Scȃnteia, octombrie 1948 (Anul 17, nr. 1237-1263)
1948-10-01 / nr. 1237
Volumul XX al operelor lui V. I. Lenin La Moscova a apart volumul XX din a 4-a ediţie a „Opera* Lor Complecte" ale lui V. I. Lenin, în limba rusă. Volumul conţine lucrările rui Lenin, serica între Decembrie 1915 şi August 1914, cu excepţia articolului „Note critice cu privire la problema naţională", apărut parţial în Octombrie 1915. Din volum fac parte următoarele articole: Dezmembrarea „Blocului din August”, „Narodniei sân ul ţi licM datorismul, elenie«îv. iîde descompunere în mis- . muncitorească", „Lupta -CiteS egică în mişcarea muncitorească", „Despre gruparea „înainte", „Raportul C. C. al P. S. D. M. Rus şi directivele introductive ale delegaţiei Comitetului Central la consfătuirea din Bruxelles", „Despre scrisoarea lui Kautski", „Hotărîrea marxiştilor letoni şi lichidatorii", „Chestiunea agrară In Rusia", „Ţărănimea şi munca salariată a fi diferite alte articole. Majoritatea articolelor se referă la lupta bolşevicilor împotriva oportunismului în mişcarea muncitorească din Rusia şi din lumea întreagă. Deşi dedicat© problemelor zilei, articolele lui Lenin au o deosebită valoare şi în ziua de axi, ele , constituie o armă de neînfrănt pentru muncitorii din lumea întreagă, în lupta cu succes împotriva tuturor formelor de oportunism, reformism, lichidatorism şi troţkism. rr Şcoala centrală de cadre a U. T. M. Zilele acestea a avut loc deschiderea festivă a şcolii centale de cadre a VTM la care urmează cursurile un mare număr de tineri evidenţiaţi în munca organizaţiilor XJTM din judeţene şi de pe şantierele naţionale. Rolul important pe care îl are această şcoală, nu poate scăpa nimănui. Ea trebue să crească şi să formeze elemente noui, capabile să primească munci de cea mai mare răspundere in cadrul organizaţiei. Tinerii trebue să-şi însuşească în această şcoală problemele de bază ale învăţăturii marxist-leniniste şi o seamă de cunoştinţe politice şi organizatorice, cu ajutorul cărora să se ■poaită orienta just în activitatea practică. O sarcină deosebit de însemnată a şcolii centrale de cadre a VTM, este aceea de a educa tinerii cursanţi în spiritul luptei de clasă, în spiritul dragostei şi devotamentului faţă de Partid, în spiritul admiraţiei, şi dragostei profunde faţă de Uniunea Sovietică, faţă de gloriosul Partid Bolşevic şi de eroicul Comsomol al lui Lenin şi Stalin. Educarea elevilor şcolii în Spiritul moralei proletare, a disciplinei liber consimţite, lupta pentru întărirea spiritului de răspundere la tineri, pentru combaterea tendinţelor avant- gardiste şi de înfumurare, trebuiesc înţelese iarăşi ca sarcini principale de către conducerea şcolii Atât lectorii cât şi elevii, trebue să-şi dea toată silinţa pentru ca aceste sarcini să fie duse la bun sfârşit în cele mai bune condiţiuni. Tinerii elevi trebue să-şi sporească eforturile, să înveţe cu râvnă, că caute să-şi însuşească toate cunoştinţele predate, aplicând şi întărind pentru aceasta, studiul colectiv şi individual, conştienţi că trebue să termine şcoala mult mai pregătiţi şi mai instruiţi ca înainte, capabili să primească munci de mare răspundere din partea Partidului şi a U.T.M.ului De la 10.000, la 500. In fiecare luna, la fabrica de locomotive a Uzinelor Reşiţa se foloseau pentru calcultarea salariilor mai mult de zece mii de bilete de acord. Completarea lor o făceau un număr de zece funcţionari. Nimănui până acum nu i-a trecut prin cap să schimbe ceva în afacerea asta. Aşa au apucat oamenii şi gata. N-ai ce-i face! Iată însă că necesitatea unei cât mai juste organizări a muncii şi a simplificării formalităţilor birocratice, începe să preocupe din ce în ce mai mult şi pe funcţionarii din birouri. Anume tov A. Puşcaşu şef normator al fabricai de locomotive a schimbat sistemul de întocmire a acestor fişe. De unde până acum se făceau foi de acord separate pentru fiecare operaţie de lucru — trasat, strung, frezat, găurit, etc. — acum se întocmesc — după dea tov. Puşcaşu, de către şefii de echipă, fie în număr de numai 500 şi care cuprind toate operaţiile conform unui plan întocnit dinainte. In felul acesta şefii de echipă nu vor mai pierde timpul cu manipularea miilor de bilete de acord ca până acum, ci vor putea să-şi îndrepte toată atenţia spre producţie. Totodată simplificarea aceasta a redus la jumătate numărul funcţionarilor, care vor putea fi folosiţi acolo unde nevoie sunt mai mari. Iată că şi în lucrările de birou se pot aduce inovaţii şi simplificări. Exemplul de mă sus e încă o dovadă. „Nu se poate face nimic...“ Un motiv în plus care face ca nivelul de trai al marei masse a populaţiei britanice să fie din ce în ce mai scăzut, este şi sporirea neîncetată a chiriilor. In multe localităţi din Anglia aceste sporiri s au succedat în ultimul an, de 4-5 ori. Atitudinea guvernului britanic faţă de această chestiune este foarte simplă şi precisă : nu face nimic ! Deşi guvernanţii englezi tratează această problemă vitală pentru bunul trai al muncitorilor cu indiferenţă, ei nu pac totuşi a păstra aceeaş indiferenţă faţă de interesele proprietarilor de clădiri. Aşa se explică şi faptul că unii parlamentari laburişti, nu au ezitat să ia, pe faţă, apărarea proprietarilor speculanţi. La rândul lui, ministrul Muncii, a făcut şi el o declaraţie, în care a arătat că, ...nu se poate face nimic pentru a stăvili urcarea chiriilor. Fireşte, intervenţia deputaţilor laburişti în favoarea speculanţilor de locuinţe, nu este străină de faptul că cei mai mulţi dintre dânşii sunt şi ei nişte pârliţi de... mari proprietari de imobile. Comsomolul împlineşte 30 ani la decursul ultimilor 50 ani au a existat eveniment mai important in viaţa Uniunii Sovietice la care să nu fi participat activ comsomoliştii. In timpul războiului civil, zeci de mii de tineri comsomolişti au apărat tânăra republică a sovietelor, iar în anii industrializării ţării comsomoliştii au fost pretutindeni in prime rânduri ale stahanoviştilor. In timpul Războiului pentru Apărarea Patriei, tinerele şi tinerii comsomolişti au dat dovadă de minuni de vitejie atât pe frontul luptei, cât şi pe frontul muncii. Zeci de mii de tineri şi tinere au căpătat titlul de Erou al Uniunii Sovietice şi Erou al Muncii Socialiste, în prezent toate organizaţiile comsemotiste din Uniunea Sovietică se pregătesc intens în vederea aniversării a 50 de ani de existenţă. El întâmpină această aniversare cu noui realizări şi cu noui succese în muncă. Standardizarea imprimatelor şi a numeroaselor registre, carte şcolare, broşuri şi altor rechizite, este o problemă de prim ordin de care se preocupă Centrala Industriei Artelor Grafice. S-a constatat că în trecut, aproape în fiecare oraş sau întreprindere mai importantă, existau metode de calculaţie diferite, iar preţurile erau, desigur, tot atât de diferite şi greu de calculat. In urma naţionalizării a fost însă posibilă introducerea unor metode de calculaţie precise şi preţuri uniforme pentru întreaga ţară. Pe de altă parte, aplicându-se şi sistemul tipizării feluritelor forme de imprimate şi rechizite şcolare, se va putea astfel obţine o substanţială scădere a preţului de cost cât şi posibilitatea unei îmbunătăţiri a calităţii acestor produse. Ceea ce, desigur, va fi de un real folos mai ales pentru lumea şcolară. Ştiri politice Didir- Petru Groza, preşedintele Consiliului de Miniş- tri, a primit eri în audienţă pe ministrul R. P. R. la Washington, Mihail Ralea. * Tov. Ana Pauker, ministrul Afacerilor Externe, a primit eri în audienţă pe ministrul R. P. R la Washington, Mihail Ralea şi pe ambasadorul R. P. R. la Belgrad, Th. Rudenco. * Ion Patrichi a fost numit prefect al județului Brăila, în locul avocatului Aurel Ignat, a cărui funcțiune încetează. Apariţia marxismului a produs o cotitură hotărîtoare în viaţa ideologică a societăţii. De mai bine de 100 ani, ideile comunismului înarmează proletariatul în lupta ce o duce pentru eliberarea de sub jugul exploatării burgheze, împotriva inegalităţii sociale şi naţionale, pentru o societate fără clase. Succesele uriaşe, obţinute în această luptă de poporul sovietic, de popoarele din ţările de democraţie nouă, de oamenii muncii din ţările capitaliste şi coloniale, sunt indisolubil legate de răspândirea din ce în ce mai largă in lumea întreagă a ideilor marxist-leniniste. Conducându-se de aceste idei, oamenii muncii şi detaşamentele lor de avantgardă — partidele comuniste — folosesc neîncetat experienţa mişcării comuniste mondiale şi, înainte de toate, uriaşa experienţă a Partidului Comunist (bolşevic) al U. S. văzând în ea o îndrumare pentru activitatea lor de zi cu zi. Toată această experienţă se află cât mai deplin concentrată şi sintetizată în lucrările clasicilor marxism-leninismului printre care un loc extrem de important îl ocupă lucrarea tovarăşului Stalin „Curs scurt de Istorie a Partidului Comunist (bolşevic) al U. S.” Această lucrare este o expunere admirabil de închegată, consecventă şi profundă a principalelor idei ale marxism-leninismului, o istorie ştiinţifică a activităţii practice şi teoretice a Partidului Bolşevic. In „Cursul scurt de Istorie a Partidului Comunist (bolşevic) al U. S” ca şi în alte opere ale sale, tovarăşul Stalin, în nouile condiţii istorice, a desvoltat mai departe ştiinţa marxist-leninistă şi a îmbogăţit-o cu noui descoperiri. Marea bogăţie ideologică cuprinsă în „Cursul scurt de Istorie a Partidului Comunist (bolşevic) al U S.” constitue o armă puternică în mâinile luptătorilor pentru izbânda comunismului. I. Marxismul învaţă că un rol de primă însemnătate în desvoltarea societăţii, îl joacă condiţiile materiale de trai, că de ele depinde apariţia ideilor teoriilor, instituţiilor politice. Dar marxismul nu neagă în niciun caz marea însemnătate a ideilor în desvoltarea societăţii. însemnătatea lor se determină deinteresele clasei căreia slujesc teoriile sau ideile respective. Ideile şi teoriile reacţionare, care servesc interesele claselor societăţii care şi-au trăit traiul, frânează desvoltarea acesteia. Ideile şi teoriile progresiste, care reflectă interesele forţelor de frunte ale societăţii, care — mai mult sau mai puţin exact — reflectă necesităţile materiale ale societăţii, îi uşurează mişcarea înainte. Apărând sub influenţa problemelor noui, puse în faţa societăţii de schimbarea condiţiilor ei materiale de viaţă, ideile şi teoriile noui dobândesc o enormă însemnătate organizatorică, mobilizatoare şi transformatoare. Fără ele, rezolvarea actualelor probleme de desvoltare a societăţii nu este posibilă. Istoria cunoaşte un şir întreg de ideologii progresiste care însă nu au fost revoluţionare până la capăt. Aceste ideologii au demonstrat necesitatea distrugerii a ceea ce e vechi dar s-au oprit în faţa problemelor construcţiei noui, nefiind în stare nici măcar să schiţeze aceste sarcini. Numai ideologia marxist-leninistă este cu adevărat revoluţionară şi ştiinţifică, fiindcă ea este ideologia proletariatului, clasa ale cărei tendinţe revoluţionare coincid cu mersul desvoltării materiale a societăţii: clasa legată de forma cea mai superioară a economiei, de marea producţie, care poate fi uşor organizată, clasa spsită de proprietatea privată şi deci o clasă revoluţionară până la capăt. Ideologia proletariatului serveşte interesele unei depline eliberări a oamenior muncii de orice exploatare; ea este intransigentă în lupta cu ceea ce este vechi şi înarmează pe cei ce muncesc cu perspectiva ştiinţifică a creării unei orânduiri sociale noui* Marx şi Engels au pus bazele teoretice ale ideologiei proletariatului, creând materialismul dialectic. Ei au arătat că numai explicarea materialistă a fenomenelor naturii şi metoda dialectică de cunoaştere a lor pot sta la baza ştiinţei adevărate. Marx şi Engels au aplicat tezele materialismului dialectic la studiul societăţii, descoperind că la baza desvoltării acesteia stă schimbarea condiţiilor materiale ale vieţii. In primul rând a forţelor productive şi a relaţiilor de producţie. Marx şi Engels, studiind amănunţit legea mişcării modului de producţie capitalist au dovedit inevitabilitatea pieirii orânduirii capitaliste şi au demonstrat rolul istoric al proletariatului ca gropar al capitalismului. In condiţiile noui ale epocii imperialismului şi revoluţiilor proletare, Lenin şi Stalin au desvoltat mai departe teoria marxismului, elaborând teoria şi tactica revoluţiei proletare, a dictaturii proletariatului, a construirii socialismului şi comunismului într-o sngură ţară. Reflectând în mod just condiţiile materiale din viaţa societăţii, marxism-leninismul dă viaţă ideilor sale şi le controlează în practică. Nu a fost caz, în decursul istoriei, ca justeţea ideilor marxistfeniiniste să nu se fi confirmat Legătura cu viaţa practică şi eficacitatea, sunt calităţi incontestabile ale ideologiei comuniste. Ideologia noastră este o armă a Partidului, cu ajutorul căreia acesta cunoaşte şi transformă prezentul şi prevede viitorul. Teoria marxistă ca o ştiinţă a desvoltării societăţii, a mişcării muncitoreşti, a revoluţiei proletare şi a construirii comunismului, se desvoltă, se perfecţionează şi se îmbogăţeşte cu experienţă nouă şi teze noui în legătură cu nouile împrejurări istorice. In faptul că marxiştii nu se tem să schimbe anumite teze ale teoriei lor, adevărate în condiţiile istorice din trecut, dar învechite in condiţii noui, constă acea măreaţă vitalitate şi eficacitate a marxism-leninismului. Desvoltarea teoriei marxist-leniniste presupune necesitatea unei lupte aprige cu acei care sub pretextul revizuirii unora din tezele marxismului, încearcă să schimbe esenţa lui revoluţionară, să-l golească de spiritul lui partinic, militant şi combativ. „Orice diminuare a ideologiei socialiste, — ne-a învăţat Lenin — ...înseamnă în acelaş timp o întărire a ideologiei burgheze”. Puritatea ideilor marxist-leniniste, intransigenţa comuniştilor faţă de orice denaturare a teoriei, faţă de orice falsificare a bazelor teoretice ale partidului, constitue una din cauzele autorităţii de nezdruncinat de care se bucură aceste idei în rândurile oamenilor muncii. Adevărul, eficacitatea, invincibilitatea ideilor comuniste sunt dovedite în mod strălucit de succesele poporului sovietic care în Octombrie 1917 a înfăptuit Revoluţia socialistă, a construit socialismul şi se îndreaptă spre comunism. II. In „Cursul scurt de Istorie a Partidului Comunist (bolşevic) al Uniunii Sovietice” se urmăreşte cu atenţie şi se face o analiza profundă a influenţei ideilor marxist-leniniste asupra desvoltării societăţii în decursul existenţei de jumătate de secol a Partidului nostru. „Cursul scurt de Istorie a Partidului Comunist (bolşevic) al Uniunii Sovietice” arată rolul remarcabil al lui Lenin şi al discipolilor săi în lupta împotriva ideilor străine de partid şi a celor ce le preconizează Fără distrugerea acestora nici nu s’ar fi putut curăţa terenul pentru crearea unui partid muncitoresc marxist, nici nu s’ar fi putut pregăti şi înfăptui revoluţia socialistă. Marele merit al lui Lenin constă în faptul că „a ridicat la înălţimea cuvenită însemnătatea teoriei, a conştiinţei, a partidului ca forţă ce revoluţionează şi conduce mişcarea muncitorească spontană” („Curs scurt de Istorie a Partidului Comunist (bolşevic) al Uniunii Sovietice" pag. 54). Tovarăşul Stalin compară teoria marxistă cu o busolă care indică mişcării muncitoreşti calea cea mai sigură şi mai rapidă către victoria revoluţiei socialiste. Examinând fiecare etapă a mişcării muncitoreşti din U.R.S S., tovarăşul Stalin arată în „Cursul scurt de Istorie a Partidului Comunist (bolşevic) al U. S.” cum această „busolă” a indicat calea justă pentru rezolvarea sarcinilor din fiecare fază şi înfăţişează rolul organizatoric, mobilizator şi transformator al ideilor marxistleniniste cu ajutorul exemplelor concrete din activitatea revoluţionară a partidului. Vorbind despre învăţătura lui Lenin cu privire la posibilitatea victoriei socialismului într-o singură ţară, elaborată în perioada de pregătire a marilor furtuni revoluţionare, tovarăşul Stalin subliniază în mod special faptul că valoarea teoriei leniniste a revoluţiei socialiste „nu constă numai în faptul că ea a îmbogăţit marxismul cu o nouă teorie, făcându-l astfel să progreseze. Valoarea ei constă şi în faptul că ea oferă o perspectivă revoluţionară proletarilor din diferitele ţări, dând imbold iniţiativei acestora de a porni la asalt împotriva propriei lor burghezii naţionale, învăţându-i să utilizeze situaţia creată de război în vederea organizării unui atare asalt şi întărindu-le credinţa in victoria revoluţiei proletare“ (pag. 227). Apoi, în capitolele despre revoluţiile din Februarie şi Octombrie, tovarăşul Stalin a arătat cum măreţele idei ale lui Lenin au însufleţit Partidul şi oamenii muncii în lupta lor pentru instaurarea Puterii Sovietice şi i-au ajutat să rezolve sarcinile practice ale revoluţiei — sarcinile trecerii de la revoluţia burghezo-democrată la cea socialistă, să instaureze Puterea Sovietelor, să rezolve problema agrară şi cea naţională. Tovarăşul Stalin arată că dacă n’ar fi existat măreţele idei ale lui Lenin, care a desvoltat teoria marxismului în nouile condiţiuni istorice, „Partidul ar fi rătăcit în întuneric, revoluţia proletară ar fi rămas fără conducători, teoria marxistă ar fi început să slăbească. Proletariatul ar fi pierdut, iar duşmanii proletariatului ar fi câştigat". Ideile tovarăşului Stalin, care a desvoltat în mod creator marxismleninismul, indicând partidului şi poporului sovietic căile de construire a socialismului şi a schiţat drumul către comunism, joacă un imens rol organizatoric şi transformator. Apărând in lupta cu josnicii duşmani ai poporului, teoria leninistă despre posibilitatea construirii socialismului într’o singură ţară, tovarăşul Stalin a elaborat tezele industrializării socialiste a Uniunii Sovietice şi teoria colectivizării agriculturii. Conducându-se după aceste idei staliniste, poporul sovietic a construit societatea socialistă. Teoria tovarăşului Stalin despre Statul Sovietic a jucat un rol foarte important în acţiunea de întărire a statului — în victoria Uniunii Sovietice asupra Germaniei hitleriste. Teoria tovarăşului Stalin asupra posibilităţii construirii comunismului într’o singură ţară însufleţeşte pe oamenii sovietici in lupta lor pentru împlinirea şi depăşirea planului cincinal, pentru a face cât mai apropiat minunatul viitor comunist. III Cei zece ani care au trecut de la apariţia „Cursului scurt de Istorie a Partidului Comunist (bolşevic) al Uniunii Sovietice“ au fost ani în care ideile marxism-leninismului şi-au continuat mersul triumfal în întreaga lume. Aceşti ani au fost plini de evenimente de importanţă istorică universală. Viaţa a confirmat în totul analiza situaţiei internaţionale şi prevederile făcute de tovarăşul Stalin în „Cursul scurt de Istorie a Partidului Comunist (bolşevic) al Uniunii Sovietice“. Politica trădătoare a statelor „democrate“ — Anglia, Franţa, Statele Unite, — a fost o „politică de înduplecare a cârmuitorilor fascişti, care au pierdut „măsura“ şi s’a îmbinat cu simpatia deplină faţă de „politica reacţionară poliţistă“ a fasciştilor, „împotriva mişcării muncitoreşti şi mişcărilor de eliberare naţională“ (pag. 444—445). Această politică a dat mână liberă fasciştilor şi a dus la agravarea şi extinderea celui de -al doilea război mondial. In cursul acestui război, Uniunea Sovvietică a distrus Germania hitlerista şi Japonia fascistă. Odată cu terminarea războiului s’a adeverit justeţea prevederilor tovarăşului Stalin cu privire la faptul că „al doilea război împotriva U.R.S.S. va duce la înfrângerea totală a atacanţilor, la revoluţie într’o serie de ţări din Europa şi Asia şi la lichidarea guvernelor burghezo-moşiereşti din aceste tari" Intr’adevăr, după cel de al doilea război mondial burghezia a găsit lipsă câteva din guvernele sale. Popoarele dintr’o serie de ţări din Europa de Est şi Sud-Est, în frunte cu clasa muncitoare şi avangarda ei — comuniştii — au răsturnat guvernele capitaliste şi, bazându-se pe sprijinul puternic al Uniunii Sovietice au păşit cu hotărîre pe calea socialismului. Toate aceste fapte nu au putut să nu contribue la o serioasă ridicare a autorităţii Partidelor Comuniste şi la răspândirea ideilor comunismului în cele mai îndepărtate colţuri ale globului pământesc şi la activizarea luptei revoluţionare ale oamenilor muncii din ţările capitaliste. In aceste condiţiuni, cunoaşterea teoriei marxistleniniste, însuşirea experienţei revoluţiei şi a construirii socialismului din ţara noastră au devenit şi mai necesare pentru fiecare comunist, pentru fiecare om al muncii conştient din lume. „Experienţa a dovedit, — spunea Lenin, — că în unele chestiuni foarte importante ale revoluţiei proletare toate ţările vor trebui să facă în mod inevitabil ceea ce a făcut Rusia“ (vol. XXV, pag. 179). Făcând bilanţul acestei experienţe, „Cursul scurt de Istorie a Partidului Comunist (bolşevic) al U. S.“ care totalizează această experienţă a devenit cartea de căpătâi a comuniştilor din toate ţările. In ţările de democraţie populară, construirea nouii societăţi se desfăşoară în condiţiile luptei ascuţite de clasă, în condiţiile luptei împotriva burgheziei şi a ideologiei ei. Noalte victorii ale socialismului, ca rezultat al celui de al doilea război mondial, spulberarea speranţelor imperialiştilor anglo-americani în ce priveşte slăbirea în acest război al Uniunii Sovietice, au provocat ascuţirea luptei de clasă, au deslănţuit campania furibundă a imperialiştilor împotriva Uniunii Sovietice şi a ţărilor de democraţie populară, precum şi o cruntă teroare împotriva activiştilor din mişcarea muncitorească. Capitaliştii încearcă să utilizeze orice mijloc, şi in primul rând naţionalismul, pentru a sparge frontul unic al oamenilor muncii. Politica naţionalistă a grupului Tito din Iugoslavia nu reprezintă altceva decât ruperea de internaţionalismul proletar, venirea în ajutorul imperialiştiir în lupta lor împotriva păcii şi a democraţiei. Activitatea de desbinare a socialiştilor de dreapta nu este decât continuarea politicii trădătoare a menşevismului, această agentură burgheză in rândurile mişcării muncitoreşti. „Cursul scurt de Istorie a Partidului Comunist (bolşevic) al U.S.“ supune unei critici nimicitoare „teoriile“ naţionaliste şi oportuniste de dreapta, îndeamnă la o luptă necruţătoare împotriva tuturor trădătorilor cauzei comunismului, oricare ar fi masca sub care se ascund aceştia. Apariţia „Cursului scurt de Istorie a Partidului Comunist (bolşevic) al U. S.“, acest tezaur al ideilor marxist-leniniste, a pus bazele unui nou avânt al propagării ideilor marxist-leniniste. In faţa poporului sovietic stă sarcina de a construi societatea comunistă. „Conştiinţa socialistă grăbeşte mişcarea înainte a societăţii sovietice, înmulţeşte isvoarele forţei sale. De aceia ridicarea necontenită a nivelului politic şi cultural al poporului sovietic constituie pentru regimul sovietic o necesitate vitală“. (Jdanov). Este greu să se supraaprecieze influenţa „Cursului scurt de Istorie a Partidului Comunist (bolşevic) al U. S.“ pentru ridicarea nivelului politic şi cultural al oamenilor sovietici. Apariţia acestei minunate opere a constituit în viaţa ideologică a U.R.S.S. un eveniment deosebit de important, un eveniment care a accelerat mult creşterea politică a conştiinţei poporului sovietic. Ideile înflăcărate din „Cursul scurt de Istorie a Partidului Comunist (bolşevic) al U. S.“ au inspirat poporul sovietic la isprăvi eroice în anii Marelui Război pentru Apărarea Patriei. După victorie, odată cu trecerea la munca de pace, problemele muncii ideologice au căpătat o importanţă deosebită în viaţa Partidului şi a ţării. Avântul activităţii ideologice care a început după apariţia „Cursului scurt de Istorie a Partidului Comunist (bolşevic) al U.S.“, a luat o desvoltare nouă. Partidul Bolşevic conduce desvoltarea ştiinţei sovietice, luptă împotriva a tot ce este reacţionar şi retrograd şi sprijină în ştiinţă tot ce este înaintat, progresist. Discuţia filosofică a ridicat cu hotărîre în faţa oamenilor muncii din frontul ideologic problema caracterului partinic al ştiinţei sovietice, problema spiritului ofensiv şi combativ al ideologiei sovietice, şi al caracterului dăunător al obiectivismului burghez. Aprobarea de către Comitetul Central al raportului academicianului Lâsenco, sprijinul acordat de Partid şi de poporul sovietic discipolilor lui Miciurin în lupta lor împotriva curentului idealist reacţionar în biologie, sunt un exemplu de sprijinire a tot ce este nou şi progresist in ştiinţă. Conducându-se de principiul leninist al caracterului partinic al artei, Partidul Bolşevic îndrumează activitatea artiştilor, literaţilor, muzicienilor spre servirea intereselor poporului, intereselor socialismului. Hotărîrile Comitetului Central al Partidului Comunist (bolşevic) al U. S. asupra problemelor literaturii şi artei au indicat uriaşele sarcini ale educării spirituale a poporului în epoca construirii comunismului. * Lumea capitalistă se apropie de sfârşit. Trebue însă să se ţină bine minte cuvintele tovarăşului Stalin, că: „nu s’a pomenit încă in istorie, ca burghezia muribundă să nu-şi încerce tot restul forţelor sale pentru a-şi apăra existenţa“. (Problemele leninismului, pag. 290). Servilismul în faţa a tot ce este străin, prejudecăţile burgheze, obiectivismul burghez în ştiinţă — toate acestea sunt manifestări ale ideologiei capitaliste, împotriva cărora oamenii sovietici trebue să ducă o luptă necruţătoare. Lupta împotriva capitalismului şi a lacheilor săi, precum şi împotriva reminiscenţelor burgheze în conştiinţa oamenilor, contribue la înaintarea ţării noastre către comunism, la înflorirea culturii sovietice, la victoria cauzei socialismului şi a păcii trainice în întreaga lume . „Cursul scurt de Istorie a Partidului Comunist (bolşevic) al U. S.“ este o armă extrem de puternică în această luptă. Această lucrare face parte din operele nemuritoare ale teoriei marxist-leniniste, care dă oamenilor muncii puterea de a se orienta, claritatea perspectivei, siguranţa în muncă, încrederea în victoria cauzei noastre. Această operă a lui Stalin, devenită cea mai răspândită carte marxistă din lume, duce tuturor oamenilor muncii marile idei ale comunismului şi sădeşte în ei vigoarea şi siguranţa în propriile lor forţe. In conştiinţa oamenilor această operă va fi întotdeauna legată de epoca comunistă din istoria omenirii, tot astfel, cum pentru totdeauna este legat de această epocă numele genialului creator al acestei opere. V. Scaterschov 10 ani de la apariţia: „Cursului scurt de Isterie a Partidului Comunist (b) al U. S IDEILE ATOTBIilIOiE AU SCÂNTEIA Nr. 123? IHifi11 ”15® jWjiei JBjj*aae întreagă într’o largă campanie de protest împotriva regimului sângeros al călăului Franco. Tov. Elisabeta Luca a dat apoi citire moţiunii de mai jos: (Urmare din png. l-a) este susţinut de imperialismul american. Teroarea din Spania ridică masele muncitoare din lumea CETĂŢENI ŞI CETÃŢENE, TOVARĂŞI ŞI TOVARĂŞE, La ordinul imperialismului american, călăul Franco a dezlănţuit un nou val de terme împotriva poporului spaniol In închisorile, lagărele şi cazematele franchiste stau zeci de mii de deţinuţi antifascişti, victime ale regimului terorist a lui Franco. Muncitori şi intelectuali, ţărani, studenţi şi elevi sunt arestaţi şi schingiuiţi pentru că nu doresc dictatura sângeroasă a lui Franco şi nu vor ca Spania să fie un cap de pod în planurile războinice ale imperialiştilor americani. Peste douăzeci de mii de femei, printre care sunt mame cu copii în braţe, zac în închisori şi sunt umilite şi schingiuite. In fiecare zi, în fiecare noapte, sunt ucişi alţi patrioţi, bărbaţi şi femei, tineri şi bătrâni. Numai în ultimele luni au fost executaţi, după datele oficiale, 588 antifascişti. In momentul de faţă, alţi 22 patrioţi sunt condamnaţi la moarte şi execuţia lor poate interveni de la o zi la alta. CETĂŢENI ŞI CETĂŢENE, TOVARĂŞI ŞI TOVARĂŞE Din Spania inchizitorului Franco, din cazematele morţii, străbate până la noi strigătul luptătorilor antifascişti. „Chemăm forţele democrate din toaă lumea pentru a ajuta poporul spaniol să sate exe de luptătorii antifascişti ameninţaţi cu moartea. Le chemăm pentru a ajuta poporul spaniol să termine cu teroarea lui franco şi să-şi recâştige libertatea, independenţa şi suveranitatea patriei sale", CETĂŢENI ŞI CETĂŢENE, TOVARĂŞI ŞI TOVARĂŞE. La această chemare să răspundem prin solidaritatea muncitorilor, ţăranilor şi intelectualilor di® Republica Populară Română cu eroicul popor spaniol. Să protestăm energic pe lingă ONU contra fărădelegilor săvârşite împotriva poporului spaniol de Franco cu protecţia imperialismului american Să cerem imediata eliberare a tuturor deţinuţilor politici antifascişti din Spania. Să facem să răsune cât mai puternic, alături de glasul tuturor celor ce muncesc din lumea întreagă, glasul de revoltă şi de protest al oamenilor muncii din ţara noastră împotriva crimelor călăului Franco, împotriva uneltirilor războinice ale stăpânitorilor lui de azi. imperialiştii americani ■ CAUZA SPANIEI REPUBLICANE ESTE CAUZA ÎNTREGII OMENIRI PROGRESISTE. JOS CĂLĂUL FRANCO! TRĂIASCĂ LUPTA POPORULUI SPANIOL PENTRU LIBERTATEA, INDEPENDENŢA ŞI SUVERANITATEA PATRIEI SALE. TRĂIASCĂ SOLIDARITATEA OAMENILOR MUNCII DIN LUMEA ÎNTREAGA ÎMPOTRIVA IMPERIALISMULUI AŢÂŢĂTOR LA RĂZBOI ! TRĂIASCĂ LUPTA LAGĂRULUI ANTI - ÎMPERIALIST IN FRUNTE CU UNIUNEA SOVIETICĂ ! După citire, Moţiunea a fost votată şi semnată de întreaga asistenţă. Deasemenea s’a expediat şi următoarea telegramă: Domnului TRIGUE LIE PALAIS CHAILLOT PARIS „Voi, academicieni, profesori universitari, artişti, scriitori, ziarişti şi alţi liberi profesionişti, precum şi reprezentanţi ai muncitorimii manuale, din Bucureşti, înfierăm crimele regimului franco împotriva poporului spaniol. Protestăm cu toată energia împotriva condamnării la moarte a celor 22 antifascişti care zac în temniţele din Barcelona, Ocana, Bilbao şi Albacete. Cerem Organizaţiei Naţiunilor Unite să ia măsuri pentru punerea în libertate a patrioţilor deţinuţi in lagărele şi închisorile din Spania”. 43 Pe marginea celui de al treilea Congres al Asociaţiei Internaţionale a juriştilor democraţi Dreptul in slujba păcii de GH. PANN Preşedinte de sefţî* la Curtea Supremă De curând s’au încheiat 1* Praga lucrările celui de al treilea congres al Asociaţiei Internaţionale a juriştlor democraţi, la care au participat peste 200 delegaţi, oameni de ştiinţă ai dreptului, profesori, magistraţi şi avocaţi, dinn 21 de ţări. Asociaţia Internaţională a juriştilor democraţi, înfiinţată in 1945, este un organ consultativ care activează pe lângă Consilid economic şi social al Organizaţiei Naţiunilor Unite. Al treilea Congres al Asociaţiei ţinut anul acesta s'a desfăşurat sub lozinca „Dreptul în slujba păcii”. Pe ordinea de zi a Congresului au figurat probleme importante, care au dat loc la vn desbateri. S’a evidenţiat în special pericolul renaşterii fascismului şi primejdia propaganda războinice, dusă de lagărul imperialist şi antidemocratic, faţă de lupta hotărîtă a popoarelor din toată lumea, in frunte cu popoarele Uniunii Sovietice pentru democraţie şi pace, stabilindu-se sarcinile ce revin oamenilor de drept faţă de aceste probleme. Primul punct din ordinea de zi a fost: „Protecţiunea, garanţia şi limitele dreptului omului”. In desbaterea acestui punct cei ce au luat cuvântul au arătat că imperialiştii americano-britanici au acelaş dispreţ faţă de persoana umană, faţă de drepturile cetăţeneşti, ca şi criminalii hilerişti în timpul celui de al doilea război mondial, în cursul căruia au exterminat mioane de oameni nevinovaţi. Sprijinirea fascismului german sub diferite forme în zonele anglo-americane, ca şi descriminările rasiale din Statele Unite arată necesitatea ca omenirea progresistă să lupte mai departe cu şi mai mare hotărîre pentru a impune respectarea drepturilor ei cele mai elementare. Exemplul popoarelor Spaniei, Greciei, din colonii care luptă cu arma în mână împotriva asupritorilor este edificator. Conferenţiarii au subliniat faptul că Consiliul Economic şi Social al ONU a elaborat un proect de declaraţie a drepturilor omului, cu totul insuficient, abstract şi ineficace. Proectul ONU nu se ocupă deloc despre măsurile ce trebue luate pentru combaterea fascismului, care îşi face drum în ţările occidentale .Şi nu se poate vorbi de afirmarea şi garantarea drepturilor omului fără a se combate fascismul. Desbaterile Congresului au arătat că popoarele din ţările aflate sub jugul imperialiştilor — după trei ani de la sfârşitul celui de al treilea război mondial — nu şi-au cucerit încă drepturile pentru care au luptat şi sunt în primejdie să piardă chiar şi acele drepturi pe care le aveau înainte de război. Pornind de la principiul că nu se poate vorbi despre o reală şi efectivă garantare a drepturilor omului, în regimul de exploatare capitalistă, că numai socialismul, care desfinţează exploatarea omului de către om, poate asigura aceste drepturi. Congresul în rezoluţia votată a proclamat: necesitatea de a se crea condiţiile politice, economice, sociale şi culturale, care să permită îngrădirea exploatării, ca astfel să fie asigurat respectul drepturilor omului şi a libertăţilor democratice. Al doilea punct din ordinea de zi a Congresului s’a ocupat de aţâţători prin presă la un nou război. S’a arătat de vorbitori că deşi anul trecut, a doua sesiune a ONU a condamnat propaganda provocatorilor la un nou război şi a cerut luarea de măsuri împotriva celor ce lansează ştiri false, totuşi prin presă, cinematograf şi radio în Statele Unite, Turcia, Grecia, Spania, etc. s-a pornit o campanie de răspândire de calomnii şi informaţiuni false împotriva ţărilor democratice şi a popoarelor iubitoare de pace, pentru a pregăti atmosfera favorabilă deslănţuirii unui nou război. Constatând aceste acte de provocare Congresul le condamnă şi cere ca libertatea presei să fie folosită pentru apropierea între popoare, iar nu pentru promovarea urei, neîncrederii şi defăimării, aşa cum o foloseşte o parte a presei din ţările subjugate de imperiali!!Rezoluţia cere aducerea la înepLnire a măsurilor hotărîte de adunarea ONU prin votul din 1947 şi pentru aceasta propune elaborarea unei convenţii internaţionale care, bazată pe principiile Chartei, să hotărască măsurile ce trebue luate împotriva susţinătorilor propagandei războinice, şi a celor care difuzează informaţiuni false Discutând problema sancţionării criminalilor de război şi a colaboraţioniştilor (al treilea punct de ordinea de zi) Congresul, prin rezoluţia votată, a condamnat aspru călcarea obligaţiunilor internaţionale de către Statele Unite şi Anglia, care, pe de o parte, refuzând extrădarea criminallor de război, nu permite ca aceştia să fie judecaţi şi pedepsiţi în ţările unde au comis crimele şi pe de altă parte, prin magistratura lor „imparţială” şi „obiectivă” achită pe criminali de război în zonele lor de ocupaţie din Germania. Congresul a condamnat deasemenea felul în care este înţeleasă denazificarea în aceste regiuni, unde criminalii hitterişti sunt protejaţi pentru a se crea din ei rezerve în vederea unei noui agresiuni, plănuite de importaşti americani şi englezi. Delegaţia română a adus contribuţia ei la acest important Congres, prin rapoarte amănunţite referitoare la chestiunile discutate şi prin propuneri de soluţii juste, pentru rezolvarea problemelor supuse discuţiilor. O puternică impresie au produs asupra participanţilor la Congres rapoartele strălucite făcute de delegaţii U. R. S. S. Jurişti nemeriţi din fruntea delegaţiei sovietice, Zeitin, ministrul adjunct al Justiţiei, profesorii Trainim şi Denisof au demascat fără cruţare manevrele imperialiştilor anglo-americani, manevre ce constituie un pericol pentru pacea omenirii şi au făcut un apel la juriştii democraţi din lumea întreagă să-şi strângă rândurile şi să lupte pentru punerea in practică a hotartrilor luate. Congresul de la Praga se stuează pe linia trasată de Congresul Intelectualilor de la Wroclaw și aduce o contribuție importantă luptei popoarelor pentru pace și democrație. O delegaţie a tineretului din Vietnam şi o delegaţie a Uniunii Tineretului Comunist din Venezuela au sosit vi ţara noastră De câteva zile a sosit în ţara noastră o delegaţie a tineretului din Vietnam. Cu această ocazie, Vineri 1 Octombrie 1948 la orele 11 dimineaţa va avea loc la „Casa Tineretului” din str. Gutemberg No. 19 o conferinţă de presă la care tinerii Vietnamozi vor face declaraţii presei. Tineretul din Vietnam e reprezentat prin tânărul muncitor Le-Duc-Chiuch şi studentul Ngnyen-Ven-Huongh. In ziua de 29 Septembrie a. c. a sosit in Capitală delegaţia Uniunii Tineretului Comunist din Venezuela formată din tovarăşii: Carrera Leronime, student, Alberto Levera, Israiel Luogo, Eugenio Estina muncitori. La conferinţa de presă de Vineri 1 Octombrie vor vorbi şi delegaţii Uniunii Tineretului Comunist din Venezuela.