Scȃnteia, aprilie 1948 (Anul 17, nr. 1087-1108)
1948-04-02 / nr. 1087
4 4 MI lisn IE PIIZINEII ÎNTORŞI DIN a R.S.S. Bote« Gh. Grifi, jrt. 1944, Bâr.eşti-Putna; Meghis C. vasile 'Civil 1935, Cordareni-Dorohoi; Iuchian V. Ştefan sold. 1934, Frătăuţi.Roiu Rădăuţi; Băţ C. Nicolae sold. 1931, MiroslavaIaşi; Frănciiuc Gr. Aurelian sold. 1944 Mitocu Dragomirna-Suceava; Morosar M. Gavril, cap. 1933, Crăiniceşti Rădăuţi; Bălan V. David, cap. 1940, Bilca-Rădăuţi; Arimasfoade C. loan, sold. 1935, Mustăcani-Neamţ; lacob I. Gheorghe, cap. 1940, Corduneni-Dorohoi; Mareşin G. Ştefan, sold. 1943, Găiceana Tecuci; Benedic F. Arten, sold. 1944, Parincea-Bacău; Plosca Gh. Gheorghe, sold. 1931, Limpo- Va Vaslui; Coseroiu I, Neculai, sod. 1939, Bozeni Balea-Roman , Dumbrav V. Gheorghe, sold. 1944, Calomnesti-Tecuci; Hriscu B. Gheorghe, civil 1936, Borsejti, Dorohoiu; Vislovschi M. Mihai, soldat ctg. 1843, Bimleu-Sălaj; Crifan Gheorghe Grig., sold. 1941, Jurte’e-Salaj Cojan V. loan sold. 1929, Cuveu-Sălaj; Epure Grig. Gh. 1934, Agrip-Sălaj; Precup Gustav, sold. 1941, Cănălut-Sâ 1^.1; Epure N. Gherasim, cold■Í941 Agrij.Sălaj; Marian I. Clement, frt. 1943, Berebi-Sălaj; Costea I. Ştefan sold. 1843, Deca-Sălaj; Georgea Gh. loan, sold. 1943, Dabota-Sălaj; Urs ,T • Pave 1, sold 1943, Nuşpa'.ău. Sălaj; Serbeşeanu I. loan, solţi 1843, Tadel-Mureş. Barabc, G Alex. civil 1922 Acator-Mureş. Crişan I. Augustin, sold. 1943, Răcureni-Mureş; Molnar I- Carol sold. 1941, Lepâdia-Alb* Văsiel A. Nicolae, sold. 1936 Ab. Medjos.Alba; Lupsca I. Trifan sold. 1937 Poiana.Alba- Fumea N Ion, Sold. 1932, Teiuș Aba; Flaw no 1. Hie, sold. 1944, Cut-Mure? Cealug D. loan, sold. 1935, Bozovici-Caraș; Uda* N. Du. Mitru, sold. 1935; Cută 1 P.Bif. sold. 1943, Aportiţa-Timiş Torontali Tioc I. Martin sold. •1943, Mânăstir-Timiş Torontal; Molnar N. Matei, civil. 1929, Dalai-Timiş Torontali Cazan D. Alexandru, sold. 1944, Lăpuşara R.Vâlcea; Dumitru S. Perische, sergent 1937, Brăila-Brăila; G'sntS I. Dumitru, sold. 1933, Koto. «de-Ilfov; Cristache I. Petre Iserg. 1943, Domneşti-Ufov; Miri M. Marin, frt. 1943 Hotarele Ilfov; Sincu I. Vasile sold. 1938, Graş. Argeş; Pârvu Aurelian, cold. 1938, Drăganul Argeş; Muscel S. loan, sold. 1943, V. Mehei-Argaş; Berechet I. Aurel sold 1938 Cor- Biţeşui-Muscel; Scurtul Manea caporal 1942, Ştefăneşti. Muscel; Ignat Gh. Vasile sold. 1942, Duneşti-Iaşi; Lupu A. Petre, serg. 1935, Iaşi; Vrabie D. Teodor sold 1943, Borzeşti-Dorohoi; Persic Gh. Gherasim, soldat 1927, Corlata- Suceava; Stir Gh. Toader serg. 1930, Arbore-Suceava; Funica I. Vasile cap. 1933, Pop-şcani Iaşi; Sofian V. Constantin cap. 1943, Comăneşti-Suceava; Constantin N. Vasile soldat 1933 Vlădin-Botocani; Vizaru D. Gheorghe cap. 1927, Coşteşti-Fălciu; Şerban D. Vasne II* 1934, Arsura-Botoşani; Chiriţă C Mihai civil 1947. Cosu’h- Botoşani; BoşotUS D. Dumitru Civil 1947 Cofilia.Botoşani Cretu A Gh. sold. 1926. Heleaiu-Bacău; Rotariuc A. Petre. sold. 1931, Abramoaia-Dorohoi; Petrică I Alexandru sold. 1932, CorneruiIasi; Popa M Gheorghe. soldat 1943 Bacău-Bacău; Bă’.asa D Toader serg. 1933. Drăceoi-Baia; Mihai D. Vasile sold. 1943. Iapa Sighet M.; Mic I. Mas-'le sold 1943. Iapa-Sighet M.; Teuteanu I. loan sold 1931. Vadul-Mureş; Burţaru I. Mire:» civil 1942. Craiova-Craiova; Ambrecean Gheorghe sold. 1844. Vinţul de Jos Mure«; Gălăţeanu Emil si rez. 1936, Tg..Mures Mures Popa St. Grigore sold. 1943 Vintul de Jos-Mure--; Melinciu M. Gh. activ serg. M. 1940, Plopeni-Tutova; Bandru I. Alexandru cap. 1938, Selens-Arad ; Paraoan P. Petru frt. 1939, Toc- Arad; Dubretian I. Cornel, sold . 1944 Siud-Aiud; Boldeanui M. Mihai serg. 1939. Arad-Arad. Dan P. Iuliu serg. 1940. Botu Mic-Satu Mare; Moga A. Dumitru slt activ 1944 Văculești* Orhei; Clinti B. Marin sold. 1933 Chilia-Turda; Dobrin I. Traian sold. 1936. Scrisoara- Turda- Felea T. Emil sold. 1914 Munte Borș-Turda; Sabou IMihai serg. 1938. Cătuna-Cluj; Mocu T. Ironim sold. 1944- Grindău-Turda; Câmpeanu D Gh sold. 1935 Cisnădia-Sibiu. Mencea Gh. Nicolae cap. 1933, Tohan-Braşov; Oprea M. Ghoerrhe sold. 1944, Mociuc Sus Braşov; Scortea V. Vasile cap. 1936, Tânţari-Braşov; Crăciune. Toeil civil 1944, Braşov Brașov; Mihăilă St. Petru sold. 1944 Fizeş-Caras; Lungu D. loan sold. 1942, Costii-Severim; Trandafir T. Traiud. sold. 1927 Morga-Severin; Radu A. Arsene sold. 1935, Cricova.Severin; Temula D. Miha sold. 1944, Droşca-Joc T. Măgureie; Manole M. Nicolae sold. 1944, Iolot-Ufov ; Pocse P. Matei, caporal 1943, Isvoareie-Ilfov ; Rodău D Oprea sold. 1943, Lupeni,Brăila; Neucescu C. Vasile, aerg. 1941, Bucureşti-Ilfov ; Neacşu I. Traian sold. 1937, Negreşti-Teleorman ; Cioban I. Tibetiu din 1940, Moseaua-Trei Scaune ; Voinea I. Nicolae, sold. 1943, Buzău ; Topescu I. Nicolae, serg. 1941 Salcia,Prahova ; Racoviţă T. Gh. sold 1944, Iaşi ; Oprea V. Scarla cap. 1841, Orezul-Ialomiţi ; Neagu A Const., sold. 1942, Murguriu-Buzău; Cazacu D. Iordache, sold 1943, Fitioneşti-Putna ; Bursdu P. Alex., sold. 1944, Corneşti- Iaşi ; Păduraru loan, sold. 1941, Ciurea-Iaşi ; Cristicu Gh. Toader, sold. 1944, Iuţiubeni-Dorohoi ; Caşmir I. Vasile, serg 1943, Domneşti-Suceava; Matei N. Petru sold. 1943, Brusturos-Bacău ; Orbea Gh. loan, civil 1932, Colonia.Baia; Bălţatu A. Gheorghe sold. 1843, Sehi-"*pen; Fălciu; Miron V. Toader, sold. 1936. Lupoleşti-Bacău ; Cuceauş M. Grig, sol. 1942. Cligea-Bacău Pop I. Petru, sold 1941. Juleşti. Maramureş ; Prodan I. Gh. sold 1923, Sighet.Maramureş; Mihalcea D. Vasile, sold. 1941. Petrova- Maramureş ; Mus D D.tru, sold 1933 Răcceli-Maramureş: Lucuţ. P. Marin, sold. 1938. Susac.Bihor; Cristea D. Vasile, sold 1939. Stana.Sălaj; Firea D D.tru, aerg. 1939 Tiuca-Bihor; Vanicea D- loan sold. 1938. Tănajdea.Bihor ; Ciortaş P. loan, sold 1936, Homorog-Bihor; Mureşeanu A. Gusti, civil 1942, V. Lungă.Someş ; Murescu I. Lazăr, sold. 1941, Mazic-Someş; Mureşeu I. loan serg 1940, Alped.Someş: Tarta I. Gevrilă, sold 1943, Pintix-Someş; Râpa Gh. loan, sold 1928, Drăuţ. Arad Creţul T. Vasile, activ serg. M. 1943, Şotânga-Dâmboviţa, Apachiţei Gh. Dîru, activ serg. M. 1943, Vorona.Botoşani : Vizitiu V Nicolae activ serg. M. 1944, Borzeşti.Bacău ; Matei IŞtefan, rezerv, serg. M, 1942, Bucureşti-Ilfov ; Bouras T. Gh., aold. 1944, Varsad,Sălaj ; Căldăraru P Ioan sold 1933, Galaţi- Hunedoara ; Negru A. Trandafir, sold. 1944, Petreşti,Hunedoara ; Crăciunescu A. Simion, sold. 1938 Mera-Hunedoara ; Bernea V Mihai, serg. 1941. Iclod.Tr Mică ; Budiu P Filimon cap. 1933. Glucovăţ.Tr. Mică- Drăguţ D. Marin, sold. 1944. Fumureni R. Vâlcea ; Căldăruşe I. Const. sold. 1933. Piroşca-Gorj; Pasăre I. Nicole, sold. 1936. Toneşti.Gorj ; Călinoiu C. Nicolae, serg. 1942 Cernaucești.Dolj ; Tănăsescu N. Virgil, frt. 1943. Brăneşti.Gorj ; Oproiu P. loan, sold. 1944 Schitu Goleşti-Muscel Răducanu A. Gheorghe cap. 1944. Grindu-Ialomiţa; Manu D. loan, sold 1843. Dărmăneşti.Prahova ; Ghinea D. Marin cap. 1926. Pianu.Dâmboviţa ; Sf. m« 1 Toan, can 1934 Babi’^s •Tos.Muscel ; Popa N. Gheorghe frt 1944. Niculești-Tulcea ; Trandafir I. Andrei sold. 1941. I. C Brătianu.Tulcea; Secreeru D. Gh activ serg. M. 1944 București.11. Iov ■ lordache I Anghel. sold 1934 Smârdan.Buzău : Solomon N. Gh. cap 1931. Cumpăna. 1938, Păncești.Bacău ; Grosu I. Gheorghe, sold 1943, Avrămoaia. Dorohoi ; Levin Gh. Toader, civil 1948, Ivăncești.Dorohoi ; Manela, che D. D.tru sold. 1944, Munteni Sus.Vaslui ; Chezu Gh. Petru, sold. 1944, Dărmănești-Baia; Pantru I. Petru, cap. 1944, Lespezi. Baie ; Ungureanu S. Nic., serg. 1933, Cristeşti.Botoşani ; Hârtopeanu D. Vasile, sold. 1943, Armăneni-Dorohoi ; Feodor S Ariton sold. 1942, Botoşani-Botoşani; Mocanu S. D.tru, serg. 1924, Vas. lui.Vaslui; Arnăutu V. Gh., cap- 1943, Darabani-Dorohoi ; Bataş L . Ludovic, sold. 1943, Tuşnad-Sălaj Boro* I. D.tru, sold. 1943, Vărşad.Sălaj; Puşcaş Gh. D.tru, sold. 1943, Subcetate-Sălaj; Gecse I. Imbrea, slt rez. 1936, Covasna. Trei Scauns: Vaida V. Traian. sold. 1921, Babota-Sălaj ; Popa IAlex., serg. 1941, Tranis.Sălaj ; Janes I. loan frt. 1930, Cluj. Cluj; Anka N. Gh, cap. 1941, Jurson.Bistriţa N. ; Mureşanu A. Francisc, sold. 1944 Sărata- Bistriţa N. ; Oniga D. Alex., sold. 1944, Mititei. Bistriţa N.; Buta I. D.tru sold. 1941, Bistriţa.Bistriţa N. ; Pintea Gh. Ilie, sold. 1944, Parva-Bistriţa N. ; Burlac Gh. loan, cap. 1942 Is.croni-Hunedoara; Bulzan Ilarie, sold. 1937 Năsăud-Hunedoara ; Grozan D. Axente, sold. 1941, Lunca C.-Hunedoara ; Tândău N. Petru, sold. 1933 Balşa, Hunedoara ; Vida loan, cap 1943, Sarmisaget. Hunedoara ; Băluţă I. Petre sold. 1937, Peştiana-Gorj ; Margam A. Aurel, sold. 1944; Cretetti.Gorj ; Călin D. Marin, sold. 1942 Ma.glavit.Dolj; Marinescu I. Die. sold. 1944, Vicşani.Gorj ; Grăetu V. loan sold. 1936. Valea Apă-Gorj ; Popa Gheorghe, sold. 1942, Asciua.Satu Mare ; Savu R. Tănase sold. 1944, V Mare.Dâmboviţa ; Bucătaru Gh Const., cap. 1937, Gavana,Argeş ; Martac C. Nicolae serg. 1936, Branişte - Dâmboviţa ; Constantinescu N. Mihai, sold. 1938 Bucureşti-Ilfov ; Bărbulescu I. Const., sold. 1943, Măgureni-Prahova ; Filip A Gh., sold. 1921, Târgşor-Iaşi ; Blndescu V Gh., sold. 1939, Corneştilaei ; Haicu T. Const., sold. 1941 Iaşi.Iaşi; Şodrângă I. Nicolae, sold. 1927, Suhărău-Dorohoi ; Vrânceanu M. Ştefan, cap. 1942 Tg. Ocna.Bacău ; Hărătău 1. D.tru. frt. 1942, Buznea.Iaşi ; Huma M Ioan serg. 1938, Negreşti-Nearriţ • Chiscaru 1. Const cap. 1934, Lespezi-Baia ; Vizitiu C. Toader, sold. 1944 Drăguşeni-Dorohoi ; Groza C. Nicolae, sold 1936, Rozneni-Roman ; Rotaru C. loan, cap. 1941 Roşeni-Botoşani ; Colban T. D.tru, sold. 1941 Varna-Rădăuţi ; Paraschiv M. Grag, frt 1941, Ciorteşti,Vaslui ; Popoiu St. loan, sold 1944 Panelu,Putra ; Costea V Const., cap 1944« Toprisor.Constanta ; Hritcu D. Gh. sold. 1934, Subiani-Dorohoi ; Simionescu Gh. Vasileserg. 1935 Hristesti-Botoșani ; Anetrachei Gh Petre, cap 1943 Liteni-Baia- Bodrichei A. Lazăr, serg. 1936 Câmpulung. Moldova; Eusei N loan, sold. 1938, Satu Nou.Putna ; Ionescu N. loan sold. 1942. Bucureşti. Ilfov. Halul wiuiauu uuti ivu ui todoxe române, precum şi reprezentanţii celorlalte culte din ţari, au depuseri dimineaţa la Preşedinţia Consiliului de Miniştri, din faţa d-lui Prim Ministru Dr. Petru Groza, jurământul pentru Republica Populară Română, după noul text al formulei de jurământ, prevăzut în legea de organizare a Cultelor, modificată de Adunarea Deputaţilor în şedinţa din ziua de 211 Februarie 1948. La această festivitate au participat şi pr. I. Vască şi d. Nistor, secretari generali ai Ministerului Cultelor. Au depus jurământul următorii înalţi Chiriarhi ai Bisericii ortodoxe române: 1. P. S. L. Justinian Marina, Arhiepiscop şi Mitropolit al Moldovei, locţiitor de Patriarh al R. P. R., dr. Nicolae Bălan, Mitropolit al Ardealului, dr. Vasile Lăzărescu, Mitropolit al Banatului, FermilianMarin, Arhiepiscop al Craiovei, P. S L. Emilian Antal, locotenent de Mitropolit al Sucevei, Veniamin Nistor, episcop al Caransebeşului, D. Andrei Mager, Episcopul Aradului, Sebastian Rusan, Episcopul Maramureşului, Nicolae Colan, Episcopul Clujului, Marian Băcăuanu, locotenent de episcopul Romanului, Ungureseu, Episcopul Huşilor, Antin Nica, locotenent de episcop al Dunării de Jos, Antin Angelescu, Episcopul Buzăului, Chesarie Păunescu, Episcopul Constanţei, Iosif Gallon, Episcopul Argeşului şi locotenent de Episcop al Râmnicului , noului Severin şi Milan Nicolici, vicarul Sârb al Vicariatului Ort. Rom. din Timişoara. Ir. Nicolae Potxivici, Episcopul Oradiei, a depus acest jurământ, în faţa d-lui Stanciu Stoian, Ministrul Cultelor, în ziua de 14 Maiie 1048, când a plecat în Uniunea Sovietică ca delegat al Sfântului Sinod, la conferinţa ortodoxă care se ţine în prezent la Moscova. I Deasemeni au depus jurămân- tul şi următorii şefi ai celorlalte culte din ţară şi anume: Ruben Mauriciu, Şei Rabin al cultului mozaic, Iacob Nehmet Mutfiu al Musulmanilor, Vasken Baigian, Arhimandrit şef al cultului Armeano-Gregorian, Ioan Dan, Preşedintele Uniunii Baptiste, Dumitru Florea, Preşedintele Uniunii Adventiste, precum şi o delegaţie a Uniunii creştinilor după evanghelie, compusă din d-nii: Panaitescu, Oprea Teodorescu şi Ştefan Azimioară. După depunerea jurământului, d. dr. Petru Groza, Preşedintele Consiliului de Miniştri, a rostit o cuvântare, spunând între altele următoarele : Noi n’am cerut altceva organelor bisericeşti din această ţară şi în primul rând bisericii majoritare ortodoxe, decât să ne ajute în munca noastră de a merge înainte pe drumul des- voltării ţării şi poporului nostru. Răspunzând 1. P. S. S. Justi- nian Marina, Arhiepiscop şi Mitropolt al Moldovei şi locţiitor de Patriarh al R.P.R. a spus următoarele : Legământul pe care conducătorii Bisericii Ortodoxe Române l-au făcut astăzi, prin jurământul pe care l-au depus, pentru sprijinirea şi apărarea Republicii Populare Române, nu este numai un act de legalitate faţă de noua formă a noastră de Stat, ci şi un act prin care re- [ cunoaştem că trebue să colabo-] răm şi să sprijinim regimul de- mocralic, în zidirea cea nouă,’ în aşezarea cea nouă a Statului nostru, Republica Populară Română. Apoi, au luat cuvântul repre- zentanţi celorlalte culte din ţară NEW-YORK, 3* (Rador) — TASS transmits : Conferinţa pan.americanfă «are s’a deschis la Bog«t;i (CoU’.m bia) la SO Marti« repri* ntă încercarea cea mai Îndrăzneaţă a Statelor Unite da a întări aşa numitul ..sistem american** si de a Intensifica controlul economâc, politic fi militar »1 Statelor tiuite ».stTva ţărilor Americii I.atine. Componenta delegaţiei Statelor Unite arată importanţa pe care Washington-url o acordă acestei conferinţe In momentul când imperialismul american Încearcă prin toate mijloacele *Ă întărească dominaţia sa în lume, să creeze st si întărească blocurile şi uniunii* care *us din pretenţiile fi duc Irena împotriva tentiinţelor progresist« de lume» întreagă. In prezent colaboratorii departamentului de stat au declarat ziariştilor că se aşteapă ivirea unor importante discuţii contradictorii în legătură cu pactul economic, cu cererea Statelor Unite parrtru garantarea investiţiilor de capital nordamerican în ţările Americi! de sud, garantare cu care acestea nu sunt până acum de , acordat in legătură cu preteraţiile Guatemalei, Argentinei si a altor ţări din America Latină r-»upr* unor teritorii din emisfera occidentală, aflate sub stăpânirea Angliei. Colaborarii departamentului de stat au declarat că şi vor prefera ca conferinţa de la Bogota să nu exami nese problema coloniilor europene din emisfera acedentisă ea.ro ar putea să complice relaţiile anglo-americane de acum. nalţii Chiriarhi ai Biserici au depus jurământul pentru Republica Populară Română TELECRAKE EXTERNE LA conferinţa pan-americana DELA BOGOTA STATELE MIE HICEM SA-SI EMIRI DOMINATIA ASUPRA AMERICA LATINE INFORMAŢII • Centrul de Documentare al Asociaţiei AR.L.U.S anunţă: Miercuri 31 Marte a c- va avea loc la Casa Prieteniei Sovieto- Române din str. Batistei 14 ora ÎS, conferinţa d-lui dr. Paul Pruteanu despre ..Asigurării« Locale în U.R.S.S."«, Comitetul Nați’onal pentru Ajutorarea Poporului Grec si Uniunea Sindicatelor C. F. R. organizează Joi, 1 Aprilie, ora 17 p. m. în sala Teatrului Giulesti un mare spectacol de Teatru Grec dat de ansamblul artietic al tineretului din Grecia Liberă de sub conducenea distinsului actor si regisor el»n Anton lanidu. gt) Institutul Iromei de Cultură Universală anunţi Conferinţa d-nei Preculiţii Melidoneanu care i-a vorbi în cadrul ciclului de conferinţe asupra principiilor Proectului de Constituţie a Republicii Populare Române ,despre .Drepturile femeii în cadrul Proectului de Constituţie“. Conferiţa are loc joi 1 Aprilie 1948, ora 18, în Aula Fundaţiei Universitare, Piaţa Republicii (Calea Victoriei 88). Intrarea liberă. if. Institutul Român de Cultură Universală anunţă Conferinţa tov. Prof. Al. Graur, cu subiectul: „De ce şi cum se schimbă limba“ care va avea loc Miercuri 31 Martie ora 18, in Aula Fundaţiei Universitare din Piaţa Republicii (Calea Victoriei 88). Intrarea liberă. S.A.R. de Telefoane cumpără: UN GRUP ELECTROGEN compus din motor Diesel de cca 35 H. P. de turație mied cuplat cu un generator de curent alternativ trifazic 380 220 V. de cca 25 K. V. A. Ofertele se vor înainta în plic închis până la 10 Aprilie 1948 (specificându-se pe plic: LICITAȚIE GRUP ELECTROGEN 10 APRILIE 1948) pe adresa S.A.R. Telefoane, Direcţia Aprovizionare şi Cumpărături, Etaj IV Calea Victoriei Nr. 37 cu &juvVhT* a Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi că R.E.A.Z.I.M.-ul ŢINE TRATARE PRIN BUNA ÎNVOIALA în ziua de 3 Aprilie 1948, orele 12 dimineaţa la sediul său din str. Polonă Nr. 8 PENTRU CUMPĂRAREA 200 LĂMPI DE BENZINA PENTRU TRACTOR „LANZ" Tratare» se va în conformitate cu Legea Contabilităţii Publice și Regulamentul O. C. L. Cadtul de sarcini poate fi văzut zilnic între orele 12—14 la Subdirecţia Comercială din str. Polonă Nr. 8. Odată cu oferta se va depune și garanția prOVI- Aprovizionarea pescarilor cu bumbac şi plase de pescuit Pentru apro vizionarea pesci- urilor cu materiala necesare pescuitului la preţuri accesibile, Ministerul Agriculturii, prin Directia Pescăriilor, a trimis serviciilor exterioare din bumbacul $i plasele prelucrata sau procurate gata confecţionate, pentru a fi distribuite muncitorilor pescari, prin sindicatele respective — 2.414 kgr. bumbac, 665 kgr. plase si 316 kgr. setei. In valoare totală de 2 190.221- Unde se preschimbă abonamentele S. T. R. ale invalizilor Secţia I.O-V.R din Crucea Roşie Română aduce la cunoştinţă invalizilor care au primit de la S.TR. abonamente gratuite pe trimestrul Ianuarie- Martie prin Apărarea Patriotică. Secţia I.O-V.R. că începând de Joi 1 Aprilie a.c. se pot prezenta zilnic între orele 9—13, până la 10 Aprilie, pentru vizarea abonamentelor în str. Biserica Amzei Nr 29. Cei ce nu se vor prezenta pemtru viză până la 10 Aprilie vor pierde dreptul de viză pentru totdeauna. Abonamentele existânt* sunt valabile până la 10 Aprilie. Preschimbarea numerelor de circulaţie ale vehiculelor cu tracţiune animală şi ale bicicletelor , Prefectura Poliţiei Capitalei, Serviciul Circulaţiei comunică : se aduce la cunoştinţa tuturor proprietarilor de biciclete şi vehicole cu tracţiune animală (camioane trăsuri, brişti, dube, etc) că operaţiunea preschimbării numerelor de circulaţie vechi, cu altele noul, se prelungeşte până la 15 Aprilie a. c. Cei interesaţi, sunt invitaţi a se prezenta la Serviciul Circulaţiei. In orice zi de lucru, între orele 8,30—13, unde în locul foaei de circulaţii a vechicolului pe care o vor depune, vor primi un nou număr şi permis de circulaţia. Se face cunoscut că după expirarea acestui ultim termen vechile numere şi foi de circulaţie sunt anulate, vehicolid fiind considerat de inscris în circulaţia. sg Anteil . Trusturile petrolifere americane finanţează guvernul Arabiei Saudite Un revoltător caz de corupţie infatacomHeM de anchetă al Senatului american NEW YORK, 30 (Rador). — TASS transmite: Comitetul de anchetă a A Senatului a desvăluit recent că vice-preşedintele ,,Societăţii petrolifere arabo-americane’* Duce, a dat un cec de peste 3500 dolari ministrului Arabiei Saudite la Washington, Asad Allaquih. In cursul audierii sale de către comitet, Duce a evitat să răspundă la întrebările cu privire la aceasta, declarând doar cu un aer nevinovat că Societatea petrolieră datorează care au asigurat guvernul de bani guvernului Arabiei Saudidevotamentul credincioşilor pe!te si .,ni s*a cerut să facem »care îi păstoresc. I numite servicii de /«Iul celui fă creţ ministrului său’' Ziarul NEW YORK POST aanunţă că răspunzând la o Întrebare pusă de un ziarist cu privire la acest incident, şeful da* legaţiei libaneze fi un fruntaş al Ligii Arabe, Chamun, a declarat să Societăţile petroliere realizează mari beneficii dela concesiunile arabe şi că j» nadă* turul să dorească sări facă ta* riciţi pe diplomaţii arabi dă* U.S.A.". Răspunzând la « altă Aibar* în legătură cu eeeul ears Duce l-a dat ministrului Arabiei Saudite, Chasm® a spus: „Astfel te plrţi eu etaeva dela ears trd anumita lucruri” rivolet*r MIE, rai! MEA CIBIU DE COSI, PENTRU IEFTINIREA TRAIULUI (Continuare din pag. I) incărca cu nici o cheltuială ‘mutila regi». Şi ne vom strădui să muncim din ce în ce mai bine, încheie hotărit tov. Bratu. Trebue să lichidăm orice slăbiciune Disciplina muncii care lasă de dorit în unele privinţe, se îmbunătăţeşte pe măsură ce organizaţia de Partid şi îndrumătorii sindicali prelucrează această chestiune cu massa salariaţilor. Tot mai puţini muncitori vin după începerea lucrului şi tot mai rari sunt acei cari părăsesc maşina înainte ca sirena să fi dat semnalul de încetarea lucrului. Desigur, s-au înregistrat succese şi la acest capitol, însă e neîndoios că mai sunt destule de tacut. După cum, mai sunt destule de tăcut în direcţia ridicării simţului de răspundere al muncitorilor, Organizaţia de Partid şi Sindicatul au dedus o muncă temeinică pentru a învăţa pe muncitori să ia întrecerea în muncă dintre cele 21 filaturi de bumbac din ţară filatura , Dacia” e cea din urmă Şi acest lucru nu se datoreşte faptului că muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la „Dacia” ar fi mai puţin harnici decât la alte întreprinderi. Dimpotrivă Muncitorii şi tehnicienii de aci — fiecare din ei — îşi dau seama că greutăţile mari ce le întâmpină îi fac să rămână codaşi in producţie, şi pentru înlăturarea acestor greutăţi ei luptă din răsputeri. De ani şi ani de zile, de când există întreprinderea, patronii care huzuresc în Italia niciodată n'au avut crije s’o utileze cu piesele de schimb necesare. Prost gospodărită de vechea conducere si vechiul consiliu de administraţie in frunte cu Grigorov, fabrica se vede astăzi lipsită de o serie de piese de schimb foarte necesare producţiei, cum ar fi de pildă cilindrii, curele, pinioane, etc. Din 36 de ringuri câte are întreprinderea numai 24 merg Producţia nu a atins planul stabilit, iar productivitatea este extrem de scăzută De pildă, in săptămâna trecută producţia pe fus aramură a fost de 5,3 grame, faţă de alte filaturi unde producţia pe fus aramiză e de 16-17 şi ÎS grame. Cu aceste greutăţi se luptă din greu muncitorii şi tehnicienii de la , Dacia” Alegerile pentru Marea Adunare Naţională şi ziua de 28 Martie a fost pentru ei, ca pentru întreaga muncitorime, prilej de a-şi înteţi eforturile în producţie. — Vrem să facem, tovarăşe, ca şi filatura „Dacia“ să stea în rând cu celelalte filaturi. Ajutaţi de noua conducere democrată vom reuşi. Cuvintele acestea mi le-a spus tovarăşa Costache Ioana şefă de echipă la ringuri. — Duminecă am votat pentru Soare. Deacum grija noastră e munca. : Şi tovarăşa Costache Ioana mi-a vorbit de dorinţa lucrătoarelor din echipa ei de a se număra şi ele printre muncitorii fruntaşi In producţie. Dorinţa lucrătoarelor din echipa Iov. (Saslucreze cu cea mai desăvârşită conştiinciozitate, astfel ca orice locomotivă intrată în atelier să fie minuţios reparată şi redată circulaţiei în perfectă stare. Căci, în ultimele luni, parte din locomotivele reparate au fost retrimise înlăuntrul termenului de garanţie. Majoritatea defectelor erau la elementele de cazan, la cămăşueli, la sertare ori la ţevi de admisii. In parte, defectele se datorau materialului prost folosit in aceste secţii. Dar desigur, că şi lucrările nu erau executate cu maximum de conştiinciozitate. Organizaţia de Partid şi Sindicatul şi-au luat ca o sarcina foarte urgentă lichidarea oricăror slăbiciuni în circuitul producţiei. — Trebue să lucrăm din ce în ce mai bine, tovarăşe, de aceasta e legată propria noastră bună ■ stare spun muncitorii de la Griviţa. Şi au deplină dreptate ! Victor Russu tache Ioana e de altfel dorinţa şi angajamentul tuturor muncitorilor şi tehniciaa lor de la „Dacia“ Trebue să ajungem la o producţie de 3.500 kg. zilnic In direcţia aceasta se îndreaptă eforturile de zi cu zi ale salariaţilor. Tov. Goldenberg şeful de fabricaţie, când mi-a arătat planul de producţie mi-a indicat şi angajamentul lor, concretizat într-o cifră. — Producem astăzi în medie 2.000 kgr. fire bumbac zilnic. E puţin, e foarte puţin. Trebuie să ajungem aici, la 3.500 kg. zilnic. Trebue să săltăm producţia pe fus gram oră la 15-18 grame. Absenţele au fost reduse de la un procent de 11% la 7-8-9% dar nu-i destul încă o sarcină ce şi-au raînoit-o muncitorii şi tehnicienii de la filatura „Dacia“ cu prilejul zilei de 28 Martie d e reducerea absenţelor. In Februarie procentul de absenţe nemotivate era 11*/#. In Martie s-a redus la 7-8-9Vo. Dar nu-i destul. Trebuiesc făcute eforturi serioase şi în direcţia a- I ceasta, ţi de muncitori şi de organizaţia de Partid, ca şi de comitetul de fabrici şi comisia de producţie. Calitatea s’a mai îmbunătăţit. Dac* tot mai poate fi îmbunătăţită Sigur, uzajul mare al maşinilor ca şi lipsa de piese de schimb e una din principalele cauze care duc la proasta calitate a produselor. Dar muncitorii şi tehnicienii de la „Dacia“ se străduiesc ca prin mai multă grijă în lucru, prin mai multă atenţie să împlinească aceste goluri. Acum 3 săptămâni, o parte din lucrătoarele de la „Dacia“ au făcut o vizită la ţesătoria „Intesa“. Acolo au văzut câtă bătaie de cap şi neajunsuri au ţesătoarele cu firele prost răsucite sau cu prea multe noduri. Şi vizita aceasta a fost într’adevăr de mare folos lucrătorilor şi tehnicienilor dela „Dacia“. Calitatea s’a îmbunătăţit, dar aşa cum spunea tânăra Galin Aurelia lucrătoare la secţia bancuri, „fiecare din noi, şi dela bancuri, şi dela ringuri, şi dela ceilalte secţii, putem să facem ca firele noastre să fie mai bune’’. Muncitorii, tehnicienii, inginerii de la „Dacia” au acum o singură grijă: producţia. Şi toată puterea lor se îndreaptă spre producţie. Valeriu Buduru Vrem sâ facem ca filatura „Dacia“ să stea în rând cu celelalte filaturi A APARUT IN LIMBA ROMANA Nr 9 PENTRU PACE TRAINICA PENTRU DEMOCRATIE POPULARA B/gan al Biroului Informativ al Partidelor Comuniste — Belgrad 15 Martie 1948 Lei 10 Cuprinde GH. APOSTOL) Mişcarea sindicală unită în România Unirea popoarelor in lupta pentru pace şi democraţie GIULIANO PAJETTA) (Italia în ajunul alegerilor. A. DRUGOVs Puterea economică a Uniunii Sovietice Crearea Frontului Democraţiei Polpulare în România Congresul Partidului Social-Democrat Ungar R. SLANSKI) Poporul cehoslovac in luptă pentru consolidarea democraţiei JACK BERING) Muncitorii britanici răspund scizioniştilor laburişti PIERRE HENTGES) A treia forţă in serviciul imperialismului R. LALMAND) Belgia in cleştele imperialismului yankeu PIETRO ROSSI( Mister Saragat, marionetă americană. De vânzare la "UltraHa Noascri“ ,al. Victoriei nr. 45 $1 la toate chioșcurile togml ilmii marti 1 Ml Bunii Mi fi IUI ROMA, 30 (Rador). — TELEPRESS transmiţi» : Opinia publică manifestă un interes foarte viu pentru conferinţa economică ce se ceschide Marţi şi care va discuta timp de trei zile programul economic şi financiar ce va fi pus în aplicare de Frontul Democrat Popular. Mauro Scoccimarro expert financiar şi fost ministru de fireanţe, va prezida această conferinţă, în cursul căreia îşi vor desvolta rapoartele Antonio Persnti, fost ministru de finanţe comunist şi Rodolfo Morandi, socialist, fost ministru al industriei şi comerţului. Răspunzând întrebărilor ce i-au fost adresate de reprezentantul Agenţiei TELEPRESS, Scoccimarro a declarat că punctul central al discuţiilor va fi format de următoarele chestiuni: scăderea ritmului producţiei, creşterea şomajului, marele deficit bugetar şi circulaţia fiduciară anormală In concluzie, Scoccimarro a subliniat că principalele probleme ale unui guvern al Frontului Democrat Popular vor fi mărirea producţiei şi înlăturarea şomajului. 16 femei numite in conducerea întreprinderilor naţionalizate din Ungaria BUDAPESTA, 30 (Rador). ~e M.T.I. transmite: lfi femei au fost nuntite fi» »onducerea întreprinderilor na^ tionalizate. Dintre acestea 11 au fost numite în conducerea diferitele» fabrici de textile și trei in industria alimentară, două In industria pielăriei și cauciucului. na« Manifestaţii antibritanice in Siria BEYRUT, 30 (Rador). — TASS transmite: Duminecă au avut loc la Damasc demonstraţii studenţeşti de protest împotriva tratatului dintre Anglia şi Transiordania. Conducătorul partidului democrat din Transiordania, Subhi Abu Canin actualmente în exil in Siria, şi studenţii transsiordaniei de la Universitatea din Damasc au trimis telegrame Ligii Arabe în care protestează împotriva tratatului umilitor cu Marea Britanie, semnat de regele Abdullah împotriva voinţei poporului. MUNCITORII ENGLEZI resping politica economică a guvernului Attlee LONDRA, 30 (Rador). — TELEPRESS transmite: Conferinţa muncitorilor sindicalizaţi din magazine, reprezentând 300.000 muncitori, a respins Luni hotărirea Congresului sindicatelor britanice de a accepta poltica guvernului referitoare la îngheţarea salariilor şi preţurilor, în locul acestei politici, conferinţa a cerut controlul preţurilor, limitarea beneficiilor şi introducerea salariului minimal în toate ramurile industriale. Discriminări americane în zona canalului Panama NEW-YORK, 30 (Rador). — In cursul unei şedinţe a subcomisiei bugetare a Senatului, vice-preşedinte-Ie Congresului Or. «anizatilor Industriale, d. Thomas Richardson. * demascat sistemul de discriminare de la lucrările publice ,i via Panama. Guvernul Statelor Unite care execută lucrările din zona canalului de Panama pune pe cetăţenii americani într’o categorie specială denumită categoria ..aur’’ iar cetăţenii neamericani sunt încadraţi într’o categorie inferioară, categoria ..argint’’ şi astfel la muncă egală şi Chiar mai grea aceştia primesc un salariu de patru şi chiar de cinci ori mai mic decât cetăţenii americani. In zona canalului Panama sunt folosiţi actualmente aproximativ 17.000 de muncitori, membri ai Congresului Organizaţiilor Inrustriale. Salariul tot este mizerabil şi nu se ridică decât la 18 centi pe oră Condiţiile de locuit ale muncitorilor din goria ,,argint” sunt decult mizerabile, însuşi guvernatorul Cipiului Panama a recunoscut că această stare este ,,ruşinoasă pentru Statele Unite”. Mini wire in mili» în India (Continuare din pag. II • populafie de 8 milioane de locuitori, ţăranii au luat pământul marilor proprietari ei l-au impărfit acelora ce-l numeşte. Jurisdicţia cere in mdinile comitetelor populare. Ţăranii partisani au organizat apărarea acestei regiuni care se întinde pe o cuprntură de ISOOO mile vătraie Muncitorimea luptă prin greve de mari proporţii In India Meridională, 50.000 de muncitori textiliştii au declaratgrevă in semn de protest împotriva reducerii salariilor. Un milion de muncitori din Bombay au declarat grevă de o zi. In prezent 200.000 de muncitori textitişti din Bombay pregătesc greva generală. Muncitorii din calea ferată din întreaga Indie fac acelaş lucru. Mii de muncitori din calea ferată au şi declarat grevă, iar guvernul Nehru foloseşte metode brutale în scopul de a inăbuşi această mişcare populară. Mii de oameni sunt închişi. Zilnic au foc asasinate.