Scȃnteia, octombrie 1948 (Anul 17, nr. 1237-1263)

1948-10-01 / nr. 1237

­ Volumul XX al operelor lui V. I. Lenin La Moscova a apart volumul XX din a 4-a ediţie a „Opera* Lor Complecte"­ ale lui V. I. Le­nin, în limba rusă. Volumul con­ţine lucrările rui Lenin, serica între Decembrie 1915 şi August 1914, cu excepţia articolului „Note critice cu privire la pro­blema naţională", a­părut par­ţial în Octombrie 1915. Din volum fac parte următoa­rele articole: Dezmembrarea „Blocului din August”, „Narod­­n­iei sân ul ţi licM datorismul, ele­­nie«îv­. iîde descompunere în mis- . muncitorească", „Lup­ta -Cit­eS egică în mişcarea mun­citorească", „Despre gruparea „înainte", „Raportul C. C. al P. S. D. M. Rus şi directivele in­troductive ale delegaţiei Comi­tetului Central la consfătuirea din Bruxelles", „Despre scrisoa­rea lui Kautski", „Hotărîrea mar­xiştilor letoni şi lichidatorii", „Chestiunea agrară In Rusia", „Ţărănimea şi munca salariată a fi diferite alte articole. Majoritatea articolelor se re­feră la lupta bolşevicilor împo­triva oportunismului în mişca­rea muncitorească din Rusia şi din lumea întreagă. Deşi dedi­cat© problemelor zilei, artico­lele lui Lenin au o deosebită­­ valoare şi în ziua de axi, ele , constituie o armă de neînfrănt pentru muncitorii din lumea în­­­­treagă, în lupta cu succes îm­­­­potriva tuturor formelor de o­­portunism, reformism, l­ichidato­­rism şi troţkism. rr Şcoala centrală de cadre a U­. T. M. Zilele acestea a avut loc des­chiderea festivă a şcolii cen­­tale de cadre a VTM la care urmează cursurile un mare nu­măr de tineri evidenţiaţi în munca organizaţiilor XJTM din judeţene şi de pe şantierele naţionale. Rolul important pe care îl are această şcoală, nu poate scăpa nimănui. Ea trebue să crească şi să formeze elemente noui, capabile să primească munci de cea mai mare răs­pundere in cadrul organizaţiei. Tinerii trebue să-şi însuşească în această şcoală problemele de bază ale învăţăturii mar­­xist-leniniste şi o seamă de cunoştinţe politice şi organiza­torice, cu ajutorul cărora să se ■poaită orienta just în activita­tea practică. O sarcină deosebit de în­semnată a şcolii centrale de cadre a VTM, este aceea de a educa tinerii cursanţi în spi­ri­tu­l luptei de clasă, în spiritul dragostei şi devotamentului faţă de Partid, în spiritul ad­miraţiei, şi dragostei profunde faţă de Uniunea Sovietică, faţă de gloriosul Partid Bolşe­vic şi de eroicul Comsomol al lui Lenin şi Stalin. Educarea elevilor şcolii în Spi­ritul moralei proletare, a disci­plinei liber consimţite,­ lupta pentru întărirea spiritului de răspundere la tineri, pentru combaterea tendinţelor avant-­­ gardiste şi de înfumurare, tre­­­­buiesc înţelese iarăşi ca sarcini­­ principale de către conducerea şcolii Atât lectorii cât şi elevii, tre­bue să-şi dea toată silinţa pen­tru ca aceste sarcini să fie duse la bun sfârşit în cele mai bune condiţiuni. Tinerii elevi trebue să-şi sporească eforturile, să înveţe cu râvnă, că caute să-şi însu­şească toate cunoştinţele pre­date, aplicând şi întărind pen­tru aceasta, studiul colectiv şi individual, conştienţi că trebue să termine şcoala mult mai pregătiţi şi mai instruiţi ca înainte, capabili să primească munci de mare răspundere din partea Partidului şi a U.T.M.­­ulu­i De la 10.000, la 500. In fiecare luna, la fabrica de locomotive a Uzinelor Reşiţa se foloseau pentru calcultarea sala­riilor mai mult de zece mii de bilete de acord. Completarea lor o făceau un număr de zece func­ţionari. Nim­ănui până acum nu i-a trecut prin cap să schimbe ceva în afacerea asta. Aşa au apucat oamenii şi gata. N-ai ce-i face! Iată însă că necesitatea unei cât mai juste organizări a muncii şi a simplificării formalităţilor bi­rocratice, începe să preocupe din ce în ce mai mult şi pe funcţio­narii din birouri. Anume tov A. Puşcaşu şef normator al fabricai de locomotive a schimbat siste­­mul de întocmire a acestor fişe. De unde până acum se făceau foi de acord separate pentru fie­care operaţie de lucru — trasat, strung, frezat, găurit, etc. — acum se întocmesc — după de­a tov. Puşcaşu, de către şefii de echipă, fie în număr de numai 500 şi care cuprind toate opera­ţiile conform unui plan întocnit dinainte. In felul acesta şefii de echipă nu vor mai pierde timpul cu manipularea miilor de bilete de acord ca până acum, ci vor putea să-şi îndrepte toată aten­ţia spre producţie. Totodată sim­plificarea aceasta a redus la ju­mătate numărul funcţionarilor, care vor putea fi folosiţi acolo unde nevoie sunt mai mari. Iată că şi în lucrările de birou se pot aduce inovaţii şi simpli­ficări. Exemplul de mă sus e încă o dovadă. „Nu se poate face nimic...“ Un motiv în plus care face ca nivelul de trai al marei masse a populaţiei britanice să fie din ce în ce mai scăzut, este şi spori­rea neîncetată a chiriilor. In multe localităţi din Anglia aceste sporiri s au succedat în ultimul an, de 4-5 ori. Atitudinea guvernului britanic faţă de această chestiune este foarte simplă şi precisă : nu face nimic ! Deşi guvernanţii en­glezi tratează această problemă vitală pentru bunul trai al mun­citorilor cu indiferenţă, ei nu pac totuşi a păstra aceeaş indi­ferenţă faţă de interesele pro­prietarilor de clădiri. Aşa se explică şi faptul că unii parla­mentari laburişti, nu au ezitat să ia, pe faţă, apărarea proprie­tarilor speculanţi. La rândul lui, ministrul Muncii, a făcut şi el o declaraţie, în care a arătat că, ...nu se poate face nimic pentru a stăvili urcarea chiriilor. Fireşte, intervenţia deputaţilor laburişti în favoarea speculanţi­lor de locuinţe, nu este străină de faptul că cei mai mulţi dintre dânşii sunt şi ei nişte pârliţi de... mari proprietari de imobile. Comsomolul împlineşte 30 ani la decursul ultimilor 50 ani au a existat eveniment mai important in viaţa Uniunii So­vietice la care să nu fi parti­cipat activ comsomoliştii. In timpul războiului civil, zeci de mii de tineri com­s­omolişti au apărat tânăra republică a so­vietelor, iar în anii industria­lizării ţării comsomoliştii au fost pretutindeni in prime­­ rânduri ale stahanoviştilor. In timpul Războiului pentru Apărarea Patriei, tinerele şi tinerii comsomolişti au dat do­vadă de minuni de vitejie atât pe frontul luptei, cât şi pe frontul muncii. Zeci de mii de tineri şi tinere au căpătat titlul de Erou al Uniunii Sovietice şi Erou al Muncii Socialiste, în prezent toate organizaţii­le comsemotiste din Uniunea Sovietică se pregătesc intens în vederea aniversării a 50 de ani de existenţă. El întâmpină această aniver­sare cu noui realizări şi cu noui succese în muncă. Standardizarea imprimatelor şi a numeroaselor registre, carte şcolare, broşuri şi altor rechizite, este o problemă de prim ordin de care se preocupă Centrala Indus­triei Artelor Grafice. S-a constatat că în trecut, a­­proape în fiecare oraş sau între­prindere mai importantă, existau metode de calculaţie diferite, iar preţurile erau, desigur, tot atât de diferite şi greu de calculat. In urma naţionalizării a fost însă posibilă introducerea unor me­tode de calculaţie precise şi pre­ţuri uniforme pentru întreaga ţară. Pe de altă parte, aplicându-se şi sistemul­­ tipizării feluritelor for­me de imprimate şi rechizite şco­lare, se va putea astfel obţine o substanţială scădere a preţului de cost cât şi posibilitatea unei îmbu­nătăţiri a calităţii acestor produse. Ceea ce, desigur, va fi de un real folos mai ales pentru lumea şco­lară. Ştiri politice Di­dir- Petru Groza, preşe­dintele Consiliului de Miniş-­ tri, a primit eri în audienţă pe ministrul R. P. R. la Washington, Mihail Ralea. * Tov. Ana Pauker, minis­trul Afacerilor Externe, a primit eri în audienţă pe ministrul R. P. R la Wa­shington, Mihail Ralea şi pe­ ambasadorul R. P. R. la Bel­grad, Th. Rudenco. * Ion Patrichi a fost numit pre­fect al județului Brăila, în locul avocatului Aurel Ignat, a cărui funcțiune încetează. Apariţia marxismului a produs o cotitură hotărîtoare în viaţa ideologică a societăţii. De mai bine de 100 ani, ideile comunismului înarmează proleta­riatul în lupta ce o duce pentru eliberarea de sub jugul exploa­tării burgheze, împotriva inegali­tăţii sociale şi naţionale, pentru o societate fără clase. Succesele uriaşe, obţinute în această luptă de poporul sovietic, de popoarele din ţă­rile de democraţie nouă, de oamenii muncii din ţările capitaliste şi co­loniale, sunt indisolubil legate de răspândirea din ce în ce mai lar­gă in lumea întreagă a ideilor marxist-leniniste. Conducându-se de aceste idei, oamenii muncii şi detaşamentele lor de avantgardă — partidele comuniste — folosesc neîncetat experienţa mişcării co­muniste mondiale şi, înainte de toate, uriaşa experienţă a Parti­dului Comunist (bolşevic) al U. S. văzând în ea o îndrumare pentru activitatea lor de zi cu zi. Toată această experienţă se află cât mai deplin concentrată şi sin­tetizată în lucrările clasicilor mar­­xism­-leninismului printre care un loc extrem de important îl ocupă lucrarea tovarăşului Stalin „Curs scurt de Istorie a Partidului Co­munist (bolşevic) al U. S.”­ A­­ceastă lucrare este o expunere admirabil de închegată, consec­ventă şi profundă a principalelor idei ale marxism-leninismului, o istorie ştiinţifică a activităţii prac­­tice şi teoretice a Partidului Bol­şevic. In „Cursul scurt de Istorie a Partidului Comunist (bolşevic) al U. S­” ca şi în alte opere ale sale, tovarăşul Stalin, în nouile condiţii istorice, a desvoltat mai departe ştiinţa marxist-leninistă şi a îmbogăţit-o cu noui descoperiri. Marea bogăţie ideologică cuprinsă în „Cursul scurt de Istorie a Par­tidului Comunist (bolşevic) al U­ S.” constitue o armă puterni­că în mâinile luptătorilor pentru izbânda comunismului. I. Marxismul învaţă că un rol de primă însemnătate în desvoltarea societăţii, îl joacă condiţiile ma­teriale de trai, că de ele depinde apariţia ideilor teoriilor, instituţii­lor politice. Dar marxismul nu neagă în niciun caz marea în­semnătate a ideilor în desvolta­rea societăţii. însemnătatea lor se determină de­­interesele clasei căreia slujesc teoriile sau ideile respective. Ideile şi teoriile reac­ţionare, care servesc interesele claselor societăţii care şi-au trăit traiul, frânează desvoltarea aces­teia. Ideile şi teoriile progresiste, care reflectă interesele forţelor de frunte ale societăţii, care — mai mult sau mai puţin exact — re­flectă necesităţile materiale ale so­cietăţii, îi uşurează mişcarea îna­inte. Apărând sub influenţa pro­blemelor noui, puse în faţa so­cietăţii de schimbarea condiţiilor ei materiale de viaţă, ideile şi teo­riile noui dobândesc o enormă în­semnătate organizatorică, mobili­zatoare şi transformatoare. Fără ele, rezolvarea actualelor probleme de desvoltare a societăţii nu este posibilă. Istoria cunoaşte un şir întreg de ideologii progresiste care însă nu au fost revoluţionare până la capăt. Aceste ideologii au de­monstrat necesitatea distrugerii a ceea ce e vechi dar s-au oprit în faţa problemelor construcţiei noui, nefiind în stare nici măcar să schiţeze aceste sarcini. Numai ideologia marxist-leni­nistă este cu adevărat revoluţio­nară şi ştiinţifică, fiindcă ea este ideologia proletariatului, clasa ale cărei tendinţe revoluţionare coin­cid cu mersul desvoltării materiale a societăţii: clasa legată de for­ma cea mai superioară a econo­miei, de marea producţie, care poate fi uşor organizată, clasa spsită de proprietatea privată şi deci o clasă revoluţionară până la capăt. Ideologia proletariatului serveş­te interesele unei depline elibe­rări a oamen­ior muncii de orice exploatare; ea este intransigentă în lupta cu ceea ce este vechi şi înarmează pe cei ce muncesc cu perspectiva ştiinţifică a creării unei orânduiri sociale noui* Marx şi Engels au pus bazele teoretice ale ideologiei proletaria­tului, creând materialismul dialec­tic. Ei au arătat că numai expli­carea materialistă a fenomenelor naturii şi metoda dialectică de cu­noaştere a lor pot sta la baza ştiinţei adevărate. Marx şi Engels au aplicat tezele materialismului dialectic la studiul societăţii, des­coperind că la baza desvoltării a­­cesteia stă schimbarea condiţiilor materiale ale vieţii. In primul rând a forţelor productive şi a relaţiilor de producţie. Marx şi Engels, studiind amă­nunţit legea mişcării modului de producţie capitalist au dovedit inevitabilitatea pieirii orânduirii ca­pitaliste şi au demonstrat rolul is­­toric al proletariatului ca gropar al capitalismului. In condiţiile noui ale epocii im­perialismului şi revoluţiilor prole­tare, Lenin şi Stalin au desvoltat mai departe teoria marxismului, e­­laborând teoria şi tactica revo­luţiei proletare, a dictaturii prole­tariatului, a construirii socialis­mului şi comunismului într-o s­­n­­gură ţară. Reflectând în mod just condi­ţiile materiale din viaţa societăţii, marxism-leninismul dă viaţă idei­lor sale şi le controlează în prac­tică. Nu a fost caz, în decursul is­toriei, ca justeţea ideilor marxist­­feniiniste să nu se fi confirmat­ Legătura cu viaţa practică şi e­­ficacitatea, sunt calităţi incontes­tabile ale ideologiei comuniste. Ideologia noastră este o armă a Partidului, cu ajutorul căreia a­­cesta cunoaşte şi transformă pre­zentul şi prevede viitorul. Teoria marxistă ca o ştiinţă a desvoltării societăţii, a mişcării muncitoreşti, a revoluţiei proleta­re şi a construirii comunismului, se desvoltă, se perfecţionea­ză şi se îmbogăţeşte cu expe­rienţă nouă şi teze noui în legă­tură cu nouile împrejurări istori­ce. In faptul că marxiştii nu se tem să schimbe anumite teze ale teoriei lor, adevărate în condiţiile istorice din trecut, dar învechite in condiţii noui, constă acea mă­reaţă vitalitate şi eficacitate a marxism-leninismului. Desvoltarea teoriei marxist-le­niniste presupune necesitatea unei lupte aprige cu acei care sub pre­textul revizuirii unora din tezele marxismului, încearcă să schimbe esenţa lui revoluţionară, să-l go­lească de spiritul lui partinic, mi­litant şi combativ. „Orice dimi­nuare a ideologiei socialiste, — ne-a învăţat Lenin — ...înseamnă în acelaş timp o întărire a ideo­logiei burgheze”. Puritatea ideilor marxist-leni­niste, intransigenţa comuniştilor faţă de orice denaturare a teoriei, faţă de orice falsificare a bazelor teoretice ale partidului, constitue una din cauzele autorităţii de ne­zdruncinat de care se bucură a­­ceste idei în rândurile oamenilor muncii. Adevărul, eficacitatea, invincibi­litatea ideilor comuniste sunt do­vedite în mod strălucit de succe­sele poporului sovietic care în Oc­tombrie 1917 a înfăptuit Revolu­ţia socialistă, a construit socialis­mul şi se îndreaptă spre comu­nism. II. In „Cursul scurt de Istorie a Partidului Comunist (bolşevic) al Uniunii Sovietice” se urmăreşte cu atenţie şi se face o analiza profundă a influenţei ideilor mar­xist-leniniste asupra desvoltării societăţii în decursul existenţei de jumătate de secol a Partidului nostru. „Cursul scurt de Istorie a Partidului Comunist (bolşevic) al Uniunii Sovietice” arată rolul re­marcabil al lui Lenin şi al discipo­lilor săi în lupta împotriva ideilor străine de partid şi a celor ce le preconizează­ Fără distrugerea a­cestora nici nu s’ar fi putut cu­răţa terenul pentru crearea unui partid muncitoresc marxist, nici nu s’ar fi putut pregăti şi înfăptui revo­luţia socialistă. Marele merit al lui Lenin constă în faptul că „a ri­dicat la înălţimea cuvenită însem­nătatea teoriei, a conştiinţei, a partidului ca forţă ce revoluţio­nează şi conduce mişcarea mun­citorească spontană” („Curs scurt de Istorie a Partidului Comunist (bolşevic) al Uniunii Sovietice" pag. 54). Tovarăşul Stalin compară teo­ria marxistă cu o busolă care in­­dică mişcării muncitoreşti calea cea mai sigură şi mai rapidă că­tre victoria revoluţiei socialiste. Examinând fiecare etapă a miş­cării muncitoreşti din U.R.S­ S., tovarăşul Stalin arată în „Cursul scurt de Istorie a Partidului Co­munist (bolşevic) al U. S.” cum această „busolă” a indicat calea justă pentru rezolvarea sarcinilor din fiecare fază şi înfăţişează ro­lul organizatoric, mobilizator şi transformator al ideilor marxist­­leniniste cu ajutorul exemplelor concrete din activitatea revoluţio­nară a partidului. Vorbind despre învăţătura lui Lenin cu privire la posibilitatea victoriei socialismului într-o sin­gură ţară, elaborată în perioada de pregătire a marilor furtuni revoluţionare, tovarăşul Stalin su­bliniază în mod special faptul că valoarea teoriei leniniste a revolu­ţiei socialiste „nu constă numai în faptul că ea a îmbogăţit mar­xismul cu o nouă teorie, făcân­­du-l astfel să progreseze. Valoa­rea ei constă şi în faptul că ea oferă o perspectivă revoluţionară proletarilor din diferitele ţări, dând imbold iniţiativei acestora de a porni la asalt împotriva propriei lor burghezii naţionale, învăţân­­du-i să utilizeze situaţia creată de război în vederea organizării unui atare asalt şi întărindu-le credinţa in victoria revoluţiei proletare“ (pag. 227). Apoi, în capitolele des­pre revoluţiile din Februarie şi Octombrie, tovarăşul Stalin a ară­tat cum măreţele idei ale lui Le­nin au însufleţit Partidul şi oa­menii muncii în lupta lor pentru instaurarea Puterii Sovietice şi i-au ajutat să rezolve sarcinile prac­tice ale revoluţiei — sarcinile tre­cerii de la revoluţia burghezo-de­­mocrată la cea socialistă, să ins­taureze Puterea Sovietelor, să re­zolve problema agrară şi cea na­ţională. Tovarăşul Stalin arată că dacă n’ar fi existat măreţele idei ale lui Lenin, care a desvoltat teoria marxismului în nouile con­­diţiuni istorice, „Partidul ar fi ră­tăcit în întuneric, revoluţia prole­tară ar fi rămas fără conducători, teoria marxistă ar fi început să slăbească. Proletariatul ar fi pier­dut, iar duşmanii proletariatului ar fi câştigat". Ideile tovarăşului Stalin, care a desvoltat în mod creator marxism­­leninismul, indicând partidului şi poporului sovietic căile de cons­truire a socialismului şi a schiţat drumul către comunism, joacă un imens rol organizatoric şi trans­formator. Apărând in lupta cu josnicii duşmani ai poporului, teoria leni­nistă despre posibilitatea construi­­rii socialismului într’o singură ţa­ră, tovarăşul Stalin a elaborat te­zele industrializării socialiste a U­­niunii Sovietice şi teoria colecti­vizării agriculturii. Conducându-se după aceste idei staliniste, poporul sovietic a construit societatea so­cialistă. Teoria tovarăşului Stalin despre Statul Sovietic a jucat un rol foarte important în acţiunea de întărire a statului — în victoria Uniunii Sovietice asupra Germa­niei hitleriste. Teoria tovarăşului Stalin asupra posibilităţii construirii comunismu­lui într’o singură ţară însufleţeşte pe oamenii sovietici in lupta lor pentru împlinirea şi depăşirea pla­nului cincinal, pentru a face cât mai apropiat minunatul viitor co­munist. III Cei zece ani care au trecut de la apariţia „Cursului scurt de Istorie a Partidului Comunist (bolşevic) al Uniunii Sovietice“ au fost ani în care ideile marxism-leninismu­­lui şi-au continuat mersul trium­fal în întreaga lume. Aceşti ani au fost plini de eve­nimente de importanţă istorică u­­niversală. Viaţa a confirmat în totul a­­naliza situaţiei internaţionale şi prevederile făcute de tovarăşul Stalin în „Cursul scurt de Istorie a Partidului Comunist (bolşevic) al Uniunii Sovietice“. Politica tră­dătoare a statelor „democrate“ — Anglia, Franţa, Statele Unite, — a fost o „politică de înduplecare a cârmuitorilor fascişti, care au pierdut „măsura“ şi s’a îmbinat cu simpatia deplină faţă de „po­litica reacţionară poliţistă“ a fas­ciştilor, „împotriva mişcării mun­citoreşti şi mişcărilor de eliberare naţională“ (pag. 444—445). Aceas­tă politică a dat mână liberă fas­ciştilor şi a dus la agravarea şi extinderea celui de -al doilea răz­boi mondial. In cursul acestui răz­boi, Uniunea Sovvietică a distrus Germania hitlerista şi Japonia fas­cistă. Odată cu terminarea războiului s’a adeverit justeţea prevederilor tovarăşului Stalin cu privire la fap­tul că „al doilea război împotriva U.R.S.S. va duce la înfrângerea totală a atacanţilor, la revoluţie într’o serie de ţări din Europa şi Asia şi la lichidarea guvernelor burghezo-moşiereşti din aceste tari" Intr’adevăr, după cel de al doi­lea război mondial burghezia a gă­sit lipsă câteva din guvernele sale. Popoarele dintr’o serie de ţări din Europa de Est şi Sud-Est, în frun­te cu clasa muncitoare şi avan­­garda ei — comuniştii — au răs­turnat guvernele capitaliste şi, ba­­zându-se pe sprijinul puternic al Uniunii Sovietice au păşit cu ho­tărîre pe calea socialismului. Toate aceste fapte nu au putut să nu contribue la o serioasă ri­dicare a autorităţii Partidelor Co­muniste şi la răspândirea ideilor comunismului în cele mai îndepăr­tate colţuri ale globului pământesc şi la activizarea luptei revoluţio­nare ale oamenilor muncii din ţă­rile capitaliste. In aceste condi­­ţiuni, cunoaşterea teoriei marxist­­leniniste, însuşirea experienţei re­voluţiei şi a construirii socialismu­lui din ţara noastră au devenit şi mai necesare pentru fiecare comu­nist, pentru fiecare om al muncii conştient din lume. „Experienţa a dovedit, — spunea Lenin, — că în unele chestiuni foarte importan­te ale revoluţiei proletare toate ţările vor trebui să facă în mod inevitabil ceea ce a făcut Rusia“ (vol. XXV, pag. 179). Făcând bilanţul acestei expe­rienţe, „Cursul scurt de Istorie a Partidului Comunist (bolşevic) al U. S.“ care totalizează această experienţă a devenit cartea de că­pătâi a comuniştilor din toate ţă­rile. In ţările de democraţie populară, construirea nouii societăţi se desfăşoară în condiţiile lup­tei ascuţite de clasă, în condiţiile luptei împotriva bur­gheziei şi a ideologiei ei. Noalte victorii ale socialismului, ca rezultat al celui de al doilea răz­boi mondial, spulberarea speranţelor imperialiştilor anglo-americani în ce priveşte slăbirea în acest răz­boi al Uniunii Sovietice, au pro­vocat ascuţirea luptei de clasă, au deslănţuit campania furibundă a imperialiştilor împotriva Uniunii Sovietice şi a ţărilor de democra­ţie populară, precum şi o cruntă teroare împotriva activiştilor din mişcarea muncitorească. Capitaliş­tii încearcă să utilizeze orice mij­loc, şi in primul rând naţionalis­mul, pentru a sparge frontul unic al oamenilor muncii. Politica na­ţionalistă a grupului Tito din Iu­goslavia nu reprezintă altceva de­cât ruperea de internaţionalismul proletar, venirea în ajutorul impe­­rialişt­iir în lupta lor împotriva păcii şi a democraţiei. Activitatea de desbinare a socialiştilor de dreapta nu este decât continua­rea politicii trădătoare a menşevis­­mului, această agentură burgheză in rândurile mişcării muncitoreşti. „Cursul scurt de Istorie a Parti­dului Comunist (bolşevic) al U.S.“ supune unei critici nimicitoa­re „teoriile“ naţionaliste şi opor­tuniste de dreapta, îndeamnă la o luptă necruţătoare împotriva tu­turor trădătorilor cauzei comu­nismului, oricare ar fi masca sub care se ascund aceştia. Apariţia „Cursului scurt de Is­torie a Partidului Comunist (bol­şevic) al U. S.“, acest tezaur al ideilor marxist-leniniste, a pus ba­zele unui nou avânt al propagării ideilor marxist-leniniste. In faţa poporului sovietic stă sarcina de a construi societatea comunistă. „Conştiinţa socialistă grăbeşte mişcarea înainte a socie­tăţii sovietice, înmulţeşte isvoa­­rele forţei sale. De aceia ridicarea necontenită a nivelului politic şi cultural al poporului sovietic cons­tituie pentru regimul sovietic o necesitate vitală“. (Jdanov). Este greu să se supraaprecieze influenţa „Cursului scurt de Isto­rie a Partidului Comunist (bolşe­vic) al U. S.“ pentru ridicarea ni­velului politic şi cultural al oame­nilor sovietici. Apariţia acestei mi­nunate opere a constituit în viaţa ideologică a U.R.S.S. un eveni­ment deosebit de important, un eveniment care a accelerat mult creşterea politică a conştiinţei po­porului sovietic. Ideile înflăcărate din „Cursul scurt de Istorie a Partidului Co­munist (bolşevic) al U. S.“ au ins­pirat poporul sovietic la isprăvi e­­roice în anii Marelui Război pen­tru Apărarea Patriei. După vic­torie, odată cu trecerea la munca de pace, problemele muncii ideo­logice au căpătat o importanţă deosebită în viaţa Partidului şi a ţării. Avântul activităţii ideologice care a început după apariţia „Cursului scurt de Istorie a Par­tidului Comunist (bolşevic) al U.S.“, a luat o desvoltare nouă. Partidul Bolşevic conduce des­voltarea ştiinţei sovietice, luptă împotriva a tot ce este reacţio­nar şi retrograd şi sprijină în ştiinţă tot ce este înaintat, pro­gresist. Discuţia filosofică a ridi­cat cu hotărîre în faţa oameni­lor muncii din frontul ideologic problema caracterului partinic al ştiinţei sovietice, problema spiritu­lui ofensiv şi combativ al ideolo­giei sovietice, şi al caracterului dăunător al obiectivismului bur­ghez. Aprobarea de către Comi­tetul Central al raportului acade­micianului Lâsenco, sprijinul acor­dat de Partid şi de poporul sovie­tic discipolilor lui Miciurin în lup­ta lor împotriva curentului idealist reacţionar în biologie, sunt un e­­xemplu de sprijinire a tot ce este nou şi progresist in ştiinţă. Conducându-se de principiul le­ninist al caracterului partinic al artei, Partidul Bolşevic îndrumea­­ză activitatea artiştilor, literaţilor, muzicienilor spre servirea intere­selor poporului, intereselor socia­lismului. Hotărîrile Comitetului Central al Partidului Comunist (bolşevic) al U. S. asupra proble­melor literaturii şi artei au indicat uriaşele sarcini ale educării spi­rituale a poporului în epoca cons­truirii comunismului. * Lumea capitalistă se apropie de sfârşit. Trebue însă să se ţină bine minte cuvintele tovarăşului Stalin, că: „nu s’a pomenit încă in istorie, ca burghezia muribundă să nu-şi încerce tot restul for­ţelor sale pentru a-şi apăra exis­tenţa“. (Problemele leninismului, pag. 290). Servilismul în faţa a tot ce este străin, prejudecăţile burgheze, o­­biectivismul burghez în ştiinţă — toate acestea sunt manifestări ale ideologiei capitaliste, împotriva că­rora oamenii sovietici trebue să ducă o luptă necruţătoare. Lupta împotriva capitalismului şi a la­cheilor săi, precum şi împotriva reminiscenţelor burgheze în conş­tiinţa oamenilor, contribue la îna­intarea ţării noastre către comu­nism, la înflorirea culturii sovie­tice, la victoria cauzei socialis­mului şi a păcii trainice în întrea­ga lume . „Cursul scurt de Istorie a Par­tidului Comunist (bolşevic) al U. S.“ este o armă extrem de puter­nică în această luptă. Această lu­crare face parte din operele ne­muritoare ale teoriei marxist-leni­niste, care dă oamenilor muncii puterea de a se orienta, claritatea perspectivei, siguranţa în muncă, încrederea în victoria cauzei noa­stre. Această operă a lui Stalin, de­venită cea mai răspândită carte marxistă din lume, duce tuturor oamenilor muncii marile idei ale comunismului şi sădeşte în ei vi­goarea şi siguranţa în propriile lor forţe. In conştiinţa oamenilor această operă va fi întotdeauna legată de epoca comunistă din is­toria omenirii, tot astfel, cum pen­tru totdeauna este legat de acea­stă epocă numele genialului crea­tor al acestei opere. V. Scatersch­ov 10 ani de la apariţia: „Cursului scurt de Isterie a Partidului Comunist (b) al U. S IDEILE ATOTBIilIOiE AU SCÂNTEIA Nr. 123? I­Hifi11 ”15® jWjiei JBjj*aae întreagă într’o largă campanie de protest împotriva regimului sângeros al călăului Franco. Tov. Elisabeta Luca a dat a­­poi citire moţiunii de mai jos: (Urmare din png. l-a) este susţinut de imperialismul american. Teroarea din Spania ridică masele muncitoare din lumea CETĂŢENI ŞI CETÃŢENE, TOVARĂŞI ŞI TOVA­RĂŞE, La ordinul imperialismul­ui american, călăul Franco a dezlănţuit un nou val de ter­me împotriva poporului spaniol In închisorile, lagărele şi cazematele franchiste stau zeci de mii de deţinuţi antifascişti, victime ale regimului terorist a­ lui Franco.­­ Muncitori şi intelectuali, ţ­ărani, studenţi şi elevi sunt arestaţi şi schingiuiţi pentru c­ă nu doresc dictatura sânge­roasă a lui Franco şi nu vor c­a Spania să fie un cap de pod în planurile războinice ale im­perialiştilor­ americani. Peste douăzeci de mii de femei, printre care sunt mame cu copii în braţe, zac în închi­sori şi sunt umilite şi schin­giuite. In fiecare zi, în fiecare n­oapte, sunt ucişi alţi patrioţi, bărbaţi şi femei, tineri şi bătr­âni. Numai în ultimele luni a­u fost executaţi, după datele oficiale, 588 antifascişti. In momentul de faţă, alţi 22 patrioţi sunt condamnaţi la moarte şi execuţia lor poate interveni de la o zi la alta. CETĂŢENI ŞI CETĂŢENE, TOVARĂŞI ŞI TOVARĂŞE Din Spania inchizitorului Franco, din cazematele morţii, străbate până la noi strigătul luptătorilor antifascişti. „Chemăm forţele democrate din toa­­ă lumea pent­ru­ a ajuta poporul spaniol să sate exe de luptătorii antifascişti ameninţaţi cu moartea. Le chemăm pentru a ajuta poporul spaniol să termine cu teroarea lui franco şi să-şi recâş­tige libertatea, independenţa şi suveranitatea patriei sale", CETĂŢENI ŞI CETĂŢENE, TOVARĂŞI ŞI TOVARĂŞE. La această chemare să răs­pundem prin solidaritatea muncitorilor, ţăranilor şi inte­lectualilor di® Republica Popu­lară Română cu eroicul popor spaniol. Să protestăm energic pe­­ lingă ONU contra fărădelegilor săvârşite împotriva poporului spaniol de Franco cu protecţia imperialismului american Să cerem imediata eliberare a tuturor deţinuţilor politici ant­ifascişti din Spania. Să facem să răsune cât m­ai puternic, alături de glasul tuturor celor ce muncesc din lumea întreagă, glasul de re­voltă şi de protest al oamenil­or muncii din ţara noastră împotriva crimelor călăului Franco, împotriva uneltirilor războinice ale stăpânitorilor lui de azi. imperialiştii ame­ricani ■ CAUZA SPANIEI REPUBLICANE ESTE CAUZA ÎN­TREGII OMENIRI PROGRESISTE. JOS CĂLĂUL FRANCO! TRĂIASCĂ LUPTA POPORULUI SPANIOL PEN­TRU LIBERTATEA, INDEPE­NDENŢA ŞI SUVERANITA­­­TEA PATRIEI SALE. TRĂIASCĂ SOLIDARITATEA OAMENILOR MUNCII DIN LUMEA ÎNTREAGA ÎMPOTRIVA IMPERIALISMU­LUI AŢÂŢĂTOR LA RĂZBOI ! TRĂIASCĂ LUPTA LAGĂRULUI ANTI - ÎMPERIA­­­LIST IN FRUNTE CU UNI­UNEA SOVIETICĂ ! După citire, Moţiunea a fost votată şi semnată de întreaga asistenţă. Deasemenea s’a expediat şi următoarea telegramă: Domnului TRIGUE LIE PALAIS CHAILLOT PARIS „Voi, academicieni, profesori universitari, artişti, scriitori, ziarişti şi alţi liberi profesionişti, precum şi reprezentanţi ai muncitorimii manuale, din Bu­cureşti, înfierăm crimele regimului franco împotriva poporului span­iol. Protestăm cu toată energia împotriva condamnării la moarte a celor 22 antifascişti care zac în temniţele din Bar­celona, Ocana, Bilbao şi Alba­cete. Cerem Organizaţiei Naţiunilor Unite să ia măsuri pentru punerea în libertate a patrioţilor deţinuţi in lagărele şi în­chisorile din Spania”. 4­3 Pe marginea celui de al treilea Congres al Asociaţiei Internaţionale a juriştilor democraţi Dreptul in slujba păcii de GH. PANN­ Preşedinte de sefţî* la Curtea Supremă De curând s’au încheiat 1* Praga lucrările celui de al trei­lea congres al Asociaţiei Interna­ţionale a juri­şt­lor democraţi, la care au participat peste 200 dele­gaţi, oameni de ştiinţă ai dreptu­lui, profesori, magistraţi şi avocaţi, dinn 21 de ţări. Asociaţia Internaţională a juri­ştilor democraţi, înfiinţată in 1945, este un organ consultativ care activează pe lângă Consilid economic şi social al Organizaţiei Naţiunilor Unite. Al treilea Congres al Asociaţiei ţinut anul acesta s'a desfăşurat sub lozinca „Dreptul în slujba păcii”. Pe ordinea de zi a Con­gresului au figurat probleme im­portante, care au dat loc la vn desbateri. S’a evidenţiat în special pericolul renaşterii fascismului şi primejdia propaganda războinice, dusă de lagărul imperialist şi anti­democratic, faţă de lupta hotă­­rîtă a popoarelor din toată lumea, in frunte cu popoarele Uniunii So­vietice pentru democraţie şi pace, stabilindu-se sarcinile ce revin oa­menilor de drept faţă de aceste probleme. Primul punct din ordinea de zi a fost: „Protecţiunea, garanţia şi limitele dreptului omului”. In desbaterea acestui punct cei ce au luat cuvântul au arătat că imperialiştii americano-britanici au acelaş dispreţ faţă de persoana umană, faţă de drepturile cetăţe­neşti, ca şi criminalii hilerişti în timpul celui de al doilea război mondial, în cursul căruia au ex­terminat m­ioane de oameni nevi­novaţi. Sprijinirea fascismului german sub diferite forme în zo­­nele anglo-americane, ca şi des­­criminările rasiale din Statele Unite arată necesitatea ca omenirea pro­gresistă să lupte mai departe cu şi mai mare hotărîre pentru a impune respectarea drepturilor ei cele mai elementare. Exemplul popoarelor Spaniei, Greciei, din colonii care luptă cu arma în mână împotriva asupritorilor este edificator. Conferenţiarii au subliniat fap­tul că Consiliul Economic şi So­cial al ONU a elaborat un proect de declaraţie a drepturilor omu­lui, cu totul insuficient, abstract şi ineficace. Proectul ONU nu se ocupă deloc despre măsurile ce trebue luate pentru combaterea fascismu­lui, care îşi face drum în ţările occidentale .Şi nu se poate vorbi de afirmarea şi garantarea drep­turilor omului fără a se combate fascismul. Desbaterile Congresului au a­­rătat că popoarele din ţările afl­ate sub jugul imperialiştilor — după trei ani de la sfârşitul celui de al treilea război mondial — nu şi-au cucerit încă drepturile pentru care au luptat şi sunt în primej­die să piardă chiar şi acele drep­turi pe care le aveau înainte de război. Pornind de la principiul că nu se poate vorbi despre o reală şi efectivă garantare a drepturilor omului, în regimul de exploatare­ capitalistă, că numai socialismul,­ care desfinţează exploatarea omu­lui de către om, poate asigura a­­ceste drepturi. Congresul în rezo­­­luţia votată a proclamat: necesi­tatea de a se crea condiţiile poli­tice, economice, sociale şi cultu­rale, care să permită îngrădirea exploatării, ca astfel să fie asi­gurat respectul drepturi­lor omu­lui şi a libertăţilor democratice. Al doilea punct din ordinea de zi a Congresului s’a ocupat de aţâţători prin presă la un nou război. S’a arătat de vorbitori că deşi anul trecut, a doua sesiune a ONU a condamnat propaganda provocatorilor la un nou război şi a cerut luarea de măsuri împo­triva celor ce lansează ştiri false, totuşi prin presă, cinematograf şi radio în Statele Unite, Turcia, Grecia, Spania, etc. s-a pornit o campanie de răspândire de calom­nii şi informaţiuni false împotriva ţărilor democratice şi a popoare­lor iubitoare de pace, pentru a pregăti atmosfera favorabilă des­­lănţuirii unui nou război. Consta­tând aceste acte de provocare Congresul le condamnă şi cere ca libertatea presei să fie folosită pentru apropierea între popoare, iar nu pentru promovarea urei, neîncrederii şi defăimării, aşa cum o foloseşte o parte a presei din ţările subjugate de imperiali!!­­Rezoluţia cere aducerea la în­­e­­pLnire a măsurilor hotărîte de adunarea ONU prin votul din 1947 şi pentru aceasta propune elabo­rarea unei convenţii internaţionale care, bazată pe principiile Chartei, să hotărască măsurile ce trebue luate împotriva susţinătorilor pro­pagandei războinice, şi a celor care difuzează informaţiuni false Discutând problema sancţionării criminalilor de război şi a colabo­raţioniştilor (al treilea punct de ordinea de zi) Congresul, prin rezoluţia votată, a condamnat aspru călcarea obligaţiunilor inter­­naţionale de către Statele Unite şi Anglia, care, pe de o parte, refuzând extrădarea criminallor de război, nu permite ca aceştia să fie judecaţi şi pedepsiţi în ţă­rile unde au com­is crimele şi pe de altă parte, prin magistratura lor „imparţială” şi „obiectivă” a­­chită pe criminali de război în zonele lor de ocupaţie din Germa­nia. Congresul a condamnat dea­semenea felul în care este înţe­leasă denazificarea în aceste re­giuni, unde criminalii hitterişti sunt protejaţi pentru a se crea din ei rezerve în vederea unei noui agresiuni, plănuite de impo­­rta­şti americani şi englezi. Delegaţia română a adus contri­buţia ei la acest important Con­gres, prin rapoarte amănunţite re­feritoare la chestiunile discutate şi prin propuneri de soluţii juste, pentru rezolvarea problemelor su­­puse discuţiilor. O puternică impresie au produs asupra participanţilor la Congres rapoartele strălucite făcute de de­legaţii U. R. S. S. Jurişti n­emeriţi din fruntea delegaţiei sovietice, Zeitin, ministrul adjunct al Justi­ţiei, profesorii Trainim şi Denisof au demascat fără cruţare mane­vrele imperialiştilor anglo-ameri­­cani, manevre ce constituie un pericol pentru pacea omenirii şi au făcut un apel la juriştii demo­craţi din lumea întreagă să-şi strângă rândurile şi să lupte pen­tru punerea in practică a hotart­­rilor luate. Congresul de la Praga se stuează pe linia trasată de Congresul In­telectualilor de la Wroclaw și aduce o contribuție importantă luptei popoarelor pentru pace și demo­crație. O delegaţie a tineretului din Vietnam şi o delegaţie a Uniunii Tineretului Comunist din Venezuela au sosit vi ţara noastră De câteva zile a sosit­ în ţara noastră o delegaţie a tineretului din Vietnam. Cu această ocazie, Vineri 1 Octombrie 1948 la orele 11 dimi­­neaţa va avea loc la „Casa Ti­neretului” din str. Gutemberg No. 19 o conferinţă de presă la care tinerii Vietnamozi vor face declaraţii presei. Tineretul din Vietnam e re­prezentat prin tânărul muncitor Le-Duc-Chiuch şi studentul Ngnyen-Ven-Huongh. In ziua de 29 Septembrie a. c. a sosit in Capitală delegaţia U­­niunii Tineretului Comunist din Venezuela formată din tovarăşii: Carrera Leronime, student, Al­­berto Levera, Israiel Luogo, Eu­genio Estina muncitori. La con­ferinţa de presă de Vineri 1 Oc­tombrie vor vorbi şi delegaţii Uniunii Tineretului Comunist din Venezuela.

Next