Scȃnteia, iulie 1948 (Anul 17, nr. 1158-1184)

1948-07-02 / nr. 1158

Despre rezoluţia Biroului Informativ asupra situaţiei din Partidul Comunist din Iugoslavia de L. RAUTU re! forme de exploatare a omului de către om-Este limpede că astfel de probleme sunt cu neputinţă de rezolvat fără o temeinică prtegătire a condiţiunilor materiale şi politice nece­sare şi că în realitate este vorba de lozinci demagogi­ce, aventuriste, menite să ' mascheze refuzul de a-şi - recunoaşte şi înlătura gre- i Refuzul conducerii P.G.I. de a iua parte la şedinţa Biroului Informativ în ve- . derpa discutării tovărăşeşti f a situaţiei din P.G.I- a fost înfierat de şedinţa Biroului Informativ, care a arătat că prin acest refuz „condu­cătorii P.G.I. s’au contrapus Partidelor Comuniste, ce fac parte din Biroul Infor­mativ, au păşit pe calea rupturii de Frontul Unic Socialist împotriva imperia­lismului, pe calea trădării solidarităţii internaţionale - a celor ce muncesc şi a tre­cerii pe linia naţionalismu­lui”. Biroul Informativ a cons­tatat că prin purtarea sa an­tipartinică C. C. al P. C. I. s’a aşezat pe sine şi Partidul Comunist din Iugoslavia în afara rândurilor Biroului In­formativ. O primă întrebare, pe care fără îndoială că şi-o vor fi pus mulţi tovarăşi după citi­rea acestei adânci analize a gravelor greşeli comise de conducerea P. C. I. este ur­mătoarea : Cum a a juns la această poziţie conducerea P. C. I. ? Nimeni nu are de gând să conteste lupta dusă de po­porul iugoslav împotriva co­tropitorilor hitlerişti. Dar conducerea P. C. I. orbită de îngâmfare, a tras de aci concluzia absurdă cum că „victoria finală“ a fost re­purtată cu forţele proprii ale partizanilor iugoslavi, dând uitării faptul istoric, recu­noscut şi de duşmani, că fac­torul hotărîtor al victoriei finale a fost Armata Sovie- " tică, care cu preţul sângelui ei a eliberat numeroase ţări cotropite de Hitler, inclusiv Iugoslavia. Deasemeni sunt cunoscute ^ eforturile făcute de poporul ţ iugoslav în vederea desvol­­tării democraţiei pooulare. Dar conducătorii P. C. I. au tras de aci o a doua conclu­zie la fel de falsă şi absurdă ş! anume că Iugoslavia ar putea construi socialismul singură, fără sprijinul for- , telor democratice interna­tionale, fără ajutorul şi spri­jinul celorlalte ţări ale de­mocraţiei pooulare şi mai ales fără spriiinul şi aportul Uniunii Sovietice. Dar ce om de bună cre­dinţă poate uita că fără ro-Continuare în pag. VI, voi. 1-4 REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA Bucureşti, str. Dobrogeanu (iherea Na 5 Centrala telefonică: 3.26.20 Cont cec poştal Nr. 1381 ABONAMENTE: Individuale lunar Le) 100. Colective (pi muncitori, ţărani şl Intelectuali) lunar Lei 80 Taxa poşt. plătită In numerar eoni. aprob. Dir. Gen. PTT 118.578/944 CITIŢI -------------------­IN CORPUL ZIARULUI: In pag. IV-a In pag. I l-a In pag. V-a In pag. lll-a U. R. S. S-, UN STAT ADMINIS­TRAT DE MASSELE LARGI POPU­LARE. CRONICA FILMULUI: Două filme despre flota sovietică. de Sorin Mladoveami LISTA NOUILOR LARI. ASESORI POPU-10.000 copii vor pleca anul acesta în coloniile de vară. Urmăriţi în pag. II-o traducerea ro­manului sovietic „Familia Stojarov". Imps-eună ou nouii directori ai întreprinderilor naţionalizate Muncitorii şi tehnicienii! î»5ES^indeHîoi‘«Sţi^L dela I M S * Hunedoara Controlul 600000110 ou depăşit programele de producţie pe luna Iunie a. c. Datorită eforturilor şi cola- Astfel, fa 27 luni« progra­­borării strânse dintre muncitori, mote Ministerului Industriei au ingineri şi tehnicieni, In luna fost depăşite In feful urmă- Iunie s'au depăşit programele ter: la fontă albă cu 31,49/«, do producţie la uzinele I. M-S. la oţel lingou cu 38V« şi şa Hunedoara, oţol electric cu 13°/». 0 NOVA MAŞINA AGRICOLA CONSTRUITA DC UZINELE SOVIETICE a descoperit însemnate cantftăfi de materii prime ascunse de foştii patroni Registre şi mărturi furate de capitalişti în jiid. Prahova ca prilejui isgonirii lor din întreprinderi Sa educăm tineretul în spiritul dragostei şi devotamentului faţă de Partid Pentru a înlesni munca plugarilor, muncitorii, tehnicienii şi inginerii din uzinele soviet ce produc mereu noui maşini agri. cole din ce în ce mai perfecţionate. IN CLIŞEU: una din ultimiie inovaţii ale tehnicii sovietice, „K. S. 10", maşină motorizată de cosit fânul. Intro singură zi această maşină condusă de un singur om coseşte şi strânge fâ­nul de pe o suprafaţă de 50 hec tare. tn „scameia" a publicat comunicatul asupra consfă­tuirii Biroului Informativ al Partidelor Comuniste, ce a avut loc în a doua jumă­tate a lunei Iunie în Româ­nia şi Rezoluţia Biroului Informativ asupra situaţiei din Partidul Comunist din Iugoslavia. Cu un curaj şi o sinceri­tate, de care sunt capabile numai partidele revoluţio­nare, marxiste - leniniste, conştiente de forţa lor, re­zoluţia Biroului Informativ supune unei aspre analize critice linia urmată în prin­cipalele probleme ale politi­cei Interne şi externe de conducerea partidului co­munist din Iugoslavia (P.C.I-) în frunte cu tova­răşii Tito, Kardeij, Djilas, Rankovici, linie ce repre­zintă o abandonare totală a m a rxism-leninism ui ui. După cum arată rezolu­ţia, conducerea P. G. I. a ajuns să se comporte faţă de Uniunea Sovietică, faţă de specialiştii şi reprezen­tanţii el la fel cum se com­portă faţă de statele bur­gheze şl reprezentanţii lor, luând o atitudine antisovie­­tică. In interiorul ţării, actua­ls conducători iugoslavi muşamalizează lupta de clasă şi înlocuesc teoria marxistă-leninistă asupra rolului de hegemon al pro­letariatului şi asupra alian­ţei între clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare în frunte cu proletariatul prin afirmaţia că „ţărănimea re­prezintă cea mai solidă te­melie a Statului iugoslav” Conducerea P.C.L a a­­juns la revizuirea învăţă­turii marxiste-leniniste a­­supra Partidului. In Iu­goslavia nu se manifestă pe faţă decât Frontul Popular, Iar Partidul Comunist nu se^ manifestă pe faţă şi se a­­flă până în ziua de azi într’o situaţie semilegală. Condu­cătorii iugoslavi au ajuns chiar să nege necesitatea unui program propriu al Partidului deosebit de cei al Frontului Popular. In interiorul Partidului domneşte un regim biro­cratic şi dictatorial. Demo­craţia internă de partid nu există. Orice încercare de critică este înăbuşită prin metode de represiune tero­ristă. In loc de a-şi recu­noaşte şi îndrepta în mod cinstit greşelile, aşa cum se cere unor comunişti, con­ducătorii P.C.L încearcă a­­cum să-şi ascundă greşelile prin declaraţii şi măsuri stângiste. Astfel ei au decis în mare grabă să naţionali­zeze mica industrie şi micul comerţ, ba au declarat chiar că trec la nimicirea chîaburimii ca clasă şi la imediata lichidare a orică-Un important interview cu Herta Kuusinen Preşedinta Uniunii Democratice Populare din Finlanda Z'aristul Friedrich Ege din Helsinki s’a adresat tovarăşei Herta Kuusinen, preşedinta Uniunii Democratice Populare dn Finlanda, (alcătuită din Partidu i Comunist, Partidul Soc al’şti­­lor Unitari şi alte organizaţii so ciale progresiste), cu rugăm ntea de a-i răspunde la câteva întrebări în legătură cu situaţia ac­tuală din Finlanda şi cu alegerile parlamentare, care vor avea loc la 1 şi 2 Iulie. ÎNTREBARE: Care este păre­rea Dvs. asupra situaţiei ac­tuale din Finlanda ? RĂSPUNS : ..Noi am spus-o, atât înainte cât şt după răz­boi că Finlanda se găseşte la o răspântie. Acum ne putem In comisiile de producţie trebuesc încadraţi muncitorii fruntaşi şi cu experienţă în muncă Genei)aii la şedinţa comisiilor de producţie din cadrul Sindicatului C(instructori din Bucureşti Odată ou naţionalizarea principalelor întreprinderi, rolul şi sarcinile comisiilor de pro­ducţie din aceste întreprinderi devin mult mai importante: ele repartizează programele de producţie pe unităţile fabricii, ele studiază noui metode de muncă, ele trebue să fie colabo­ratori apropiaţi şi activi ai nouilor directori. Pe şantierul national „ANA PAUKER y y ** — Lunca Prutului exprima convingerea că trecu­tul nu va mai reveni nicio­dată. Noua poziţie a Finlandei în politica externă a fost con­firmată prin intrarea în vi­goare a tratatului de pace, care, în ceeace priveşte relaţiile noastre cu Uniunea Sovietică, este complectat şi consolidat, prin pactul de prietenie, cola­borare şi asistenţă, recent în­cheiat. Acum nu . mai poate fi! vorba ca ţara noastră să lu­nece în tabăra antisovietieă şi antidemocratică, ci, din contra, menţinerea păcii între Finlan­da şi Uniunea Sovietică şi-a primit garanţiile definitive, ga. ranţii care constitue şi o bază: soli dă pentru consol darea prie­teniei şi a schimbului multila­teral de mărfuri între ţările1 noastre. Dar nici în politica internă nu mai poate reveni trecutul. Politica internă este strâns le­gată de oea externă şi, ir» a­­ceastă privinţă, anii de după j război au adus o nouă orien­tare şi au determinat noui baze pentru politica internă. Lupta o luptă deosebit de violentă, continuă, şi politica internă formează obiectivul ei princi­pal, pen truca la noi reacţ‘unea nu îndrăsneşte să pună pe faţă în discuţie cursul politicii noas­tre externe. Dar rezultatul de­finitiv al acestei lupte nu poate fi îndoelnic. Deşi partidele burgheze şi odată cu ele con-1 ducerea sorial-democrată, care se găseşte în mâna celor de dreapta, au lăsat Uniunea De­mocratică Populară singură tn lupta pentru acest curs, ea a reuşit, cu ajutorul masseloi Continuare în pag. III, col. 6-7-81 In ultimele z>Je> organele Con­trolului Economic au descoperit alte acte de sabotaj şi furturi, co­mise de capitalişti cu prilejul iz­gonirii lor din întreprinderile na­ţionalizate. Atât în oraşe, cât şi la sate, aceştia au încercat să fure şi să dosească materii prime, să sustragă registre şi bani, să de­monteze şi să vândă piese. Aceste cazuri ca şi multe altele arată cAt de necesară este. acum mai mult ca ori­când, sporirea vigilenţei. Organizaţiile de Partid din întreprinderi trebue să fie în fruntea acţiunilor menite să preîntâmpine sau să desco­pere actele de sabotaj ale foştilor patroni şi ale cozi­lor lor de topor. Ele trbue să mobilizeze pe muncitori şi cu concursul organelor do control şi au torităţîlor, să facă imposi­bilă orice încercare de sabo­taj a patronilor isgomţi. Dăm mai jos câteva din ulti­mele descoperiri făcute în jude­­jul Prahova : I Cu concursul noului director a). fabric ei de tăbăcărie „Tânăra”, din Ploeşti, Controlul Economic a des­coperit zilele trecute la locuinţa fostutui proprietar al fabricei, Constantin Duiculescu, îrvtr’o as­cunzătoare, un depozit de circa 609 de piei semifabricate. Iar la un cumnat al său, anume Nicolae Trandafir din comuna Moreni, un alt depozit, precum şi o tăbăcărie clandestină, unde se prelucrau în momentul sosirii controlului circa 800 de piei crude. Patronul C. Duiculescu a dispărut, iar cumna­tul său N. Trandafir a fost arestat şi trimis în judecată. La întreprinderea „Unic” din comuna PIoeştiori-Prahova, fos­tul patron, inginer Vlaiculescu. cu ocazia naţionalizării, a dispărut luând cu ci şi registrele, care au fost găsite ulterior ta locuinţa contabilului său. La fabrica de cărămidă „Frăţia” din comuna Bucov, jud. Prahova, s’a descoperit, cu ocazia verificării scriptelor, lipsa sumei de 600.000 de iei. Cercetările sunt în curs. In comuna Brătăşanca, Prahova, fostul patron a! morii, Dumitru Stănescu, a demontat valţul de mă­cinat grâu şi anexele Uri, cu in-: tenţia de a încerca să pună moara sa In situaţia de a nu mai cores­punde legii de naţionalizare. Cu concursul noului director al întreprinderile naţionalizate „Ele­fantul”, din Ploeşti, organele de control au descoperit o groapă să­pată la o adâncime de 3 m., si­tuată într’o dependinţă a locuin­ţei fostului patron, tn care se gă­sea o cantitate de peste 500 kgr.; talpă crupon de cea mai bună ca­litate. Cei doi fraţi Bumitrescu, foştii; patroni ai întreprinderii, tu fost arestaţi Rezoluţia Plenarei C. C. al P. M. R. a scos în evidenţă faptul că tineretul nostru s’a dovedit atât în campania alegerilor câl şi prin devotamentul entuziast pentru cauza clasei muncitoare, pe tărâmul luptei politice, cât ş1 în opera de construcţie, pe şan­tiere, o forţă însemnată a de­mocraţiei în ţara noastră. Intr’adevăr oamenii muncii ştiu azi că în lupta împotriva ex­ploatării, pentru întărirea demo­craţiei noastre populare şi cons­truirea socialismului se pot spri­jini cu toată încrederea pe avân­tul creator şi patriotismul tine­retului nostru şi îndeosebi al ti­neretului muncitoresc. Şi oare nu este firesc ca tineretul să ur­meze pe cei care construesc vii­torul şi-l conduc înainte, me­reu înainte? „Noi suntem Parti­dul viitorului — spunea Lenin — iar viitorul aparţine tineretului. Suntem Partidul inovatorilor, iar tineretul urmează totdeauna mai curând pe inovatori. Noi suntem Partidul luptei pline de abnega­ţie împotriva vechii putreziciuni, iar tineretul e cel care va porni întotdeauna primul la o luptă care cere abnegaţie“. Lupta tineretului e în mod fi­resc legată de lupta clasei ti­nere căreia îi revine misiunea O scenă din filmul sovietic „Pentru cei deoe mare“ (Citiţi cronira filmului în pag. II) istorică de a fi groparul societă­ţii vechi, îmbătrânite, bazată pe exploatare — şi de a da lumii o nouă tinereţe, construind socia­lismul şi apoi comunismul. Sub tndrumarea şi sub condu­cerea Partidului clasei munci­toare, tineretul nostru a putut păşi spre o viaţă nouă, a putut scăpa tn mare parte de lanţu­rile exploatării capitaliste şi e smuls tot mai mult influenţei în­jositoare a ideologiei putrede a burgheziei, misticismului, ^ obscu­rantismului, urD de rasă. Dar toate acestea nu i-au picat tine­retului din cer, ci ele au fost obţinute prin lupta poporului muncitor sub conducerea Parti­dului clasei muncitoare, luptă în care tineretul şi-a dat contribu­ţia plină de jertfă şi abnegaţie în cadrul unor organizaţii cres­cute şi educate de Partid hi spiritul dragostei nemărginite faţă de patrie şi popor, a devo­tamentului până la moarte faţă de marea cauză a clasei munci* toare. Dar nu numai atât. Ce minunate perspective deschide ti­neretului iupta sub conducerea acelui Partid, care e constructo­rul viitorului, lupta în cadrul u­­nui regim în care clasa munci­toare şi Partidul ei sunt forţa politică conducătoare! Tocmai deaceea organizaţiilor de tineret şi tn deosebi U. T. M. - ului, le revine sarcina de a lămuri tineretului ro­lul hotărîtor şi totodată măreţ, Uluitor, pe care-l are Partidul în viaţa ţării noastre. Subaprecie­rea importanţei educării tinere­tului în spiritul dragostei şi jl devotamentului faţă de Partid fa­vorizează pătrunderea influenţei politice şi ideologice a burgheziei tn rândurile tineretului, stabilea Continuare în pag. V, col. 6-7-8 Cu toată lipsa de maşini căreia are să i facă fafă Judeţul Tulcea trebue sâ ducă Sa bun sfârşit munca pentru strânsul recoltei Şedinţa comisiilor de produc ţie dán cadrul sindicatului Con sbructori, din Opiteflă, ce s’i ţinut zilele trecute, prilejueşb o serie de constatări şi conduzi în legătură cu problemele le gata de activitatea şi nourii sarcini ale comisiilor de pro ducţie. Realizări, dar ţi lipsuri în munci Rapoartele prezentate de şan tierul „ANEF , fabrica „Via“ ş şantierul „APACA“ au schiţa în lin i generale activitatea co misiilor de producţie d'n acest, întreprinderi, au arătat o seri de realizări, dar au scos la i veală şi o serie de lipsuri car se observă de alitfel, şi în ac tivitatea comisiilor de produc tie d'n alte ramuri industrial« In linii generale comisiile d producţie se preocupă de proble mele de producţie, de organizare muncii, săptămânal şi pe durat mai lung' de popularizarea şi iff mărirea îndeplinirii programelor de iniţierea şi urmărirea întrece rilor, etc. Iată, de pildă, prin grija corni aiei de producţie de pe şantieri naţional „APACA" s‘au făcut di deşeuri, diferite piese, din bucă ţile de cărămidă mai mari, stri cate, s‘au recuperat bucăţi m; mici ce pot fl folosite tn produc ţie. Comisia He producţie urmă Mri* îndeaproape fi xtimn trnaed întrecerile in product** Valeriu Budurii Continuare ta paf. IV, col. 6-7-Qrzul pus astă toamnă e gata de secerat — paiul se îndoaie sub greutatea spicului, lanurile de secară privesc de sus la holdele de grâu de toamnă care a dat în copt, sau cel de primăvară în­că verde, iar porumbul şi floarea soarelui cresc, „saltă“ mereu, mai ales acum, în urma ploilor. „Râ­de“ câmpul în jud. Tulcea, ca şi în celelalte judeţe ale ţării. Muncă îndârjită, stăruitoare Dar foarte puţini dintre străinii care umblă pe drumurile judeţu­lui din Nordul Dobroge; cunosc greutăţile întâmpinate de plugarii din această parte a ţării, efortu­rile, uneori de necrezut, care au trebuit depuse pentru ca planul însămânţăritor să fie adus la în­deplinire. Lipsa de unelte şi ma­şini, pământ tnţelenit lăsat pâr­loagă de 7-8 ani de zile, vite foarte puţine şi fără hrană îndea­juns (li s‘a dat ca nutreţ ciurlani de pe câmp şi rădăcină de pir) n’au fost în stare să descurajeze pe ţăranii muncitori din Tulcea, să-i facă să dea îndărăt. Lozinca „nicio palmă de pământ să nu ră­mână neînsămânţată” poate nică­­erî n’a găsit mai mult răsunet ca în sufletele plugarilor muncitori din acest judeţ. Au terminat la ei, au trecut la vecini să le ajute, au arat şi însămânţat la fermele Statului — judeţul Tulcea are cinci ferme de Stat create în A- prilie — au luerat apoi pămân­turile şcolilor (recolta va fi în­trebuinţată ta cantină pentru hra­na copiilor). Au tras în plug, la­olaltă cu vitele, dar n’au dat îndărăt Toader Carnisca din Sarinasuf are doar un hectar de pământ, dar a arat 28 de ha. cu un sin­gur atelaj Constantin Peiriu din com, Cataloi, cu doi cai slabi de le numărai coastele, a arat 2 ha, ale lui, 14 la ferma Statului, 10 ho, gratuit la văduve şi invalizi. Neculai Dăuceanu din aceiaşi comună, avea doi viţei de câte un an. S’a înhămat alături de ei imPreună cu fiul său şi au lucrat 15 ha de pământ — parte ale lui — parte dela Stat, Cu un sin­­gtur caU Manea Vacile dim Agi. ghiol a arat 15 ha. de pământ. La fel Matei Dănilă din Câşla şi Âcă Geamiş din Sarinasuf­­iar Ion. Dănăllă din com. I. G. Duca şi Ştefan Palade din plasa Mahmude, cu câte doi cai, au arat fiecare peste 50 ha. — mai mvlt decât lucra altădată un tractor tn unele părţi ale ţării. Dima Silvestru, din corn. Agi­­ghiol are 5 pogoane de pămănt. Ce m cumva ti întârzie, le-n i lucrat singur cu sapa. Tot cu sapa şi-au muncit locurile Ghe. orghe şi Ilié Drágán din Lunca­­viţa. Dar nu numai Plugarii, ci Gh, Cristea Continuare In pag. IV, col. 3-4-5 PRIMA SERIE de 400 asiguraţi a petrecut 21 zile în sanatoriul Techirghiol Prin grija Ministerului Sănăti­­ţii şi Ocrotirilor Sociale, Sanato­riul C.C.A.S. „Clement Popescu“ din Techirghiol, complect reno­vat, şi-a deschis porţile la înce­putul acestei luni. Prima serie de asiguraţi, formată din 400 oa­meni, şi-a petrecut un concediu de 21 de zile. Bolnavii s’au bu­curat de o atentă îngrijire me­dicală. Condiţiile tn care asiguraţii stau astăzi ia sanatoriu sunt cu totul altele decât în trecut. Prin­tre cei 400 sunt câţiva care cu grele sacrificii au reuşit să vie aici şi sub regimurile trecute. Ei povestesc mizeria în care trăiau puţinii asiguraţi care reuşeau să ajungă până la acest sanatoriu. I. HAMOREANU Coresp. voluntar „Marshallizarea“ si... vacile mexicane Ţările Europei occidentale nu sunt singurele ce au pri­lejul să simtă pe pielea lor binefacerile nenorocite ale „ajutorului" american. Nici statele America Latine nu sunt cruţate, şi marshallizareu — indiferent de et cheta ori­ginală sau nu — sub care U se aplică acest tratament. O mică pildă grăitoare; e vorba de Mexic, unde mai mult de jumătate din populaţie se ocupă cu agricultura şi creş­terea vitelor. La un moment dat ziarele mexicane au răs­pândit ştirea că cirezile de vaci sunt nimicite de o epide­mie periculoasă şi că — pen­tru un interval de timp — nu va mai fi lapte pe piaţă. N'a durat mult şi în vitri­nele magazimlor aVmentare au răsărit, îmbietoare, cutiile cu lapte condensat ale firmei a­­mericane Borden, — trădând, fără să vrea, din ce sursă ve­­nise ştirea alarmantă. Mexicanii sunt insă un popor încăpăţânat. El nu s'au lăsat ispitiţi de produsul trustificat al Statelor Unite, oi au continuat liniştiţi să consume laptele propriilor lor ^CSI" vaci, — lapte care nu era câtuşi de puţin dăunător. Cum însă forurile conducătoare a­­mericane erau decise să „a­­jute" ţările mai met, f e chiar cu sila, s'a ivit de în­dată în Mexic o comisie de specialişti americani. Guver­nul mexican a fost informat că pentru a împiedica extin­derea inexistentei epidemii va trebui să tae toate vacile din Mexic. In sch’mb. Sta­tele Unite s’au oferit să apro. vizioneze Mexicul cu lapte condensat, obligăndu-se să cumpere carnea vitelor tă ate — la preţ redus, fire­şte, — doar aşa... ca să le | facă un bine mexican lor iar I pentru munca câmpului s’au declarat gata să 1'vreze trac. toare americane- Zis şi făcut. In prezent 3.000.000 de vaci mexicane sunt în curs de a fi jertfite pe altarul trusturilor ameri­cane ale laptelui condensat ale conservelor de carne şi ale tractoarelor. Ce-a câştigat poporul mexi­can? Experienţă în domeniul „marshallizării”, 1 T. S. fill II Pil HUI Sigwaiiriiiiiiiiiiiiiiiiiiiiikiîiiiiniii Căţăraţi pe vârful râpelor, brigadierii depe şantierul naţional „Ana Pauker” dau viaţă pământului sterp din Valea Chinejii, 8 sădind milioant de puteţi de salcâmi si pomi roditori. Urmăriţi zilnic în pag. Il-a traducerea noului roman sovietic „Familia Stojarov” de Elena Katerli Citiţi în pag. V-a IN CARNE VIE „LA NOI IN FABRICA NU MAI E REACŢIUNE“ 7 ..... 1 ......................

Next

/
Oldalképek
Tartalomjegyzék