Scȃnteia, august 1948 (Anul 17, nr. 1185-1210)

1948-08-01 / nr. 1185

Lupta pentru ridicarea nivelului politic şi ideologic — o luptă a tuturor membrilor de Partid Plenara Comitetului Central al P. M. R. a scos la iveală o sumă de lipsuri şi greşeli manifestate în activitatea membrilor Partidului. Aceste lipsuri sunt în strânsă le­gătură, îşi au una din rădăcini în acea „slăbiciune de căpetenie a activităţii de Partid“ — cum a subliniat-o Rezoluţia Plenarei — care este „rămânerea în urmă în domeniul ridicării nivelului politic şi ideologic al membrilor de Par­tid“. Sarcina de imensă responsabi­litate a membrilor Partidului de a fi, oriunde şi în orice post se află, conducătorii politici ai masselor, nu poate fi îndeplinită fără stă­pânirea învăţăturii marxist-leni­­niste. In problemele complexe le­gate de mărirea producţiei sau de activitatea îndrumătorilor, în munca unui asesor popular ca şi a unui director de întreprindere naţionalizată, în combaterea biro­cratismului ca şi în înjghebarea unei vieţi de Partid sănătoase în o­rganizaţie, — în toate proble­mele complicate ale activităţii con­crete a membrilor de Partid, teo­ria marxist-feninistă clarifică, ori­entează just şi luminează calea practicei, dă putere şi siguranţă, curaj şi elan în muncă, încredere în victoria finală. Teoria marxist­­ieianistă fiind experinţa practică generalizată a mişcării revoluţio­nare de pretutindeni, nu numai că arată calea care duce la rezolva­rea justă a situaţiilor complicate ivite în muncă, dar şi ajută la prevederea lor, înarmând cu cu­noaşterea legilor mişcării claselor şi a desvoltării cuceririlor mun­citoreşti. Necunoaşterea teoriei marxist­­leniniste constitue o frână în munca activiştilor. Ignorarea şi părăsirea acestui îndreptar al vic­toriei conducând la rătăcirea şi prăbuşirea in mrejile duşmanului de clasă. Munca de ridicare a nivelului politic şi ideologic cere în primul rând eforturi deosebite în direc­ţia studiului individual. Tovarăşul Stalin a arătat că „studiul indivi­dual stă la baza însuşirii marxism­­leninismului". Studierea Individuală a lucrărilor clasicilor marxismului este de o uriaşă însemnătate pentru massa largă a activiştilor şi în­deosebi pentru cei cu munci de răspun­dere; studiul Individual este necesar şi celor care urmează la şcolile de Partid, pentru adâncirea, fixa­rea şi complectarea lecţiunilor au­diate; absolvenţii şcolilor de par­tid, trebuie şi ei să-şi continue studiul pentru împrospătarea cu­noştinţelor şi îmbogăţirea lor ne­încetată, spre a se putea menţine la curent cu activitatea Parti­dului, care are înfipte rădăcinile intr’o realitate vie, dinamică. Unii activişti au înţeles necesi­tatea continuării studiului indivi­dual, chiar după absolvirea şco­lilor de Partid, iată bunăoară exemplul tovarăşului Fălticeanu Dumitru, secretarul secţiei de Propagandă şi Agitaţie, a organi­zaţiei judeţene Baia, absolvent al Universităţii de Partid, întrebat ce a citit in ultimele trei luni, arată că a studiat primele cinci capitole din „Istoria Partidului Co­munist (b) al U. S.“, „Scurtă bio­grafie a tovarăşului Stalin“, „Im­perialismul, stadiul cel mai înalt al capitalismului“, de Lenin, „Doc­trina economică a lui Karl Marx“, de Kautsky, iar cu literatură „Mama“ de Gorki. La fel, un alt absolvent al Universităţii, tov. Zdrenţu secretarul secţiei de Pro­pagandă şi Agitaţie a Comitetului organizaţiei Severin a citit în a­­celaş răstimp trei capitole din „Istoria Partidului Comunist (b) al U. S.“, „Scrieri alese“ de Karl Marx, „Doctrina Economică a lui Karl Marx“ de Kautsky, „Manifestul Partidului Comunist“ şi Volumul I din „Cursul de Eco­nomie Politică“ al tov. Zaharescu. Dar iată că un alt tovarăş, fost coleg la Universitatea Partidului cu cei doi amintiţi mai sus, şi care acum lucrează la o muncă de răspundere în Secţia de Pro­pagandă şi Agitaţie a Comitetului de Partid de la Reşiţa, deşi clasi­ficat printre primii la absolvirea Universităţii, declară că in ulti­mele trei luni a chit doar cartea „Aşa se fac dolarii“ a unui scrii­tor american progresist. Atâta tot! La fel, un alt tovarăş având o muncă de primă răspundere în resortul organizatoric al Comite­tului de Partid de la Reşiţa, în­trebat ce lucrări ideologice poli­tice şi literare a citit in ultimele trei luni, răspunde: „nimic“; el menţionează apoi că nu citeşte nici o revistă, — nici Organul Biroului Informativ, „Pentru pace trainică, pentru democraţie popu­lară !“ Un alt tovarăş, tot cu muncă de răspundere in secţia administrativă a aceluiaş Comitet dă acelaş răspuns negativ, ară­tând că nu a citit , nimic”, nici lucrări, nici reviste. Iar o tova­răşă tot din Comitetul de Partid al organizaţiei Reşiţa, având un post de responsabilitate în munca printre femei declară la fel că nu citeşte „nimic“, ca reviste, ur­mărind numai o revistă femenină. In felul acesta tovarăşii se puneau practic în poziţia celor care cred că „nu mai au nimic de în­văţat“, că ei pot conduce numai folosind „experienţa dobândită“ „simţul practic“, etc. Ori a nega sau a subaprecia valoarea învăţă­turii revoluţionare, substituind ex­perienţa personală a unui om uriaşei experienţe istorice a miş­cării muncitoreşti, acumulată în decursul a zeci de ani în măreaţa ştiinţă marxist-feninistă, nu poate fi decât o concepţie dăunătoare şi generatoare de mari primejdii. Desconsiderând studiul, tova­răşii îşi lipseau munca concretă de busola revoluţionarului mar­xist şi, fiind în posturi de răspun­dere trăgeau involuntar şi pe alţi tovarăşi pe drumul greşit al des­considerării teoriei revoluţionare. De cele mai multe ori tovarăşii care nu citesc, răspund că nu au avut posibilitatea de a înde­plini sarcina ridicării nivelului po­litic şi ideologic dată de condu­cerea Partidului şi reînoită mereu pe calea organizatorică şi prin „Scânteia“, din „lipsă de timp“, din cauză că „au avut de rezol­vat chestiuni mai importante”, „urgente“, etc. Poate fi admisibil un asemenea răspuns? Hotărît că nu. O asemenea în­cercare de „scuză” dovedeşte faptul că tovarăşii pornesc de la ideia că studiul este o ocupaţie secundară, un timp oarecum „pierdut” rupt de celelalte preo­cupări ale lor — neînţelegân­d i­­mensiv ajutor pe care-l capătă tocmai în munca practiă, dacă ei înşişi studiază şi îndeamnă şi pe tovarăşii din jur să studieze. La Reşiţa spre exemplu, or­­ganiza­ţia de Partid a dus o lup­ta grea împotriva duşmanior clasei muncitoare şi a uneltelor lor, combaterea şi îndepărtarea lor cerând multe sforţări care s’au împletit cu sarcinile asigurării şi sporirii producţiei, ridicării pro­ductivităţii muncii, organizării şi urmăririi întrecerilor în muncă. Succesele obţinute mai ales in ultimul timp dovedesc că lup­ta organizaţiei de Partid a fost rodnică, reuşind în pofida tuturor greutăţilor să schimbe situaţia e­­xistentă acolo şi creind posibi­lităţi serioase de desvoltare a cuceririlor realizate până acum. Dar aceste succese, astăzi e­­vidente şi de necontestat, ar fi fost cu mult grăbite dacă un nu­măr şi mai mare de activişti ar fi înţeles importanţa pe care o are în luptă nivelul politic şi i­­deologic ridicat, cunoaşterea mar­­xism-leninismului. La Reşiţa Partidul a trebuit să ducă o luptă grea, anevoioasă, împotriva trădătorilor social­­democraţi de dreapta, care reu­şiseră să-şi creeze o oarecare in­fluenţă în massa, devenind nişte „benzi“ şi încercând să facă din Reşiţa o citadelă a oportunis­mului şi reformismului. Ori de­mascarea şi combaterea oportu­nismului nu poate fi realizată prin simpla dorinţă de luptă; des­­rădăcinarea rămăşiţelor oportuni­smului şi reformismului nu poate fi posibilă decât prin stăpânirea armei revoluţionare a marxism­­leninismului. Un strălucit exemplu de luptă şi izbândă îl oferă isto­ria gloriosului Partid Comunist (bolşevic) al Uniunii Sovietice, care a crescut şi s’a călit in a­­ceastă luptă, istorie a cărei te­meinică studiere şi însuşire ar fi complectat spiritul de combativi­tate al activiştilor cu o armă fără greş, de nepreţuit folos. Nivelul ideologic scăzut a contribuit în cea mai mare parte la faptul că la Reşiţa încă n’a fost cu totul trezită şi nu este ascuţită necontenit şi în suficien­tă măsură vigilenţa de clasă a muncitorimii, ceea ce a menţi­nut condiţii în care elemente pa­tronale şi agenţi ai lor să-şi poa­tă desfăşura activitatea duşmă­noasă, sabotoare. Nu poate fi lipsă de legătură între faptul că unii tovarăşi din Comitetul de Partid al organiza­ţiei Reşiţa nu studiază proble­mele teoretice şi între lipsurile ivite bunăoară în mersul Între­cerilor, care acum, deşi au că­pătat caracterul de întreceri so­cialiste, nu se desfăşoară nici în ritmul şi nici în amploarea cores­punzătoare, observându-se o cre­ştere a rebuturilor şi menţinân­­du­-se destul de multe cazuri de indisciplină în muncă. Dacă tovarăşii care afirmă că „nu au timp pentru citit“, pri­vind studiul ca o îndeletnicire a­­parte, fără legătură cu muzica practică, ar fi studiat, şi ar fi fă­cut şi pe ceilalţi activişti să stu­dieze marxism-leninismul, ei ar fi înţeles mai adânc, de ce acum devine imperios necesară o mai înaltă productivitate decât sub ju­gul capitalismului,, dece aceasta constitue o condiţie de bază în lupta pentru construirea socialis­mului. Dacă ar fi citit, de pildă. ..Situa­ţie nouă, „ sarcini noui în cons­trucţia economică“ de I. V. Stalin şi «Sarcinile Imediate ale Puterii Sovietice» de Lenin, ei ar fi priceput şi mai bine DECE sunt necesare organizarea mun­cii, rentabilitatea întreprinderilor, evidenţa şi controlul, vigilenţa şi disciplina în muncă, şi CUM să îndeplinească aceasta. Aplicând învăţătura în mod creator, aceşti tovarăşi ar fi făcut ca multe lu­cruri să meargă mult mai bine decât acum. Această desconsiderare a stu­diului explică în bună parte, de­ce Reşiţa nu a devenit încă acel vast rezervor de cadre de Partid pe care îl poate constitui, dece acolo se mai crede — aşa cum critică Rezoluţia — că problema cadrelor poate fi rezolvată prin interminabile schimbări şi mutări de oameni, cerându-se des Comi­tetului Central tovarăşi ridicaţi politiceşte pentru nunele de răspundere, în loc să se formeze cadre calificate prin antrenarea activiştilor în lupta pentru însu­şirea temeinică a marxism-leni­­nismului şi ridicarea lor curagioa­­să în posturi de răspundere. Deasemeni, nu erau simple fap­te întâmplătoare că nu de mult la Reşiţa cinematograful „Casei Muncitoreşti” prezenta o come­die franceză tipic burgheză, că o importantă librărie nu expu­nea decât două cărţi din editura „Cartea Rusă“ şi nicio carte din Editura Partidului, restul volumelor expuse fiind maculatură obscu­rantistă, romane senzaţionale şi un genere literatură burgheză de­cadentă. ★ Lipsuri în studiul individual, sub aprecierea importanţei studiu­lui, se manifestă şi în alte orga­nizaţii. Dar, aşa cum cere Rezo­luţia Plenarei Comitetului Cen­tral al Partidului, toţi tovarăşii trebue să-şi încordeze toate for­ţele pentru a lichida această slă­biciune de căpetenie ce o con­stitue rămânerea în urmă în pre­gătirea ideologică şi politică. Activiştii cu munci de răspun­­dere trebue ei în primul rând să depună toate sforţările pentru a-şi însuşi ştiinţa marxist-feni­­nistă, să combată cu energie ne­glijarea studiului, să dea ei înşişi exemple în această bătălie la care îi cheamă Partidul. Organele de conducere ale organizaţiei de Partid trebue să vegheze ca întreaga m­assă a activiştilor să-şi dea seama de rolul şi importanţa studiului in­dividual, temelia însuşirii marxism­­lenkiismului, să înţeleagă necesita­tea Însuşirii teoriei revoluţionare că­lăuza muncii practice, să-şi fău­rească o lozincă arzătoare din cuvintele genialului nostru învă­ţător, tovarăşul Stalin: „Teoria dă practicienilor putere de orien­tare, limpezimea perspectivei, si­guranţă în muncă, credinţă în izbânda cauzei noastre. Toate a­­cestea au — şi nu pot să nu aibă — o însemnătate enormă în munca noastră de construcție socialistă”. um se im face revizuirea pensionarilor C.F. R. — O importantă decizie a Comisiei Centrale pentru revizuirea pensionarilor publici­­ Delegaţii tineretului muncitoresc din St. Unite împiedicaţi sa participe la conferinţa internaţională a tineretului muncitoresc Comi­siunea centrală pentru revizuirea pension­arilor publici a dat o serie de dispoziţiuni cu caracter normativ care urmează a fi aplicate în mod obligatoriu de comisiile judeţene de revi­zuire. Intre altele, se precizează că revizuirea pensionarilor Casei de Pensii C. F. R., urmează să fie făcută de c­omisiunile judeţene de revizuire de pe lângă tribu­nalele fiecărui judeţ şi de Co­misia Centrală de revizuire in­stituită prin această lege pentru peretenanii­­publici plătiţi din bugetul Casei Generale de Pen­sii In acest scop Direcţiunea Ge­nerală C. F. R., va remite de­­claraţiunile date de pensionarii Casei de Pensii C. F. R., comi­­siunilor de revizuire judeţene cu boorderouri care să cuprindă : numele şi pronumele pensiona­rului, domiciliul, numărul deci­­■eiei de pensii C. F. R., numă­rul CEC-ului, cuantumul pen­siei, respectiv avansului de pensie, şi rubrici pentru even­tualele notări ale comisiunii. Citarea respectiv afişarea pen­sionarilor aparţinând Casei ,de Pensii C. F. R., va fi făcută prin liste separate, iar deriziu­nile de revizuire vor cuprinde in afară de elementele prevă­zute pentru pensionarii Casei Generale de Pensii, şi numărul CEC-ului, indicat în declaraţii, necesar pentru identificarea pen­sionarului Casei de Pensii C. F. R. Deriziunile pronunţate de co­misiile de revizuire judeţene, precum şi cele ce se vor da de comisia centrală de revizuire vor fi trimise, de secretariatele comisiuinilor respective direct Di­recţiei financiare C.F.R., (Ser­viciul Ordonanţării Pensiilor d in Bucureşti, strada Raymond Poincaré Nr. 5. Pentru lucrările în plus şi pentru înlesnirea indentificării şi comunicărilor ce vor trebui făcute pentru pensionarii Casei de Pensii C. F. R., Direcţiunea Generală C. F. R., va delega la dispoziţia comisiunilor de re­vizuire judeţene şi a comisiei centrale de revizuire, atât timp cât va dura revizuirea pensio­­narilor­ Casei de Pensii C.F.R., câte ©■ secretar adjunct. Federaţia Mondială a Tine­­ retului Democrat anunţă că Departamentul de Sta­t USA refuză să elibereze paşa­poarte delegaţilor tineretului muncitoresc american aleşi să a­art­ici­pe la Conferinţa Internaţională a Tineretului Muncitoresc, care va avea loc la Varşovia Intre 8—18 August a e ’ * Comitetul Executiv al Fede­raţiei Mondiale a Tineretului Democrat a adresat o tele­gramă Ministerului Afacerilor Străine al Statelor Unite, pro­­testând împotriva returului de a elibera paşapoartele de­­legaţilor americani care par­ticipă la Conferinţa de la Var­şovia. Importanta conferinţă de colaborare la „R. A. T. L“ Joi au luat sfârşit lucră­­rie, conferinţei de colaborare a tuturor unităţilor regionale „R.A.T.A.“. La lucrări au luat parte şi responsabilii comisiilor de pro­ducţie şi preşedinţii comitetelor de fabrică, stabilindu-se progra­mul de producţie până la 31 Decembrie a. c., şi programul de Investiţii până la 31 Martie 1949, avându-se în vedere cre­ditele ordinare şi cele extraor­dinare acordate instituţiei. S-a hotărît ca aceste credite să fie întrebuinţate numai pen­tru investiţii productive, în ve­derea Intensificării şi îmbunătă­ţirii situaţiei transporturilor. De­asemenea, se va pune accentul pe economii de materiale şi de bani, urmărindu-se reducerea la maximum a deşeurilor. Până la 31 Martie 1949, par­cul de autovehicule urmează să fie sporit cu circa 460 autove­hicule, iar prin noul carosări să se confecționeze încă 220 au­tobuze. Totodată, pentru intensif­iarea transporturilor de mărfuri, parcul de autocamioane „R.A.T.A.“, ur­mează a fi sporit cu încă 220 autovehicule. Un co­muni­cat al Minister­ului învăţământului Public în legatură cu nom­e manuale şcolare Ministerul învăţământului Pu­blic aduce la cunoştinţă că numai o parte din manualele anului şco­lar trecut vor mai fi folositoare în anul şcolar 1948/949. Urmează deci ca elevii să nu achiziţioneze manuale vechi până nu va apare lista nouilor ma­nuale. Ce sume se pot expedia prin mandate telegrafe Direcţiunea Generală P. T. T­ aduce la cunoştinţă că dela 1 August a. c. se pot expedia man­­date telegrafice până la 200­ 00 lei la oficiile P.T.T capitale de judeţ, până la 100­ 000 lei la ofi­ciile urbane şi până la 50.000 lei la oficiile rurale. Pentru mandatele telegrafice post-restante, se admit spre ex­pediere până la jumătatea sume­lor de mai sus. ... SCÂNTEIA Nr. 1185 Lucru neîntrerupt, toată ziua, la batize şi la centrele de colectare Din ce în ce mai repede se desfăşoară în ţară lucrările de treeriş şi colectare. In cele mai mirate comune, planul dinainte întocmit se înfăptuieşte ilinie, ba în unele plăţi ţi comune s'a ajuns chiar să se depăşească acest plan, trac­­tând­u-se cantităţi mai mari decât erau prevăzute pe zi. Acestea sunt roadele unei bune pregătiri a treerişui şi colectărilor, precum şi ale organizării bune a muncii pe arie, în aşa fel încât batozele sunt folosite din plin, toată ziua. Sunt însă şi cazuri când comisiile de colectare nu au asigurat lucrul permanent la batoze, când de la o ceată la arfa trece un timp uneori de ore întregi fără ca batoza să aibă ce treera. Ba şi mai mult. In com. Ştefan cel Mare din jud. Vasui — de pildă — unde comisia de colectare a lu­crat de altfel destul de «msîitpeios, se aşteaptă să se coacă şi grâul de primăvară pentru a începe freerişul, deşi cel de toamnă e gata de freer, şi a-i lăsa murită vreme în câmp înseamnă a-l expune la stricăciuni pricinuite de ploaie, şoa­reci da câmp sau alteie. lată lucruri care nu trebue să se întâmple. Munca la arie trebue aşa fel organizată, încât batozele să treere fără întrerupere, începând dela 5 dimineaţa până la orele 23,­­— aşa cum a hotărît de curând Comisia de Stat pentru colectarea cerealelor. Timpul prielnic trebue folosit din pMn, oamenii de la batoze şi combustibilul trebue asiguraţi pentru a se putea treera toată ziua fără întrerupere. Dea­­semnenea, la ar.1 trebue să se găsească permanent un de­­legat al comisiei de colectare, iar cerealele colectate tre­­buese transportate zilnic la centrele de colectare. Aci I# centrele de colectare ,trebue asigurat deasemeni­­un serviciu permanent de Preluare a cerealelor. Centrul de colectare să stea necontenit la dispoziţia ţăranilor care vin să-şi­­ predea cotele, pentru ca oamenii şi carele să nu fie nevoite să aştepte şi să-şi piardă timpul în zadar. Fără întrerupere, toată ziua, trebue să se lucreze şi la arie şi la centrul de colectare. Acest lucru poate fi înfăp­tuit destul de uşor, dacă munca este organizată, dacă se asigură schimbul personalului şi dacă comisiile de colecta­re au grijă să controleze pe teren felul cum se desfăşoară munca. Să facem aşadar ca nic­iun ceas din el să nu fie pierdut un zadar, pentru ca planuji de treeriş şi colectare să fie în­deplinit la timp, spre folosul poporului muncitor de la oraşe şi sate. ce REPREZint PEHHU i. r. i. reducerea DE 73,2 MILIOANE DOLARI ACORDATA DE U. R. S. S. IN CONTUL REPARATIILOR DISCURSUL LUI N. V. VASILIEV (Urmare din pag. l­ a) ceea ce priveşte executarea livră­rilor, sperăm că livrările ce au mai rămas se vor efectua în bune condiţiuni şi în termenele stabi­lite. Fie ca prietenia dintre popoarele Uniunii Sovietice, poporul român şi popoarele ţărilor nouii demo­craţii, să devină tot mai strânsă. TRAIASCA REPUBLICA POPULARA ROMANA­­porului sovietic, Partdul Comunist (bolşevic) al U.R.S.S. şi personal Generia­ssimului Stalin pentru grija și prietenia ce poartă poporului nostru. TRAIASCA MARELE POPOR SOVIETIC ! TRAIASCA PRIETENIA RO­­MANO-SOVIETICA ! TRAIASCA GENERALISSIMUL STALIN, GENIALUL CONDU­CĂTOR DE POPOARE! CUVÂNTAREA TOV. AL. IACOB Domnilor Miniştri, Domnilor, La intervenţia Guvernului Re­publicii Populare Române din 4 iunie a. c. adresată Preşedinte­lui Consiliului de Miniştri al Uni­unii Republicilor Socialiste Sovie­tice, Generalissimul Stalin, de a examina posibilitatea micşorării sumei pe care o mai are de plă­tit Statul Român în contul repa­raţiilor de războiu, la numai 3 zile a venit răspunsul Generalissimului Stalin, aducând vestea îmbucură­toare că Guvernul Sovietic a luat hotărîrea de a reduce suma ce a mai rămas de plătit drept repara­­ţiuni cu începere de la 1 iulie a.c. cu 50°/6. Dar această bucurie a fost şi mai mare văzând motivele care au stat la baza acestei hotărîri şi anume relaţiile de prietenie sta­bilite între cele două ţări şi do­rinţa Guvernului Sovietic de a ac­celera refacerea economiei naţio­nale a României. Ne-am adunat aici ca să sem­năm Convenţia care precizează programul de livrare redus cu 50°/1 pe toată durata de execuţie care a mai rămas şi Convenţia de detaliu pe primul an din această perioadă. Prin semnarea acestor Conven­ţii se pecetlueşte acel act generos când un popor învingător reduce obligaţiile de războiu ale Statului învins, în dorinţa de a-l ajuta. Dar acest act a fost posibil numai fiindcă statul învingător este statul socialist al. R. S. S., care duce o politică externă de sprijinire a popoarelor care luptă pentru reconstrucţie, asigurare a independenţei lor naţionale, demo­craţie şi pace. Iar Republica Populară Română merge hotărît pe acest drum, în strânsă alianţă cu Uniunea Republicilor Socia­liste Sovietice, spulberând speran­ţa forţelor imperialiste ca Româ­nia să fie folosită în interesul lor, ca ţara noastră să redevină un cap de pod al imperialiştilor iar po­porul nostru carnea lor de tun. Acest ajutor vine în momentul când pe de altă parte forţele im­p­erialiste în frunte cu Statele­nite ale Americei caută de a răpi prin intermediul planului Mar­shall independenţa naţională a al­tor ţări, aservindu-se economi­­ceşte. Reducerea acordată Statului Român, însemnează anularea plă­ţii de 73.200.000 dolari 1938. In afară de semnificaţia politică, ea are deci o importanţă enormă din punct de vedere financiar, iar importanţa ei economică nu este cu nimic mai prejos. S’au eliminat total livrările de cal şi a animalelor de reproducţie de orice fel, dându-ne astfel po­sibilitatea refacerii şi îmbunătă­ţirii şeptelului. S'au redus foarte mult livrările de: — produse petrolifere — material lemnos — vite şi porci de tăiat, dându-ne astfel posibilitatea ridi­cării nivelului de trai­ al celor ce muncesc, cât şi a unor exporturi masive şi în consecinţă posibili­tatea unor substanţiale importuri de maşini şi materii prime pentru echiparea şi activarea industriei. S-au mai redus în mod simţitor şi livrările de utilaje industriale şi petrolifere, dând putinţă astfel Industriei producătoare de mijloa­ce de producţie să contribue în­­tr’o proporţie mult mai mare la îndeplinirea planului de investiţie al Guvernului Republicii Populare Române. Organul guvernamental, Depar­tamentul Livrărilor din Ministerul Finanţelor, îşi face un punct de onoare dia executarea întocmai a obligaţiilor prevăzute în noua Convenţie semnată, executând astfel dorinţa şi dispoziţia Guver­nului Republicii Populare Române. Folosim acest prilej de a mul­ţumi încă odată Guvernului, po­ I­I­III l­ Cum va funcţiona Centrala petroliferă „Muntenia“­­ Actul revoluţionar al naţiona­lizării a creat industriei petroli­fere posibilitatea de a se găşi pentru prima oară la o centra­lizare a conducerii tuturor în­treprinderilor. S-a creat în acest scop, prin decizia din 13 iulie 1948, cen­­trala petroliferă „Muntenia“, care cuprinde bazinele petroli­fere din jud. Prahova, Dâmbo­viţa şi Buzău, exploatate până acum de ,,Astra Română", „Steaua Română“, „11 Iunie", „Uni­rea” şi „Prahova“ şi de alte 18 mici întreprinderi. Fiecare din aceste întreprin­deri avea câte o direcţiune ge­nerală proprie, cu un personal numeros, fie că aveau în exploa­tare 1000 sau 1200 de sonde — cum e cazul celo­­r cinci între­­prinderi mari — fie că nu a­­veau decât câte 2-3 sonde, aşa cum au avut alte 18 întreprin­deri mici. Centralizarea Ide acum realizea­ză pentru prima dată o condu­cere unitară pentru t®®­* aceste întreprinderi. Aceasta va avea ca prim efect o simţitoare re- I ducere a cheltuelilor de regie. In vechile direcţiuni generale erau ocupaţi un mare număr de specialişti ,ingineri şi tehni­cieni, care erau întrebuinţaţi pentru munci administrative de birou, în timp ce pe şantiere se simţea nevoia de asemenea elemente pentru conducerea teh­nică a lucrărilor Ţinând seama de principiul unificării şantiere­lor pe bază teritorială — prin­cipiu care a călăuzit formarea Centralei petrolifere .Muntenia“ — aceşti ingineri şi tehnicieni vor avea posibilitatea să-şi des­­volte cunoştinţele şi experienţa in munca pe care o vor duce pe teren, in contact direct cu problemele ce se pun pentru mărirea producţiei de ţiţeiu, şi vor avea la dispoziţie aparatele tehnice necesare, asigurate acum prin conducerea unică exercitată de Centrala petroliferă. In afară de cheltuelile admi­nistrative de regie, centraliza­rea va economisi şi cheltuelile da şantier prin întrebuinţarea raţională a utilajelor tehnice de explorare, exploatare şi extrac­t». ' ' ..... “. Rafineriile vor avea dease­meni posibilitatea să valorifice la maximum cantităţile de ţi­­ţeiu extras. „Secretele de fa­bricaţie“ vor dispare, cele mai practice metode putând fi în­trebuinţate pe întreaga indus­trie, cu cele mai bune rezul­tate, deoarece concentrarea ra­finăriilor corespunde şi unei concentrări a laboratoarelor a­­cestora şi deci a metodelor lor da lurm. Concentrarea celor 23 de în­treprinderii petrolifere va oferi posiblitatea alcătuirii unui plan judicios de investiţii şi de re­partizare a creditelor, care va duce la mărirea producţiei. Totdeodată, se preiază posibi­litatea — prin conducerea unică exercitată — să se sporească vo­lumul produselor petrolifere, să se îmbunătăţească calitatea pro­duselor şi să se reducă preţul de cost al acestora. In felul acesta, industria noas­tră petroliferă va deveni un factor activ și puternic în an­samblul economiei nooastre asi­gurând prin puterea ei grăbirea construirii societății socialiste. Se schimbă faţa oraşelor şi satelor P/Ministerul de Interne condus cu mâna sigură de un fiu al clasei muncitoare, tov­ Teohari Georgescu are între principalele sale preocupări: gospodărirea C­­mşelor şi satelor ţării­ Spre deo­sebire de rolul de jandarm, in­strument de împilare a masse­­lor muncitoare, pe care îl înde­plinea Departamentul Internelor Pe timpul dominaţiei bu­rghezo­­moşiereşti, acest minister are astăzi un rol constructiv, de par­ticipant activ la reconstrucţia ţării. Mergând pe această linie, Mi­nisterul de interne a cerut anul acesta fiecărei prefecturi şi pri­mării de oraş-reşedinţă să-şi în­tocmească planuri locale pe baza cărora a alcătuit un plan gene­ral de lucrări pe ţară. In acest fel s-a dat un impor­tant stimulent organelor locale pentru a-şi desvolta iniţiativa şi posibilităţile specifice, ţinând seama că numai o parte din fon­durile necesare lucrărilor sunt acordate de Minister restul ur­mând să fie acoperit din fondu­rile locale, prin prestaţie şi muncă voluntară cetăţenească. Cea mai mare parte a forurilor de răspundere administrativă au înţeles importanţa economică, pol­itică şi culturală a întocmirii a­­cestor planuri gospodăreşti şi lucrând în permanent contact cu organizaţiile judeţene PMR şi organizaţiilor de massa, au întoc­mit planuri bazate pe realităţi. Astfel în judeţele Arad, Bihor, Dâmboviţa, Timişoara, Caraş, Făgăraş, Hunedoara, Sălaj şi ora­­şele Turnu-Măgurele, Constanţa şi altele, conducerea administra­tivă a înţeles în mod just acea­stă problemă. Ea a considerat subvenţia acordată de Minister doar ca un punct de plecare pen­­tru punerea în aplicare a plan­ţ­iilor. Accentul a fost pus pe po­sibilităţile locale şi de atragere a masselor cetăţeneşti din oraşe şi sate la realizarea lor prin mun­că voluntară. Astfel în judeţul Arad din va­loarea totală a lucrărilor de 26.734.000 lei numai 3.000.000 sunt prevăzute c­in fondul alocat de M. A. I­, 3.781.000 lei reprezen­­tând sumele realizate din buge­tele proprii şi 19.953.000 muncă. voluntară. Cele mai importante lucrări din judeţ, drumurile de cca. 300 km­, se execută prin­ muncă voluntară. Este o dovadă a modului în care organele ad­ministrative din judeţul Arad au înţeles dispoziţiile Ministerului de Interne, o dovadă a legăturii lor cu massele. In judeţul Bihor deasemenea planul prevede lu­crări în valoare de 27.485.500 Iei din care numai 3.000 000 repre­zintă fondul M. A. I. şi restul de 24.485.500 munca voluntară­ Nu în toate judeţele şi oraşele forurile administrative locale au înţeles în aceeaşi măsură instruc­­ţiunile Ministerului. Ele au lu­crat birocratic. Unele planuri nu sunt inspirate din nevoile cele mai urgente ale reconstrucţiei. Altele se caracterizează prin fo­losirea exclusivă a sumelor acor­date da Minister, pentru lucră­rile prevăzute. Fondurile proprii, posibilităţile de mobilizare a ce­tăţenilor pentru munca voluntară locală în propriul lor interes au rezervate în planurile acestor ju­deţe un loc de „mâna a doua" sau chiar a treia- Aşa se prezintă lucrurile în judeţele: Baia, Bacău, Dolj, Dorohoi, Mehedinţi, ora­­şele Huşi, Galaţi, Iaşi, Bârlad etc. De pildă, la Baia, din tota­lul lucrărilor prevăzute de 5.770.009, lei 5.000 000 reprezintă fondul M.A.I. şi numai 770.000 lei munca voluntară. Fonduri pro­prii nici nu sunt prevăzute. La Dolj de­ asemeni din totalul lu­crărilor programate de 10.000.000 lei, 9.825.000 reprezintă fondul M. A. I. şi numai 175.000 munca voluntară. In momentul de faţă planul ge­­neral de lucrări pe ţară este pus în aplicare în fiecare oraş şi co­mună* Se efectuează primele lu­crări care au caracterul cri­mar urgent. In actuala perioada, sarcina principală a organelor­ adminis­trative direct răspunzătoare de executarea planurilor la timp, este ca în colaborare cu organizaţiile de massa şi în primul rând cu organizaţiile judeţene PMR sa controleze pe teren punerea lor în aplicare. Această problema este de o mare însemnătate pen.­itru­ pregătirea reformei admi­nistrative. Cale mai largi masse să fie înfn­­trenate în realizarea acestor Pla­nuri. car© încep să schimbe faţa oraşelor şi satelor noastre* Paul L­ipaşcu PENSIONARII PUBLICI POT OBŢINE împrumuturi pentru aprovizionare CU LEMNE Comunicatul Institutului de Asigurare­­ al Funcţionarilor şi Pensionarilor Publici Institutul General­ de Ass-­gurare Economie, Credit şi Asistenţă a­ Funcţionari­or şi Pensionarilor Publici, aduce la cunoştinţa tuturor pensio­narilor publici, care prima şi pensii de la Casa Generală de Pensiuni, că, în conformitate cu aprobarea Ministerului Fi­nanţelor SE ACORDA UN ÎM­PRUMUT DE 2500 LEI, PEN­TRU APROVIZIONAREA CU LEMNE. Acest împrumut se acordă pensionarilor publici dornici. Maţi în oraşele reşedinţă, în comunele urbane şi în cen­trele industriale împrumutul se acordă în cursul lunii August 1948. In Bucureşti, împrumutul se va plăti la ghişeele deschise de In­stitutul General de Asigurare în acest scop şi anume : — Pentru pensionarii care îşi încasau pensiile prin Administra­ţia Financiară I Galben şi IV Roşu la ghişeele din Str. C. A. Rosetti nr. 11­— Pentru pensionarii cari îşi încasau pensiile la Administraţia Financiară 11 Negru şi 111 Alba­stru, la ghişeele din b-dul Repu­blicii nr. 47. In provincie, la ghişeele Casei de Depuneri şi Consemnatturii, care funcţionează în localul Admi­nistraţiei Financiare respective. Plata se va face la nume­rar, imediat la prezentarea pensionarului, la ghişeele in­dicate mai sus, contra unei declaraţ­ii­ chit­ante, care se găseşte la sediu şi pe care aceştia o vor completa. Pen­sionarii urmează să aibă a­­supra lor livretul de pensie şi­ buletinul de inseriere la Biroul Populaţiei. Rambursarea se va face In cinci rate lunare prin reţineri din pensie, Începând din luna Octom­brie 1948. Na, să fie cu belşug pentru ţară! Ioana Oan­cea, de prin păr­ţile Vasluibuilui e o ţărancă a­­semenea celor multe din fie­care sat, din fiecare cătun. Tălpile crăpate de arşiţi şi bulgări zgrunpuroşi, mâinile bătătorite de truda vieţii as­pre, întru huzurul moşierilor şi al bogătanilor din sat. Şi alte vremuri au venit.­­ Iată, din moşi­a boierească, două pogoane măsurate i-au fost date ei cu titlu de im­­­proprietărire. Pământ negru şi gras. Cresc grânele pe el ca pâinea pe drojdie. Pămân­tul acesta parcă i-a adus lu­mina în casă. Dar şi gânduri noui au început s'o frământe. A stat şi s‘a gândit de multe ori: ,,Carevasăzică soarta noastră tot îi chip s'o schim­bi , — iaca pământul, iaca tit­lul, iaca..." Şi lucrul acesta, l-a mai spus la o adunare îţîn­eat muncitorul cel de a venit cu alţii dela oraş să-i ajute să împartă moşia! A venit mai pe urmă un an greu Seceta se abătuse cu mari nevoi. Ioana Oancea nu mai putea de suferinţa copii­lor. Şi s-a dus la unul de-i ştia hambarele pline. Acesta i-a cerut pământ pentru două baniţe de porumb. A plâns Ioana lacrimi amare, dar co­piii cereau mămăligă A dat un pogon şi a apăsat degetul pe hârtia de vânzare. După un timp, la o aduna­­re, a aflat tot din gura unui muncitor că are dreptul să-și ia îndărăt pământul ei de la bogătan. Parcă nici nu-i ve­nea să creadă. Dar peste două săptămâni, judecători noui, din popor, i-au făcut dreptatea taina. Cum a spus muncito­rul. Și atunci Ioana Oancea *’* dumirit, și mai bine că vremea asta de acum e făcută pentru ea și pentru ce, de o semnă cu ea. E drept lipsurile încă nu sau dus nici astăzi toate pe apa Sâmbetei. Mai sunt încă necazuri în casa Ioanei. Dar de câte ori ajunge la vreo cumpănă mai grea, femeia își aduce aminte de vorbele răs­picate ale muncitorului de acum vreo trei ani, la adu­nare­­ .»Fraţi plugari, mergând a­­lătur de noi, muncitorii, veţi ajunge să vă eliberaţi din sărăcie şi întunecime !“ Io, acum cu colectările, când a aflat cum sunt aşezate cotele, s'a dus la o vecină Şi i-a strigat peste poantă: •— Soro, ai auzit? — Am auzit, cum să n'aud! — Și ce zici de colectarea asta? — Făți, ce să zic.. E ghine... — Zici ghine?! Eu zic că-i chiar foarte ghine!... Și n’a avut Ioana' Oancea pace până v,‘a colindat pela toți vecinii să le spună pă­re­­rea ei că-i „foarte ghine" a­­șezată colectarea. Simţea aşa Un dor la inimă să dea aju­torul ei ţării în care de trei ani încoace a simţit sprijin şi alinare suferinţelor ei mul­­te din trecut. Iar când a fost la freer, Ioana Oancea a venit disde­­dimineaţă. Batoza i-a ales boabele ca aurul deoparte, pâine de pe un pogon de pă­mânt Alte două le m­rămân­­ţa­se cu porumb şi cu ceva floarea soarelui. După ce i-au terminat de treerat, Ioana şi-a predat cota către Stat Dar n'a răbdat-o sufletul să se lase numai cu atât. Voia, cât de cât, să mai dea ceva­, ca dela inimă. A luat doi pumni de boabe şi i-a adă­ogat la cotă peste măsura cu­venită : — Na, — să fie cu belşug pentru ţară şi n­oroc pentru copilaşi Şi Ioana Oancea voioasă că şi-a făcut datoria, şi-a şters cu mâneca fruntea îmbrobo­­­nită de sudoare Eugen Frunză

Next