Scȃnteia, august 1948 (Anul 17, nr. 1185-1210)
1948-08-01 / nr. 1185
Lupta pentru ridicarea nivelului politic şi ideologic — o luptă a tuturor membrilor de Partid Plenara Comitetului Central al P. M. R. a scos la iveală o sumă de lipsuri şi greşeli manifestate în activitatea membrilor Partidului. Aceste lipsuri sunt în strânsă legătură, îşi au una din rădăcini în acea „slăbiciune de căpetenie a activităţii de Partid“ — cum a subliniat-o Rezoluţia Plenarei — care este „rămânerea în urmă în domeniul ridicării nivelului politic şi ideologic al membrilor de Partid“. Sarcina de imensă responsabilitate a membrilor Partidului de a fi, oriunde şi în orice post se află, conducătorii politici ai masselor, nu poate fi îndeplinită fără stăpânirea învăţăturii marxist-leniniste. In problemele complexe legate de mărirea producţiei sau de activitatea îndrumătorilor, în munca unui asesor popular ca şi a unui director de întreprindere naţionalizată, în combaterea birocratismului ca şi în înjghebarea unei vieţi de Partid sănătoase în organizaţie, — în toate problemele complicate ale activităţii concrete a membrilor de Partid, teoria marxist-feninistă clarifică, orientează just şi luminează calea practicei, dă putere şi siguranţă, curaj şi elan în muncă, încredere în victoria finală. Teoria marxistieianistă fiind experinţa practică generalizată a mişcării revoluţionare de pretutindeni, nu numai că arată calea care duce la rezolvarea justă a situaţiilor complicate ivite în muncă, dar şi ajută la prevederea lor, înarmând cu cunoaşterea legilor mişcării claselor şi a desvoltării cuceririlor muncitoreşti. Necunoaşterea teoriei marxistleniniste constitue o frână în munca activiştilor. Ignorarea şi părăsirea acestui îndreptar al victoriei conducând la rătăcirea şi prăbuşirea in mrejile duşmanului de clasă. Munca de ridicare a nivelului politic şi ideologic cere în primul rând eforturi deosebite în direcţia studiului individual. Tovarăşul Stalin a arătat că „studiul individual stă la baza însuşirii marxismleninismului". Studierea Individuală a lucrărilor clasicilor marxismului este de o uriaşă însemnătate pentru massa largă a activiştilor şi îndeosebi pentru cei cu munci de răspundere; studiul Individual este necesar şi celor care urmează la şcolile de Partid, pentru adâncirea, fixarea şi complectarea lecţiunilor audiate; absolvenţii şcolilor de partid, trebuie şi ei să-şi continue studiul pentru împrospătarea cunoştinţelor şi îmbogăţirea lor neîncetată, spre a se putea menţine la curent cu activitatea Partidului, care are înfipte rădăcinile intr’o realitate vie, dinamică. Unii activişti au înţeles necesitatea continuării studiului individual, chiar după absolvirea şcolilor de Partid, iată bunăoară exemplul tovarăşului Fălticeanu Dumitru, secretarul secţiei de Propagandă şi Agitaţie, a organizaţiei judeţene Baia, absolvent al Universităţii de Partid, întrebat ce a citit in ultimele trei luni, arată că a studiat primele cinci capitole din „Istoria Partidului Comunist (b) al U. S.“, „Scurtă biografie a tovarăşului Stalin“, „Imperialismul, stadiul cel mai înalt al capitalismului“, de Lenin, „Doctrina economică a lui Karl Marx“, de Kautsky, iar cu literatură „Mama“ de Gorki. La fel, un alt absolvent al Universităţii, tov. Zdrenţu secretarul secţiei de Propagandă şi Agitaţie a Comitetului organizaţiei Severin a citit în acelaş răstimp trei capitole din „Istoria Partidului Comunist (b) al U. S.“, „Scrieri alese“ de Karl Marx, „Doctrina Economică a lui Karl Marx“ de Kautsky, „Manifestul Partidului Comunist“ şi Volumul I din „Cursul de Economie Politică“ al tov. Zaharescu. Dar iată că un alt tovarăş, fost coleg la Universitatea Partidului cu cei doi amintiţi mai sus, şi care acum lucrează la o muncă de răspundere în Secţia de Propagandă şi Agitaţie a Comitetului de Partid de la Reşiţa, deşi clasificat printre primii la absolvirea Universităţii, declară că in ultimele trei luni a chit doar cartea „Aşa se fac dolarii“ a unui scriitor american progresist. Atâta tot! La fel, un alt tovarăş având o muncă de primă răspundere în resortul organizatoric al Comitetului de Partid de la Reşiţa, întrebat ce lucrări ideologice politice şi literare a citit in ultimele trei luni, răspunde: „nimic“; el menţionează apoi că nu citeşte nici o revistă, — nici Organul Biroului Informativ, „Pentru pace trainică, pentru democraţie populară !“ Un alt tovarăş, tot cu muncă de răspundere in secţia administrativă a aceluiaş Comitet dă acelaş răspuns negativ, arătând că nu a citit , nimic”, nici lucrări, nici reviste. Iar o tovarăşă tot din Comitetul de Partid al organizaţiei Reşiţa, având un post de responsabilitate în munca printre femei declară la fel că nu citeşte „nimic“, ca reviste, urmărind numai o revistă femenină. In felul acesta tovarăşii se puneau practic în poziţia celor care cred că „nu mai au nimic de învăţat“, că ei pot conduce numai folosind „experienţa dobândită“ „simţul practic“, etc. Ori a nega sau a subaprecia valoarea învăţăturii revoluţionare, substituind experienţa personală a unui om uriaşei experienţe istorice a mişcării muncitoreşti, acumulată în decursul a zeci de ani în măreaţa ştiinţă marxist-feninistă, nu poate fi decât o concepţie dăunătoare şi generatoare de mari primejdii. Desconsiderând studiul, tovarăşii îşi lipseau munca concretă de busola revoluţionarului marxist şi, fiind în posturi de răspundere trăgeau involuntar şi pe alţi tovarăşi pe drumul greşit al desconsiderării teoriei revoluţionare. De cele mai multe ori tovarăşii care nu citesc, răspund că nu au avut posibilitatea de a îndeplini sarcina ridicării nivelului politic şi ideologic dată de conducerea Partidului şi reînoită mereu pe calea organizatorică şi prin „Scânteia“, din „lipsă de timp“, din cauză că „au avut de rezolvat chestiuni mai importante”, „urgente“, etc. Poate fi admisibil un asemenea răspuns? Hotărît că nu. O asemenea încercare de „scuză” dovedeşte faptul că tovarăşii pornesc de la ideia că studiul este o ocupaţie secundară, un timp oarecum „pierdut” rupt de celelalte preocupări ale lor — neînţelegând imensiv ajutor pe care-l capătă tocmai în munca practiă, dacă ei înşişi studiază şi îndeamnă şi pe tovarăşii din jur să studieze. La Reşiţa spre exemplu, organizaţia de Partid a dus o lupta grea împotriva duşmanior clasei muncitoare şi a uneltelor lor, combaterea şi îndepărtarea lor cerând multe sforţări care s’au împletit cu sarcinile asigurării şi sporirii producţiei, ridicării productivităţii muncii, organizării şi urmăririi întrecerilor în muncă. Succesele obţinute mai ales in ultimul timp dovedesc că lupta organizaţiei de Partid a fost rodnică, reuşind în pofida tuturor greutăţilor să schimbe situaţia existentă acolo şi creind posibilităţi serioase de desvoltare a cuceririlor realizate până acum. Dar aceste succese, astăzi evidente şi de necontestat, ar fi fost cu mult grăbite dacă un număr şi mai mare de activişti ar fi înţeles importanţa pe care o are în luptă nivelul politic şi ideologic ridicat, cunoaşterea marxism-leninismului. La Reşiţa Partidul a trebuit să ducă o luptă grea, anevoioasă, împotriva trădătorilor socialdemocraţi de dreapta, care reuşiseră să-şi creeze o oarecare influenţă în massa, devenind nişte „benzi“ şi încercând să facă din Reşiţa o citadelă a oportunismului şi reformismului. Ori demascarea şi combaterea oportunismului nu poate fi realizată prin simpla dorinţă de luptă; desrădăcinarea rămăşiţelor oportunismului şi reformismului nu poate fi posibilă decât prin stăpânirea armei revoluţionare a marxismleninismului. Un strălucit exemplu de luptă şi izbândă îl oferă istoria gloriosului Partid Comunist (bolşevic) al Uniunii Sovietice, care a crescut şi s’a călit in această luptă, istorie a cărei temeinică studiere şi însuşire ar fi complectat spiritul de combativitate al activiştilor cu o armă fără greş, de nepreţuit folos. Nivelul ideologic scăzut a contribuit în cea mai mare parte la faptul că la Reşiţa încă n’a fost cu totul trezită şi nu este ascuţită necontenit şi în suficientă măsură vigilenţa de clasă a muncitorimii, ceea ce a menţinut condiţii în care elemente patronale şi agenţi ai lor să-şi poată desfăşura activitatea duşmănoasă, sabotoare. Nu poate fi lipsă de legătură între faptul că unii tovarăşi din Comitetul de Partid al organizaţiei Reşiţa nu studiază problemele teoretice şi între lipsurile ivite bunăoară în mersul Întrecerilor, care acum, deşi au căpătat caracterul de întreceri socialiste, nu se desfăşoară nici în ritmul şi nici în amploarea corespunzătoare, observându-se o creştere a rebuturilor şi menţinându-se destul de multe cazuri de indisciplină în muncă. Dacă tovarăşii care afirmă că „nu au timp pentru citit“, privind studiul ca o îndeletnicire aparte, fără legătură cu muzica practică, ar fi studiat, şi ar fi făcut şi pe ceilalţi activişti să studieze marxism-leninismul, ei ar fi înţeles mai adânc, de ce acum devine imperios necesară o mai înaltă productivitate decât sub jugul capitalismului,, dece aceasta constitue o condiţie de bază în lupta pentru construirea socialismului. Dacă ar fi citit, de pildă. ..Situaţie nouă, „ sarcini noui în construcţia economică“ de I. V. Stalin şi «Sarcinile Imediate ale Puterii Sovietice» de Lenin, ei ar fi priceput şi mai bine DECE sunt necesare organizarea muncii, rentabilitatea întreprinderilor, evidenţa şi controlul, vigilenţa şi disciplina în muncă, şi CUM să îndeplinească aceasta. Aplicând învăţătura în mod creator, aceşti tovarăşi ar fi făcut ca multe lucruri să meargă mult mai bine decât acum. Această desconsiderare a studiului explică în bună parte, dece Reşiţa nu a devenit încă acel vast rezervor de cadre de Partid pe care îl poate constitui, dece acolo se mai crede — aşa cum critică Rezoluţia — că problema cadrelor poate fi rezolvată prin interminabile schimbări şi mutări de oameni, cerându-se des Comitetului Central tovarăşi ridicaţi politiceşte pentru nunele de răspundere, în loc să se formeze cadre calificate prin antrenarea activiştilor în lupta pentru însuşirea temeinică a marxism-leninismului şi ridicarea lor curagioasă în posturi de răspundere. Deasemeni, nu erau simple fapte întâmplătoare că nu de mult la Reşiţa cinematograful „Casei Muncitoreşti” prezenta o comedie franceză tipic burgheză, că o importantă librărie nu expunea decât două cărţi din editura „Cartea Rusă“ şi nicio carte din Editura Partidului, restul volumelor expuse fiind maculatură obscurantistă, romane senzaţionale şi un genere literatură burgheză decadentă. ★ Lipsuri în studiul individual, sub aprecierea importanţei studiului, se manifestă şi în alte organizaţii. Dar, aşa cum cere Rezoluţia Plenarei Comitetului Central al Partidului, toţi tovarăşii trebue să-şi încordeze toate forţele pentru a lichida această slăbiciune de căpetenie ce o constitue rămânerea în urmă în pregătirea ideologică şi politică. Activiştii cu munci de răspundere trebue ei în primul rând să depună toate sforţările pentru a-şi însuşi ştiinţa marxist-feninistă, să combată cu energie neglijarea studiului, să dea ei înşişi exemple în această bătălie la care îi cheamă Partidul. Organele de conducere ale organizaţiei de Partid trebue să vegheze ca întreaga massă a activiştilor să-şi dea seama de rolul şi importanţa studiului individual, temelia însuşirii marxismlenkiismului, să înţeleagă necesitatea Însuşirii teoriei revoluţionare călăuza muncii practice, să-şi făurească o lozincă arzătoare din cuvintele genialului nostru învăţător, tovarăşul Stalin: „Teoria dă practicienilor putere de orientare, limpezimea perspectivei, siguranţă în muncă, credinţă în izbânda cauzei noastre. Toate acestea au — şi nu pot să nu aibă — o însemnătate enormă în munca noastră de construcție socialistă”. um se im face revizuirea pensionarilor C.F. R. — O importantă decizie a Comisiei Centrale pentru revizuirea pensionarilor publici Delegaţii tineretului muncitoresc din St. Unite împiedicaţi sa participe la conferinţa internaţională a tineretului muncitoresc Comisiunea centrală pentru revizuirea pensionarilor publici a dat o serie de dispoziţiuni cu caracter normativ care urmează a fi aplicate în mod obligatoriu de comisiile judeţene de revizuire. Intre altele, se precizează că revizuirea pensionarilor Casei de Pensii C. F. R., urmează să fie făcută de comisiunile judeţene de revizuire de pe lângă tribunalele fiecărui judeţ şi de Comisia Centrală de revizuire instituită prin această lege pentru peretenaniipublici plătiţi din bugetul Casei Generale de Pensii In acest scop Direcţiunea Generală C. F. R., va remite declaraţiunile date de pensionarii Casei de Pensii C. F. R., comisiunilor de revizuire judeţene cu boorderouri care să cuprindă : numele şi pronumele pensionarului, domiciliul, numărul deci■eiei de pensii C. F. R., numărul CEC-ului, cuantumul pensiei, respectiv avansului de pensie, şi rubrici pentru eventualele notări ale comisiunii. Citarea respectiv afişarea pensionarilor aparţinând Casei ,de Pensii C. F. R., va fi făcută prin liste separate, iar deriziunile de revizuire vor cuprinde in afară de elementele prevăzute pentru pensionarii Casei Generale de Pensii, şi numărul CEC-ului, indicat în declaraţii, necesar pentru identificarea pensionarului Casei de Pensii C. F. R. Deriziunile pronunţate de comisiile de revizuire judeţene, precum şi cele ce se vor da de comisia centrală de revizuire vor fi trimise, de secretariatele comisiuinilor respective direct Direcţiei financiare C.F.R., (Serviciul Ordonanţării Pensiilor d in Bucureşti, strada Raymond Poincaré Nr. 5. Pentru lucrările în plus şi pentru înlesnirea indentificării şi comunicărilor ce vor trebui făcute pentru pensionarii Casei de Pensii C. F. R., Direcţiunea Generală C. F. R., va delega la dispoziţia comisiunilor de revizuire judeţene şi a comisiei centrale de revizuire, atât timp cât va dura revizuirea pensionarilor Casei de Pensii C.F.R., câte ©■ secretar adjunct. Federaţia Mondială a Tine retului Democrat anunţă că Departamentul de Stat USA refuză să elibereze paşapoarte delegaţilor tineretului muncitoresc american aleşi să aarticipe la Conferinţa Internaţională a Tineretului Muncitoresc, care va avea loc la Varşovia Intre 8—18 August a e ’ * Comitetul Executiv al Federaţiei Mondiale a Tineretului Democrat a adresat o telegramă Ministerului Afacerilor Străine al Statelor Unite, protestând împotriva returului de a elibera paşapoartele delegaţilor americani care participă la Conferinţa de la Varşovia. Importanta conferinţă de colaborare la „R. A. T. L“ Joi au luat sfârşit lucrărie, conferinţei de colaborare a tuturor unităţilor regionale „R.A.T.A.“. La lucrări au luat parte şi responsabilii comisiilor de producţie şi preşedinţii comitetelor de fabrică, stabilindu-se programul de producţie până la 31 Decembrie a. c., şi programul de Investiţii până la 31 Martie 1949, avându-se în vedere creditele ordinare şi cele extraordinare acordate instituţiei. S-a hotărît ca aceste credite să fie întrebuinţate numai pentru investiţii productive, în vederea Intensificării şi îmbunătăţirii situaţiei transporturilor. Deasemenea, se va pune accentul pe economii de materiale şi de bani, urmărindu-se reducerea la maximum a deşeurilor. Până la 31 Martie 1949, parcul de autovehicule urmează să fie sporit cu circa 460 autovehicule, iar prin noul carosări să se confecționeze încă 220 autobuze. Totodată, pentru intensifiarea transporturilor de mărfuri, parcul de autocamioane „R.A.T.A.“, urmează a fi sporit cu încă 220 autovehicule. Un comunicat al Ministerului învăţământului Public în legatură cu nome manuale şcolare Ministerul învăţământului Public aduce la cunoştinţă că numai o parte din manualele anului şcolar trecut vor mai fi folositoare în anul şcolar 1948/949. Urmează deci ca elevii să nu achiziţioneze manuale vechi până nu va apare lista nouilor manuale. Ce sume se pot expedia prin mandate telegrafe Direcţiunea Generală P. T. T aduce la cunoştinţă că dela 1 August a. c. se pot expedia mandate telegrafice până la 200 00 lei la oficiile P.T.T capitale de judeţ, până la 100 000 lei la oficiile urbane şi până la 50.000 lei la oficiile rurale. Pentru mandatele telegrafice post-restante, se admit spre expediere până la jumătatea sumelor de mai sus. ... SCÂNTEIA Nr. 1185 Lucru neîntrerupt, toată ziua, la batize şi la centrele de colectare Din ce în ce mai repede se desfăşoară în ţară lucrările de treeriş şi colectare. In cele mai mirate comune, planul dinainte întocmit se înfăptuieşte ilinie, ba în unele plăţi ţi comune s'a ajuns chiar să se depăşească acest plan, tractându-se cantităţi mai mari decât erau prevăzute pe zi. Acestea sunt roadele unei bune pregătiri a treerişui şi colectărilor, precum şi ale organizării bune a muncii pe arie, în aşa fel încât batozele sunt folosite din plin, toată ziua. Sunt însă şi cazuri când comisiile de colectare nu au asigurat lucrul permanent la batoze, când de la o ceată la arfa trece un timp uneori de ore întregi fără ca batoza să aibă ce treera. Ba şi mai mult. In com. Ştefan cel Mare din jud. Vasui — de pildă — unde comisia de colectare a lucrat de altfel destul de «msîitpeios, se aşteaptă să se coacă şi grâul de primăvară pentru a începe freerişul, deşi cel de toamnă e gata de freer, şi a-i lăsa murită vreme în câmp înseamnă a-l expune la stricăciuni pricinuite de ploaie, şoareci da câmp sau alteie. lată lucruri care nu trebue să se întâmple. Munca la arie trebue aşa fel organizată, încât batozele să treere fără întrerupere, începând dela 5 dimineaţa până la orele 23,— aşa cum a hotărît de curând Comisia de Stat pentru colectarea cerealelor. Timpul prielnic trebue folosit din pMn, oamenii de la batoze şi combustibilul trebue asiguraţi pentru a se putea treera toată ziua fără întrerupere. Deasemnenea, la ar.1 trebue să se găsească permanent un delegat al comisiei de colectare, iar cerealele colectate trebuese transportate zilnic la centrele de colectare. Aci I# centrele de colectare ,trebue asigurat deasemeniun serviciu permanent de Preluare a cerealelor. Centrul de colectare să stea necontenit la dispoziţia ţăranilor care vin să-şi predea cotele, pentru ca oamenii şi carele să nu fie nevoite să aştepte şi să-şi piardă timpul în zadar. Fără întrerupere, toată ziua, trebue să se lucreze şi la arie şi la centrul de colectare. Acest lucru poate fi înfăptuit destul de uşor, dacă munca este organizată, dacă se asigură schimbul personalului şi dacă comisiile de colectare au grijă să controleze pe teren felul cum se desfăşoară munca. Să facem aşadar ca niciun ceas din el să nu fie pierdut un zadar, pentru ca planuji de treeriş şi colectare să fie îndeplinit la timp, spre folosul poporului muncitor de la oraşe şi sate. ce REPREZint PEHHU i. r. i. reducerea DE 73,2 MILIOANE DOLARI ACORDATA DE U. R. S. S. IN CONTUL REPARATIILOR DISCURSUL LUI N. V. VASILIEV (Urmare din pag. l a) ceea ce priveşte executarea livrărilor, sperăm că livrările ce au mai rămas se vor efectua în bune condiţiuni şi în termenele stabilite. Fie ca prietenia dintre popoarele Uniunii Sovietice, poporul român şi popoarele ţărilor nouii democraţii, să devină tot mai strânsă. TRAIASCA REPUBLICA POPULARA ROMANAporului sovietic, Partdul Comunist (bolşevic) al U.R.S.S. şi personal Generiassimului Stalin pentru grija și prietenia ce poartă poporului nostru. TRAIASCA MARELE POPOR SOVIETIC ! TRAIASCA PRIETENIA ROMANO-SOVIETICA ! TRAIASCA GENERALISSIMUL STALIN, GENIALUL CONDUCĂTOR DE POPOARE! CUVÂNTAREA TOV. AL. IACOB Domnilor Miniştri, Domnilor, La intervenţia Guvernului Republicii Populare Române din 4 iunie a. c. adresată Preşedintelui Consiliului de Miniştri al Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice, Generalissimul Stalin, de a examina posibilitatea micşorării sumei pe care o mai are de plătit Statul Român în contul reparaţiilor de războiu, la numai 3 zile a venit răspunsul Generalissimului Stalin, aducând vestea îmbucurătoare că Guvernul Sovietic a luat hotărîrea de a reduce suma ce a mai rămas de plătit drept reparaţiuni cu începere de la 1 iulie a.c. cu 50°/6. Dar această bucurie a fost şi mai mare văzând motivele care au stat la baza acestei hotărîri şi anume relaţiile de prietenie stabilite între cele două ţări şi dorinţa Guvernului Sovietic de a accelera refacerea economiei naţionale a României. Ne-am adunat aici ca să semnăm Convenţia care precizează programul de livrare redus cu 50°/1 pe toată durata de execuţie care a mai rămas şi Convenţia de detaliu pe primul an din această perioadă. Prin semnarea acestor Convenţii se pecetlueşte acel act generos când un popor învingător reduce obligaţiile de războiu ale Statului învins, în dorinţa de a-l ajuta. Dar acest act a fost posibil numai fiindcă statul învingător este statul socialist al. R. S. S., care duce o politică externă de sprijinire a popoarelor care luptă pentru reconstrucţie, asigurare a independenţei lor naţionale, democraţie şi pace. Iar Republica Populară Română merge hotărît pe acest drum, în strânsă alianţă cu Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice, spulberând speranţa forţelor imperialiste ca România să fie folosită în interesul lor, ca ţara noastră să redevină un cap de pod al imperialiştilor iar poporul nostru carnea lor de tun. Acest ajutor vine în momentul când pe de altă parte forţele imperialiste în frunte cu Statelenite ale Americei caută de a răpi prin intermediul planului Marshall independenţa naţională a altor ţări, aservindu-se economiceşte. Reducerea acordată Statului Român, însemnează anularea plăţii de 73.200.000 dolari 1938. In afară de semnificaţia politică, ea are deci o importanţă enormă din punct de vedere financiar, iar importanţa ei economică nu este cu nimic mai prejos. S’au eliminat total livrările de cal şi a animalelor de reproducţie de orice fel, dându-ne astfel posibilitatea refacerii şi îmbunătăţirii şeptelului. S'au redus foarte mult livrările de: — produse petrolifere — material lemnos — vite şi porci de tăiat, dându-ne astfel posibilitatea ridicării nivelului de trai al celor ce muncesc, cât şi a unor exporturi masive şi în consecinţă posibilitatea unor substanţiale importuri de maşini şi materii prime pentru echiparea şi activarea industriei. S-au mai redus în mod simţitor şi livrările de utilaje industriale şi petrolifere, dând putinţă astfel Industriei producătoare de mijloace de producţie să contribue într’o proporţie mult mai mare la îndeplinirea planului de investiţie al Guvernului Republicii Populare Române. Organul guvernamental, Departamentul Livrărilor din Ministerul Finanţelor, îşi face un punct de onoare dia executarea întocmai a obligaţiilor prevăzute în noua Convenţie semnată, executând astfel dorinţa şi dispoziţia Guvernului Republicii Populare Române. Folosim acest prilej de a mulţumi încă odată Guvernului, po IIIII l Cum va funcţiona Centrala petroliferă „Muntenia“ Actul revoluţionar al naţionalizării a creat industriei petrolifere posibilitatea de a se găşi pentru prima oară la o centralizare a conducerii tuturor întreprinderilor. S-a creat în acest scop, prin decizia din 13 iulie 1948, centrala petroliferă „Muntenia“, care cuprinde bazinele petrolifere din jud. Prahova, Dâmboviţa şi Buzău, exploatate până acum de ,,Astra Română", „Steaua Română“, „11 Iunie", „Unirea” şi „Prahova“ şi de alte 18 mici întreprinderi. Fiecare din aceste întreprinderi avea câte o direcţiune generală proprie, cu un personal numeros, fie că aveau în exploatare 1000 sau 1200 de sonde — cum e cazul celor cinci întreprinderi mari — fie că nu aveau decât câte 2-3 sonde, aşa cum au avut alte 18 întreprinderi mici. Centralizarea Ide acum realizează pentru prima dată o conducere unitară pentru t®®* aceste întreprinderi. Aceasta va avea ca prim efect o simţitoare re- I ducere a cheltuelilor de regie. In vechile direcţiuni generale erau ocupaţi un mare număr de specialişti ,ingineri şi tehnicieni, care erau întrebuinţaţi pentru munci administrative de birou, în timp ce pe şantiere se simţea nevoia de asemenea elemente pentru conducerea tehnică a lucrărilor Ţinând seama de principiul unificării şantierelor pe bază teritorială — principiu care a călăuzit formarea Centralei petrolifere .Muntenia“ — aceşti ingineri şi tehnicieni vor avea posibilitatea să-şi desvolte cunoştinţele şi experienţa in munca pe care o vor duce pe teren, in contact direct cu problemele ce se pun pentru mărirea producţiei de ţiţeiu, şi vor avea la dispoziţie aparatele tehnice necesare, asigurate acum prin conducerea unică exercitată de Centrala petroliferă. In afară de cheltuelile administrative de regie, centralizarea va economisi şi cheltuelile da şantier prin întrebuinţarea raţională a utilajelor tehnice de explorare, exploatare şi extract». ' ' ..... “. Rafineriile vor avea deasemeni posibilitatea să valorifice la maximum cantităţile de ţiţeiu extras. „Secretele de fabricaţie“ vor dispare, cele mai practice metode putând fi întrebuinţate pe întreaga industrie, cu cele mai bune rezultate, deoarece concentrarea rafinăriilor corespunde şi unei concentrări a laboratoarelor acestora şi deci a metodelor lor da lurm. Concentrarea celor 23 de întreprinderii petrolifere va oferi posiblitatea alcătuirii unui plan judicios de investiţii şi de repartizare a creditelor, care va duce la mărirea producţiei. Totdeodată, se preiază posibilitatea — prin conducerea unică exercitată — să se sporească volumul produselor petrolifere, să se îmbunătăţească calitatea produselor şi să se reducă preţul de cost al acestora. In felul acesta, industria noastră petroliferă va deveni un factor activ și puternic în ansamblul economiei nooastre asigurând prin puterea ei grăbirea construirii societății socialiste. Se schimbă faţa oraşelor şi satelor P/Ministerul de Interne condus cu mâna sigură de un fiu al clasei muncitoare, tov Teohari Georgescu are între principalele sale preocupări: gospodărirea Cmşelor şi satelor ţării Spre deosebire de rolul de jandarm, instrument de împilare a masselor muncitoare, pe care îl îndeplinea Departamentul Internelor Pe timpul dominaţiei burghezomoşiereşti, acest minister are astăzi un rol constructiv, de participant activ la reconstrucţia ţării. Mergând pe această linie, Ministerul de interne a cerut anul acesta fiecărei prefecturi şi primării de oraş-reşedinţă să-şi întocmească planuri locale pe baza cărora a alcătuit un plan general de lucrări pe ţară. In acest fel s-a dat un important stimulent organelor locale pentru a-şi desvolta iniţiativa şi posibilităţile specifice, ţinând seama că numai o parte din fondurile necesare lucrărilor sunt acordate de Minister restul urmând să fie acoperit din fondurile locale, prin prestaţie şi muncă voluntară cetăţenească. Cea mai mare parte a forurilor de răspundere administrativă au înţeles importanţa economică, politică şi culturală a întocmirii acestor planuri gospodăreşti şi lucrând în permanent contact cu organizaţiile judeţene PMR şi organizaţiilor de massa, au întocmit planuri bazate pe realităţi. Astfel în judeţele Arad, Bihor, Dâmboviţa, Timişoara, Caraş, Făgăraş, Hunedoara, Sălaj şi oraşele Turnu-Măgurele, Constanţa şi altele, conducerea administrativă a înţeles în mod just această problemă. Ea a considerat subvenţia acordată de Minister doar ca un punct de plecare pentru punerea în aplicare a planţiilor. Accentul a fost pus pe posibilităţile locale şi de atragere a masselor cetăţeneşti din oraşe şi sate la realizarea lor prin muncă voluntară. Astfel în judeţul Arad din valoarea totală a lucrărilor de 26.734.000 lei numai 3.000.000 sunt prevăzute cin fondul alocat de M. A. I, 3.781.000 lei reprezentând sumele realizate din bugetele proprii şi 19.953.000 muncă. voluntară. Cele mai importante lucrări din judeţ, drumurile de cca. 300 km, se execută prin muncă voluntară. Este o dovadă a modului în care organele administrative din judeţul Arad au înţeles dispoziţiile Ministerului de Interne, o dovadă a legăturii lor cu massele. In judeţul Bihor deasemenea planul prevede lucrări în valoare de 27.485.500 Iei din care numai 3.000 000 reprezintă fondul M. A. I. şi restul de 24.485.500 munca voluntară Nu în toate judeţele şi oraşele forurile administrative locale au înţeles în aceeaşi măsură instrucţiunile Ministerului. Ele au lucrat birocratic. Unele planuri nu sunt inspirate din nevoile cele mai urgente ale reconstrucţiei. Altele se caracterizează prin folosirea exclusivă a sumelor acordate da Minister, pentru lucrările prevăzute. Fondurile proprii, posibilităţile de mobilizare a cetăţenilor pentru munca voluntară locală în propriul lor interes au rezervate în planurile acestor judeţe un loc de „mâna a doua" sau chiar a treia- Aşa se prezintă lucrurile în judeţele: Baia, Bacău, Dolj, Dorohoi, Mehedinţi, oraşele Huşi, Galaţi, Iaşi, Bârlad etc. De pildă, la Baia, din totalul lucrărilor prevăzute de 5.770.009, lei 5.000 000 reprezintă fondul M.A.I. şi numai 770.000 lei munca voluntară. Fonduri proprii nici nu sunt prevăzute. La Dolj de asemeni din totalul lucrărilor programate de 10.000.000 lei, 9.825.000 reprezintă fondul M. A. I. şi numai 175.000 munca voluntară. In momentul de faţă planul general de lucrări pe ţară este pus în aplicare în fiecare oraş şi comună* Se efectuează primele lucrări care au caracterul crimar urgent. In actuala perioada, sarcina principală a organelor administrative direct răspunzătoare de executarea planurilor la timp, este ca în colaborare cu organizaţiile de massa şi în primul rând cu organizaţiile judeţene PMR sa controleze pe teren punerea lor în aplicare. Această problema este de o mare însemnătate pen.itru pregătirea reformei administrative. Cale mai largi masse să fie înfntrenate în realizarea acestor Planuri. car© încep să schimbe faţa oraşelor şi satelor noastre* Paul Lipaşcu PENSIONARII PUBLICI POT OBŢINE împrumuturi pentru aprovizionare CU LEMNE Comunicatul Institutului de Asigurare al Funcţionarilor şi Pensionarilor Publici Institutul General de Ass-gurare Economie, Credit şi Asistenţă a Funcţionarior şi Pensionarilor Publici, aduce la cunoştinţa tuturor pensionarilor publici, care prima şi pensii de la Casa Generală de Pensiuni, că, în conformitate cu aprobarea Ministerului Finanţelor SE ACORDA UN ÎMPRUMUT DE 2500 LEI, PENTRU APROVIZIONAREA CU LEMNE. Acest împrumut se acordă pensionarilor publici dornici. Maţi în oraşele reşedinţă, în comunele urbane şi în centrele industriale împrumutul se acordă în cursul lunii August 1948. In Bucureşti, împrumutul se va plăti la ghişeele deschise de Institutul General de Asigurare în acest scop şi anume : — Pentru pensionarii care îşi încasau pensiile prin Administraţia Financiară I Galben şi IV Roşu la ghişeele din Str. C. A. Rosetti nr. 11— Pentru pensionarii cari îşi încasau pensiile la Administraţia Financiară 11 Negru şi 111 Albastru, la ghişeele din b-dul Republicii nr. 47. In provincie, la ghişeele Casei de Depuneri şi Consemnatturii, care funcţionează în localul Administraţiei Financiare respective. Plata se va face la numerar, imediat la prezentarea pensionarului, la ghişeele indicate mai sus, contra unei declaraţii chitante, care se găseşte la sediu şi pe care aceştia o vor completa. Pensionarii urmează să aibă asupra lor livretul de pensie şi buletinul de inseriere la Biroul Populaţiei. Rambursarea se va face In cinci rate lunare prin reţineri din pensie, Începând din luna Octombrie 1948. Na, să fie cu belşug pentru ţară! Ioana Oancea, de prin părţile Vasluibuilui e o ţărancă asemenea celor multe din fiecare sat, din fiecare cătun. Tălpile crăpate de arşiţi şi bulgări zgrunpuroşi, mâinile bătătorite de truda vieţii aspre, întru huzurul moşierilor şi al bogătanilor din sat. Şi alte vremuri au venit. Iată, din moşia boierească, două pogoane măsurate i-au fost date ei cu titlu de improprietărire. Pământ negru şi gras. Cresc grânele pe el ca pâinea pe drojdie. Pământul acesta parcă i-a adus lumina în casă. Dar şi gânduri noui au început s'o frământe. A stat şi s‘a gândit de multe ori: ,,Carevasăzică soarta noastră tot îi chip s'o schimbi , — iaca pământul, iaca titlul, iaca..." Şi lucrul acesta, l-a mai spus la o adunare îţîneat muncitorul cel de a venit cu alţii dela oraş să-i ajute să împartă moşia! A venit mai pe urmă un an greu Seceta se abătuse cu mari nevoi. Ioana Oancea nu mai putea de suferinţa copiilor. Şi s-a dus la unul de-i ştia hambarele pline. Acesta i-a cerut pământ pentru două baniţe de porumb. A plâns Ioana lacrimi amare, dar copiii cereau mămăligă A dat un pogon şi a apăsat degetul pe hârtia de vânzare. După un timp, la o adunare, a aflat tot din gura unui muncitor că are dreptul să-și ia îndărăt pământul ei de la bogătan. Parcă nici nu-i venea să creadă. Dar peste două săptămâni, judecători noui, din popor, i-au făcut dreptatea taina. Cum a spus muncitorul. Și atunci Ioana Oancea *’* dumirit, și mai bine că vremea asta de acum e făcută pentru ea și pentru ce, de o semnă cu ea. E drept lipsurile încă nu sau dus nici astăzi toate pe apa Sâmbetei. Mai sunt încă necazuri în casa Ioanei. Dar de câte ori ajunge la vreo cumpănă mai grea, femeia își aduce aminte de vorbele răspicate ale muncitorului de acum vreo trei ani, la adunare .»Fraţi plugari, mergând alătur de noi, muncitorii, veţi ajunge să vă eliberaţi din sărăcie şi întunecime !“ Io, acum cu colectările, când a aflat cum sunt aşezate cotele, s'a dus la o vecină Şi i-a strigat peste poantă: •— Soro, ai auzit? — Am auzit, cum să n'aud! — Și ce zici de colectarea asta? — Făți, ce să zic.. E ghine... — Zici ghine?! Eu zic că-i chiar foarte ghine!... Și n’a avut Ioana' Oancea pace până v,‘a colindat pela toți vecinii să le spună părerea ei că-i „foarte ghine" așezată colectarea. Simţea aşa Un dor la inimă să dea ajutorul ei ţării în care de trei ani încoace a simţit sprijin şi alinare suferinţelor ei multe din trecut. Iar când a fost la freer, Ioana Oancea a venit disdedimineaţă. Batoza i-a ales boabele ca aurul deoparte, pâine de pe un pogon de pământ Alte două le mrămânţase cu porumb şi cu ceva floarea soarelui. După ce i-au terminat de treerat, Ioana şi-a predat cota către Stat Dar n'a răbdat-o sufletul să se lase numai cu atât. Voia, cât de cât, să mai dea ceva, ca dela inimă. A luat doi pumni de boabe şi i-a adăogat la cotă peste măsura cuvenită : — Na, — să fie cu belşug pentru ţară şi noroc pentru copilaşi Şi Ioana Oancea voioasă că şi-a făcut datoria, şi-a şters cu mâneca fruntea îmbrobonită de sudoare Eugen Frunză