureş. Crişan I. Augustin, sold. 1943, Răcureni-Mureş; Molnar I- Ca­rol sold. 1941, Lepâdia-Alb* Văsiel A. Nicolae, sold. 1936 Ab. Medjos.Alba; Lupsca I. Trifan sold. 1937 Poiana.Alba- Fumea N Ion, Sold. 1932, Teiuș Aba; Flaw no 1. Hie, sold. 1944, Cut-Mure? Cealug D. loan, sold. 1935, Bozovici-Caraș; Uda* N. Du. Mitru, sold. 1935; Cută 1 P.­­Bif. sold. 1943, Aportiţa-Timiş Torontali Tioc I. Martin sold. •1943, Mânăstir-Timiş Toron­tal; Mo­lnar N. Matei, civil. 1929, Dalai-Timiş Torontali Cazan D. Alexandru, sold. 1944, Lăpuş­ara R.­Vâlcea; Dumitru S. Perische, sergent 1937, Brăila-Brăila; G'sntS I. Dumitru, sold. 1933, Koto. «de-Ilfov; Cristache I. Petre Ise­rg. 1943, Domneşti-Ufov; Miri M. Marin, frt. 1943 Ho­tarele Ilfov; Sincu I. Vasile sold. 1938, Graş. Argeş; Pârvu Aurelian, cold. 1938, Drăganul Argeş; Muscel S. loan, sold. 1943, V. Meh­ei-Argaş; Bere­chet I. Aurel sold 1938 Cor- Biţeşui-Muscel; Scurtu­l Ma­nea caporal 1942, Ştefăneşti. Muscel; Ignat Gh. Vasile sold. 1942, Duneşti-Iaşi; Lupu A. Petre, serg. 1935, Iaşi; Vrabie D. Teodor sold 1943, Borzeşti-Dorohoi; Persic Gh. Gherasim, soldat 1927, Corlata- Suceava; Stir Gh. Toader serg. 1930, Arbore-Suceava; Funica I­. Vasile cap. 1933, Pop-­şcani Iaşi; Sof­ian V. Constantin cap. 1943, Comăneşti-Suceava; Constantin N. Vasile soldat 1933 Vlădin-Botocani; Vizaru D. Gheorghe cap. 1927, Coş­­teşti-Fălci­u; Şerban D. Vasne II* 1934, Arsura-Botoşani; Chi­riţă C Mihai civil 1947. Cosu’h- Botoşani; BoşotUS D. Dumitru Civil 1947 Cofilia.Botoşani Cretu A Gh. sold. 1926. Heleaiu-Bacău; Rotariuc A. Petre. sold. 1931, A­­bramoaia-Dorohoi; Petrică I Alexandru sold. 1932, Cornerui­­Iasi; Popa M Gheorghe. soldat 1943 Bacău-Bacău; Bă’.asa D Toader serg. 1933. Drăceoi-Baia; Mihai D. Vasile sold. 1943. Iapa Si­ghet M.; Mic I. Mas-'le sold 1943. Iapa-Sighet M.; Teuteanu I. loan sold 1931. Vadul-Mureş; Burţaru I. Mire­:» civil 1942.­­ Craiova-Craiova; Ambrecea­n Gheorghe sold. 1844. Vinţul de Jos Mure«; Gălăţeanu Emil si rez. 1936, Tg..Mures Mures Popa St. Grigore sold. 1943 Vintul de Jos-Mure--; Melinciu M. Gh. activ serg. M. 1940, Plo­­­peni-Tutova; Bandru I. Alexan­dru cap. 1938, Selens-Arad ; Paraoan P. Petru frt. 1939, Toc- Arad; Dubretian I. Cornel, sold . 1944 Siud-Aiud; Boldeanui M. Mihai serg. 1939. Arad-A­rad. Dan P. Iuliu serg. 1940. Botu Mic-Satu Mare; Moga A. Du­mitru slt activ 1944 Văculești* Orhei; Clinti B. Marin sold. 1933 Chilia-Turda; Dobrin I. Traian sold. 1936. Scrisoara- Turda- Felea T. Emil sold. 1914 Munte Borș-Turda; Sabou I­­Mihai serg. 1938. Cătuna-Cluj; Mocu T. Ironim sold. 1944- Grindău-Turda; Câmpeanu D Gh sold. 1935 Cisnădia-Sibiu. Mencea Gh. Nicolae cap. 1933, Tohan-Braşov; Oprea M. Ghoer­­rhe sold. 1944, Mociuc Sus Braşov; Scortea V. Vasile cap. 1936, Tânţa­ri-Braşov; Crăciune. T­­oeil civil 1944, Braşov Brașov; Mihăilă St. Petru sold. 1944 Fizeş-Caras; Lungu D. loan sold. 1942, Costii-Seve­rim; Tran­dafir T. Traiud. sold. 1927 Mor­ga-Severin; Radu A. Arsene sold. 1935, Cricova.Severin; Temu­la D. Miha­ sold. 1944, Droşca-Joc T. Măgureie; Manole M. Nicolae sold. 1944, Iolot-Ufov ; Pocse P. Matei, caporal 1943, Isvoareie-Ilfov ; Rodău D Oprea sold. 1943, Lupeni,Brăila; Neucescu C. Vasile, aerg. 1941, Bucureşti-Ilfo­v ; Neacşu I. Tra­ian sold. 1937, Negreşti-Teleor­­man ; Cioban I. Tibeti­u d­in 1940, Moseaua-Trei Scaune ; Voinea I. Nicolae, sold. 1943, Buzău ; Topescu I. Nicolae, serg. 1941 Salcia,Prahova ; Ra­­coviţă T. Gh. sold 1944, Iaşi ; Oprea V. Scarla cap. 1841, Orezul-Ialomiţi ; Neagu A Const., sold. 1942, Murguriu-Bu­­zău; Cazacu D. Iordache, sold 1943, Fitioneşti-Putna ; Bursdu P. Alex., sold. 1944, Corneşti- Iaşi ; Păduraru loan, sold. 1941, Ciurea-Iaşi ; Cristicu Gh. Toa­der, sold. 1944, Iuţiubeni-Doro­­hoi ; Caşmir I. Vasile, serg 1943, Domneşti-Suceava; Matei N. Pet­ru sold. 1943, Brus­­turos-Bacău ; Orbea Gh. loan, ci­­vil 1932, Colonia.Baia; Bălţatu A. Gheorghe sold. 1843, Sehi-"*pen; Fălciu; Miron V. Toader, sold. 1936. Lupoleşti-Bacău ; Cu­ceauş M. Grig, so­l. 1942. Cligea-Bacău Pop I. Petru, sold 1941. Juleşti. Maramureş ; Prodan I. Gh. sold 1923, Sighet.Maramureş; Mihalcea D. Vasile, sold. 1941. Petrova- Maramureş ; Mus D D.tru, sold 1933 Răc­celi-Maramureş: Lucuţ. P. Marin, sold. 1938. Susac.Bihor; Cristea D. Vasile, sold­­ 1939. Sta­­na.Sălaj; Firea D D.tru, aerg. 1939 Tiuca-Bihor; Vanicea D- loan sold. 1938. Tănajdea.Bihor ; Ciortaş P. loan, sold 1936, Homo­­rog-Bihor; Mureşeanu A. Gusti, civil 1942, V. Lungă.Someş ; Mu­­rescu I. Lazăr, sold. 1941, Ma­zic-Someş; Mureşeu I. loan serg 1940, Alped.Someş: Tarta I. Ge­­vrilă, sold 1943, Pintix-Someş; Râpa Gh. loan, sold 1928, Drăuţ. Arad Creţul T. Vasile, activ serg. M. 1943, Şotânga-Dâmbo­­viţa, Apachiţei Gh. D­îru, activ serg. M. 1943, Vorona.Botoşani : Vizitiu V Nicolae activ serg. M. 1944, Borzeşti.Bacău ; Matei I­Ştefan, rezerv, serg. M­, 1942, Bucureşti-Ilfov ; Bouras T. Gh., aold. 1944, Varsad,Sălaj ; Căldă­­raru P Ioan sold 1933, Galaţi- Hunedoara ; Negru A. Trandafir, sold. 1944, Petreşti,Hunedoara ; Crăciunescu A. Simion, sold. 1938 Mera-Hunedoara ; Bernea V Mi­­hai, serg. 1941. Iclod.Tr Mică ; Budiu P Filimon cap. 1933. Glu­­covăţ.Tr. Mică- Drăguţ D. Marin, sold. 1944. Fumureni­ R. Vâlcea ; Căldăruşe I. Const. sold. 1933. Piroşca-Gorj; Pasăre I. Nicole, sold. 1936. Toneşti.Gorj ; Călinoiu C. Nicolae, serg. 1942 Cernau­­cești.Dolj ; Tănăsescu N. Virgil, frt. 1943. Brăneşti.Gorj ; Oproiu P. loan, sold. 1944 Schitu Go­leşti-Muscel Răducanu A. Ghe­orghe cap. 1944. Grindu-Ialomiţa; Manu D. loan, sold 1843. Dărmă­­neşti.Prahova ; Ghinea D. Marin cap. 1926. Pianu.Dâmboviţa ; Sf. m« 1 Toan, can 1934 Babi’^s •Tos.Muscel ; Popa N. Gheorghe frt 1944. Niculești-Tulcea ; Tran­­dafir I. Andrei sold. 1941. I. C Brătianu.Tulcea; Secreeru D. Gh activ serg. M. 1944 București.11. Iov ■ lordache I Anghel. sold 1934 Smârdan.Buzău : Solomon N. Gh. cap 1931. Cumpăna. 1938, Păncești.Bacău ; Grosu I.­ Gheorghe, sold 1943, Avrămoaia. Dorohoi ; Levin Gh. Toader, civil 1948, Ivăncești.Dorohoi ; Manela, che D. D.tru sold. 1944, Munteni­ Sus.Vaslui ; Chezu Gh. Petru, sold. 1944, Dărmănești-Baia; Pan­­t­ru I. Petru, cap. 1944, Lespezi. Baie ; Ungureanu S. Nic., serg. 1933, Cristeşti.Botoş­ani ; Hârto­­peanu D. Vasile, sold. 1943, Ar­­măneni-Dorohoi ; Feodor S Ari­­ton sold. 1942, Botoşani-Botoşani; Mocanu S. D.tru, serg. 1924, Vas. lui.Vaslui; Arnăutu V. Gh., cap- 1943, Darabani-Dorohoi ; Bataş L . Ludovic, sold. 1943, Tuşnad-Să­­­laj Boro* I. D.tru, sold. 1943, Vărşad.Sălaj; Puşcaş Gh. D.tru, sold. 1943, Subcetate-Sălaj; Gecse I. Imbrea, slt rez. 1936, Covasna. Trei Scauns: Vaida V. Traian.­­ sold. 1921, Babota-Sălaj ; Popa I­­Alex., serg. 1941, Tranis.Sălaj ; Janes I. loan frt. 1930, Cluj. Cluj; Anka N. Gh­, cap. 1941, Jurson.­Bistriţa N. ; Mureşanu A. Francisc, sold. 1944 Sărata- Bistriţa N. ; Oniga D. Alex., sold. 1944, Mititei. Bis­triţa N.; Buta I. D.tru sold. 1941, Bistri­­­­ţa.Bistriţa N. ; Pintea Gh. Ilie, sold. 1944, Parva-Bistriţa N. ;­­ Burlac Gh. loan, cap. 1942 Is.­croni-Hunedoara; Bulzan Ilarie, sold. 1937 Năsăud-Hunedoara ; Grozan D. Axente, sold. 1941, Lunca C.-Hunedoara ; Tândău N. Petru, sold. 1933 Balşa, Hunedoara ; Vida loan, cap 1943, Sarmisaget. Hunedoara ; Băluţă I. Petre sold. 1937, Peş­­tiana-Gorj ; Margam A. Au­­rel, sold. 1944; Cretetti.Gorj ; Că­­lin D. Marin, sold. 1942 Ma.­glavit.Dolj; Marinescu I. Die. sold. 1944, Vicşani.Gorj ; Grăetu V. loan sold. 1936. Valea Apă-Gorj ; Pop­a Gheorghe, sold. 1942, Asciua.Satu Mare ; Savu R. Tănase sold. 1944, V Mare.Dâmboviţa ; Bucătaru Gh Const., cap. 1937, Gavana,Ar­­geş ; Martac C. Nicolae serg. 1936, Branişte - Dâmboviţa ; Constantinescu N. Mihai, sold. 1938 Bucureşti-Ilfov ; Bărbules­­cu I. Const., sold. 1943, Măgu­­reni-Prahova ; Filip A Gh., sold. 1921, Târgşor-Iaşi ; Blndes­­cu V Gh., sold. 1939, Corneşti­­laei ; Haicu T. Const., sold. 1941 Iaşi.Iaşi; Şodrângă I. Ni­­colae, sold. 1927, Suhărău-Doro­­hoi ; Vrânceanu M. Ştefan, cap. 1942 Tg. Ocna.Bacău ; Hărătău 1. D.tru. frt. 1942, Buznea.Iaşi ; Huma M Ioan serg. 1938, Ne­­greşti-Nearriţ • Chiscaru 1. Const cap. 1934, Lespezi-Baia ; Vizitiu C. Toader, sold. 1944 Drăgu­­şeni-Dorohoi ; Groza C. Nicolae, sold 1936, Rozneni-Roman ; Ro­­taru C. loan, cap. 1941 Ro­­şeni-Botoşani ; Colban T. D.tru, sold. 1941 Varna-Rădăuţi ; Pa­­raschiv M. Gr­ag, frt 1941, Ciorteşti,Vaslui ; Popoiu St. loan, sold 1944 Panelu,Putra ; Costea V Const., cap 1944« Toprisor.Constanta ; Hritcu D. Gh. sold. 1934, S­­ubiani-Doro­­hoi ; Simionescu Gh. Vasile­­serg. 1935 Hristesti-Botoșani ; Anetrachei Gh Pet­re, cap 1943 Liteni-Baia- Bodrichei A. Lazăr, serg. 1936 Câmpulung.­ Moldova; Eusei N loan, sold. 1938, Satu Nou.Putna ; Ionescu N. loan sold. 1942. Bucureşti. Ilfov.­ ­ Halul wiuiauu uuti ivu ui todoxe române, precum şi repre­­zentanţii celorlalte culte din ţari, au depus­eri dimineaţa la Preşe­dinţia Consiliului de Miniştri, din faţa d-lui Prim Ministru Dr. Pe­tru Groza, jurământul pentru Republica Populară Română, după noul text al formulei de jură­mânt, prevăzut în legea de or­ganizare a Cultelor, modificată de Adunarea Deputaţilor în şe­­dinţa din ziua de 211 Februarie 1948. La această festivitate au participat şi pr. I. Vască şi d.­­ Nistor, secretari generali ai Mi­nisterului Cultelor. Au depus jurământul următorii înalţi Chiriarhi ai Bisericii orto­doxe române: 1. P. S. L. Justi­nian Marina, Arhiepiscop şi Mi­tropolit al Moldovei, locţiitor de Patriarh al R. P. R., dr. Nicolae Bălan, Mitropolit al Ar­dealului, dr. Vasile Lăzărescu, Mitropolit al Banatului, Fermilian­­Marin, Arhiepiscop al Craiovei, P. S L. Emilian Antal, locotenent de Mi­tropolit al Sucevei, Veniamin Nis­­tor, episcop al Caransebeşului, D. Andrei Mager, Episcopul A­­radului, Sebastian Rusan, Episco­pul Maramureşului, Nicolae Co­­lan, Episcopul Clujului, Marian Băcăuanu, locotenent de episcop­ul Romanului, Ungure­seu, Epis­copul Huşilor, Antin Nica, loco­tenent de episcop al Dunării de Jos, Antin Angelescu, Episcopul Buzăului, Chesarie Păunescu­, E­­piscopu­l Constanţei, Iosif Gal­lon, Episcopul Argeşului şi loco­tenent de Episcop al Râmnicului , noului Severin şi Milan Nico­­lici, vicarul Sârb al Vicariatului Ort. Rom. din Timişoara. I­r. Ni­colae Potxivici, Episcopul Oradiei, a depus acest jurământ, în faţa d-lui Stanciu Stoian, Minis­trul Cultelor, în ziua de 14 Mai­ie 1048, când a plecat în Uniu­nea Sovietică ca delegat al Sfân­tului Sinod, la conferinţa ortodo­xă care se ţine în prezent la­­ Moscova. I­­ Deasemeni au depus jurămân-­­ tul şi următorii şefi ai celorlalte culte din ţară şi anume: Ruben Mauriciu, Şei Rabin al cultului mozaic, Iacob Nehmet Mutfiu al Musulmanilor, Vasken Baigian, Arhimandrit şef al cultului Ar­­meano-Gregorian, Ioan Dan, Pre­şedintele Uniunii Baptiste, Dumi­tru Florea, Preşedintele Uniunii Adventiste, precum şi o delega­ţie a Uniunii creştinilor după e­­vangh­elie, compusă din d-nii: Pa­­naitescu, Oprea Teodorescu şi Ştefan Azimioară. După depunerea jurământului, d. dr. Petru Groza, Preşedintele Consiliului de Miniştri, a rostit o cuvântare, spunând între al­tele următoarele : Noi n’am cerut altceva orga­nelor bisericeşti din această ţară şi în primul rând bisericii ma­joritare ortodoxe, decât să ne ajute în munca noastră de a merge înainte pe drumul des-­ voltării ţării şi poporului nostru. Răspunzând 1. P. S. S. Justi-­ nian Marina, Arhiepiscop şi Mi­­tropolt al Moldovei şi locţiitor de Patriarh al R.P.R. a spus ur­mătoarele : Legământul pe care conducă­torii Bisericii Ortodoxe Române l-au făcut astăzi, prin jurămân­tul pe care l-au depus, pentru sprijinirea şi apărarea Republicii Populare Române, nu este nu­mai un act de legalitate faţă de noua formă a noastră de­ Stat, ci şi un act prin care re- [ cunoaştem că trebue să colabo-] răm şi să sprijinim regimul de-­ mocralic, în zidirea cea nouă,’ în aşezarea cea nouă a Statului nostru, Republica Populară Ro­mână. Apoi, au luat cuvântul repre-­ zentanţi celorlalte culte din ţară­ NEW-YORK, 3* (Rador) — TASS transmits : Conferinţa pan.americanfă «are s’a deschis la Bog«t;i (CoU’.m bia) la SO Marti« repri* ntă în­cercarea cea mai Îndrăzneaţă a Statelor Unite da a întări aşa numitul ..sistem american** si de a Intensifica controlul e­­conomâc, politic fi militar »1 Statelor tiuite ».stTva ţărilor Americii I.atine. Componenta delegaţiei Statelor Unite arată importanţa pe care Washing­­ton-url o acordă acestei confe­rinţe In momentul când impe­rialismul american Încearcă prin toate mijloacele *Ă întărească dominaţia sa în lume, să creeze st si întărească blocurile şi uniunii* care *us din pretenţiile fi duc Irena împotriva tentiin­­ţelor progresist« d­e lume» în­treagă. In prezent colaboratorii de­partamentului de stat au decla­rat ziariştilor că se aşte­ap­ă ivirea unor importante discuţii contradictorii în legătură cu pactul economic, cu cererea Sta­telor Unite parrtru garantarea investi­ţiilor de capital n­ord­american în ţările Americi! de sud, garantare cu care acestea nu sunt până acum de , acord­at in legătură cu preteraţiile Gua­­temalei, Argentinei si a altor ţări din America Latină r-»upr* unor teritorii din emisfera oc­cidentală, aflate sub stăpânirea Angliei. Colabora­­rii departa­mentului de stat au declarat că şi vor prefera c­a conferinţa de la Bogota să nu exami­ nese problema coloniilor europene di­n emisfera ace­dentis­ă ea.ro ar putea să complice relaţiile anglo-americane de acum. nalţii Chiriarhi ai Biserici au depus jurământul pentru Republica Populară Română TELECRAKE EXTERNE LA conferinţa pan-americana DELA BOGOTA STATELE MIE HICEM SA-SI EMIRI DOMINATIA ASUPRA AMERICA LATINE INFORMAŢII •­ Centrul de Documentare al Asociaţiei AR.L.U.S anunţă: Miercuri 31 Marte a c- va avea loc la Casa Prieteniei Sovieto- Române din str. Batistei 14 ora ÎS, conferinţa d-lui dr. Paul Pru­­teanu despre ..Asigurării« Lo­­c­ale în U.R.S.S."­«, Comitetul Nați’onal pen­­tru Ajutorarea Poporului Grec si Uniunea Sindicatelor C. F. R. organizează Joi, 1 Aprilie, ora 17 p. m. în sala Teatru­lui Giulesti un ma­re specta­col de Teatru Grec dat de ansamblul artietic al tinere­tului din Grecia Liberă de sub condu­ce­nea distinsului ac­tor si regisor el»n Anton lanidu­. gt) Institutul Iromei de Cul­tură Universală anunţi Confer­inţa d-nei Preculiţii Melido­­neanu care i-a vorbi în cadrul ciclului de conferinţe asupra principiilor Proectului de Cons­tituţie a Republicii Populare Române ,despre .Drepturile fe­meii în cadrul Proectului de Constituţie“. Conferiţa are loc joi 1 Aprilie 1948, ora 18, în Aula Fundaţiei Universitare, Piaţa Republicii (Calea Victo­riei 88). Intrarea liberă. if. Institutul Român de Cul­tură Universală anunţă Confe­rinţa tov. Prof. Al. Graur, cu subiectul: „De ce şi cum se schimbă limba“ care va avea loc Miercuri 31 Martie ora 18, in Aula Fundaţiei Universitare di­n Piaţa Republicii (Calea Victoriei 88). Intrarea liberă. S.A.R. de Telefoane cumpără: UN GRUP ELECTROGEN compus din motor Diesel de cca 35 H. P. de turație mied cuplat cu un generator de curent alternativ trifazic 380 220 V. de cca 25 K. V. A. Ofertele se vor înainta în plic închis până la 10 Apri­lie 1948 (specificându-se pe plic: LICITAȚIE GRUP ELECTROGEN 10 APRILIE 1948) pe adresa S.A.R. Te­lefoane, Direcţia Aprovizionare şi Cumpărături, Etaj IV Calea Victoriei Nr. 37 c­u &juvVhT* a Se aduce la cunoştin­ţa celo­r interesaţi că R.E.A.Z.I.M.-ul ŢINE TRATARE PRIN BUNA ÎNVOIALA în ziua de 3 Aprilie 1948, orele 12 dimineaţa la sediul său din str. Polonă Nr. 8 PENTRU CUMPĂRAREA 200 LĂMPI DE BENZINA PENTRU TRACTOR „LANZ" Tratare» se va în conformitate cu Legea Contabilităţii Publice și Regulamentul O. C. L. Cadtul de sarcini poate fi văzut zilnic între ore­le 12—14 la Subdirecţia Comercială din str. Polonă Nr. 8. Odată cu oferta se va depune și garanția prOVI- Aprovizionarea pescarilor cu bumbac şi plase de pescuit Pentru apro­ vizionarea pesci- u­rilor cu materiala necesare pes­cuitului la preţuri accesibile,­­ Ministerul Agriculturii, prin Di­­rectia Pescăriilor, a trimis ser­viciilor exterioare din bumba­cul $i plasele prelucrata sau procurate gata confecţionate, pentru a fi distribuite muncito­rilor pescari, prin sindicatele respective — 2.414 kgr. bumbac, 665 kgr. plase si 316 kgr. setei. In valoare totală de 2 190.221- Unde se preschimbă abonamentele S. T. R. ale invalizilor Secţia I.O-V.R din Crucea Roşie Română aduce la cu­noştinţă invalizilor care au pri­mit de la S.TR. abonamente gratuite pe trimestrul Ianuarie- Martie prin Apărarea Patriotică. Secţia I.O-V.R. că începând de Joi 1 Aprilie a.c. se pot pre­zenta zilnic între orele 9—13, până la 10 Aprilie, pentru vi­zarea abonamentelor în str. Bi­serica Amzei Nr 29. Cei ce nu se vor prezenta pemtru viză până la 10 Aprilie vor pierde dreptul de viză pen­tru totdeauna. Abonamentele existânt* sunt valabile până la 10 Aprilie. Preschimbarea numere­­lor de circulaţie ale vehiculelor cu tracţiune animală şi ale bicicletelor , Prefectura Poliţiei Capita­lei, Serviciul Circulaţiei comu­­nică : se aduce la cunoştinţa tu­turor proprietarilor de biciclete şi vehicole cu tracţiune animală (camioane trăsuri, brişti, dube, etc­) că operaţiunea preschimbă­­rii numerelor de circulaţie vechi, cu altele noul, se prelungeşte până la 15 Aprilie a. c. Cei interesaţi, sun­t invitaţi a se prezenta la Serviciul Circu­laţiei. In orice zi de lucru, între orele 8,30—13, unde în locul foaei de circulaţii a vechicolu­­lui pe care o vor depune, vor primi un nou număr şi permis de circulaţia. Se face cunoscut că după expirarea acestui ultim termen vechile numere şi foi de circulaţie sunt anulate, vehico­­lid fiind considerat de inscris în­­ circulaţia. sg Anteil . Trusturile petrolifere americane finanţează guvernul Arabiei Saudite Un revoltător caz de corupţie infatacomHeM de anchetă al Senatului american NEW YORK, 30 (Rador). — TASS transmite: Comitetul de anchetă a A Se­natului a desvăluit recent că vice-preşedintele ,,Societăţii pe­trolifere arabo-americane’* Duce, a dat un cec de peste 3500 do­lari ministrului Arabiei Sau­­dite la Washington, Asad Alla­­­­quih. In cursul audierii sale de către comitet, Duce a evitat să răspundă la întrebările cu privire la aceasta, declarând doar cu un aer nevinovat că Societatea petrolieră datorează care au asigurat guvernul de bani guvernului Arabiei Saudi­­devotamentul credi­ncioşilor pe!­te si .,ni s*a cerut să facem »­care îi păstoresc. I numite servicii de /«Iul celui fă creţ ministrului său’' Ziarul NEW YORK POST a­­anunţă că răspunzând la o Între­bare pusă de un ziarist cu pri­vire la acest incident, şeful da* legaţiei libaneze fi un fruntaş al Ligii Arabe, Chamun, a de­clarat să Societăţile petroliere realizează mari beneficii dela concesiunile arabe şi că j» na­dă* turul să dorească sări facă ta* riciţi pe diplomaţii arabi dă* U.S.A.". Răspunzând la « altă Ai­bar* în legătură cu eeeul ears Duce l-a dat ministrului Arabiei Saudite, Chasm® a spus: „Astfel te plrţi eu etae­­va dela ears trd anumita lu­cruri” rivol­­et*r MIE, rai! MEA CIBIU DE COSI, PENTRU IEFTINIREA TRAIULUI (Continuare din pag. I) incărca cu nici o cheltuială ‘mutila regi». Şi ne vom strădui să muncim din ce în ce mai bine, încheie hotărit tov. Bratu. Trebue să lichidăm orice slăbiciune Disciplina muncii care lasă de dorit în unele privinţe, se îm­bunătăţeşte pe măsură ce orga­nizaţia de Partid şi îndrumătorii sindicali prelucrează această ches­tiune cu massa salariaţilor. Tot mai puţini muncitori vin după începerea lucrului şi tot mai rari sunt acei cari părăsesc maşina înainte ca sirena să fi dat sem­nalul de încetarea lucrului. De­sigur, s-au înregistrat succese şi la acest capitol, însă e neîndoios că mai sunt destule de tacut. După cum, mai sunt destule de tăcut în direcţia ridicării simţu­lui de răspundere al muncitorilor, Organizaţia de Partid şi Sindica­tul au de­dus o muncă temeinică pentru a învăţa pe muncitori să ia întrecerea în muncă din­tre cele 21 filaturi de bumbac din ţară filatura , Dacia” e cea din urmă Şi acest lucru nu se datoreşte faptului că munci­torii, tehnicienii şi inginerii de la „Dacia” ar fi mai puţin harnici decât la alte întreprin­­deri. Dimpotrivă Muncitorii şi tehnicienii de aci — fiecare din ei — îşi dau seama că greută­ţile mari ce le întâmpină îi fac să rămână codaşi in producţie, şi pentru înlăturarea acestor greutăţi ei luptă din răsputeri. De ani şi ani de zile, de când există întreprinderea, patronii care huzuresc în Italia nicio­dată n'au avut crije s’o utileze cu piesele de schimb necesare. Prost gospodărită de vechea conducere si vechiul consiliu de administraţie in frunte cu Gri­­gorov, fabrica se vede astăzi lipsită de o serie de piese de schimb foarte necesare produc­ţiei, cum ar fi de pildă cilindrii, curele, pinioane, etc. Din 36 de ringuri câte are întreprinderea numai 24 merg Producţia nu a atins planul stabilit, iar productivitatea este extrem de scăzută De pildă, in săptămâna trecută produc­ţia pe fus aram­ură a fost de 5,3 grame, faţă de alte filaturi unde producţia pe fus aram­iză e de 16-17 şi ÎS grame. Cu aceste greutăţi se luptă din greu muncitorii şi tehni­cienii de la , Dacia” Alegerile pentru Marea Adu­nare Naţională şi ziua de 28 Martie a fost pentru ei, ca pen­tru întreaga muncitorime, prilej d­e a-şi înteţi eforturile în pro­ducţie. — Vrem să facem, tovarăşe, ca şi filatura „Dacia“ să stea în rând cu celelalte filaturi. Ajutaţi de noua conducere democrată vom reuşi. Cuvintele acestea mi le-a spus tovarăşa Costache Ioana şefă de echipă la ringuri. — Duminecă am votat pentru Soare. Deacum grija noastră e munca. : Şi tovarăşa Costache Ioana mi-a vorbit de dorinţa lucrătoa­relor din echipa ei de a se nu­măra şi ele printre muncitorii fruntaşi In producţie. Dorinţa lu­crătoarelor din echipa Iov. (Sas­lucreze cu cea mai desăvârşită conştiinciozitate, astfel ca orice locomotivă intrată în atelier să fie minuţios reparată şi redată circulaţiei în perfectă stare. Căci,­­ în ultimele luni, parte din loco­­motivele reparate au fost retri­mise înlăuntrul termenului de garanţie. Majoritatea defectelor erau la elementele de cazan, la cămăşueli, la sertare ori la ţevi de admisii. In parte, defectele se datorau materialului prost folosit in aceste secţii. Dar desigur, că şi lucrările nu erau executate cu maximum de conştiinciozitate. Organizaţia de Partid şi Sindi­catul şi-au luat ca o sarcina foarte urgentă lichidarea oricăror slăbiciuni în circuitul producţiei. — Trebue să lucrăm din ce în ce mai bine, tovarăşe, de aceasta­­ e legată propria noastră bună ■ stare spun muncitorii de la Gri­­viţa.­­ Şi au deplină dreptate ! Victor Russu tache Ioana e de altfel dorinţa şi angajamentul tuturor muncito­rilor şi tehniciaa lor de la „Dacia“ Trebue să ajungem la o producţie de 3.500 kg. zilnic In direcţia aceasta se în­dreaptă eforturile de zi cu zi ale salariaţilor. Tov. Goldenberg şeful de fa­bricaţie, când mi-a arătat pla­nul de producţie mi-a indicat şi angajamentul lor, concretizat într-o cifră. — Producem astăzi în medie 2.000 kgr. fire bumbac zilnic. E puţin, e foarte puţin. Trebuie să ajungem aici, la 3.500 kg. zilnic. Trebue să săltăm producţia pe fus gram oră la 15-18 grame. Absenţele au fost reduse de la un procent de 11% la 7-8-9% dar nu-i destul încă o sarcină ce şi-au ra­­înoit-o muncitorii şi tehnicienii de la filatura „Dacia“ cu prilejul zilei de 28 Martie d e reducerea absenţelor. In Februarie procentul de ab­senţe nemotivate era 11*/#. In Martie s-a redus la 7-8-9Vo. Dar nu-i destul. Trebuiesc făcute­­ eforturi serioase şi în direcţia a- I ceasta, ţi de muncitori şi de or­ganizaţia de Partid, ca şi de co­mitetul de fabrici şi comisia de producţie. Calitatea s’a mai îm­bunătăţit. Dac* tot mai poate fi îmbunătăţită Sigur, uzajul mare al maşinilor ca şi lipsa de piese de schimb e­­ una din principalele cauze care duc la proasta calitate a produse­lor. Dar muncitorii şi tehnicienii de la „Dacia“ se străduiesc ca prin mai multă grijă în lucru, prin­­ mai multă atenţie să împlinească aceste goluri. Acum 3 săptămâni, o parte din­­ lucrătoarele de la „Dacia“ au făcut­­ o vizită la ţesătoria „Intesa“. A­­colo au văzut câtă bătaie de cap şi neajunsuri au ţesătoarele cu­ firele prost răsucite sau cu prea multe noduri. Şi vizita aceasta a fost într’adevăr de mare folos lucrătorilor şi tehnicienilor dela „Dacia“. Calitatea s’a îmbunătăţit, dar aşa cum spunea tânăra Galin Aurelia lucrătoare la secţia bancuri, „fiecare din noi, şi dela bancuri, şi dela ringuri, şi dela cei­lalte secţii, putem­ să facem ca firele noastre să fie mai bune’’. Muncitorii, tehnicienii, inginerii de la „Dacia” au acum o singură grijă: producţia. Şi toată pute­rea lor se îndreaptă spre pro­ducţie. Valeriu Buduru Vrem sâ facem ca filatura „Dacia“ să stea în rând cu celelalte filaturi A APARU­T IN LIMBA ROMANA Nr 9 PENTRU PACE TRAINICA PENTRU DEMOCRATIE POPULARA­­ B/gan al Biroului Informativ al Partide­­lor Comuniste — Belgrad 15 Martie 1948 Lei 10 Cuprinde­ GH. APOSTOL) Mişcarea sindicală u­­nită în România Unirea popoarelor in lupta pentru pace şi democraţie GIULIANO PAJETTA) (Italia în aju­­nul alegerilor. A. DRUGOVs Puterea economică a U­­niunii Sovietice Crearea Frontului Democraţiei Polpu­­lare în România Congresul Partidului Social-Democrat Ungar R. SLANSKI) Poporul cehoslovac in luptă pentru consolidarea democraţiei JACK BERING) Muncitorii britanici răspund scizioniştilor laburişti PIERRE HENTGES) A treia forţă in serviciul imperialismului R. LALMAND) Belgia in cleştele im­perialismului yankeu PIETRO ROSSI( Mister Saragat, ma­­rionetă americană. De vânzare la "UltraHa Noascri“ ,al. Victoriei nr. 45 $1 la toate chioșcurile togml ilmii marti 1 Ml Bunii Mi fi IUI ROMA, 30 (Rador). — TELE­­PRESS transmiţi» : Opinia publică manifestă un interes foarte viu pentru confe­­rinţa economică ce se c­eschide Marţi şi care va discuta timp de trei zile programul economic şi financiar ce va fi pus în a­­plicare de Frontul Democrat Popular. Mauro Scoccimarro expert fi­nanciar şi fost ministru de fi­­reanţe, va prezida această con­ferinţă, în cursul căreia îşi vor desvolta rapoartele Antonio Pe­­rsnti, fost ministru de finanţe comunist şi Rodolfo Morandi, socialist, fost ministru al in­­dustriei şi comerţului. Răspunzând întrebărilor ce i-au fost adresate de reprezen­tantul Agenţiei TELEPRESS, Scoccimarro a declarat că punc­tul central al discuţiilor va fi format de următoarele chestiuni: scăderea ritmului producţiei, creşterea şomajului, marele de­ficit bugetar şi circulaţia fidu­ciară anormală In concluzie, Scoccimarro a subliniat că principalele proble­me ale unui guvern al Frontu­lui Democrat Popular vor fi mărirea producţiei şi înlătura­rea şomajului. 16 femei numite in conducerea întreprinderilor naţionalizate din Ungaria BUDAPESTA, 30 (Rador). ~e M.T.I. transmite: lfi femei au fost nuntite fi» »onducerea întreprinderilor na^ tionalizate. Dintre acestea 11 au fost nu­mite în conducerea diferitele» fabrici de textile și trei in in­dustria alimentară, două In in­dustria pielăriei și cauciucului. na« Manifestaţii antibritanice in Siria BEYRUT, 30 (Rador). — TASS transmite: Duminecă au avut loc la Da­masc demonstraţii studenţeşti de protest împotriva tratatului din­tre Anglia şi Transiordania. Con­ducătorul partidului democrat din Transiordania, Subhi Abu Canin actualmente în exil in Siria, şi studenţii transsiordaniei de la Universitatea din­ Damasc au trimis telegrame Ligii Arabe în car­e protestează împotriva tratatului umilitor cu Marea Bri­­tanie, semnat de regele Abdul­­lah împotriva voinţei po­porului. MUNCITORII ENGLEZI resping politica economică a guvernului Attlee LONDRA, 30 (Rador). — TE­LEPRESS transmite: Conferinţa muncitorilor sindi­calizaţi din magazine, reprezen­tând 300.000 muncitori, a respins Luni hotărirea Congresului sindi­catelor britanice de a accepta po­ltica guvernului referitoare la­ îngheţarea salariilor şi preţurilor, în locul acestei politici, con­ferinţa a cerut controlul preţuri­lor, limitarea beneficiilor şi in­troducerea salariului minimal în toate ramurile industriale. Discriminări americane în zona canalului Panama NEW-YORK, 30 (Rador). — In cursul unei şedinţe a subco­­misiei bugetare a Senatului, vice-preşedinte-Ie Congresului Or. «anizatilor Industriale, d. Tho­mas Richardson. * demascat sis­temul de discriminare de la lucră­­rile publice ,i via Panama. Gu­vernul Statelor Unite care exe­cută lucrările din zona canalului de Panama pune pe cetăţenii a­­mericani într’o categorie specială denumită categoria ..aur’’ iar ce­tăţenii neamericani sunt înca­draţi într’o categorie inferioară, categoria ..argint’’ şi astfel la muncă egală şi Chiar mai grea aceştia primesc un salariu de pa­­tru şi chi­ar de cinci ori mai mic decât cetăţenii americani. In zona canalului Panama sunt folosiţi actualmente aproximativ 17.000 de muncitori, membri ai Congresului Organizaţiilor In­­r­ustriale. Salariul tot este mize­rabil şi nu se ridică decât la 18 centi pe oră Condiţiile de lo­cuit ale muncitorilor din goria ,,argint” sunt dec­ult mizerabile­­, însuşi guvernatorul C­ipiului Panama a recunoscut că această stare este ,,ruşinoasă pentru Sta­tele Unite”. Mini wire in m­­i­li» în India (Continuare din pag. II • populafie de 8 milioane de locuitori, ţăranii au luat pământul marilor proprietari ei l-au impărfit acelora ce-l numeşte. Jurisdicţia cere in mdinile comitetelor populare. Ţăranii partisani au organi­­zat apărarea acestei regiuni care se întinde pe o cuprn­­tură de ISOOO mile vătraie Muncitorimea luptă prin greve de mari proporţii In India Meridională, 50.000 de muncitori textiliştii au de­clarat­­grevă in semn de pro­test împotriva reducerii sala­riilor. Un milion de muncitori din Bombay au declarat grevă de o zi. In prezent 200.000 de muncitori textitişti din Bombay pregătesc greva generală. Mun­citorii din calea ferată din în­­treaga Indie fac acelaş lucru. Mii de muncitori din calea fe­rată au şi declarat grevă, iar guvernul Nehru foloseşte me­tode brutale în scopul de a inăbuşi această mişcare popu­lară. Mii de oameni sunt în­chişi. Zilnic au foc asasinate.

Next